vineri 22 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1346 articole
Economie

Primarii de comune nu trag gaze

Primarii de comune nu trag gaze. În 2018, Transgaz a propus construirea a două magistrale care să deservească 19 unităţi administrativ teritoriale din județul Iași. Primarii de comune nu trag gaze Condiţia era ca primăriile să înfiinţeze asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, avizarea acestora şi concesionarea sistemelor de distribuţie. Citește și: Unul din cei mai mari dealer-i de Fentanil și Oxicodonă din București lucrează la lanțul de farmacii Catena. DIICOT l-a prins în flagrant Doar câteva comune din vestul judeţului au făcut asta (Tătăruşi, Valea Seacă, Lespezi, Sireţel şi Vânători). Studiul de fezabilitate care a costat 630 de mii de lei nu le-a folosit, pentru că alegerile din 2020 au schimbat regulile jocului: orice localitate putea să se branşeze la reţeaua de gaze existentă, fără să mai fie nevoie de alte magistrale. Doar că mai puţin de 19 unităţi administrativ teritoriale au decis să aplice pentru obţinerea de fonduri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarii de comune nu trag gaze (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Pescobar ("Taverna Racilor"), 10.000 euro zilnic (sursa: Facebook/Taverna Racilor Herastrau Fishtodoor)
Economie

Pescobar ("Taverna Racilor"), 10.000 euro zilnic

Pescobar ("Taverna Racilor"), 10.000 euro zilnic. Comisarii de la Protecţia Consumatorilor propun închiderea, pe o perioadă de până la 12 luni, a restaurantului "Taverna Racilor" Herăstrău, în urma neregulilor constatate în cadrul unor controale derulate la această unitate în perioada iunie - septembrie a acestui an, informează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Acest Escobar al pescăriilor Potrivit unui comunicat al instituţiei, Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea (CRPCR) Bucureşti-Ilfov a desfăşurat, în perioada 1 iunie - 15 septembrie 2023, mai multe acţiuni de control la "Taverna Racilor" Herăstrău - Bucureşti, administrată iniţial de SC Nedsea SRL, iar în prezent de SC Commercial Diplomatic Club SRL (societăţi promovate în media de Paul Nicolau, cunoscut şi ca Pescobar). Citește și: EXCLUSIV Prietena de droguri a lui Vlad Pascu, inculpată pentru lipsire de libertate alături de fiul unui fost șef din Primăria 5, cercetat de DNA în dosarul lui Vanghelie. Alt complice al tinerilor fura din magazine "În urma deficienţelor constatate, comisarii CRPCR Bucureşti-Ilfov au aplicat următoarele sancţiuni: în data de 01.06.2023 - administrator SC Nedsea SRL - amenzi contravenţionale în valoare de 25.000 lei; un avertisment; oprirea definitivă de la comercializare a 156 kg produselor alimentare neconforme, în valoare de circa 2600 lei; oprirea temporară a unităţii de la prestarea serviciilor până la remedierea deficienţelor. Ulterior, a fost verificată măsura dispusă de oprire temporară a unităţii de la prestarea serviciilor şi s-a constatat că aceasta nu a fost respectată, societatea fiind sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei şi s-a propus emiterea deciziei de închidere a unităţii", se precizează în comunicat. Închis pe o firmă, redeschis pe alta Ulterior, în data de 3 iunie (administrator SC Nedsea SRL) a fost solicitată verificarea măsurilor dispuse şi s-a constatat ca deficienţele au fost remediate. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj În data de 22 iunie (administrator SC Nedsea SRL) au fost dispuse mai multe măsuri vizând amenzi contravenţionale în valoare de 75.000 lei, oprirea definitivă de la comercializare a 84 kg de produse alimentare neconforme, în valoare de circa 2.500 lei, oprirea temporară a unităţii de la prestarea serviciilor până la remedierea deficienţelor, propunerea de închidere temporară a unităţii pe o durată de la 6 luni la 12 luni pentru abateri repetate şi propunerea de încetare a practicilor comerciale incorecte. În 28 iunie a fost emisă decizia nr. 259 de închidere temporară a unităţii pe o durată de la 6 luni la 12 luni pentru SC Nedsea SRL. Sute de kilograme de ingrediente "neconforme" În 24 iunie, a fost efectuat un alt control constatându-se că la acelaşi punct de lucru funcţiona SC Commercial Diplomatic Club SRL. În urma controlului au fost dispuse amenzi contravenţionale în valoare de 15.000 lei, oprirea definitivă de la comercializare a 186 kg produselor alimentare neconforme, în valoare de circa 8.100 lei, şi oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor (agregate figorifice). Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol În data de 15 septembrie (administrator SC Commercial Diplomatic Club SRL), au fost dispuse alte sancţiuni care constau în amenzi contravenţionale în valoare de 25.000 lei, oprirea definitivă de la comercializare a 560 kg produselor alimentare neconforme, în valoare de circa 16.500 lei, oprirea temporară a unităţii de la prestarea serviciilor până la remedierea deficienţelor şi propunerea de închidere temporară a unităţii pe o durată de la 6 luni la 12 luni pentru abateri repetate. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe "Menţionăm că vor fi transmise adrese către Primăria Sectorului 1, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi Direcţia de Sănătate Publică", se arată în documentul ANPC. Muște, praf și rugină Principalele abateri constatate de echipele de control au fost: folosirea unor materii prime şi a unor semipreparate fără etichete cu elemente de identificare şi caracterizare, utilizarea unor agregate frigorifice neigienizate, cu grătare cu rugină, sistem de ventilaţie cu depuneri masive de praf, chedere depreciate şi murdare, prezenţa insectelor vii (muşte) în unitate, schimbarea stării termice a produselor, nerespectarea temperaturii de păstrare a preparatelor finite calde, existenţa unor condiţii improprii în spaţiul de lucru (paviment neigienizat), lipsa verificării metrologice a cântarelor utilizate, lipsa informării cu privire la ingredientele conţinute de preparate, a aditivilor şi a alergenilor, în lista meniu, lipsa autorizaţiei emisă de Primărie. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant De asemenea, au fost descoperite produse alimentare cu data limita de consum depăşită şi utilizarea unei maşini de transport neautorizate la care sistemul de răcire nu era funcţional, ca spaţiu de depozitare a materiilor prime (congelate şi refrigerate). Pescobar ("Taverna Racilor"), 10.000 euro zilnic Nedsea SRL a avut în 2022 venituri de 16,5 milioane de lei, adică peste 45.000 de lei zilnic, echivalentul a aproapr 10.000 de euro. Tot anul trecut, impozitul după plata taxelor a fost de peste 5,1 milioane de lei, echivalentul a aproape 1,1 milioane de euro. Performanța de anul trecut a firmei este ciudat de mare față de rezultatele din 2021, când Nedsea SRL a avut venituri de trei ori mai mici (aproape 5,4 milioane de lei) și un profit de peste 12 ori mai mic: puțin peste 400.000 de lei. În 2021, numărul declarat de angajați al firmei a fost de 11, în 2022 - de 24.

Guvernul taie mai mult de la cultură, mai puțin de la sport Foto: Antena Sport
Economie

Guvernul taie de la cultură

Guvernul taie hotărât de la cultură: cheltuielile autorităților locale la capitolul „Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din venituri, prevede proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Executivul își va asuma răspunderea. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Guvernul taie de la cultură „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”. Președintele UDMR Kelemen Hunor a criticat această prevedere. „Nu poți să spui de la nivel central cât trebuie să cheltuiască pe cultură, sport, religie. Acel procent de 2,5% pentru cultură trebuie să dispară din proiect (…) Nu poți să spui ce procent pentru un domeniu”, a susținut Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai precizat că „nu pot fi stabilite criterii de performanță de la Ministerul Finanțelor pentru autoritățile locale”. În ceea ce privește sportul, acest plafon nu există în proiect: „La determinarea procentului de 2,5% aplicat asupra veniturile proprii nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură indiferent de natura acestora și forma lor de organizare. Echipa lui Pandele, lovită de limitarea cheltuielilor bugetare Însă Guvernul impune un plafon al salariilor acordate sportivilor de la cluburile controlate de autoritățile locale: „Începând cu anul 2024 contractele de activitate sportivă încheiate potrivit legii, nu pot depăși onorariul/remunerația alocată din fonduri publice indiferent de natura și denumirea acestora echivalentul a două indemnizații acordate pentru funcția de demnitate publică de președinte al consiliului județean”. Aceasta înseamnă că salariul maxim pe care îl poate plăti o autoritate locală unui sportiv sau antrenor de un club finanțat din bani publici nu poate depăși 30.000 de lei net Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Cluburile care ar fi cel mai puternic afectate sunt cele finanțate puternic de către primării: Poli Iași, Oțelul, U Cluj, FC Voluntari. Nu e clar cum ar fi aplicată noua lege în cazul lui Sepsi. Formația din Sfântu Gheorghe primește bani publici, dar din Ungaria”, explică Gazeta Sporturilor.

De ce vin nepalezii în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

De ce vin nepalezii în România

De ce vin nepalezii în România. Nishan Rajbanschi, inginer civil de profesie, spune că ar fi plătit în ţara lui cu aproape 400 de dolari la o companie bună, dar, în funcţie de experienţă, se poate ajunge şi la mai mult de atât. De ce vin nepalezii în România Pe de altă parte, în Iaşi munceşte acum pe un salariu de 1.300 de dolari, adică triplu, nu plăteşte chirie şi are zilnic masa asigurată, o diferenţă “de la cer la pământ”, a lăsat bărbatul să se înţeleagă. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj El este unul dintre cei 770 de nepalezi care au acum un loc de muncă în Iași. Cel puţin aşa arătau cifrele oficiale luna trecută - iar pe cei mai mulţi dintre ei îi vezi pe şantiere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Barurile din România prosperă după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Barurile din România prosperă după pandemie

Barurile din România prosperă după pandemie. Barurile ieşene, de exemplu, şi-au revenit complet după dezastrul din pandemie iar criza provocată de conflictul din Ucraina nu pare să le fi afectat în mare măsură. Barurile din România prosperă după pandemie Cel puțin dacă ne ghidăm după datele de bilanţ pe anul 2022, care par să nu țină cont de scumpirile tarifelor la utilităţi şi la produse alimentare sau nealimentare. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În top zece, doar unul dintre baruri a raportat pierderi – dar e un business care nu pare să încheie niciun am pe profit şi totuşi funcţionează de 23 de ani, face angajări şi s-a plasat pe locul al treilea în top, după cifra de afaceri. Între primele zece baruri din Iaşi, partea leului o iau păcănelele şi stabilimentele administrate de cetățeni din Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine. Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Cerealele ucrainene agită iar țările vecine În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, "distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut". Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior. Bulgaria nu se opune deciziei UE Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia "nu susţine" o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Textul invocă "solidaritatea cu Ucraina" şi necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut. România ar fi vrut embargo mai lung Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul acestei săptămâni că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole din Ucraina au avut un efect pozitiv asupra pieţei cerealelor din România, iar decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Pe de altă parte, şeful MADr a transmis că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români". Ungaria, același joc ca Polonia Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri, relatează Reuters. "Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene", faţă de patru până acum, cu scopul de a "proteja interesele agricultorilor noştri", a anunţat pe Facebook ministrul Agriculturii, Istvan Nagy. Interdicţia intră în vigoare din 16 septembrie. Ungaria a decis să interzică în mod unilateral importurile de produse alimentare ucrainene, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu va prelungi interdicţia actuală privind importurile de cereale ucrainene în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE, care urmează să expire vineri.

Cât costă reducerea facturilor la energie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât costă reducerea facturilor la energie

Cât costă reducerea facturilor la energie. Gazul şi energia s-au scumpit, însă am putea plăti totuşi facturi mai mici dacă am reuşi să punem în practică câteva sfaturi date de specialişti. Cât costă reducerea facturilor la energie Scopul: reducerea cât mai mult a pierderilor de căldură şi, implicit, a costurilor aferente încălzirii sau răcirii. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Pentru a vedea cum putem avea o locuinţă eficientă energetic, am discutat cu mai mulţi profesionişti în domeniu, dar şi cu o persoană care locuieşte de câţiva ani într-o astfel de casă. "Facturile au fost luna trecută 17 lei, luna asta am calculat 25 de lei", spune proprietarul de casă de mai sus. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 14,259 miliarde euro, în primele şapte luni, arată datele publicate azi de Banca Națională. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Pe de altă parte, investițiile străine directe au scăzut de la 5.992 milioane euro în perioada ianuarie - iulie 2022 la 4.254 milioane euro în primele șapte luni din acest an. Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro ”În perioada ianuarie - iulie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14,259 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 115,220 miliarde euro la 31 iulie 2023 (72,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,9% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2023 nivelul de 43,6 miliarde euro (27,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR. În perioada ianuarie - iulie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11,892 miliarde euro, comparativ cu 15,207 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2022. Citește și: VIDEO+GALERIE FOTO În timp ce nord-coreeni mor de foame, un Kim Jong Un tot mai bucălat este hrănit de Putin cu sturion, găluște cu crab și desert de afine roșii În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,357 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,659 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro.

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe Foto: Facebook
Economie

România a împrumutat sumă colosală piețele externe

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe, mai exact trei miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe cinci și 10 ani. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Informația a fost publicată de agenția Bloomberg, nu de ministerul de Finanțe și Guvern. România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe „România a lansat luni vânzarea de obligațiuni în euro, aceasta fiind cea de a treia oară când apelează la piețele internaționale pentru finanțare. Națiunea balcanică oferă obligațiuni cu scadența în 2028 și 2033 la (...) 255 de puncte de bază peste swapurile medii pentru datoria cu scadență mai scurtă și în zona de 360 de puncte de bază pentru obligațiunile cu scadență mai lungă, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune, care a cerut să nu fie identificată deoarece nu este autorizată să vorbească despre acest subiect (...) Emisiunea are loc în contextul în care țara se apropie de atingerea obiectivului de a strânge până la 8,5 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) de pe piața internațională în acest an. România a strâns deja aproximativ șase miliarde de euro în obligațiuni în euro și dolari”, a scris Bloomberg, azi dimineață. Profit explică faptul că titlurile pe cinci ani au un cost de împrumut de midswap (3,26% pentru 5 ani)+225 puncte de bază, față de midswap+255 puncte bază în deschidere, iar cele pe 10 ani la midswap (3,18% pe 10 ani)+330 puncte de bază, comparativ cu midswap+360 puncte de bază în deschidere. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Bloomberg amintește că Guvernul vrea să convingă UE să-i crească deficitul „Guvernul a estimat că necesarul brut de finanțare al țării pentru 2023 va ajunge la 160 de miliarde de lei (34,6 miliarde de dolari). În ultima lună, Bucureștiul a purtat discuții intense cu Comisia Europeană pentru a crește ținta de deficit bugetar impusă de Uniunea Europeană, de la 4,4% din PIB, la 5,5%, în condițiile în care cheltuielile cresc, iar răcirea economiei afectează colectarea taxelor. Ministrul de Finanțe avertizează asupra riscului unui deficit bugetar de 7% din PIB. UE are ca obiectiv aducerea țintei de deficit pentru țara est-europeană la 3% din PIB și nu a acceptat încă propunerea României”, a mai arătat Bloomberg.

Comisioane uriașe pentru oligopolul care emite tichete de masă Foto: Focus Press
Economie

Comisioane uriașe pentru oligopolul emite tichete masă

Comisioane uriașe pentru oligopolul care emite tichete de masă: 3% la emitere, 3% la colectare, potrivit premierului Ciolacu. Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, scria în februarie 2023, pentru Curs de Guvernare, despre „oligopolul tichetelor, o industrie și o sinecură de sute de milioane”. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Premierul Ciolacu a declarat, luni, că s-a propus în coaliţia de guvernare ca tichetele de masă să fie acordate în bani. Comisioane uriașe pentru oligopolul care emite tichete de masă „Este o propunere, pentru că companiile care emit aceste tichete au ajuns totuşi la un comision destul de mare, din punctul meu de vedere, 3% la emitere, 3% la colectare, din informaţiile pe care le am eu. Dacă nu înţelegem că nu putem să avem profit excepţional şi poate şi încadrat cu 1% şi avem 2 angajaţi, eu astfel de şmecherii nu le mai accept şi atunci voi lăsa alternativă. Nu vorbim de voucherele de vacanţă, acelea vor fi emise şi vom încerca prin Poşta Română, vedem, prin sistemul public", a spus Ciolacu. În februarie 2023, Gabriel Biriș întreba retoric: „De ce ar plăti angajatorul bani emitentului de tichete + comision, în loc să dea banii direct angajatului ?”. El a arătat că sectorul este dominat de 3 companii, toate cu capital francez. „Avem deci un oligopol, piața nefiind chiar una concurențială (de ce oare?), practic nu le poți ocoli”, a scris Biriș. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Biriș, despre profiturile companiilor care emit tichete de masă „Să vedem însă și de unde vine venitul celor 3 fericite companii emitente de tichete, în 2021 (structura este similară în toți anii analizați): Comisioane de la comercianți: 219.200.000 lei, adică 58% din total venituri (adică de la noi, cumpărătorii, că doar nu își închipuie cineva că comercianții nu își fac preturile funcție de costuri); Comisioane de la angajatori: 93.000.000 lei, adică 24,6% din total; Venituri din tichete nereturnate: 36.400.000 lei, adică 9,6% din total; Venituri din alte activități: 1.800.000 lei, adică 0,5% din total; Venituri din dobânzi: 27.400.000 lei, adică 7,25% din total. Ups! «Venituri din tichete nereturnate»? ? ? Cum adică, banii plătiți de angajator pentru tichetele de masă date angajaților, pentru care le-a și reținut impozit de 10% expiră? Uite ca da, după doar 1 (unu) an ! ! ! Iar când expiră, banii nu se pierd, rămân emitenților de tichete…”, arăta avocatul Biriș.

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu. Un control al Fiscului a blocat o sumă considerabilă din conturile unei firme de transport. ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu Timp de zece ani, banii au rămas indisponibilizaţi, Fiscul refuzând să-i elibereze chiar şi atunci când procurorii au spus că nu găsesc nimic penal. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Până la urmă, cei care vor avea de plătit vor fi cetățenii, pentru că justiţia a acordat firmei şi dobânzile la banii blocaţi. Ancheta procurorilor a durat aproape opt ani. În cele din urmă în noiembrie 2018, ei au clasat cauza. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească
Economie

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească

Autostrada lui Ponta, lotul III de pe ruta Sebeș-Deva, iar pe cale să se prăbușească: viaductul de la Aciliu, de pe A1, se află într-o stare avansată de degradare, fiind semnalate crăpături și desprinderi ale betonului la unul dintre piloni, scrie Ziarul Unirea, din Alba. Viaductul are o lungime de circa un kilometru și o înălțime de 74 metri, fiind cel mai înalt viaduct de autostradă din România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Reporterii de la Ziarul Unirea au filmat viaductul și au descoperit fisuri la un pilon, precum și distrugerea aproape completă a sistemului de scurgere a apelor a cauzat crăpături imense, unele ajungând până la 2 metri adâncime de formă aproape circulară în zona pilonului fisurat. Viaductul Aciliu Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, a declarat, pentru News.ro, că este în pregătire o expertiză în ceea ce priveşte podul de pe A1, dând asigurări că nu sunt probleme în ceea ce priveşte stabilitatea construcţiei. „Ştiu că se pregăteşte acum o expertiză extinsă pe viaduct. Până la ora actuală, din ce ştiu, nu sunt probleme de stabilitate a viaductului. Dar trebuie sa vedem exact dacă şi ce probleme sunt în mod real ca sa putem interveni preventiv”, a spus Șerbănescu. Lotul trei al autostrăzii Sebeș-Deva, între Sălişte şi Cunţa, a fost inaugurat cu mare pompă de Victor Ponta şi Ioan Rus, în noiembrie 2014. Fostul Director al CNAIR Narcis Neaga a forțat deschiderea autostrăzii pentru ca Ponta să se poată mândri, în campanie electorală pentru președinția României, cu inaugurarea unor kilometri de autostradă. Neaga a deschis autostrada ignorând un document oficial care arăta că pe o porțiune există zeci de nereguli care trebuie remediate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Autostrada a fost închisă în decembrie 2015 după apariția unor crăpături în asfalt. Reparațiile au fost făcute de CNAIR și au durat până în 2016. Între 2015 și 2016, o porțiune din autostrada inaugurată de Ponta a fost închisă, pentru reparații capitale Pe 24 decembrie 2015, Narcis Neaga a fost reținut de DNA în dosarul privind autostrada Sibiu-Orăştie, în care era acuzat de abuz în serviciu. Neaga a scăpat de acuzațiile DNA după ce Parlamentul a dezincriminat parțial abuzul în serviciu.

Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România, explică David Cook Foto: Facebook David Cook
Economie

Arizona vrea să deschidă oficiu de comerț în România

Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România și în Marea Britanie. O delegație de reeprezentanți ai legislativului din Arizona a vizitat, în acest scop, Bucureștiul și Brașovul. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri Camera Reprezentanţilor a Statului Arizona este condusă de un cetăţean american de origine română, Ben Toma, acesta având cea mai înaltă funcţie politică ocupată de un român în SUA. Cei 7 parlamentari din delegaţia americană au fost însoţiţi de un specialist al Camerei Reprezentanţilor din statul american tot de origine română, Luca Moldovan. Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România „Delegația de deputați din Arizona se află într-un turneu strategic în Europa, turneu ce cuprinde doar două țări, Marea Britanie și Românie, țări care pe analiza noastră sunt extrem de importante pentru securitatea euro-atlantică dar și pentru relațiile bilaterale economice cu statul Arizona”, a declarat David Cook, șeful delegației americane. Cook, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional al Congresului din Arizona, a explicat că acest turneu are rolul de a deschide un oficiu de comerț în România, de a crea noi oportunități de afaceri, de a extinde colaborarea economică și de a crește investițiile atât în România, cât și în regiune. „Acest turneu comercial reprezintă un pas strategic în direcția obținerii pentru Arizona a unui rol de hub internațional pentru sectorul afacerilor și cercetării. Dorim să ne conectăm cu parteneri din Marea Britanie și din România, să deschidem larg ușa pentru investiții directe, să extindem rețelele noastre de afaceri, și să obținem astfel o creștere economică și o bunăstare de care să beneficieze cetățenii noștri”, mai spune Cook. Delegația americană a participat la summit-ul Inițiativei celor 3 Mări și a avut și întâlniri bilaterale cu oficiali români, precum ministrul Economiei, ministrul Energiei, ministrul Digitalizării precum și cu reprezentanți ai Agenției Române de Investiții și Comerț Exterior. Citește și: Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara – contradictorii În cadrul vizitelor din țară, congresmenii americani s-au întâlnit cu oficiali locali, precum primarul Brașovului și au vizitat investiții străine de succes precum fabrica Benchmark din Brașov – o companie americană din Tempe, Arizona precum și alte investiții străine precum Walter Tosto WTB și Schaeffler.

Efectul declarațiilor lui Boloș despre supraimpozitarea băncilor Foto: Facebook
Economie

Efectul declarațiilor Boloș supraimpozitarea băncilor

Efectul declarațiilor ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, despre supraimpozitarea băncilor: acțiunile Băncii Transilvania și BRD au căzut, bursa a închis, marți, în scădere. Pro TV estimează că „peste 800 de milioane de lei s-au evaporat de pe bursă”. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii „În ceea ce privește activitatea bancară, după modelul pe care deja îl avem în Italia, unde au o taxă specială de 40%, sau Ungaria și celelalte state membre care au impus taxe, și noi ar urma să mergem pe această linie a impunerii acestor profituri excepționale. Este în pachet acest lucru și are în vedere aceste modele ale statelor membre UE. Anunțul va fi făcut la momentul potrivit”, a declarat Marcel Boloș la Digi24. Efectul declarațiilor lui Boloș despre supraimpozitarea băncilor După această declarație, acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) au scăzut cu 2,43% la închidere, după ce pe parcursul zilei au avut şi un minus de 4%. „Circa 500 milioane de lei s-au evaporat din capitalizarea celei mai mari bănci din România. Banca a închis la 20,88 lei pe acţiune şi la o capitalizare de circa 16,6 miliarde de lei”, arată Ziarul Financiar. Foto: Pro TV „Cumulat, cele două bănci au pierdut circa 850 de milioane de lei din capitalizare după anunțul lui Marcel Boloș (circa 510 milioane de lei în cazul BT - cotația unui titlu a scăzut de la 21,39 lei la 20,76 lei în momentul publicării acestei știri și alte 348 de milioane de lei din capitalizarea BRD - cotația unui titlu scăzând de la 14,6 lei la 14,1 lei în momentul publicării acestei știri)”, arată și Pro TV. Mediafax arăta, marți dimineața, că BRD scăzuse, în primele ore de după deschiderea Bursei de Valori București, cu 3%. La finalul zilei, valoarea acțiunilor BRD scăzuse cu 2,74%. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere şedinţa de marţi. Citește și: Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii și-i impozitează pe cei care fac afaceri oneste: consilierul BNR Croitoru desființează pachetul fiscal. „Întreține visul socialist”, scrie Croitoru Indicele principal BET s-a depreciat cu 1,05%, până la valoarea de 13.214,22 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la Bursă, a înregistrat o scădere similară.

Lidl a dat vina pe clienți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Lidl a dat vina pe clienți

Lidl a dat vina pe clienți. Zeci de pui, de cutii de pizza, de pungi cu legume tocate ori de batoane de parizer au fost retrase de la comercializare dintr-un supermarket Lidl din Iași. Lidl a dat vina pe clienți Un control făcut de Protecţia Consumatorilor în august anul trecut la magazinul din Lunca Cetăţuii s-a soldat cu retragerea a numeroase produse, dar şi cu propunerea de închidere a unităţii. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Instanţa a confirmat luni definitiv că decizia inspectorilor a fost corectă, respingând contestaţia înaintată de Lidl. Sentinţa devine astfel una de referinţă pentru astfel de speţe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră