De ce plătesc românii facturi mai mari la energie electrică, deși există oferte mai ieftine
Românii care se încălzesc cu energie electrică ar putea reduce semnificativ costurile facturilor, însă mulți continuă să plătească prețuri ridicate dintr-un motiv care nu ține de economie, ci de psihologie.
Un comunicat de presă transmis de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atrage atenția asupra unei realități incomode: energia nu este scumpă pentru că lipsește, ci pentru că oamenii se tem să își schimbe furnizorul.
Oferte sub 1 leu/kWh există, dar sunt ignorate
Potrivit AEI, în piață există în prezent oferte de energie electrică sub 1 leu/kWh, cu TVA inclus, cu până la 35% mai mici decât prețurile plătite de majoritatea gospodăriilor.
Diferența s-ar reflecta direct în factură, lună de lună.
Cu toate acestea, cei mai mulți consumatori rămân captivi ofertelor vechi, deși iarna nu s-a încheiat și mai sunt aproximativ trei luni de consum ridicat.
„Românii nu plătesc energia scumpă pentru că e puțină. O plătesc scumpă pentru că le este frică și sunt dezgustați să mai schimbe furnizorul”, explică Dumitru Chisăliță.
Liberalizarea bruscă a pieței, șoc pentru consumatori
În iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie complet reliberalizată, după ani de plafonări și intervenții ale statului.
Retragerea bruscă a mecanismelor de protecție s-a făcut fără pregătire, fără comunicare și fără instrumente de tranziție, ceea ce a dus la o creștere medie a prețului energiei electrice de peste 60% în doar câteva luni.
Deși a existat un scandal public, nu a urmat nicio reformă structurală reală.
Paradoxal, la scurt timp după acest șoc, au apărut oferte considerabil mai ieftine decât prețul mediu plafonat anterior de 0,79 lei/kWh. Cu toate acestea, piața a rămas blocată.
Frica, adevărata cauză a facturilor mari
Conform comunicatului AEI, blocajul nu este economic, ci psihologic.
După ani de facturi explodate, reguli schimbate și mesaje contradictorii, consumatorii nu mai percep energia ca pe un serviciu obișnuit, ci ca pe un risc.
Creșterile bruște de preț declanșează un mecanism de supraviețuire: „mai bine nu schimb nimic”.
Acest comportament este cunoscut în economie drept „status quo bias”, însă în România a fost amplificat până la paralizie.
Chiar și o ofertă cu 35% mai ieftină este percepută ca suspectă, nu ca oportunitate.
Neîncrederea în piață, alimentată de stat
Ani la rând, mesajul autorităților a fost că populația este „protejată” de piață.
Apoi, aproape peste noapte, responsabilitatea a fost transferată integral către consumatori.
Pentru milioane de români, piața nu mai înseamnă competiție și prețuri mai bune, ci haos și nesiguranță.
În acest context, furnizorii mari – Electrica, PPC, E.ON – nu trebuie să concureze prin preț, ci doar prin notorietate.
Logo-ul cunoscut și asocierea, reală sau percepută, cu statul oferă un sentiment de siguranță.
Furnizorii mai mici, deși vin cu oferte mai bune, se lovesc de o barieră invizibilă: frica.
Birocrația ambiguă blochează schimbarea furnizorului
Deși schimbarea furnizorului durează în realitate aproximativ zece minute online, mulți consumatori nu știu ce se întâmplă cu facturarea, dacă riscă întreruperea curentului sau dacă rămân cu datorii.
Această ambiguitate birocratică nu este întâmplătoare, avertizează AEI, ci contribuie la menținerea status quo-ului.
Rezultatul este o piață liberalizată doar pe hârtie.
În practică, românii plătesc mai mult nu pentru că nu au alternative, ci pentru că nu au încredere să le folosească.
Cum ar putea fi spart acest blocaj
Dumitru Chisăliță susține că soluția nu constă în noi plafonări, ci în reducerea fricii.
Printre măsurile care ar putea schimba radical comportamentul consumatorilor se numără o garanție de stat simplă, prin care diferența de preț să fie returnată dacă factura crește după schimbarea furnizorului.
De asemenea, un contract standardizat, de maximum o pagină, recomandat de ANRE, ar elimina suspiciunile legate de clauze ascunse.
Un portal public care să arate media reală a prețurilor plătite de populație ar transforma economiile potențiale dintr-un concept abstract într-o realitate ușor de înțeles.
O criză de încredere, nu de energie
Potrivit AEI, aceste soluții întârzie să apară deoarece o piață care funcționează ar reduce profiturile unor furnizori mari, mulți dintre ei conectați direct sau indirect la stat și la politică.
Ar fi afectate inclusiv taxele și accizele care ajung la buget.
