sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aep

25 articole
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide Foto: Facebook AEP
Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” Foto: Facebook
Eveniment

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate”

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” a muncii: la Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesediștii Toni Greblă, președintele AEP, și Constantin Mitulețu Buică, secretar general al instituției, sunt zece șoferi și toți beneficiază de acest spor. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze Ambii șefi ai AEP au avut probleme penale. Toni Greblă a fost reținut de DNA și acuzat de corupție, dar a fost achitat, iar acum are o pensie specială de circa 25.000 de lei pe lună, ca fost judecător CCR. Mitulețu Buică a fost dat de ANI pe mâna procurorilor fiindcă și-a angajat cumnata în instituție. În plus, CNATDCU i-a retras doctoratul, întrucât ar fi plagiat. Ambii au ajuns în funcții cu susținerea PSD. Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” Potrivit datelor din martie, privind situația drepturilor salariale în AEP, salariul brut al unui șofer era de circa 4.700-4.800 de lei, dar la acesta se adăuga sporul de complexitatea muncii, între 800 și 1.000 de lei. În consecință, cei zece șoferi ai instituției ajungeau la circa 5.800 de lei pe lună, brut. Probabil că ei beneficiază și de tichete de masă și vouchere de vacanță, dar datele nu apar pe site-ul AEP. Datele AEP arată că aproape toți angajații instituției beneficiază de acest spor, nu este clar de ce. În august 2023, Pro TV arăta că salariul brut al unui asistent universitar cu mai puțin de trei ani vechime este de 5.430 de lei. Abia după 25 de ani în funcție, un asistent universitar sau un lector universitar cu până în 20 de ani vechime pot spera la salariul unui șofer al AEP, de peste 5.800 de lei brut. Un conferențiar universitar cu 3-5 ani vechime primește 5.808 lei pe lună, brut, arătat tot Pro TV. Citește și: Salariu uriaș, plus mii de lei pentru concedii medicale, pentru Mitulețu-Buică, penal și plagiator care ocupă funcția de secretar general al Autorității Electorale Permanente Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată are un salariu care începe de la 4.098 de lei brut și ajunge până la 5.398 lei.

Subvențiile pentru partide sunt atât de mari că unele nu cheltuiesc nici jumătate din suma alocată Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Nu cheltuiesc nici jumătate din suma alocată

Subvențiile pentru partide sunt atât de mari că unele nu cheltuiesc nici jumătate din suma alocată, arată o analiză a datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru 2021, 2022 și primele trei luni din 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În 2022, șase partide au primit 256 de milioane de lei, din care au cheltuit 184 de milioane, dar am analizat doar primele trei formațiuni. Nu cheltuiesc nici jumătate din suma alocată Potrivit acestor date, în 2021: PSD a primit peste 90 de milioane de lei și a cheltuit circa 55 de milioane de lei, adică puțin peste 60%. PNL a primit 76,5 milioane lei și a cheltuit 33,1 milioane de lei, adică aproximativ 45%. USR: primit - 36,5 milioane lei, cheltuit - 14,8 milioane lei, sub 40%. AUR a refuzat să cheltuie banii de la AEP, în 2021. În 2022: PSD a primit 98 de milioane de lei și a cheltuit 93 de milioane de lei, aproape 95% din alocație PNL: primit - circa 83 milioane lei, cheltuit - 55 milioane lei, sub 60% USR: 45,1 milioane lei încasați, cheltuiți - 28,3 milioane lei, peste 60%. În primele trei luni din 2023: PSD: venituri de 24 milioane lei, de la buget, cheltuieli de 19,5 milioane lei, deci circa 80% PNL: venituri de 20 milioane lei, cheltuieli de 16 milioane lei - circa 80% USR: 11,1 milioane lei - venituri, 10,1 milioane lei - cheltuieli, circa 90%. În 2023, AUR a început să accepte să cheltuie subvenția de la AEP: a primit 4,9 milioane de lei și a cheltuit 4,7 milioane de lei. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL Studiul EFOR arată că, în 2021, toate partidele care au beneficiat de subvenție de la stat au cheltuit 110 milioane din 232 de milioane, adică 47%, iar în 2022 au cheltuit 72%, adică 184 din 256 de milioane.

tatul român se înnoiește: dublul pensionar special Greblă preia șefia AEP
Politică

Statul român se înnoiește

Statul român se înnoiește în următoarele zile: pensionarul special Toni Greblă, acum prefect al Capitalei, va fi promovat șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Remus Pricopie va fi numită, de Parlament, la Curtea de Conturi, iar o apropiată a primarului PSD Daniel Băluță, Diana Artene, îi va lua locul lui Greblă, în fruntea prefecturii București. Statul român se înnoiește Parlamentul urmează să voteze marți numirea lui Greblă la conducerea AEP. Viitorul șef al AEP, Toni Greblă, a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Citește și: PSD îl susține pe dublul pensionar special Toni Greblă, suspectat că a vrut să încalce embargoul impus Rusiei, la conducerea AEP, instituția care controlează finanțarea partidelor La Curtea de Conturi va ajunge Camelia Pricopie, susținută de PSD, soția unui fost ministru al Educației, acum rector al SNSPA. Ea a lucrat din 2012 până în prezent ca referent de specialitate , expert şi consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României. Pricopie îi va lua locul lui Niculae Bădălău, arestat pentru corupție. La șefia prefecturii va ajunge Diana Artene, potrivit unor surse din PSD. Artene a fost secretara primăriei Sectorului 4 și este considerată ca fiind extrem de fidelă lui Băluță. Ea are studii de drept la Universitatea Româno-Americană și un doctorat la Universitatea Liberă din Moldova - adică, practic, este imposibil de verificat dacă acesta a fost plagiat sau nu. Anul trecut, ea a fost promovată subprefect al Capitalei.

Mitulețu-Buică a demisionat de la șefia AEP, după care s-a întors Foto: Facebook AEP
Politică

Mitulețu-Buică demisionat șefia AEP, după s-a întors

Constantin Mitulețu-Buică a demisionat de la șefia AEP la 11 ianuarie 2023, după ce ANI a sesizat Parchetul general pentru că şi-ar fi angajat nelegal cumnata în funcţia de consilier la cabinetul vicepreşedintelui AEP. După care s-a întors în aceeași instituție: el a cerut repunerea în funcția de secretar general al AEP, pe care a ocupat-o din 2018 în 2019. Mitulețu-Buică a demisionat de la șefia AEP, după care s-a întors În noiembrie 2021, Constantin Mituleţu-Buică a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut presiuni ca doi directori din AEP să părăsească instituţia şi ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP şi nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor. În CV-ul său oficial, el scrie: „26.01.2018 – 27.02.2019 SECRETAR GENERAL, suspendat pe perioada mandatului de președinte Autoritatea Electorală Permanentă”. Imediat după demisie, el a cerut Guvernului să revină în funcție, ceea ce Executivul a fost obligat să facă. Azi, prin decizie a premierului Ciucă, Mitulețu-Buică a fost reinstalat în postul de secretar general al AEP: „Se constată încetarea suspendării de drept a raportului de serviciu și reluarea activității în funcția de secretar general al Autorității Electorale Permanente a domnului Constantin-Florin Mitulețu-Buică”. În motivarea acestei decizii se precizează că s-a avut în vedere o adresă din 25 ianuarie a AEP. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” Mitulețu-Buică a făcut dreptul la Universitatea ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu după care a fost, timp de 12 ani, șef al serviciului juridic la Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna, din comuna Bucovăţ, în Dolj.

PSD îl susține pe Greblă la conducerea AEP Foto: Facebook
Politică

PSD îl susține pe Greblă la conducerea AEP

PSD, împreună cu UDMR și grupul minorităților, îl susțin pe dublul pensionar special Toni Greblă - suspectat în 2015 că a vrut să încalce embargoul impus Rusiei - la conducerea AEP, instituția care controlează finanțarea partidelor. Fostul președinte al AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat recent din funcţie după ce Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul, acuzându-l că și-a favorizat cumnata pentru a fi angajată în instituția pe care o conducea. PSD îl susține pe Greblă la conducerea AEP Viitorul șef al AEP, Toni Greblă, a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Însă el a fost achitat, la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată. Toni Greblă, prefect de București, are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit. Citește și: Nicușor Dan, atac dur la prefectul PSD Greblă: vrea să dea „liber” la blocuri între case, în zona istorică. Motivația halucinantă a lui Greblă: „Există suspiciuni existente în diverse medii” În 2021, pensiile sale speciale și indemnizația îi aduceau lui Greblă circa 27.500 de lei pe lună.

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie Foto: Facebook AEP
Politică

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie, la scurt timp după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul în cazul său, acuzându-l de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Numirea unui nou șef al instituției este sarcina Parlamentului. Buică a fost ales în februarie 2019 la propunerea lui Liviu Dragnea. Şeful AEP a demisionat din funcţie ”Autoritatea Electorală Permanentă informează că astăzi, 11 ianuarie 2023, domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două camere ale Parlamentului demisia de onoare din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente începând cu data de 13 februarie 2023, în condiţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi ale Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de AEP, și citat de news.ro. Luni, Constantin Mituleţu-Buică declara, pentru News.ro, că nu are motiv să demisioneze din funcţie sau să fie schimbat de la şefia AEP deoarece a respectat legea, atât pe cea civilă, cât şi pe cea penală. Referitor la acuzaţiile pe care i le aduce ANI, el preciza că angajarea cumnatei sale a fost una „legală şi morală”. ”Nu am de ce sa demisionez şi nici sa fiu schimbat, pentru ca am respectat legea, cea civilă şi cea penală”, declara Constantin Mituleţu Buică, întrebat, luni, de News.ro, dacă are în plan să demisioneze sau dacă se aşteaptă la o decizie de schimbare din funcţie a coaliţiei de guvernare, în contextul acţiunilor ANI prin care a sesizat Parchetul în cazul său, sub acuzaţia folosirii funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Chestionat mai departe despre angajarea cumnatei sale, preşedintele AEP preciza că aceasta a fost „legală şi morală”. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Referitor la acţiunile ANI, Buică a explicat că este vorba „doar o sesizare cu privire la o suspiciune şi nu o constatare”. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe care îl acuză de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale.

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR. Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele Autorității Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreședinte AEP. Însă Agenția Națională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar pe președintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declarațiile de avere ale lui Zsombor Vajda. După 2006, diverse funcții la stat Udemeristul Zsombor Vajda este un personaj mai puțin cunoscut publicului larg, însă a deținut unele dintre cele mai importante funcții în administrația publică centrală. Primul pas l-a făcut în 2006, an în care a fost angajat pe funcția de consilier juridic la Agenția Domeniilor Statului. După numai un an, a ajuns consilier personal al unui secretar de stat de la Transporturi. De acolo, în anul 2008, a preluat funcția de director adjunct al Direcției Juridice a actualei Companii Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ulterior, a oscilat între funcțiile de director adjunct și director plin al Direcției Juridice. La finalul anului 2011, a prins pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Apoi a revenit la CNAIR, pe funcția de consilier juridic. În 2014, a preluat funcția de director de cabinet al unui secretar de stat de la Transporturi. Contract de 11 milioane de euro cu CNAIR Din mai 2015 a preluat funcția de director general al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL (calitate menționată în declarațiile de avere și interese), o societate controlată în proporție de 88% de KirchDorfer FertigteilHolding Gmbh. Restul părților sociale sunt deținute de fosta societate Multivers Consulting, firmă care a fost rebotezată sub numele de Road Safety Contruct. Această din urmă societate este deținută de udemeristul Zsombor Vajda și de Gyulia Vajda. În aprilie 2016, firma Kamarom Prefabricate din Beton împreună cu Dunapraf au câștigat un contract de peste 11 milioane de euro de la CNAIR, fostul angajator al lui Vajda. În acea perioadă, actualul vicepreședinte al AEP nu deținea nici o funcție publică. Șef în AEP, dar și director la privat Zsombor Vajda a ajuns în aprilie 2018 vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Însă, în paralel, era și director de vânzări al companiei austriece Deltabloc România. O calitate pe care nu o ascundea. De exemplu, în octombrie 2018, la șase luni de la preluarea funcției de vicepreședinte AEP, a fost invitat de revista TIR Magazin în calitate de director vânzări al Deltabloc pentru a înmâna premiul „Cea mai bună firmă de transport Persoane România 2018” Lilianei Sarafidis. Imaginile de la eveniment sunt publice pe Youtube. La fel a fost prezentat și în septembrie 2018, atunci când a înmânat un premiu asemănător Aureliei Surulescu, directorul general de atunci al Autorității Rutiere Române. Anterior, în anul 2017, a mai decernat un premiul tot în calitate de director vânzări al firmei Deltabloc România. Astfel, rezultă că Zsombor Vajda a fost angajat ca director de vânzări al firmei Deltabloc cel puțin în anii 2017 și 2018. Însă, în declarațiile de avere aferentele celor doi ani, Zsombor Vajda nu a menționat salariile încasate ca director de vânzări al Deltabloc. Vicele AEP face afaceri cu CNAIR Udemeristul Zsombor Vajda, în timp ce se ocupa de alegerile din România în calitatea sa de vicepreședinte al AEP, figura ca reprezentant al firmei Deltabloc la cel puțin o licitație organizată de CNAIR. De exemplu, în declarația de participare la licitația pentru „Implementarea unui ansamblu de măsuri pentru sporirea nivelului de siguranță rutieră pe infrastructura rutieră Autostrada A2 și A4”, publicată în SEAP în decembrie 2020, Zsombor Vajda a fost declarat reprezentantul firmei austriece Deltabloc. Dar nici de această dată udemeristul Zsombor Vajda nu a catadicsit să menționeze în declarațiile de avere și interese banii încasați de la firmă. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, dar acesta nu a răspuns la telefon. Și nici la întrebările trimise pe sms și whatsapp. Cumnata șefului AEP, angajată la vice Pe lângă afacerile nedeclarate în care este implicat, vicepreședinte Zsombor Vajda este cel care a angajat-o la cabinetul său de demnitar pe Carmen Mihaela Miningeș, cumnata președintelui AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică. Aceasta a depus prima declarație de avere în calitate de consilieră a lui Vajda în mai 2021. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Legat de această angajare controversată, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Constantin Florin Mitulețu Buică pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul? Există indicii reveritoare la săvârșirea de către Constantin Florin Mitulețu Buică „a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Dar vicepreședintele Zsombor Vajda a scăpat basma curată din această afacere controversată care poate duce la demiterea șefului său. Președintele AEP Buică a emis ordinul de angajare Contactat de către Defapt.ro, președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică a declarat pentru Defapt.ro că Miningeș „a fost angajată la cabinetul demnitarului vicepreședintelui al Autorității. Al domnului Vajda. Am aprobat după ce a venit propunerea din partea demnitarului (vicepreședintele Zsombor Vajda – n.r.). Președintele Autorității a aprobat emiterea ordinului, contractul de muncă și toate actele subsecvente (...) Cumnata mea a fost încadrată la cabinetul demnitarului pe perioadă determinată”. Întrebat dacă vicepreședintele Vajda are voie să reprezinte în paralel diverse societăți comerciale, președintele Constantin Florin Mitulețu Buică a făcut un pas în spate: „Nu aș putea să vă spun pentru că nu cunosc acest lucru. Nu m-a interesat și nu mă interesează lucrurile acestea despre ceilalți colegi.”.

Șeful AEP are tupeu: se laudă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Șeful AEP are tupeu: se laudă

Șeful AEP are tupeu: se laudă. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, luni, că în perioada 2019-2022 a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public. USR îi cere demisia șefului AEP. Șeful AEP are tupeu: se laudă Într-un comunicat de presă, AEP informează că a publicat pe site-ul www.finantarepartide.ro, la secţiunea "Acasă", documentul intitulat "Situaţia sancţiunilor aplicate formaţiunilor politice în anul 2022, cu ocazia misiunilor de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de formaţiunile politice în 2021". "Menţionăm că documentul în discuţie conţine informaţii referitoare la sancţiunile aplicate formaţiunilor politice existente la 31.12.2021, conform datelor înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, informaţii extrase din Registrul fiscal al partidelor politice, gestionat la nivelul Autorităţii Electorale Permanente, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", precizează comunicatul AEP. Mitulețu-Buică vrea medalie pentru că merge la serviciu Totodată, AEP reaminteşte tuturor persoanelor interesate că, începând cu anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a întreprins toate demersurile necesare în vederea desfăşurării activităţilor de control în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, reuşind şi de această dată verificarea tuturor formaţiunilor politice existente în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, realizând în proporţie de 100% obiectivele cuprinse în Planul activităţilor de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în anul 2022. "Începând cu anul 2019, pe pagina de internet www.finantarepartide.ro au fost publicate toate informaţiile ce decurg din activitatea de control, respectiv Rapoartele sintetice documentelor de control şi de sancţionare, precum şi Listele cu privire la sancţiunile aplicate. În consecinţă, subliniem că, prin acţiunile iniţiate în perioada 2019-2022, Autoritatea Electorală Permanentă a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public", a transmis AEP. Procedură de demitere Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, anunţă că a depus o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică. "Am depus astăzi o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui AEP, Constantin Mituleţu Buică, acuzat de ANI că şi-a angajat cumnata în instituţie. Nu am nicio speranţă că îşi va demisia, aşa că începem procedura parlamentară de demitere. Constantin Mituleţu Buică nu este la primul dosar. Este deja trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Tot el are o decizie oficială de plagiat din partea CNATDCU. Incompatibilitate, corupţie şi plagiat. E prea mult. Trebuie să plece", scrie Ionuţ Moşteanu, pe Facebook. Citește și: Soclul medicului Musta s-a făcut țăndări: trimis în judecată de DNA, acum găsit și de ANI în conflict de interese – bani publici către propria firmă Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul General în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe motiv că şi-ar fi angajat nelegal cumnata în funcţia de consilier la cabinetul vicepreşedintelui AEP. În noiembrie 2021, Constantin Mituleţu Buică a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut presiuni ca doi directori din AEP să părăsească instituţia şi ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP şi nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor.

Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a dat cinci milioane euro partidelor

La rectificarea bugetară, Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor care beneficază de această subvenție, arată site-ul Europa Liberă România. Partidele primesc această subvenție prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP). Datele din primele șase luni ale anului 2022 arată că, de exemplu PSD și PNL au cheltuit puțin sub 75% din subvenție pentru presă. La USR, procentul este de doar 13% din cele 21 de milioane de lei primiți, dar 34% din banii se duc pe cheltuieli de personal. Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Pe site-ul ministerului de Finanțe, anexa 2 a proiectului de ordonanță cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022 arată că AEP va beneficia de credite bugetare suplimentare de 24,289 milioane de lei (circa cinci milioane de euro) și 45 de milioane de lei - credite de angajament. Nota de fundamentare a ordonanței nu conține nici o referire la motivul pentru care bugetul AEP a fost majorat. Ordonanța privind rectificarea bugetară a fost adoptată în ședința de guvern de miercuri, dar până la ora redactării acestui articol ea nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Bugetul AEP votat inițial era de 234 de milioane de lei, pentru 2022. Însă Europa Liberă a întrebat Guvernul, care a confirmat că banii sunt „pentru susținerea activității partidelor politice”. De fapt, doar șase partide, cu reprezentare parlamentară și locală, au acces la subvenție: PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România. Europa Liberă scrie că „partidele au cheltuit anul trecut doar jumătate din suma încasată ca subvenție la buget, iar peste 122 de milioane de lei au rămas în vistieria de partid”. Citește și: Bloomberg, reportaj la Cincu, unde francezii construiesc o bază NATO: „E greu să convingi localnicii să vândă două vaci, să renoveze două camere și să câștige mai mulți bani” O analiză publicată de AEP arată că nici în acest an cei șase beneficiari ai subvenției nu reușescă să cheltuie banii alocați. PSD a cheltuit circa 75% din subvenția de 48 de milioane de lei, iar PNL și USR puțin peste jumătate. Trezorierul PSD, casă și vacanțe pe banii din subvenție La 1 iulie 2021, fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Decizia este definitivă. Procurorii DNA l-au acuzat pe Drăghici că, în calitate de trezorier al PSD, şi-ar fi însuşit 380.000 de euro din subvențiile primite de partid pentru a-și cumpăra o casă. În iunie 2022, el a recunoscut că a folosit banii de la partid pentru vacanțe exotice, așa că a fost trimis din nou în judecată. El fost în vacanțe în Bali, Singapore, Emiratele Arabe, Punta Cana (Republica Dominicană), Cipru, Sardinia (Italia), Tenerife (Spania), Algarve (Portugalia) și Mamaia, pe banii partidului, cu familia lărgită: fiicele, soția, chiar și fosta soție, soacra, fratele, sora, cumnații, chiar și cu vecinii și copiii acestora.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră