miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: adoptare

3 articole
Politică

Guvernul adoptă pachetul administrativ: restructurări în sectorul public, reguli noi pentru primării

Guvernul a aprobat pachetul administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării, măsuri care vizează accelerarea descentralizării, simplificarea procedurilor pentru autoritățile locale și reducerea aparatului administrativ. Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că noile reglementări urmăresc un stat mai suplu și servicii publice mai eficiente pentru cetățeni. Descentralizare accelerată și decizii mai mult la nivel local Potrivit ministrului, pachetul elimină obstacolele birocratice care încetineau procesul de descentralizare, reducând durata implementării de la aproximativ patru ani la un interval mult mai scurt. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Autoritățile locale vor primi competențe extinse, inclusiv posibilitatea de a decide relocarea sălilor de jocuri de noroc la periferia localităților sau chiar interzicerea acestora. Acces mai rapid la fonduri și gestionarea imobilelor Noile reguli facilitează dezvoltarea comunităților locale prin simplificarea accesului la finanțări. Primăriile nu vor mai avea nevoie de aprobarea autorităților centrale pentru anumite proceduri, fiind suficientă atestarea domeniului public la nivelul prefecturii. Pachetul introduce și mecanisme pentru: preluarea imobilelor abandonate sau fără proprietar; transferul mai simplu al clădirilor din proprietatea statului către autoritățile locale, inclusiv pentru imobile neînscrise în cartea funciară, cu obligația înscrierii în maximum trei ani. Clădirile renovate ar putea fi folosite pentru creșe, cabinete medicale sau grădinițe. Proceduri simplificate pentru evenimente și comerț local Administrațiile locale vor putea organiza mai ușor evenimente și vor simplifica închirierea spațiilor pentru producători locali și mici comercianți, fără proceduri de achiziție publică costisitoare în anumite situații. În plus, specialiștii în proiecte vor putea lucra part-time în două primării, acolo unde există deficit de personal. Instituțiile publice vor putea, de asemenea, să ofere sau să primească gratuit imobile în folosință. Reducerea aparatului administrativ central Pachetul prevede restructurarea administrației centrale. Vor fi desființate 6.409 posturi, ocupate și vacante, iar numărul angajaților din administrația publică centrală va scădea cu aproximativ 10%, cu excepția sectoarelor esențiale precum educația, sănătatea, apărarea, ordinea publică și serviciile de urgență. Schimbări pentru administrația locală începând cu 2026 Autoritățile locale vor putea decide temporar, în 2026, dacă reduc numărul de posturi sau cheltuielile salariale. Din 2027, aproximativ 30% din totalul posturilor — ocupate și vacante — va trebui desființat acolo unde există supraîncărcare. Un număr de 731 de unități administrativ-teritoriale au deja un nivel considerat echilibrat de personal și nu vor fi obligate să facă reduceri suplimentare. În restul cazurilor, scăderea medie a posturilor ocupate este estimată la circa 10%, iar numărul angajaților din primăriile comunelor mari va fi corelat cu populația. Măsuri de echitate fiscală și sancțiuni pentru datorii Pachetul introduce reguli noi privind achizițiile de imobile și autovehicule, care vor putea fi realizate doar dacă atât vânzătorul, cât și cumpărătorul nu au datorii către autoritățile locale. Amenzile de circulație neplătite pot duce la suspendarea temporară a valabilității permisului de conducere după o perioadă de grație de 90 de zile, proporțional cu suma datorată. Permisul nu va fi reținut fizic, însă va fi suspendat administrativ pentru o perioadă limitată.

Guvernul taie posturi și extinde autonomia locală (sursa: Facebook/Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei)
Bulgaria se pregătește de adoptarea euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie

Cu doar câteva zile înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2026, persistă întrebări legate de modul în care vor funcționa plățile. Krasimira Raicheva, director general al VISA Bulgaria, a oferit explicații practice pentru consumatori și comercianți, într-un interviu acordat postului Nova TV. Plata cu cardul, cea mai sigură opțiune în perioada de tranziție Potrivit Krasimirei Raicheva, plata cu cardul rămâne cea mai simplă și mai convenabilă metodă după trecerea la euro. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Deținătorii de carduri vor putea efectua tranzacții exact ca până acum, iar instituțiile de plată sunt complet pregătite pentru schimbare, fără a fi anticipate probleme majore în primele ore ale noului an. Curs fix de conversie și afișarea dublă a prețurilor Conversia monedei se va face la un curs fix de 1,95583 leva pentru un euro, stabilit de autoritățile bulgare. Conform regulilor, prețurile trebuie afișate clar și egal în ambele monede, atât în leva, cât și în euro, ceea ce oferă protecție suplimentară împotriva manipulării cursului de schimb, mai ales în cazul plăților cu cardul. Dificultăți posibile la plățile în numerar Raicheva a atras atenția că plățile în numerar ar putea crea dificultăți minore, în special atunci când clienții plătesc în leva și primesc restul în euro. Pentru micii comercianți, plata cu cardul este considerată o soluție mai simplă, motiv pentru care mulți au instalat deja terminale POS. Sistemul financiar, declarat pregătit pentru euro Directorul VISA Bulgaria a dat asigurări că infrastructura financiară este complet funcțională, terminalele sunt operaționale, iar tranziția ar trebui să decurgă fără probleme. Cu toate acestea, atât comercianții, cât și consumatorii sunt sfătuiți să urmărească atent mesajele transmise de bănci și de terminalele de plată. Ce se va schimba după 1 ianuarie 2026 De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Toate prețurile și salariile vor fi exprimate în euro, iar populația va avea la dispoziție șase luni pentru a schimba numerarul din leva în euro fără comision. În aceeași perioadă de șase luni, etichetele de preț vor afișa ambele monede. Extinderea zonei euro Adoptarea euro de către Bulgaria are loc la trei ani după ultima extindere a zonei euro, din 2023, când Croația a devenit al 20-lea stat membru. După aderarea Bulgariei, doar șase state membre ale Uniunii Europene vor rămâne în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, niciuna dintre acestea neavând, în prezent, planuri imediate de adoptare a euro.

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră "regretabil" faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, "a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ". Comisia de la Veneția, absentă "De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română", arată un comunicat al MAE. În acest context, MAE solicită autorităţilor ucrainene "să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare". Ministerul român aminteşte că "România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii". MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată MAE subliniază că a solicitat în mod repetat părţii ucrainene consultarea temeinică a comunităţii române din Ucraina în procesul elaborării şi adoptării legii. Pe fond, arată reprezentanţii ministerului român, legea reprezintă "o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean". Citește și: SRI a declasificat 13 volume de documente ale fostei Securități din decembrie 1989, toate pe care instituția susține că le mai avea în arhive Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va continua coordonarea cu reprezentanţii comunităţii române şi dialogul susţinut cu autorităţile ucrainene pentru asigurarea respectării depline şi promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligaţiilor internaţionale asumate de Ucraina în materie, pe care şi legea le recunoaşte în mod expres ca fiind prioritare. "Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene", punctează MAE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră