vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1184 articole
Economie

ANALIZĂ Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA, România nu se mai poate împrumuta

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA arată surse guvernamentale, întrucât deficitul pe primele trei luni este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior, iar PNRR-ul este înghețat. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat, pentru Bloomberg, că România a renunțat să se mai împrumute pe piețele externe până după alegeri, când vor urma „măsuri suplimentare”.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Cu toate acestea, salariile în sectorul de stat, de la falimentarul Metrorex la regia SRI, Rasirom, continuă să crească. Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu peste 16% în primele două luni din 2025 față de perioada similară din 2024, arată ultimele date oficiale ale Finanțelor. În plus, numărul bugetarilor a crescut în primele luni din 2025, iar Guvernul a anunțat noi angajări.  Ce semnale sunt că, după alegeri, va urma un tsunami pentru economia României: Economica.net a scris, la 23 aprilie, că TVA-ul va fi majorat la 21%, iar măsura ar trebui luată urgent, poate chiar înainte de turul II al alegerilor prezidențiale.  Bloomberg a scris că deficitul bugetar la trei luni a ajuns la 2,3%, față de doar 2,04% în primele trei luni din 2024. Eurostat a arătat că deficitul bugetar în 2024 a fost de 9,3%, nu 8,65%, cât a declarat ministerul de Finanțe. Cheltuielile salariale ale bugetarilor au crescut, în primele două luni din 2025, cu peste 16%, față de perioada similară din 2024. Companiile de stat continuă să crească salariile, chiar dacă au pierderi. PNRR este înghețat, nici un ban nu a mai venit de circa un an. Absorbția fondurilor de coeziune merge prost, sunt programe, precum cel pentru Sănătate, cu absorbție zero. Investițiile străine au căzut, arată datele BNR În aceste condiții, România s-a angajat ca, până la final de an, să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 7%. 

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Foto: grupaj Euronews/TikTok
România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Foto: Facebook
Economie

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Agenția de știri mai scrie că „deficitul bugetar a crescut la 2,3% din produsul intern brut în primele trei luni, depășind deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut”.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Mai mulți analiști consideră că măsurile suplimentare anunțate de Nanu înseamnă o majorare abruptă a taxelor și impozitelor. „Următoarea emisiune de euroobligațiuni va fi după alegerile prezidențiale, când vom vedea și măsurile luate de noul guvern. Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă asta”, a spus Nanu. „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a mai afirmat directorul Trezoreriei.  „În traducere pentru iobagii locali: Statul nu se mai poate împrumuta la actualele dobânzi, dați-vă jos pantalonii, că noi avem biciul pregătit. După alegeri”, a comentat profesorul de economie Bogdan Glăvan declarațiile lui Nanu.  „După alegeri, toată lumea va fi lăsată cu ochii în soare și cu buzunarul gol. Ciolacu a mai făcut o dată asta, refuzând indexarea pensiilor, Simion a mai votat noi impozite cot la cot cu Ciolacu în Parlament, acum o vor face mai abitir. Nimic, dar absolut nimic altceva nu-i interesează pe acești tiriplici politici decât puterea, putereaaa...”, a mai afirmat Glăvan. 

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei la final de 2024
Economie

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Tanczos Barna.  Citește și: Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer” Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei  Comunicatul a fost emis după ce Eurostat a anunțat că România are cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardelor ESA. În schimb, guvernarea Ciolacu raportase un deficit de doar 8,65%, calculat în „cash”. Diferența între cele două standarde este că ESA ia în considerare facturile emise în 2024, dar amânate la plată pentru 2025. „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, explică și ministerul de Finanțe.  Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a scris, pe Facebook, că facturile amânate la plată ar putea fi achitate cu penalități. „Câte companii din Romania au intrat in dificultate anul trecut pentru ca statul nu a plătit facturi pentru servicii prestate sau bunuri livrate? Evident că atunci când plătesc aceste facturi (sperăm ca până la urma le plătesc) nu le plătesc cu penalități. Și dacă cineva încearcă să execute silit statul nu se întâmplă nimic.   Atât timp cât statul poate să facă asta privatului dar privatul nu poate să amâne plăti către stat fără să fie penalizat sau executat silit, nu vom avea o economie funcțională. Statul face dosar penal imediat atunci când nu sunt plătite contribuțiile, de exemplu. Chiar dacă acele companii au de primit bani de la stat”, a scris Cîțu. 

FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României Foto: presidency.ro
Economie

FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%

FMI a înjumătățit, azi, prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%, arată cel mai recent raport "World Economic Outlook" (WEO), publicat marţi de instituţia financiară internaţională. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea Tot azi, Eurostat a confirmat că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 şi 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra o creştere medie anuală a preţurilor de 4,6% în 2025 şi de 3,1% în 2026, după o creştere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflaţie de 3,6% în 2025.În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce uşor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a şomajului de 5,4% în 2025.Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care se desfăşoară săptămâna aceasta la Washington.

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Românii, ahtiați după mall-uri: inaugurarea unuia la Iași a blocat o parte din oraș

Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul. Mall Moldova, cel mai nou centru comercial din Iași, și-a deschis oficial porțile pe 17 aprilie, generând un trafic intens în zona Păcurari încă de la primele ore ale dimineții. Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul Construit pe fosta platformă ERA Shopping Park, noul mall a fost inaugurat la ora 9:00, în prezența autorităților locale, a investitorilor și a unui public numeros, dornic să exploreze oferta de shopping și divertisment. Citește și: Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său care dorea să fugă în Vest Proiectul este dezvoltat de Prime Kapital în parteneriat cu MAS P.L.C. și face parte dintr-un plan de investiții de aproximativ 500 de milioane de euro, ce include și proiectul Silk District Iași. Dezvoltatorii anunță că majoritatea fondurilor sunt proprii, iar beneficiile pentru comunitatea locală includ peste 4.000 de locuri de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cozonacul scump, pe comandă, noua fiță (sursa: Pexels/elene karenashvili)
Economie

Cozonacul de câteva sute de lei, pe comandă, noua fiță de Paști a creștinului evlavios

Cozonacul scump, pe comandă, noua fiță: tot mai mulți români se orientează spre cozonacii artizanali din patiserii și cofetării locale. Cozonacul scump, pe comandă, noua fiță Acolo unde prețurile pornesc de la 80 de lei și pot depăși cu ușurință câteva sute de lei, în funcție de rețetă, ingrediente și decor. Citește și: FOTO Cum pot șoferii repera în trafic noile radare "invizibile" ale Poliției Rutiere. Detaliul legal relevant Chiar dacă prețurile cozonacilor au crescut semnificativ față de anul trecut, cererea rămâne ridicată. Mulți preferă să evite aglomerația din bucătărie și aleg să comande produse de patiserie pentru masa de Paște.  Rețetele moderne, cu influențe internaționale, combinate cu gustul autentic românesc, au transformat cozonacul tradițional într-un desert festiv de lux, tot mai căutat în perioada sărbătorilor pascale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu Foto: Facebook
Economie

Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu: România, una din cele mai slabe rate ale angajărilor

Eurostat a publicat azi noi date care arată eșecul guvernării Ciolacu: în cadrul UE, România are una din cele mai slabe rate ale angajărilor, iar căderea producției industriale a fost printre cele mai dure.  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu „Dintre țările UE, cele mai ridicate rate de ocupare a forței de muncă au fost înregistrate în Țările de Jos (83,5%), Malta (83,0%) și Cehia (82,3%). Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Italia (67,1%), Grecia (69,3%) și România (69,5%)”, scrie Eurostat.  Tot Eurostat arată că România a fost pe locul cinci de la coada clasamentului UE în ceea ce privește producția industrială, care a căzut cu 3,4% în februarie 2025, comparativ cu februarie 2024.  În februarie 2025, comparativ cu februarie 2024, producția industrială a crescut cu 1,2% în zona euro și cu 0,6% în UE. Comparând februarie 2025 cu ianuarie 2025, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Irlanda (+10,8%), Belgia (+7,4%) și Luxemburg (+6,3%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Croația (-3,9%), Grecia (-3,6%) și România (-2,1%). Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025 față de primele două luni din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% „În perioada 1.I – 28.II.2025, comparativ cu perioada 1.I – 29.II.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-3,9%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,6%)”, anunță INS.  Producţia industrială a scăzut din cauza căderilor în trei sectoare: industria prelucrătoare (-4,3%), industria extractivă (-2,9%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%).  Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28%, nu 8,65% - presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu, arată datele publicate recent de BNR. Banca Națională publică lunar situația așa-numitelor „investiții directe ale nerezidenților”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Însă situația este și mai dură comparativ cu ianuarie-februarie 2023, când aceste investiții au fost de 1 980 milioane euro.  În decurs de doi ani, investițiile străine au scăzut cu aproape 50%, potrivit datelor BNR.  Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

CUG-urile lui Ceaușescu devin patiserii capitaliste (sursa: Facebook/Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol)
Economie

Combinatele ceaușiste de utilaj greu devin pufoase: fabrici de produse de patiserie le iau locul

CUG-urile lui Ceaușescu devin patiserii capitaliste: compania Panifcom a câștigat licitația pentru concesionarea unui teren de 6,2 hectare din fosta platformă industrială ieșeană Fortus. CUG-urile lui Ceaușescu devin patiserii capitaliste La procedura organizată a participat și o altă firmă, însă oferta Panifcom a fost superioară în ceea ce privește redevența anuală. Citește și: Pe lângă dezastrul PNRR: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Potrivit planului de afaceri prezentat în aprilie 2024, Panifcom intenționează să construiască o fabrică modernă de panificație. Unitatea va produce pâine, chifle, produse de patiserie, prăjituri, plăcinte, clătite, tarte, vafe, pâine prăjită și alte specialități de panificație. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cosmin Ghiță (dreapta), directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR în 2024. Toți șefii, membrii CA, bonusuri uriașe

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR brut. Cosmin Ghiță a primit acest bonus "de performanță" pe lângă salariul său anual, de aproape 137.000 euro brut.  Pe lista celor care au primit bonusuri de performanță substanțiale se află șapte persoane, inclusiv directorii financiari Faranga Dan Niculaie și Daniel Adam, care au primit 73.000 de euro brut, respectiv 49.000 de euro brut. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Șefii companiei Nucleareletrica au mai fost răsfățați cu o serie de beneficii pe parcursul anului 2024: de la asiguare de răspundere profesională, decontarea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, mașini de serviciu, până la pachete de servicii medicale și asigurări medicale private. Salarii de zeci de mii de lei lunar Compania Nuclearelectrica, controlată de Ministerul Energiei, a făcut public Raportul de Remunerare pe anul 2024. Din acest document public aflăm că directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, primește o indemnizație brută lunară de 53.778 lei. Adică, în jur de 10.775 euro brut lunar. În topul salariilor de la Nuclearelectrica, este urmat de directorii financiari: Dan Niculaie Faranga, Vasile Dascălu și Daniel Adam. Fiecare din cei trei directori financiari a primit un salariu brut lunar de 51.000 lei, adică 10.200 de euro.  De ce apar trei directori financiari la Nuclearelectrica în anul 2024? Pentru că Faranga Dan Niculaie a fost înlocuit de Vasile Dascălu în aprilie 2024, iar cel din urmă a fost înlocuit cu Daniel Adam în noiembrie 2024. Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR Pe lângă plata veniturile lunare, cei patru șefi de la Nuclearelectrica au mai primit o indemnizație variabilă anuală în funcție de îndeplinirea indicatorilor de performanță în cadrul companiei. Directorul general Cosmin Ghiță a primit o indemnizație brută variabilă de 1.613.340 lei, echivalentul a 322.600 de euro brut. Pe locul secund la indemnizația brută variabilă s-a clasat directorul financiar Dan Niculaie Faranga, care a fost renumerat pe lângă salariu cu un bonus de 365.193 brut (73.000 euro brut). Locul trei a fost ocupat Daniel Adam cu suma brută de 244.800 lei, echivalentul a 49.000 de euro brut. Fragment din Raportul de remunerare al Nuclearelectrica pe 2024 (sursa: Ministerul Energiei) Membrii CA, indemnizații și bonusuri de 86.000 de euro fiecare Bonuri de performanță au primit și cei cinci membri din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Președintele Consiliului de Administrație, inginerul Minodor Teodor Chirică, primește o indemnizație fixă lunară brută de 17.926 lei și o componentă variabilă anuală brută în valoare de 12 indemnizații fixe lunare brute. Defalcat, președintele Minodor Teodor Chirică a primit 215.112 lei brut pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație, plus alți 215.112 lei brut bonusul de performanță anual. În total 430.224 lei brut, echivalentul a 86.000 de euro. Tot câte 86.000 de euro brut au primit și ceilalți membri ai Consiliului de Administrație: Elena Popescu, Remus Vulpescu, Dumitru Chirleșan și Vasilică Grăjdan. Mașini și polițe de asigurare de până la trei milioane de euro Pe lângă veniturile substanțiale, șefii Nuclearelectrica au o serie de beneficii aferente funcției. De exemplu, directorul general Cosmin Ghiță și directorul financiar beneficiază de asigurări de răspundere profesională cu o sumă asigurată de trei milioane de euro. Separat, mai au asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, pachete de servicii medicale și/sau asigurări medicale plătite de Nuclearelectrica, fond de protocol, mașină de serviciu, secretare, birouri și concedii plătite. Celor cinci administratori li se rambursează toate cheltuielile aferente îndeplinirii mandatului, dar au dreptul și la laptopuri, telefoane și mașini de serviciu. În plus, fiecare administrator are o poliță de asigurare în legătură cu activitatea în Consiliul de Administrație de până la 3 milioane de euro. Totodată, beneficiază de același pachet de servicii medicale și/sau asigurări medicale private la fel ca directorii Nuclearelectrica. 

Tarifele impuse Chinei ajută firme românești (sursa: Facebook/Fabrica de Ambalaje Exonia)
Economie

Avantajele tarifelor uriașe impuse de Trump Chinei: o firmă românească poate livra mai ieftin

Tarifele impuse Chinei ajută firme românești. Statele Unite au introdus taxe vamale majorate pentru bunurile industriale importate, vizând în special produsele din China, care sunt suprataxate cu până la 125%. Tarifele impuse Chinei ajută firme românești În schimb, produsele provenite din Uniunea Europeană, inclusiv din România, beneficiază de un regim vamal mai favorabil, cu taxe de doar 20%. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Un antreprenor din Iași estimează că reducerea volumului de containere dinspre Asia va duce la scăderea costurilor de transport maritim din Europa către SUA. Această evoluție poate crea un context avantajos pentru companiile ieșene care produc bunuri industriale și doresc să intre sau să se extindă pe piața americană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră