luni 07 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

aep

48 articole
Politică

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi

În anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a achitat, de la bugetul de stat, către partide și candidații la alegerile din acel an, suma de 833 de milioane de lei, arată un așa numit „raport de audit de conformitate”. Raportul nu a găsit nereguli la AEP.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Sume astronomice plătite de contribuabili pentru cele mai controversate alegeri din ultimii 36 de ani Potrivit datelor Curții de Conturi, în anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a efectuat plăți din fonduri publice învaloare totală de 1.033.887.762 lei: 446.660.255 lei – rambursări cheltuieli electorale 141.044.260 lei – cheltuieli pentru organizarea alegerilor 386.806.000 lei – subvenții pentru finanțarea partidelor politice 59.377.247 lei – cheltuieli pentru activitatea curentă a AEP AEP arată și cum s-au distribuit cele 446 milioane de lei „rambursări cheltuieli electorale”:  219.152.000 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile locale din 9 iunie 2024;  104.188.986 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024; 123.311.972 lei reprezintă restituiri ale cheltuielilor electorale aferente alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost însă anulate de CCR.  Expert Forum (EFOR) arăta că în 2025 partidele au primit 232 de milioane de lei, valoarea fiind redusă de la bugetul inițial de 284 de milioane, iar în 2026 această valoare a fost redusă cu 10%.  Conform legii, suma alocată anual partidelor politice este stabilită între 0,01% și 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Distribuirea subvenției se face astfel: 75% din bugetul anual este împărțit proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, iar 25% – în funcție de numărul de voturi obținute la alegerile locale. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) si Grupul Minorităților primesc finanțare direct de la Guvern prin Departamentul de Relații Interetnice. Suma prevăzută în buget ia în considerare numărul cetățenilor care se identifică ca făcând parte din acea minoritate la ultimul recensământ. De exemplu, în 2024, UDMR a primit 58,48 de milioane de lei. 2008 a fost primul an în care partidele au primit bani de la bugetul de stat, conform legii aprobate în 2006. Subvenția a fost de doar 8,1 milioane de lei, potrivit unui documentar Europa Liberă România. În 2016, an electoral, suma a crescut la 14,5 milioane de lei. Iar anul următor s-a dublat, până la 30 milioane de lei. Subvenția a explodat în 2028, când legea 334/2006 a fost modificată astfel: „Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.” „Nu ne-a făcut bine nici ca societate, nici ca ţară, asta este realitatea. Deci este total de evitat orice fel de situaţie în care să fim în situaţia de a mai anula alegeri”, spunea Ilie Bolojan despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. 

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi
Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide
Politică

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesedistul Adrian Țuțuianu - pe care Liviu Dragnea l-a susținut să fie ministru al Apărării, timp de câteva luni, în 2017, în guvernul Tudose - a propus o lege care dă acestei instituții dreptul de a aproba înființarea partidelor sau de a le dizolva. Acum, înființarea unui partid este decisă de instanța de judecată, iar dizolvarea este atribut fie al CCR, fie al Tribunalului București, la propunerea Ministerului Public. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Proiectul de lege înființează instanțe formate din cinci angajați ai AEP pentru a aproba cererile de înființare a unui parttid politic. Dar, potrivit legii, „personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului”.  În 2017, Țuțuianu cerea SRI să ancheteze multinaționalele, suspctate că ar sprijini protestele împotriva OUG 13 Ce prevederi are noua lege: „Cererile de înregistrare a partidelor politice se analizează de completuri constituite în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, formate din 5 membri, desemnaţi prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente din rândul angajaţilor acesteia (...) Autoritatea Electorală Permanentă se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic prin hotărâre, la propunerea completului învestit, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii”. Cine decide dizolvarea: „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României (...)  În situaţiile prevăzute la art. 62 lit. b)-e), precum şi în cazurile de inactivitate prevăzute la art. 65, Autoritatea Electorală Permanentă se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată şi se pronunţă prin hotărâre, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 47-52” În ceea ce privește motivele de desființare a unui partid, față de legea actuală apare prevederea: „când partidul politic constituie structuri după criteriul locului de muncă sau desfăşoară în mod grav ori repetat activităţi politice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu încălcarea prezentei legi” Noua lege cere ca, după adoptarea ei, în șase luni toate statutele partidelor să fie adaptate noilor reglementări: „Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie caz de dizolvare pentru inactivitate”.  Acum, un partid poate fi înființat cu trei membri, noua lege prevede 100.  În februarie 2017, șeful de acum al AEP, Adrian Țuțuianu, cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea, ieșiți în stradă împotriva ordonanței 13, emisă de guvernul Grindeanu. Fiica sa, care a lucrat la primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea, scria pe Facebook despre cei care protestau împotriva OG 13/2017: “Dacă tot ieșiți ca oile în Piața Victoriei, cu toate că nu-mi pasă câtuși de puțin de urletele voastre prost informate, îmi pasă de ce văd că lăsați în urmă! Nu e de mirare că ieșiți ca în junglă, sunteți un haos desăvârșit! Mi-e scârbă“.  La 6 februarie 2017, Adrian Țuțuianu cerea SRI să spună dacă mulținaționalele s-au implicat în proteste. „Există anumite informații, și am să vă dau un detaliu, poate ne înțelegem juridic: dacă o firmă folosește bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activități, legea 31/1990 spune că este infracțiune. Folosirea creditului sau bunurilor societății în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuție de făcut și trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securității naționale. Există un articol 11 în legea securității naționale care prevede foarte clar că atunci când se urmărește înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente și așa mai departe, problema este una de securitate națională”, spunea Țuțuianu, la acel moment parlamentar și președinte al comisiei de control a SRI. 

Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani
Eveniment

Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani

Judecătorii au descoperit o nouă metodă de a stoarce statul român de bani: îl dau în judecată fiindcă nu au ajuns președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție din mai multe județe.  Ei spun că au pierdut bani astfel și cer acordarea drepturilor bănești, constând în: indemnizație pe zi de activitate (aproximativ 30.000 de lei/ persoană pe o campanie electorală), plata unei diurne de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară, plata de dobânzi penalizatoare, plata de cheltuieli de judecată și actualizarea acestor sume cu rata inflației. Deocamdată cer doar 5,5  milioane de lei În cazul a 24 de dosare soluționate la fond s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a AEP, iar în alte cinci dosare instanțele au apreciat că AEP are calitate procesuală pasivă în cauză. Un dosar a fost suspendat, iar un dosar este soluționat în fond la Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat cum s-a ajuns la aceste procese. “Reclamanții (...) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe - vorbim aici de campaniile din 2024-2025 - și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate. Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român“, a spus Țuțuianu. Magistrații respectivi au chemat în judecată AEP sub pretextul că ar fi continuator de drept al Biroului Electoral Central, dar și Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Guvernul, prefecții sau alte instituții ale statului român. “Totalul sumelor solicitate - este un calcul provizoriu, pentru că timpul trece și eventuale dobânzi accesorii curg - este de 5,5 milioane de lei“, a precizat șeful AEP. “Partea bună pentru AEP este că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că nu avem calitate procesuală pasivă în aceste cauze. Patru dosare aflate în fond sunt în curs de soluționare, sunt în faza de administrare a probelor și două dosare soluționate inițial în defavoarea AEP, câștigate ulterior în recurs. Faptul că AEP a invocat o excepție și a fost admisă nu înseamnă că n-ar putea răspunde statul român. Știți foarte bine, statul român răspunde prin Ministerul Finanțelor. Vom vedea care va fi finalul acestor procese“, a afirmat președintele AEP.El a menționat că a solicitat CSM o întâlnire, apreciind că este necesară o clarificare legislativă pe acest subiect, pentru a evita repetarea unor astfel de situații la alegerile următoare.    

Soția, Cristela, plătește amenzile lui Călin Georgescu. Sursele de venit ale familiei, neclare - presă
Politică

Soția, Cristela, plătește amenzile lui Călin Georgescu. Sursele de venit ale familiei, neclare - presă

Doar o parte din amenda uriașă aplicată de Autoritatea Electorală Permanentă lui Călin Georgescu a fost plătită, iar banii au fost achitați de Cristela Georgescu, arată Antena 3. În campania electorală din 2024, candidatul Călin Georgescu a declarat zero venituri, zero cheltuieli. În urma controlului AEP privind finanțarea din campanie, Călin Georgescu a fost sancționat cu cea mai mare amendă prevăzută de lege: 200.000 de lei. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Călin Georgescu nu e suveran în fața soției, care-l subvenționează „Plata a fost înregistrată la data de 08.04.2025 și a fost făcută de Cristela Georgescu, soția fostului candidat la prezidențiale. Din totalul de 200.000 de lei, aceasta a plătit 32.500 de lei”, arată Antena 3.  Nu se știe ce surse de venit are această familie. „Dumnezeu ne ține pe toți. Și pe mine, dar și pe dumneavoastră, și pe cei care pun aceste întrebări, nu de dragul de a avea un răspuns, ci pentru că le place bârfa. Prin urmare, nu sunt interesat de așa ceva și continui să vă spun că toate aceste răzbunări – să spun așa – ale sistemului nu-mi fac cinste în fața lui Dumnezeu”, a spus Călin Georgescu la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări despre veniturile sale. Georgescu are însă o mașină cu șofer care îl aduce la procese și este înconjurat de gărzi de corp la fiecare apariție publică.  Conform Expert Forum, Georgescu a primit mai multe amenzi, astfel: 50.000 de lei – art 28 (1) a) cheltuielile aferente campaniilor electorale trebuie să provină numai din contribuţii ale candidaţilor sau ale formaţiunilor politice; 25.000de lei – art 36 (3) – Competitorii electorali au obligaţia de a imprima pe materialele electorale numele candidatului, operatorul economic, CMF şi tiraj, dacă este cazul. 25.000 de lei – art 36 (32) – În termen de 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale, competitorii electorali au obligaţia de a transmite la AEP o declaraţie cuprinzând informaţii privind descrierea materialelor de propagandă electorală online, producţia, perioada şi spaţiul de difuzare a acestora. 50.000de lei – art.47 alin. (1) – În 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la AEP rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile de la art. 28 alin. (13). 50.000 de lei – art. 50 alin (2) – Partidele politice şi candidaţii independenţi au obligaţia de a prezenta în termen de 15 zile AEP documentele solicitate.   AEP a sesizat şi Poliţia şi Parchetul General cu privire la campania lui Călin Georgescu.  

Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă
Politică

Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă

Guvernul Bolojan taie, prin proiectul de buget pe 2026, banii partidelor  și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă.  Citește și: Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart” Întregul buget al AEP este redus dramatic, cu peste față de 2025. Față de 2024, scăderea este și mai puternică. Președinte al AEP a fost numit recent pesedistul Adrian Țuțuianu.  Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă În 2026, AEP va beneficia de credite bugetare în valoare de 289 milioane de lei, față de 778 milioane lei în 2025 și peste un miliard de lei în 2024. Finanțarea partidelor va fi de 209 milioane de lei și este redusă cu aproape 10% față de 2025 și cu circa 40% față de 2024.  Cheltuielile cu salariile, „de personal”, la AEP se diminuează cu aproape 16%.  Încă din 2024, actualul premier critica dur AEP. „Întrebarea este ce fac oamenii ăştia între campaniile electorale, timp de trei ani, trei ani şi jumătate. Şi atunci ei sunt, în general, prin prefecturi, prin consilii judeţene, au sedii. Când îi văd cei de la o prefectură care vin de dimineaţa până seara, că ăştia nu vin la serviciu, vă puteţi da seama că sunt frustraţi, e o stare de nemulţumire. Mesajul care este: mută-te şi tu angajat la AEP, de ce să stai tu de dimineaţa până seara într-un ghişeu la Evidenţa Populaţiei unde te tracasează toată lumea că nu poţi să bei o cafea în loc să te muţi acolo unde eşti funcţionar cu statut special, nu ai nici declaraţia de avere, pace şi prietenie. Lucrurile astea trebuie să le corectăm pentru că asta înseamnă performanţă în sectorul public şi respect pentru cei care sunt în sectorul public”, spunea el în noiembrie 2024. 

Site-ul penalului Radu Budeanu, G4Media, a prezentat în regim de „Breaking news” o știre anti-Nicușor Dan veche de un an: șeful statului, acuzat de finanțare ilegală a campaniei
Politică

Site-ul penalului Radu Budeanu, G4Media, a prezentat în regim de „Breaking news” o știre anti-Nicușor Dan veche de un an: șeful statului, acuzat de finanțare ilegală a campaniei

Site-ul penalului Radu Budeanu, G4Media, a prezentat în regim de “Breaking news“ o știre anti-Nicușor Dan veche de un an: șeful statului era acuzat de finanțare ilegală a campaniei electorale. Titlul știrii era: “BREAKING Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul general în privința finanțării campaniei electorale a lui Nicușor Dan“. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Știrea este semnată de Nicolae Bian, un pseudonim care, potrivit unor surse din presă, ar fi folosit de obicei de unul dintre cei care conduc G4Media.  G4Media a prezentat în regim de “Breaking news“ o știre anti-Nicușor Dan veche de un an Ulterior, titlul știrii a fost schimbat și într-un aliniat strecurat în articol se preciza: “ERATĂ Știrea, în forma inițială, prezenta o informație care era cunoscută din aprilie 2025“.  Dar chiar și în varianta revizuită a articolului, se sugerează că șeful statului a comis o faptă penală, dar este protejat de imunitate. “Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat, pentru G4Media, că sesizarea AEP către parchet a fost făcută în aprilie 2025, însă președintele țării are imunitate pe durata mandatului“, se arată. Țuțuianu, fost președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, ministru PSD al Apărării în guvernul Tudose și președinte al comisiei de control a SRI cerea, în februarie 2017, ca protestatarii împotriva OG 13, emisă de guvernul Grindeanu, să fie verificați de SRI, dacă n-au fost trimiși la protest de “multinaționale“.  Nu este clar dacă “erata“ a apărut după ce Nicușor Dan a reacționat neobișnuit de dur la acuzații: “Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente și se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună. AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, anulate ulterior de instanță, și a făcut aceleași plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu“. 

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare au crescut
Politică

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare au crescut

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare pentru oligopolul partidelor parlamentare au crescut, arată datele publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Presa a scris, în octombrie, că, la rectificarea bugetară, printr-o ordonanță de urgență, s-ar fi redus din aceste subvenții. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Ce arată datele AEP: Din mai în august 2025, subvenția totală pentru partide a fost, cu foarte mici variații, de 19,006 milioane lei. În decembroe 2025, subvenția totală a crescut la ușor sub 19,988 milioane de lei. Creșterea totală a fost de peste 5%. De exemplu, PSD a primit în octombrie și decembrie puțin peste 6,3 milioane de lei. În decembrie a luat 6,631 milioane lei. PNL a sărit de la 3,4 milioane la 3,6 milioane de lei AUR, de la 3,72 milioane la 3,92 milioane de lei USR: 2,43 milioane lei în noiembrie, 2,56 milioane de lei în decembrie.  Un raport Expert Forum (EFOR) arăta că până în luna noiembrie, inclusiv, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 212 milioane de lei, astfel: PSD – 70,4 milioane de lei, AUR 41,6 mil. lei, PNL 38,3 mil lei, USR 27,2 mil lei, SOS România 18,1 mil lei, POT 14,6 mil lei, PMP 995 mii lei și Forța Dreptei 941 mii de lei. Circa jumătate din cheltuielile partidelor au fost pentru „presă și propagandă”, mai arată EFOR. 

Nicușor Dan va dona la rândul său banii primiți ca donație în campania electorală și returnați de AEP
Eveniment

Nicușor Dan va dona la rândul său banii primiți ca donație în campania electorală și returnați de AEP

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat miercuri că va contesta în instanţă decizia Autorităţii Electorale Permanente (AEP) de a nu-i restitui integral sumele cheltuite în campania electorală. Potrivit acestuia, instituţia i-a returnat cu un milion de lei mai puţin decât totalul cheltuielilor declarate. Un milion de lei nerestituiți din cheltuielile de campanie Nicuşor Dan a declarat că, în cele două tururi ale campaniei pentru alegerile prezidenţiale, a cheltuit 61 de milioane de lei, dintre care 58,5 milioane au fost împrumutaţi şi 2,5 milioane provin din donaţii. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Banii au venit acum vreo trei zile. AEP mi-a restituit 60 de milioane de lei, deci cu aproximativ un milion mai puţin. După ce voi plăti cele 58,5 milioane de lei împrumuturi, vor rămâne un milion şi jumătate”, a explicat preşedintele în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni. Procesul pentru recuperarea sumei ar putea dura doi ani Nicuşor Dan a precizat că procesul de contestare a deciziei AEP ar putea dura aproximativ doi ani. El a adăugat că intenţionează să doneze sumele rămase către organizaţii civice, nu sociale, explicând că doreşte să susţină iniţiativele care contribuie la responsabilizarea autorităţilor. „Vorbim de un milion şi jumătate acum şi, eventual, un milion peste doi ani. Îmi menţin ideea de a-i da către organizaţii civice, nu sociale. Cred că nu se dau suficienţi bani pentru zona civică – pentru oameni care pun întrebări, dau autorităţile în judecată, le constrâng să respecte legea”, a spus Nicuşor Dan. Fondurile, distribuite printr-un concurs pentru ONG-uri Preşedintele a anunţat că nu va decide personal beneficiarii donaţiilor, ci va organiza un concurs transparent pentru a selecta ONG-urile civice care vor primi finanţarea. „N-aş vrea să aleg eu o astfel de cauză. Vom face un fel de concurs. Banii – acest milion şi jumătate de acum – vor fi puşi într-un cont, iar când vom stabili cadrul pentru a-i distribui, vom anunţa public”, a precizat şeful statului.

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe
Politică

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Acesta a fost întrebat, într-o conferință de presă, de ce, la rectificarea bugetară, nu a fost diminuată subvenția acordată partidelor, ba dimpotrivă, AEP a primit mai mulți bani.  Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort naţional, inclusiv partidele politice. Şi dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administraţie, cel puţin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica şi partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul Bolojan, la 24 septembrie.  Însă, după opt zile, ministrul de Finanțe afirmă că actuala coaliție majoritară nu a luat o decizie. „Când se va lua o decizie în coaliție legată de zona de subvenție, noi, Ministerul de Finanțe, o vom opera sau o vom transfera, imediat o vom opera într-un act normativ. Momentan nu avem această decizie, momentan e vorba doar de rectificare și în rectificare v-am explicat ce am, cum am operat zona de Autoritate Electorală Permanentă”, a spus Nazare.  El a fost întrebat dacă există un orizont de timp pentru o astfel de decizie. „Decizia este a coaliției, deci n-aș putea să trec peste coaliție, să vă spun”, a spus Nazare. 

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Nimic despre reducerea subvenției pentru partide
Politică

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Nimic despre reducerea subvenției pentru partide

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, pentru rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență „cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025”. Pe de altă parte, de la bugetul ministerului Sănătății se taie 2,6 miliarde de lei.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Ministerul Educației primește un plus de 145 de milioane de lei, mai puțin decât AEP.  AEP primește, la rectificare, 169 milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale În schimb, în nota de fundamentare nu se menționează nimic despre reducerea subvenției pentru partide.  „Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025”, este tot ce se menționează în nota de fundamentare.  „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile, răspunzând la întrebarea „Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.   

Sponsorii PSD, suspiciuni de spălare de bani, dar AEP nu face schimb de date cu ANAF - Ioniță, EFOR
Eveniment

Sponsorii PSD, suspiciuni de spălare de bani, dar AEP nu face schimb de date cu ANAF - Ioniță, EFOR

Sponsorii PSD, suspiciuni de spălare de bani, dar AEP nu face schimb de date cu ANAF: „Firma unui băiat deosebit de bazat, cu cârciumi în Herăstrău şi pe litoral, se înfiinţează în martie 2024, nu câştigă mai nimic dar împrumută PSD cu 1.6 mil lei două luni mai târziu”, arată Sorin Ioniță, de la Expert Forum, explicând un raport al acestui ONG. El mai arată că „AEP ne spune că «nu are protocol pe schimb de date cu ANAF»”.  Citește și: Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților Sponsorii PSD, suspiciuni de spălare de bani, dar AEP nu face schimb de date cu ANAF Ce arată, la pagina 13, raportul Expert Forum: „Jean Sasu (co-proprietar NUBA, asociat la mai multe firme) a împrumutat PSD ca persoană fizică și prin firme cu 3,7 milioane, la care se adaugă un împrumut al unei firme deținute de soția sa, Ana Maria Sasu, de 1,6 milioane de lei. Unele din firmele prin care a finanțat partidul sunt înființate cu puțin timp înainte de data împrumutului și au venituri limitate, cu siguranță mai mici decât împrumuturile. Vezi EUPHORICH WORLD, ISC ESTATE, Youth Essentials, Trade Sphere Brokers. În plus, TRADE SPHERE BROKERS deținută de Laura Niculae, care se ocupă de organizarea de evenimente la NUBA, a finanțat PSD cu 1,6 milioane de lei”.  „Alexandru și Ana Maria Besciu au împrumutat PSD prin BAV IT BUSINESS CONSULTING, respectiv Youth Essentials (pe care le dețin separat), cu 3,2 milioane de lei. Numele acestora sunt menționate în legătură cu familia Sasu”, mai scrie în raportul Expert Forum.  „Probabil se şi spală bani la greu prin intermediul acestor rambursări de la stat. Morişca merge aşa: cei care împrumută partidul, oameni sau firme, nu sunt niciodată verificaţi de unde au banii, dar apoi îi primesc înapoi de la buget, prin intermediul partidului, curaţi şi uscaţi. ANAF se face că nu vede. Iar AEP ne spune că «nu are protocol pe schimb de date cu ANAF», nici bani să se aboneze la o bază de date privată cu firmele  Că dacă n-ai voie să ai, atunci nici nu ai. Şi mai flagrant: firma unui băiat deosebit de bazat, cu cârciumi în Herăstrău şi pe litoral, se înfiinţează în martie 2024, nu câştigă mai nimic dar împrumută PSD cu 1.6 mil lei două luni mai târziu. Cifra de afaceri pe tot anul a fost sub un milion. Cum se poate? Tehnic e posibil, fireşte, prin împrumut de la patron sau între firme. Dar întrebarea e, de ce-ai plimba banii între firme înainte să-i donezi sau să împrumuţi partidul?   În orice ţară normală cu Fisc informatizat asta aprinde automat un bec roşu mare cât tupeul lui Marcel, ca indicator de risc de money laundering. Doar la noi ANAF nu vede, că e ocupat cu popriri bancare pentru datorii de 50 de lei.   Aşa cum nu vede nici Mercedesurile alea de 150.000 euro luate pe butic sătesc, atunci când beneficiarul real e membru în Securistan   Iar toate astea se întâmplă în mijlocul unei uriaşe campanii a guvernului, nu-i aşa, de a scoate la lumină marii evazionişti şi a-i taxa”, a scris Sorin Ioniță, pe Facebook.    În 2024, statul a plătit rambursări pentru campanii și subvenții anuale de peste un miliard de lei, mai arată el. 

PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie - presă
Politică

PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie - presă

PNL nu vrea să returneze la buget suma de 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie, așa că a deschis proces cu Autoritatea Electorală Permanentă, scrie Hotnews. Partidul ar avea deja datorii de 150 de milioane de lei, așa că ar fi deschis acest proces ca să tragă de timp.  Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința În august 2025, subvenția către un oligopol de partide a fost de peste 19 milioane de lei, în scădere față de cele peste 22 de milioane de lei oferite în august 2024. PNL a încasat în august 2024 suma de 7,2 milioane de lei și doar 3,4 milioane de lei în august 2025.  PNL nu vrea să returneze la buget 14 milioane de lei, bani primiți ilegal din campanie “PNL a încasat subvenție lunară de la stat în 2024. Au folosit o parte în campania de la prezidențiale. După ce s-au anulat alegerile au primit toți banii înapoi, inclusiv cei cheltuiți din subvenție. După campanii, cheltuielile din subvenție nu se returnează, acum s-a întâmplat pentru prima dată din cauza OUG. AEP a verificat și a decis că e ilegal ca PNL să primească și banii din subvenție. Liberalii trebuie să dea banii înapoi, dar refuză”, au declarat surse politice pentru HotNews. În schimb, PSD a acoperit cheltuielile din campania lui Ciolacu cu împrumuturi, nu subvenție de la AEP. 

Suma uriașă confiscată de AEP de la AUR pentru finanțări dubioase. Călin Georgescu, amenzi record - raport Expert Forum
Politică

Suma uriașă confiscată de AEP de la AUR pentru finanțări dubioase. Călin Georgescu, amenzi record - raport Expert Forum

Suma uriașă confiscată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) de la AUR pentru finanțări dubioase în campania de alegeri pentru Parlamentul European: 13,25 milioane de lei. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Pe de altă parte, Călin Georgescu a primit amenzi record, de 200.000 de lei, arată un raport Expert Forum (EFOR). AEP a sesizat şi Poliţia şi Parchetul General cu privire la campania lui Călin Georgescu. Suma uriașă confiscată de AEP de la AUR pentru finanțări dubioase „În mod paradoxal, la anumite partide – cel mai proeminent caz fiind cel al AUR – candidați aflați pe locuri neeligibile au contribuit financiar semnificativ la finanțarea campaniei pentru europarlamentare. De exemplu, opt candidați aflați pe locuri neeligibile au luat împrumuturi de peste 1,5 milioane de lei fiecare, deși veniturile anuale ale acestora conform declarației de avere se plasează între 0,1 și 10% din valoarea împrumutului. Contribuții semnificative aduse de candidați care nu se regăsesc pe locuri eligibile se regăsesc și la PNL. Se ridică semne de întrebare legitime cu privire la interesul acestora de a finanța o campanie care cel mai probabil nu le va aduce un mandat de europarlamentar în urma alegerilor și se nasc suspiciuni privind posibila finanțare indirectă a campaniei de către terți sau finanțarea campaniei de către un număr mic de persoane interesate care folosesc candidații ca intermediari. Menționăm că aceștia nu mai trebuie să depună declarații de avere dacă nu sunt aleși în funcții publice și astfel nu vom afla care este sursa împrumuturilor. De asemenea, aceștia își recuperează contribuțiile dacă partidul obține mai mult de 3% din voturi. Acest tip de comportament reduce transparența procesului”, a arătat Expert Forum.  „Ulterior, s-a descoperit că mai mulți competitori, inclusiv AUR, au primit împrumuturi cu încălcarea legii. În cazul AUR; mai mulți candidați ar fi primit împrumuturi peste limita admisă de la Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea TV”, mai arată EFOR.  La momentul alegerilor pentru Parlamentul European, AEP era condus de Toni Greblă care a ajuns în această funcție cu ajutorul PSD, dar era considerat un apropiat al curentului suveranist.  AUR a primit și amenzi de 130.000 de lei pentru campaniile din 2024 și 2025.  Nicușor Dan a primit două amenzi de 20,000 de lei, care nu au fost contestate în instanță.

Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă
Politică

Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă

Președintele AUR, George Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă. Doar în primele patru luni din acest an, formațiunea condusă de acesta a plătit pentru „presă și propagandă” circa 12,6 milioane de lei, adică peste 2,5 milioane de euro.  Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Banii provin de la buget și apar în rapoartele lunare ale Autorității Electorale Permanente.  AUR a cheltuit o sumă astronomică pe propagandă „Majoritatea presei în acest moment aparține sistemului, este cumpărată, este o presă guvernamentală, în sensul în care nicio voce a opoziției nu poate să fie tratată echidistant de acești oameni care își spun «jurnaliști»”, susținea George Simion, la 20 mai, după ce a pierdut alegerile.  În perioada ianuarie-martie, AUR a cheltuit între 3,5 și 3,2 milioane de lei pe lună ca să plătească presa. În aprilie, suma s-a redus la circa 2,8 milioane de lei.  Separat de aceste informații, rapoartele Autorității Electorale Permanente arată că, în campania de alegeri prezidențiale, George Simion a cheltuit o sumă imensă, cu totul neobișnuită, penru campania la postul Realitatea TV, 14,4 milioane de lei.  În aprilie, Antena 3 a prezentat un contract semnat de Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR, cu firma BGD Legal and Consulting, companie de lobby, în valoare de 1,5 milioane de dolari lunar. În schimbul acestor bani, compania s-a angajat să-i organizeze lui George Simion întâlniri la Washington D.C cu lideri politici, dar și apariții în presa din Statele Unite.  Contractul este înregistrat la Departamentul de Justiție al SUA și publicat chiar pe site-ul Departamentului de Justiție.   

George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă”
Politică

George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă”

George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă”, arată datele publicate de Autoritatea Electorală Permentă (AEP). Potrivit datelor AEP, la 2 mai, AUR a plătit această sumă uriașă către firma DBV Media House, deţinută de o altă societate, PHG Media Invest, unde acţionar unic este Daniela Madi Păcuraru, soţia lui Păcuraru, potrivit Pagina de Media Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Marcel Păcuraru a stat aproape doi ani la pușcărie pentru fapte de corupție, în dosarul Poșta Română.  George Simion a pompat milioane în firma familiei Păcuraru, patronul Realității TV DBV Media House este de departe cel mai mare beneficiar al plăților făcute de AUR în campania pentru alegerea lui George Simion. Pe locul doi pe lista de cheltuieli AUR vine DGI Multimedia Design, care a primit aproape 2,5 milioane de lei pentru o paletă largă de cheltuieli, de la propagandă la asistență juridică. DGI Multimedia Design apare într-o anchetă privind site-urile de dezinformare din campania din toamna anului 2024.  DBV Media House, care acum a încasat sume uriașe de la AUR, a fost firma prin care PNL plătea propaganda electorală de la Realitatea TV încă din 2021 - potrivit unei anchete SNOOP. Însă PNL a plătit DBV Media House suma de 7,5 milioane de lei, cu 1,5 milioane de lei mai puțin decât AUR.  În 2019, pentru promovarea lui Iohannis  la Realitatea TV, PNL a plătit către această firmă a familiei Păcuraru doar 810.000 lei.  Firma a luat două milioane de lei și de la Sectorul 4, pentru promovarea primarului PSD Daniel Băluță, arăta Buletin de București în septembrie 2022. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră