duminică 30 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aep

27 articole
Politică

Suma astronomică decontată către partide și candidații independenți la alegerile din 2024

Suma astronomică decontată de la buget către partide și candidații independenți la alegerile din 2024: peste 110 milioane de euro pentru doar trei scrutinuri - locale, europarlamentare și parlamentare - fiindcă prezidențialele au fost anulate.  Până și penalului Daniel Tudorache, fost deputat PSD și condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție, contribuabilii i-au decontat campania de peste 308.000 lei. El a candidat la Primăria Sectorului 1.  Citește și: Liberalul Sebastian Burduja ne sugerează să nu-l votăm pe Crin Antonescu: „Chiar vrei să pui pe cineva care nu are permis?” Principalii beneficiari au fost însă PSD și PNL, dar și celelalte partide parlamentare au primit sume consistente. Suma astronomică decontată către partide Potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), s-au decontat: 232,9 milioane de lei pentru alegerile parlamentare 219,1 milioane de lei pentru locale 104,2 milioane de lei pentru alegerile la Parlamentul European Din aceste sume, PSD a încasat, la toate cele trei scrutinuri, 221 de milioane de lei. PNL-ului i-a fost returnată suma de 163 de milioane de lei. Cu toate acestea, surse din PNL susțin că partidul are datorii de zeci de milioane de euro, la finalul celor patru campanii electorale.  Către USR s-au decontat circa 43 de milioane de lei, iar partidul lui George Simion - circa 60 de milioane de lei.  Aceste sume se adaugă subvenției lunare primite de partidele parlamentare. Doar în martie 2025, formațiunile parlamentare au primit aproximativ 17 milioane de lei de la AEP, deși PSD-PNL-UDMR au promis o reducere substanțială a acestei subvenții.  La locale au candidat mulți independenți, dar aceștia au primit sume mult mai mici. Lui Nicușor Dan, de exemplu, AEP i-a decontat circa 650.000 de lei.  Marcel Ciolacu a promis când era în Opoziție, dar și după ce a devenit premier, că va scădea subvenția încasată de partidele politice. Acest lucru nu s-a întâmplat când era la putere. 

Suma astronomică decontată către partide Foto: Facebook Oana Despa
Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis Foto: Inquam/George Calin
Politică

Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II

Adevăratul motiv pentru care Toni Greblă va fi demis de la conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP): se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor. El ceruse o „analiză” privind această posibilitate, susține Antena 3. Citește și: Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie De altfel, presa a scris din 2024 despre legăturile personale strânse dintre Greblă și George Simion, președintele AUR, precum și alte personaje din anturajul lui Călin Georgescu.  Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis Inițial, presa fusese informată că Greblă va fi destituit urmare a unui raport al Curții de Conturi, care constatase nereguli la AEP, inclusiv faptul că Greblă își majorase ilegal salariul. „Potrivit surselor Antena 3 CNN, săptămâna trecută, Toni Grebla i-a chemat la el în birou pe șefii de departamente și le-a cerut să verifice care sunt, sau dacă există, posibilități legale de reluare a turului 2 al alegerilor prezidențiale. Acesta le-a cerut să verifice toată legislația electorală. Raportul nu a fost finalizat.  Solicitarea surprinzătoare a lui Toni Greblă a fost făcută în contextul în care candidatul independent Călin Georgescu a cerut reluarea turului doi, după ce Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Decizia Curții Constituționale nu poate fi contestată sau anulată. Mai mult, Guvernul a decis deja organizarea alegerilor prezidențiale în luna mai”, arată Antena 3.  „Nu cunosc, nu am fost informat. Nu am primit nicio comunicare oficială. Am văzut și eu în presă fel și fel de zvonuri. După ce voi primi o informare oficială, voi putea să comentez și eu pe această temă”, a spus, azi, Greblă, despre intenția de demitere. Oficial, destituirea sa va avea loc abia vineri.     

AEP crește artificial diferența urban - rural (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

AEP crește artificial diferența urban - rural

AEP crește artificial diferența urban - rural: Autoritatea Electorală Permanentă central contabilizează voturile din diaspora la prezența urbană din țară. AEP crește artificial diferența urban - rural Astfel, înainte cu puțin de ora 12.00, numărul total de voturi era de aproximativ 2,7 milioane. Potrivit AEP, 1,6 milioane de voturi proveneau din urban și 1,1 milioane, din rural. Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica Rezulta, așadar, o diferență de prezență în favoarea urbanului din România de aproximativ 500.000 de voturi. În același timp, însă, voturile din străinătate erau de aproape 300.000. Așadar, în realitate, voturile din urbanul din țară erau de doar 1,3 milioane, nu de 1,6 milioane. Iar diferența față de rural era de doar 200.000, nu de 500.000. Prezența la vot, contabilizată în timp real de AEP (sursa: prezenta.roaep.ro)

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan: peste 8% la ora 11.00, cu circa 1,8% sub prezența, în Capitală, la alegerile prezidențiale. La ora redactării acestei știri, 11.17, prezența la referendum era de 8,5% și se apropia rapid de 9%. La prezidențiale, prezența era de 10,35%. Datele sunt comunicate în timp real de AEP, pe site-ul prezenta.roaep.ro. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan „Avem date în timp real, cam 4-5% nu iau buletinele din cei care au votat până la ora asta. Când am plecat eu de acasă votaseră cam 40.000 pentru referendum şi cam 44-45.000 pentru alegerile prezidenţiale în Bucureşti”, aprecia Nicușor Dan în această dimineață, după ce a votat. „Am votat pentru referendumul local pentru ca Bucureştiul să devină un oraş ordonat, guvernabil, administrabil, cu o alocare a banilor acolo unde trebuie şi mai ales, (...) cum votez întotdeauna, împotriva mafiei imobiliare", a mai spus edilul-șef al Capitalei. Pentru ca referendumul să fie validat, este necesar ca 30% din 1,8 milioane, cât reprezintă numărul total de alegători din București, adică aproximativ 540.000 de persoane, să participe la vot. În plus, pentru ca rezultatele să fie valide, opțiunile valabil exprimate trebuie să reprezinte cel puțin 25% din totalul persoanelor cu drept de vot, ceea ce înseamnă cel puțin 450.000 de voturi valide. Referendumul trebuie votat de 50% plus 1 din votanți pentru a trece.

DNA a început urmărirea penală în dosarul privind finanțarea panourilor de promovare a cărții lui Ciucă Foto: Inquam/George Calin
Justiție

DNA a început urmărirea penală

O zi după ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, l-a acuzat pe liderul liberal Nicoale Ciucă că a finanțat ilegal promovarea cărții sale, Antena 3 anunță că DNA a început urmărirea penală în acest caz. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Urmărirea penală ar fi început din 8 august, „in rem”, adică se anchetează faptele, nu o persoană anume. DNA suspectează că ar fi fost comise infracțiuni legate de utilizarea subventiilor in alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. DNA insistă că dosarul nu vizează o persoană anume UPDATE 21.45: DNA a venit cu câteva precizări și insistă că dosarul este in rem. „La solicitarea mass media și în referire la informațiile vehiculate în spațiul public privind începerea urmăririi penale într-un dosar care ar viza folosirea fondurilor alocate de către Autoritatea Electorală Permanentă partidelor politice pentru promovarea unei cărți aparținând unui candidat la alegerile prezidențiale, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să precizeze că în dosarul respectiv nu este dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de nicio persoană. Menționăm faptul că dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție la data de 02.09.2024 în urma trimiterii pe cale administrativă de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a unei sesizări formulată de către o persoană fizică”, a arătat DNA. Ciucă: Dosar penal la plângerea lui Simion, la care se deschide automat dosar in rem UPDATE 21.30. Ciucă a reacționat la informațiile Antenei 3: „PSD a dat drumul la robinetul de fake-news. Totul pentru acoperirea scandalului Nordis. George Simion, așa cum este bine cunoscut în spațiul public, a făcut o plângere penală la Parchetul General la finalul lunii august pentru panourile electorale ale PNL. La orice plângere conformă se deschide, potrivit legii, o lucrare in rem. E cale lungă de la lucrare la dosar, așa cum susține PSD pe surse. Diferența majoră este că domnul Ciolacu chiar s-a plimbat cu avionul privat la Nisa iar pe acest subiect a fost depusă o plângere penală. Deci, dacă ar fi să folosim logica PSD, atunci ar trebui să spună că și președintele lor are dosar penal la DNA. Oricine poate cerceta această cheltuială a PNL cu panourile. Noi suntem transparenți și nu avem nimic de ascuns, spre deosebire de Ciolacu și PSD. Marcel Ciolacu, unde sunt documentele de plată pentru zborul privat de la Nisa?”. DNA a început urmărirea penală „Prin ordonanța din data de 08.08.2024 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, prev. de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000, și spălarea banilor, prev. de art. 49 lit. a din Legea nr. 129/2019. În interesul soluționării cauzei se impune ca Autoritatea Electorală Permanentă sã punã la dispoziție, în copie certificatã conform cu originalul, toate înscrisurile iustificative, deținute la nivelul instituției, aferente plăților efectuate”, se arată într-o adresă a procurorilor, consultată de Antena 3 CNN. Luni seara, la Antena 3, Ciolacu spunea: „Eu vreau să văd facturile lui domnul Ciucă, de la panourile de publicitate la o carte privată”. Ulterior, el a scris pe Facebook: „Într-adevăr, cel care-mi cere retragerea acum, dl. Ciucă, a dat 4 milioane de euro pe propria carte, din bani publici!”.

Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL Foto: Facebook
Politică

Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a ținut un discurs extrem de dur în fața conducerii PNL, fapt pentru care a fost aplaudat la scenă deschisă: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și doar în zonele unde nu sunt locuri de muncă”, a cerut, printre altele, liderul liberal. „Nu cred în nepoții demnitarilor talentați”, a mai spus el, o aluzie evidentă la nepotul premierului Marcel Ciolacu. Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL În discursul său - extrem de puțin mediatizat, până azi - el a cerut reforme, inclusiv în universități și a criticat deficitul uriaș. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei Care sunt principalele mesaje ale lui Ilie Bolojan despre ceea ce trebuie să facă un „stat eficient”, care acum candidează pentru un post de senator, abandonând șefia Consiliului Județean Bihor: Anul acesta am luat 44 de miliarde de euro împrumuturi, iar volumul de investiţii total în România nu va depăşi 24 de miliarde de euro, dintre care aproximativ 30% sunt fondurile europene. Înseamnă că avem un deficit şi că ne place, că nu ne place, ne duce pe datorie. Trebuie să avem un guvern și un stat eficient. Avem instituții centrale care nu își justifică activitatea. Sunt țări mari în Europa care au o singură autoritate de reglementare pentru rețele de energie, telecom, etc. Noi pentru fiecare ne-am făcut autorități separate cu sute de angajați. Avem Autoritatea Electorală Permanentă, într-un județ au 2 angajați, în altele 10 angajați. Trebuie întrebați ce au făcut 4 ani de zile – acum lucrează primăriile...(aplauze). Avem o grămadă de situații de genul acesta. Știți cât plătește statul pe concedii medicale? Peste un miliard de euro pe an. Înainte, nu dau nume de guvernări, erau 200-300.000 euro. Știți ce înseamnă diferența asta? Doar diferența înseamnă drumul expres Arad-Oradea (...) Dar dacă am fost populiști și am scos din legislație că nu pot fi verificați angajații care sunt la mare și nu în pat, vă dați seama că acest tip de reglementare și ușurătatea cu care obțin concedii medicale generează un anumit tip de comportament. Tinerii au o stare de nemulțumire și neîncredere, pentru că cea mai mare parte din angajările din sistemul public le percpe că se fac cu pile. Eu cred că nepoții demnitarilor au un loc în țara asta. Dar nu cred în nepoții demnitarilor doar talentați (aplauze) Avem un deficit de forță de muncă. Eu cred că noi trebuie să susținem ca mai mulți oameni să ajungă pe piața muncii, asta înseamnă ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și doar în zonele unde nu sunt locuri de muncă (aplauze). Înseamnă stimularea muncii. Vrei să lucrezi sâmbăta, ai o comandă mare? Nu te mai punem să recuperezi 48 de ore, ci îți dăm și un bonus, te scutim de CAS. Dacă muncești sâmbăta, înseamnă că antreprenorii român, fabricile noastre vor putea să își facă planurile de producție, altfel n-au cu cine lucra. Întrebați-i pe cei care lucrează în economia reală. Cred că ar trebui să deranjăm puțin universitățile. Nu sună bine ce spun. Cred că ar trebui să-i facem mai antreprenoriali. Dacă primesc bani, indiferent ce discipline predau, indiferent câți absolvenți lucrează în economia reală, în domeniul pe care l-au absolvit, mesajul va fi stați liniștiți, toți primiți banii. Dacă vor fi mai antreprenoriali, înseamnă că vor face poate cercetare aplicată, se vor duce către companii și în felul acesta vom avea tehnologie și dezvoltare. Atac la ineficiența CNI „Prorogăm de ani de zile repartizarea de bani către bugetele locale direct proporțional cu încasarea impozitelor. Nu mai merge asta, pentru că, de fapt, îi favorizăm pe primarii care nu își fac treaba. Ciclic, achităm datoriile - nu-i scutim de penalități, ca la antreprenori, achităm tot - la aceeași primari care în mod iresponsabil adună arierate”, a mai afirmat liderul liberal în aplauzele sălii. „CNI-ul a ajuns un tomberon de proiecte. Cred că fac de la capele la săli de sport (...) Mii de proiecte, nu mai știu ce fac acolo. Vom face investiții a căror utilitate va fi nulă”, a arătat el, spre finalul discursului.

Ciolacu anunță că Zuckerberg și Musk sunt implicați în scandalul fermelor de boți Foto: captură video
Politică

Ciolacu anunță Zuckerberg Musk implicați scandalul fermelor boți

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, anunță că „patronii, cei care gestionează social media” - Mark Zuckerberg controlează Facebook și Elon Musk, Twitter - sunt implicați în scandalul fermelor de boți din România. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier El a făcut această afirmație răspunzând unei întrebări după ce a participat la „acțiunea de plantare a primilor copaci pentru Centura Verde Bucureşti-Ilfov”. Iată cum a decurs dialogul lui Ciolacu cu presa: Ciolacu anunță că Zuckerberg și Musk sunt implicați în scandalul fermelor de boți „Reporter: (se suprapun mai multe întrebări)) De la ce instituții așteptați o anchetă (neinteligibil) fermelor de troli? Marcel Ciolacu: Așteptăm. De la toate instituțiile. Reporter: Care sunt acelea? Serviciile de informații? Ciolacu: Am spus-o foarte clar. Nu am solicitat de la serviciile de informații, precum, presupun, că după demersul AEP-ului toată lumea...Sunt cei care sunt...cum să zic...patronii...și cei care gestionează social media sunt și ei implicați...Hai să avem un pic de răbdare”. În înregistrarea video postată chiar de Marcel Ciolacu pe Facebook, această declarație începe la minutul 10.25. Mircea Geoană a declarat, azi, că premierul Ciolacu a comis un abuz în serviciu prin solicitarea sa ca instituțiile statului să ancheteze o posibilă fermă de troli care acționează în favoarea sa. „Acuzațiile grave, lansate de premierul Marcel Ciolacu, la adresa mea și a campaniei mele, reprezintă o minciună evidentă și o încercare brutală de a folosi poziția de prim-ministru pentru a da instrucțiuni instituțiilor statului român într-o acțiune de campanie electorală”, a declarat Mircea Geoană într-un mesaj pe Facebook.

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Foto: Facebook
Eveniment

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, circa 4,2 milioane de euro, a fost șpagă la presă și „propagandă”, arată un fost parlamentar AUR, Ringo Dămureanu. La începutul activității sale de parlamentar, George Simion se lăuda că nu se va atinge de subvenția de la stat pentru oligopolul partidlor cu reprezentare în Legislativ. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Acum, deputatul Ringo Dămureanu ridică semne de întrebare legate de corectitudinea modului în care președintele AUR a cheltuit uriașa subvenție de la stat: „S-au aruncat pe nimic sume colosale!”, spune fostul membru al AUR. Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Ce informații oferă Dămureanu: „Pe cheltuieli pe presă și propagandă plus spoturi publicitare, AUR a aruncat 4,2 milioane de euro, în medie peste 220.000 de euro lunar. Cu toate că mereu liderul George Simion spunea că presa îi este ostilă, niciodată nu a recunoscut că o plătește gras”. Dămureanu mai arată că ar fi interesant de aflat „dacă nu cumva chiar George Simion cu Marius Lulea & co. sunt beneficiarii reali ai cheltuirii acestor sume”. „Pe așa-numite investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității de partid, plus cheltuieli pentru funcționarea sediilor, chirii și utilități, liderii AUR au aruncat alte 4,2 milioane euro, cu toate că nu cunoaștem niciun sediu în Țară cumpărat de AUR până în prezent” „Sub titlul ”organizarea de activității cu caracter politic”, Simion, Lulea & co. au mai aruncat încă 3,6 milioane euro, adică încă aproximativ 190.000 euro în medie lunar”. „Pe cheltuieli de personal s-au mai dus alte 1,2 milioane euro, adică 63.000 euro în medie lunar. Este contravaloarea a 85 de angajări, dispuse în afara birourilor parlamentare. În medie, 2 angajați pe județ, de care știe tot ”tripleta” în cazul în care voi în teritoriu n-ați văzut nicio angajare”. „Pe sondaje, Lulea și Simion au mai aruncat alte 400.000 euro, cheltuite, atenție!, doar în perioada octombrie – decembrie 2023, în care nu au avut loc niciun fel de alegeri” Buna administrare a lui Simion a băgat AUR în faliment Potrivit lui Dămureanu, AUR nu doar că a cheltuit toată subvenția de la buget, dar s-au plătit în avans 750.000 de euro. „Așa se face că, în pragul alegerilor parlamentare și prezidențiale, AUR a devenit un Partid falit, cu ZERO lei în conturi. În plus, Partidul condus de Simion și Lulea a pierdut și suma de 11 milioane de lei pentru campania de la europarlamentare, pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis să nu i-o mai ramburseze, din cauza cheltuielilor nelegale, plus alți 11 milioane de lei confiscați de la AUR de aceeași AEP, în urma neregulilor descoperite”, mai arată deputatul.

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP. Fost judecător la Curtea Constituțională, Toni Greblă, 71 de ani, a fost descoperit de Curtea de Conturi că a luat în plus 24.000 de euro de la Autoritatea Electorală Permanentă. Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP A fost posibil printr-un ordin emis chiar de Greblă, conform unui document al auditorilor publici, pe care Snoop îl publică astăzi. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Curtea de Conturi a descoperit plățile supradimensionate făcute de AEP către Toni Greblă în primăvara lui 2024, la un an după instalarea în funcție. Dar, până acum, nu s-a aflat nimic despre banii pe care Curtea de Conturi i-a imputat șefului AEP pentru că raportul nu a ajuns în Plenul Curții de Conturi, unde consilierii aprobă rapoartele inspecțiilor și acestea ajung în documentul centralizat al Curții.

Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma astronomică primit-o oligopolul a patru partide parlamentare

Suma astronomică pe care a primit-o de la buget, în primele șase luni ale anului, oligopolul a patru partide parlamentare: PSD, PNL, USR și AUR au încasat, din ianuarie în iunie, circa 131 de milioane de lei, adică peste 26 de milioane de euro. Citește și: După ce, luni întregi, Rafila a încercat să ascundă crimele de la spitalul Sf. Pantelimon, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Dacă subvenția anuală va fi dublul acestei sume, 52 de milioane de euro, aceasta este echivalentul sumei cu care ONG-ul “Dăruiește Viața“ a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer. Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, subvențiile de la AEP s-au distribuit astfel: PSD: 52,1 milioane de lei PNL: 44,2 milioane de lei USR: 23,8 milioane de lei AUR: 10,55 milioane de lei Din acești bani, peste 80%, respectiv circa 107 milioane de lei au ajuns la presă. Cât au cheltuit partidele pentru “presă și propagandă“: PSD: 40,5 milioane de lei PNL: 36 de milioane de lei USR: 19,7 milioane de lei AUR: 11,4 milioane de lei Când a intrat în Parlament, AUR a susținut că nu va accepta subvenția de la buget sau că o va folosi ca să facă un spital. ”În plină pandemie, statul român alocă 4 milioane de euro ca "subvenție" partidelor politice - și asta, doar pentru luna ianuarie. La nivelul intregului an, aproape 50 de milioane de euro vor intra din bugetul statului în buzunarele partidelor politice. Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, suntem sigurii care nu vor lua acești bani pentru partid. În plus, în perioada imediat următoare, vom iniția o lege prin care să fie oprit acest jaf din banii publici”, a anunțat AUR în ianuarie 2021. USR a avut cele mai mari cheltuieli de personal, din această subvenție, peste 5,5 milioane de lei.

Greblă a spart milioane la posturile lui Ghiță, Voiculescu și Păcuraru, arată Clotilde Armand Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Greblă a spart milioane la posturile Ghiță, Voiculescu și Păcuraru

Primarul USR al Sectorului 1, Clotilde Armand, a prezentat un contract de publicitate încheiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și a scris: „Toni Greblă a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Ea a anunțat că îi va face plângere penală lui Greblă, întrucât „difuzarea unor astfel de campanii de inters public, non-comerciale, este gratuită, conform Consiliului Național al Audiovizualului (CNA)”. Greblă a spart milioane la posturile lui Ghiță, Voiculescu și Păcuraru „Fiți atenți aici: Șeful AEP, Toni Greblă, a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru. Adică fix la posturile tv care în campania electorală au promovat 24/7 toate mesajele din punctajele PSD-PNL. S-a ales să se dea bani grei, deși la televiziuni și radio difuzarea unor astfel de campanii de inters public, non-comerciale, este gratuită, conform Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Firma care câștigat licitația ca lider al unei asocieri, Complete Media Grup, a încheiat în ultimii cinci ani contracte publice de aproape 8,5 milioane de euro. Îl anunț public pe Toni Greblă că depun o nouă plângere penală împotriva lui pentru modul în care a ales să arunce cu banii publici la televiziunile de casă ale PSD-PNL și solicit Curții de Conturi (chiar dacă este condusă de facto de PSD) să facă un audit la Autoritatea Electorală Permanentă pentru a verifica modul în care au fost cheltuite fondurile europene. Tot la AEP am constatat că echipamentele IT sunt achiziționate de la o firmă care are legături puternice cu fugarul Sebastian Ghiță. Asta face Toni Greblă de când a ajuns șef pentru alegerile din România: fraudează alegerile la ordinul lui Marcel Ciolacu și plătește cu bani publici TV-unile de casă”, a scris Armand. Bun. Am analizat ce face Toni Greblă cu bugetul AEP de când a devenit șef. Fiți atenți aici: Șeful AEP, Toni Greblă, a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru. Adică fix la posturile tv care în campania… pic.twitter.com/5usWciRSz9— Clotilde Armand (@clotilde_armand) June 20, 2024 Potrivit CNA, „anunţul de interes public asumat de către o instituţie sau autoritate publică” este gratuit, „fără obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă”.

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Foto: Facebook
Politică

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă

Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj: potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente, el câștigă lunar, net, 18.427 de lei. Datele apar în fișa pe februarie privind salariile din AEP, instituție cu peste 400 de angajați. Citește și: VIDEO Controversa Babasha – artistul român va fi prezent și în al doilea concert de la București al trupei Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază. Urmează un show și mai și” Însă informațiile de pe site-ul AEP sunt neclare, nefiind menționat dacă se acordă sau nu angajaților spor de condiții vătămătoare - pe care-l primesc aproape toți bugetarii din București - sau pentru că gestionează fonduri europene. Haosul de la organizarea acestor alegeri - cu numeroase acuzații de fraudă și cu o numărătoare a voturilor nefinalizată după patru zile - a făcut ca numeroși politicieni să ceară demisia lui Greblă din fruntea AEP, poziție pe care ocupat-o cu ajutorul PSD. Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Însă Toni Greblă, care are 70 de ani, mai încasează și două pensii speciale și are și indemnizație de revoluționar de Gorj. Evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cât a încasat Greblă din pensiile speciale, plus indemnizația de revoluționar, în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei – pensia anuală de ex-senator 13.224 – indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018.

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă Foto: Facebook
Politică

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția: acesta are o pensie specială de magistrat, fiindcă a fost judecător la CCR, o pensie specială de fost parlamentar și o indemnizație de revoluționar. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB În martie 2023, PSD a impus numirea lui Toni Greblă pentru președinția Autorității Electorale Permanente, instituție care organizează alegerile în România. În iulie 2023, Toni Greblă a suspendat subvenția pentru PMP după ce partidul lui Tomac a început negocierile cu USR pentru o alianță de dreapta. Acum, el a amenințat că nu-i va deconta lui Nicușor Dan cheltuielile electorale fiindcă a participat, în calitate de primar, la o reuniune a Consiliului Consultativ al Copiilor, o structură creată la inițiativa UNICEF. Greblă are 70 de ani, iar evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă Cât a încasat Greblă din aceste pensii speciale în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei - pensia anuală de ex-senator 13.224 - indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. În anul fiscal 2022, el a fost salarizat de prefectura București - unde a fost prefect - cu puțin peste 100.000 lei, net, și de Consiliul Legislativ, de unde a mai încasat 40.304 lei, net. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018. DNA l-a acuzat pe Greblă că, în 2014, „a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion şi Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei”. Însă actualul șef al Autorității Electorale Permanente a fost achitat în acest dosar.

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP după ce a participat recent la o întâlnire "cu adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor, cea mai nouă structură creată la inițiativa Primăriei Capitalei și UNICEF pentru apărarea intereselor celor mai mici cetățeni ai acestui oraș", după cum a scris chiar primarul pe Facebook. Consiliul, o inițiativă a PMB și UNICEF Iată postarea integrală a lui Nicușor Dan: Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB " Am avut astăzi o întâlnire extraordinar de agreabilă cu adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor, cea mai nouă structură creată la inițiativa Primăriei Capitalei și UNICEF pentru apărarea intereselor celor mai mici cetățeni ai acestui oraș. Am fost plăcut surprins să observ cât de conectați sunt copiii la problemele reale ale Capitalei. M-au întrebat despre transportul în comun, despre trenul metropolitan, despre starea școlilor și prioritățile Municipalității, dar și despre familie și copilăria mea. La finalul întrevederii le-am arătat sala de Consiliu și biroul meu și am stabilit că aștept propunerile lor pe care le voi supune în viitor votului Consiliului General. Îmi doresc ca acest consiliu să devină vocea copiilor bucureșteni, iar propunerile lor să fie luate în considerare, mai ales când este vorba despre proiecte care impactează viața tinerilor. Primăria Municipiului București și UNICEF au semnat la sfârșitul anului 2022 un memorandum de înțelegere pe o perioadă de trei ani, pentru participarea municipalității la Inițiativa Localități Prietene ale Copiilor, un concept dezvoltat de UNICEF la nivel global și din care fac parte peste 5.600 de localități din 48 de țări, implicând 30 de milioane de copii. Cei 20 de membri ai Consiliului au vârste cuprinse între 11 și 17 ani și au fost selectați din peste 200 de elevi care s-au înscris. #PMB#UNICEF#ConsiliulCopiilor#orasprietenalcopiilor DAN NICUȘOR-DANIEL - candidat independent CMF24240137" Nicușor Dan, bani confiscați de AEP Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a vizionat imaginile postate de Nicușor Dan și a concluzionat că "e total ilegal ce a făcut" acesta. Totodată, a precizat că, la finalul campaniei electorale, atunci când actualul candidat va veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, va fi amendat pentru folosirea imaginilor cu copii. Mai mult, Greblă a spus că banii cheltuiți pentru realizarea acestora vor fi confiscați de către AEP. Argumentul șefului AEP a fost că legea 272/2004 care reglementează Drepturile Copilului prevede la articolul 27 alin. 4 prevede că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice".

Suma uriașă cu care PSD a plătit presa Foto: Facebook
Politică

Suma uriașă cu care PSD a plătit presa

Suma uriașă cu care PSD a plătit presa, în 2023: potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, formațiunea condusă de Marcel Ciolacu a cheltuit circa 57 de milioane de lei pentru „presă și propagandă”. PSD nu a oferit detalii cum a distribuit acești bani. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, descrie haosul impozitării „speciale” a caselor mai scumpe de 500.000 euro: „Urlăm la lună, oameni buni!” În 2023, PSD a primit de la buget 88 de milioane de lei și a cheltuit 84,3 milioane. Din această sumă a alocat 67,87% pentru „presă și propagandă”. Azi, de Ziua Internațională a Libertății Presei, liderii PSD se prefac că susțin această meserie. Suma uriașă cu care PSD a plătit presa „Am făcut parte din lumea voastră mulți ani și, uneori, încă tânjesc după vremurile acelea în care nimic nu egala sentimentul de a da primul o știre, de face un om al zilei să-ți dea răspunsul pe care îl așteaptă o țară întreagă, de a fi unul dintre cei care fac să fie mai limpezi chestiuni greu de înțeles, cu implicații nenumărate (...) Trăim vremuri complicate și-mi dau seama cât de dificil este, uneori, să vă faceți meseria cu profesionalism, responsabilitate și dedicare. Am un respect deosebit pentru toți jurnaliștii care pun adevărul mai presus de interese de moment sau ale unor grupuri obscure. Aveți șansa extraordinară de a vă face meseria într-o lume liberă, în care puteți spune și gândi orice și oricând! Dar libertatea fără adevăr, onestitate și bună-credință ce valoare mai are?”, s-a întrebat, Gabriela Firea, pe Facebook. Foto: Facebook Gabriela Firea Firea a lucrat din 2001 în 2012 în trustul controlat de Dan Voiculescu, fiind, printre aletele, director general al revistei Felicia. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente „La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului”, a scris și Marcel Ciolacu, azi, pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră