Cătălin Prisacariu, Sorin Ozon, Stanimir Vaglenov, Stefano Vergine
Zeci de mii de tone de deșeuri textile, cele mai multe provenind din UE, ajung anual pe teritoriul României. Unde sunt abandonate, nu reciclate.
Autoritățile statului român au pierdut orice control asupra fenomenului: instituțiile de mediu cu atribuții de control se declară excedate și arată cu degetul către mediul politic, neinteresat să adapteze cadrul legal în materie.
Pentru un fost șef al Gărzii de Mediu, însă, explicația sugerată e simplă: corupția. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote.
Poliția de Frontieră, triumfală: 5.853 de tone de deșeuri descoperite
În decembrie 2023, un comunicat de presă al Poliției de Frontieră din România informa că, în primele unsprezece luni ale anului, la intrarea în țară fuseseră descoperite 5.853 de tone de deșeuri transportate ilegale.
Din această cantitate, aproape 20% (1.057 de tone) fuseseră deșeuri textile.
Aparent, cifre impresionante, cu atât mai mult cu cât cantitatea totală era de peste două ori mai mare decât cantitatea de deșeuri descoperită ca fiind transportată ilegal în 2022.
De fapt, în tabloul general al importurilor de deșeuri în România, cifrele raportate de Poliția de Frontieră sunt mai degrabă ridicole.
Filiera Arad/Bihor – Giurgiu/Calafat
Potrivit unui răspuns al Gărzii de Mediu din România la o solicitare a echipei noastre, un „tranzit deosebit de mare, de ordinul zecilor de mii de tone, se derulează pe fluxul intrare Arad/Bihor – ieșire Giurgiu/Calafat și invers, prin intermediul căruia se derulează tranzacții între țările din UE (Schengen) și Bulgaria, Turcia etc., constând în deșeuri reciclabile, în mare parte plastic murdar, dar și textile uzate și încălțăminte uzată, diverse bunuri folosite (…).
Cantități extrem de mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână trec granițele României în special prin Vest (Arad, Bihor), dar sunt și containere maritime în portul/vama Constanța, care așteaptă intrarea în România”.
Capturile Poliției de Frontieră, 1% din deșeurile importate
Să facem calculele: un număr mediu de 75 de camioane pe săptămână înseamnă 3.900 de camioane anual. Capacitatea de transport a unui astfel de vehicul este de până la 24 de tone. Să presupunem, însă, că, în medie, fiecare din cele 3.900 de camioane transportă numai 15 tone de deșeuri.
Se ajunge, astfel, la o cantitate aproximativă de 58.500 de tone de deșeuri. Și asta numai pe cale terestră.
Este imposibil de estimat care este cantitatea de deșeuri care ajunge anual în portul Constanța. Dar volumul total de mărfuri care au ajuns în acest port românesc în 2022 a fost de 75,55 milioane de tone de bunuri.
Potrivit unor estimări neoficiale, până la cinci sute de mii de tone de deșeuri (de toate tipurile) este posibil să intre în România pe această cale, anual.
Așadar, o cantitate estimată de jumătate de milion de tone de deșeuri ajunge anual la granițele României. Iar Poliția de Frontieră a raportat că, din această cantitate, a oprit aproape 6.000 de tone de deșeuri care erau transportate ilegal. Adică puțin peste 1%.
Gunoaie etichetate „haine second hand”
Este restul de 99% din cantitatea de deșeuri ajunsă în România importată sau transferată intracomunitar legal în România?
Garda de Mediu susține că nu. Mai mult, instituția arată că s-a creat un mecanism prin care deșeurile, în special cele textile și electronice, sunt declarate drept bunuri second hand. Astfel, verificarea în vămi a transporturilor cu astfel de „bunuri second hand” se face prin sondaj, deci într-o măsură mult mai mică decât dacă deșeurile ar fi declarate chiar ca deșeuri.
„Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, DEEE disimulate în EEE, în special panouri fotovoltaice, tonnere de imprimante, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, în general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfă second hand, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri”, au arătat reprezentanții Gărzii de Mediu într-un răspuns trimis la o solicitare a echipei noastre.
Textile uzate „donate” unor asociații
Pe lângă un aparent comerț cu haine second hand, traficanții de deșeuri apelează și la metoda „donațiilor”. Astfel, uneori, destinațiile deșeurilor textile, așa cum sunt menționate în documentele de transport, sunt „asociații înființate pe lângă diverse lăcașuri de cult”, potrivit Gărzii de Mediu.
În final, însă, este vorba despre „cantități impresionante de deșeuri textile și încălțăminte uzată, precum și alte deșeuri disimulate în bunuri folosite, așa-zisele second hand, care ocolesc sistemul oficial de trasabilitate a deșeurilor, ajungând să dispară inclusiv din fluxurile de second hand, apărând în schimb abandonate la marginea unor localități, în păduri sau pe malurile râurilor.”, au mai spus reprezentanții Gărzii de Mediu.
Conform datelor acestora, „România și Bulgaria rămân destinații favorite în special pentru deșeurile de haine uzate disimulate în bunuri second hand. Sursele acestor deșeuri textile sunt, evident, țări din Vestul Europei”.
Vama declară importuri de zece ori mai mici decât Statistica
De ce nu reușește România să limiteze traficul ilegal de deșeuri textile? Un dezinteres aproape total pare a fi motivul principal.
Un dezinteres care face ca nici măcar datele oficiale referitoare la deșeurile textile declarate să nu fie sincronizate între instituțiile românești.
De exemplu, potrivit unui răspuns al Autorității Vamale trimis la solicitarea echipei noastre, România a importat în 2022 deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 257.765 kg (257,7 tone).
Tot la solicitarea echipei noastre, însă, Institutul Național de Statistică a răspuns că, în 2022, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 2.182.374 kg (2.182,3 tone).
În 2021, potrivit Autorității Vamale, România a importat deșeuri textile (coda tarifar 6310) în cantitate de 192.274 kg (192,2 tone).
Conform Institutului Național de Statistică, însă, în 2021, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 1.788.507 kg (1.788,5 tone).
Diferențele enorme de date nu au nici o explicație.
Berceanu: „Vameșii nu prea au suspiciuni”
Dar Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, contactat de echipa noastră, spune că vameșii sunt funcționarii cei mai importanți pe lanțul de detectare a deșeurilor nedeclarate:
„Vameșul este primul care ia contact cu transportul de deșeuri, care se uită pe documente. Este sarcina sa să alerteze Poliția de Frontieră dacă are suspiciuni. De foarte multe ori, însă, vameșii se întâmplă să nu aibă suspiciuni.”.
O opinie similară are și actuala conducere a Gărzii de Mediu, care insistă că „poate fi îmbunătățită comunicarea între Autoritatea Vamală și Garda de Mediu, birourile vamale inclusiv cele de interior fiind structurile care dețin inițial orice informație legată de orice tranzacție cu deșeu sau deșeu disimulat în altceva.”.
Caz rar: închisoare pentru import ilegal de deșeuri
Nici sistemul judiciar din România nu a fost eficient în gestiona cazurile de fraudă cu deșeuri textile.
În 2018, o companie din Italia, Delca Energy SRL, a transferat în România deșeuri declarate ca fiind plastic sortat pentru a fi folosit drept combustibil într-o fabrică de ciment. Până aici, totul conform regulilor.
Doar că, înainte ca deșeurile să ajungă să fie arse, inspectorii Gărzii de Mediu au constatat că nu era vorba doar de plastic sortat, ci și de deșeuri textile și chiar gunoi menajer.
Cazul s-a transformat în dosar penal și italianul Massimo Saporito, proprietarul Delca Energy SRL, a fost acuzat de procurori de export ilegal de deșeuri. În 2020, Saporito a fost condamnat în România la trei ani de închisoare.
Condamnarea, transformată în achitare
În 2022, însă, după ce a apelat decizia, Saporito a fost achitat.
Argumentul judecătorilor români: România și Italia sunt ambele state UE astfel încât nu există import între acestea, ci doar „transfer intracomunitar”, așadar nu era nici o infracțiune la mijloc, ci doar o neregulă care putea fi sancționată prin amendă.
Într-un caz similar, judecătorii români au decis la fel, adică prin achitare (motivarea judecătorului, de la pagina 69 din document).
Potrivit motivării, bazate pe Regulamentul UE 1.013/2006, numai transferurile de deșeuri periculoase care nu respectă prevederile legale sunt infracțiuni. Dar deșeurile textile nu sunt periculoase.
Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote
Totuși, recent, procurorii români au schimbat abordarea penală. Într-un caz făcut public la începutul lunii octombrie 2023, acuzațiile nu au mai fost de import ilegal de deșeuri, ci de contrabandă cu deșeuri din Italia.
Potrivit unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, „începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar (…).
Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (…), care s-au ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării. (…)
Cel de al doilea palier al grupului infracțional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării/recuperării în țară. (…)
Pe parcursul activității de urmărire penală au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1500 de tone de deșeuri.”.
În acest caz, au fost făcute zeci de percheziții și șapte arestări.
Garda de Mediu acuză lipsa legislației
Un alt motiv al ineficienței detectării transporturilor ilegale de deșeuri este legislația deficitară, conform Gărzii de Mediu:
„Pentru a fi mult mai eficiente, autoritățile responsabile de controlul bunurilor second hand ar trebui să-și sistematizeze în cel mai scurt timp legislația în baza căreia își desfășoară activitatea (…), să stabilească criterii clare prin care să se diferențieze bunurile conforme second hand de deșeuri (…).
Este necesară o abordare națională inovativă a mecanismelor utilizate la nivel european și adaptate la realitățile din România, unde, de exemplu, nu pot fi ușor indisponibilizate convoaie de tiruri, temporar, până a o clarificare a situației lor, așa cum se întâmplă în alte țări unde fluxurile de deșeuri se derulează exclusiv pe autostrăzi, rutele și fluxurile fiind mai ușor de monitorizat și verificat (…)”.
____________________________
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră