duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: contrabanda

9 articole
Justiție

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație. Într-un singur dosar de contrabandă s-au adunat mai toate găurile făcute în ultimii ani în năvodul justiției prin modificările aduse legilor. Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație Fiecare chichiță în parte a mai anulat o bucată din rechizitoriu, până când din el s-a ales praful. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA Cu o lege ciuruită ca o strecurătoare, după șapte ani de proces, procurorii nu au mai recoltat nici măcar o condamnare simbolică, cu suspendare, inculpații fiind achitați pe bandă rulantă. În apel, anchetatorii abia au reușit să obțină măcar confiscarea țigărilor trecute ilegal peste frontieră. Tribunalul decisese ca acestea să fie returnate contrabandiștilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote (sursa: DIICOT)
Investigații

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote

Cătălin Prisacariu, Sorin Ozon, Stanimir Vaglenov, Stefano Vergine Zeci de mii de tone de deșeuri textile, cele mai multe provenind din UE, ajung anual pe teritoriul României. Unde sunt abandonate, nu reciclate. Autoritățile statului român au pierdut orice control asupra fenomenului: instituțiile de mediu cu atribuții de control se declară excedate și arată cu degetul către mediul politic, neinteresat să adapteze cadrul legal în materie. Pentru un fost șef al Gărzii de Mediu, însă, explicația sugerată e simplă: corupția. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote. Poliția de Frontieră, triumfală: 5.853 de tone de deșeuri descoperite În decembrie 2023, un comunicat de presă al Poliției de Frontieră din România informa că, în primele unsprezece luni ale anului, la intrarea în țară fuseseră descoperite 5.853 de tone de deșeuri transportate ilegale. Din această cantitate, aproape 20% (1.057 de tone) fuseseră deșeuri textile. Aparent, cifre impresionante, cu atât mai mult cu cât cantitatea totală era de peste două ori mai mare decât cantitatea de deșeuri descoperită ca fiind transportată ilegal în 2022. De fapt, în tabloul general al importurilor de deșeuri în România, cifrele raportate de Poliția de Frontieră sunt mai degrabă ridicole. Filiera Arad/Bihor - Giurgiu/Calafat Potrivit unui răspuns al Gărzii de Mediu din România la o solicitare a echipei noastre, un "tranzit deosebit de mare, de ordinul zecilor de mii de tone, se derulează pe fluxul intrare Arad/Bihor – ieșire Giurgiu/Calafat și invers, prin intermediul căruia se derulează tranzacții între țările din UE (Schengen) și Bulgaria, Turcia etc., constând în deșeuri reciclabile, în mare parte plastic murdar, dar și textile uzate și încălțăminte uzată, diverse bunuri folosite (...). Cantități extrem de mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână trec granițele României în special prin Vest (Arad, Bihor), dar sunt și containere maritime în portul/vama Constanța, care așteaptă intrarea în România". Capturile Poliției de Frontieră, 1% din deșeurile importate Să facem calculele: un număr mediu de 75 de camioane pe săptămână înseamnă 3.900 de camioane anual. Capacitatea de transport a unui astfel de vehicul este de până la 24 de tone. Să presupunem, însă, că, în medie, fiecare din cele 3.900 de camioane transportă numai 15 tone de deșeuri. Se ajunge, astfel, la o cantitate aproximativă de 58.500 de tone de deșeuri. Și asta numai pe cale terestră. Este imposibil de estimat care este cantitatea de deșeuri care ajunge anual în portul Constanța. Dar volumul total de mărfuri care au ajuns în acest port românesc în 2022 a fost de 75,55 milioane de tone de bunuri. Potrivit unor estimări neoficiale, până la cinci sute de mii de tone de deșeuri (de toate tipurile) este posibil să intre în România pe această cale, anual. Așadar, o cantitate estimată de jumătate de milion de tone de deșeuri ajunge anual la granițele României. Iar Poliția de Frontieră a raportat că, din această cantitate, a oprit aproape 6.000 de tone de deșeuri care erau transportate ilegal. Adică puțin peste 1%. Gunoaie etichetate "haine second hand" Este restul de 99% din cantitatea de deșeuri ajunsă în România importată sau transferată intracomunitar legal în România? Garda de Mediu susține că nu. Mai mult, instituția arată că s-a creat un mecanism prin care deșeurile, în special cele textile și electronice, sunt declarate drept bunuri second hand. Astfel, verificarea în vămi a transporturilor cu astfel de "bunuri second hand" se face prin sondaj, deci într-o măsură mult mai mică decât dacă deșeurile ar fi declarate chiar ca deșeuri. "Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, DEEE disimulate în EEE, în special panouri fotovoltaice, tonnere de imprimante, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, în general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfă second hand, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri", au arătat reprezentanții Gărzii de Mediu într-un răspuns trimis la o solicitare a echipei noastre. Textile uzate "donate" unor asociații Pe lângă un aparent comerț cu haine second hand, traficanții de deșeuri apelează și la metoda "donațiilor". Astfel, uneori, destinațiile deșeurilor textile, așa cum sunt menționate în documentele de transport, sunt "asociații înființate pe lângă diverse lăcașuri de cult", potrivit Gărzii de Mediu. În final, însă, este vorba despre "cantități impresionante de deșeuri textile și încălțăminte uzată, precum și alte deșeuri disimulate în bunuri folosite, așa-zisele second hand, care ocolesc sistemul oficial de trasabilitate a deșeurilor, ajungând să dispară inclusiv din fluxurile de second hand, apărând în schimb abandonate la marginea unor localități, în păduri sau pe malurile râurilor.", au mai spus reprezentanții Gărzii de Mediu. Conform datelor acestora, "România și Bulgaria rămân destinații favorite în special pentru deșeurile de haine uzate disimulate în bunuri second hand. Sursele acestor deșeuri textile sunt, evident, țări din Vestul Europei". Vama declară importuri de zece ori mai mici decât Statistica De ce nu reușește România să limiteze traficul ilegal de deșeuri textile? Un dezinteres aproape total pare a fi motivul principal. Un dezinteres care face ca nici măcar datele oficiale referitoare la deșeurile textile declarate să nu fie sincronizate între instituțiile românești. De exemplu, potrivit unui răspuns al Autorității Vamale trimis la solicitarea echipei noastre, România a importat în 2022 deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 257.765 kg (257,7 tone). Tot la solicitarea echipei noastre, însă, Institutul Național de Statistică a răspuns că, în 2022, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 2.182.374 kg (2.182,3 tone). În 2021, potrivit Autorității Vamale, România a importat deșeuri textile (coda tarifar 6310) în cantitate de 192.274 kg (192,2 tone). Conform Institutului Național de Statistică, însă, în 2021, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 1.788.507 kg (1.788,5 tone). Diferențele enorme de date nu au nici o explicație. Berceanu: "Vameșii nu prea au suspiciuni" Dar Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, contactat de echipa noastră, spune că vameșii sunt funcționarii cei mai importanți pe lanțul de detectare a deșeurilor nedeclarate: "Vameșul este primul care ia contact cu transportul de deșeuri, care se uită pe documente. Este sarcina sa să alerteze Poliția de Frontieră dacă are suspiciuni. De foarte multe ori, însă, vameșii se întâmplă să nu aibă suspiciuni.". O opinie similară are și actuala conducere a Gărzii de Mediu, care insistă că "poate fi îmbunătățită comunicarea între Autoritatea Vamală și Garda de Mediu, birourile vamale inclusiv cele de interior fiind structurile care dețin inițial orice informație legată de orice tranzacție cu deșeu sau deșeu disimulat în altceva.". Caz rar: închisoare pentru import ilegal de deșeuri Nici sistemul judiciar din România nu a fost eficient în gestiona cazurile de fraudă cu deșeuri textile. În 2018, o companie din Italia, Delca Energy SRL, a transferat în România deșeuri declarate ca fiind plastic sortat pentru a fi folosit drept combustibil într-o fabrică de ciment. Până aici, totul conform regulilor. Doar că, înainte ca deșeurile să ajungă să fie arse, inspectorii Gărzii de Mediu au constatat că nu era vorba doar de plastic sortat, ci și de deșeuri textile și chiar gunoi menajer. Cazul s-a transformat în dosar penal și italianul Massimo Saporito, proprietarul Delca Energy SRL, a fost acuzat de procurori de export ilegal de deșeuri. În 2020, Saporito a fost condamnat în România la trei ani de închisoare. Condamnarea, transformată în achitare În 2022, însă, după ce a apelat decizia, Saporito a fost achitat. Argumentul judecătorilor români: România și Italia sunt ambele state UE astfel încât nu există import între acestea, ci doar "transfer intracomunitar", așadar nu era nici o infracțiune la mijloc, ci doar o neregulă care putea fi sancționată prin amendă. Într-un caz similar, judecătorii români au decis la fel, adică prin achitare (motivarea judecătorului, de la pagina 69 din document). Potrivit motivării, bazate pe Regulamentul UE 1.013/2006, numai transferurile de deșeuri periculoase care nu respectă prevederile legale sunt infracțiuni. Dar deșeurile textile nu sunt periculoase. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote Totuși, recent, procurorii români au schimbat abordarea penală. Într-un caz făcut public la începutul lunii octombrie 2023, acuzațiile nu au mai fost de import ilegal de deșeuri, ci de contrabandă cu deșeuri din Italia. Potrivit unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, "începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar (...). Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (...), care s-au ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării. (...) Cel de al doilea palier al grupului infracțional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării/recuperării în țară. (...) Pe parcursul activității de urmărire penală au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1500 de tone de deșeuri.”. În acest caz, au fost făcute zeci de percheziții și șapte arestări. Garda de Mediu acuză lipsa legislației Un alt motiv al ineficienței detectării transporturilor ilegale de deșeuri este legislația deficitară, conform Gărzii de Mediu: "Pentru a fi mult mai eficiente, autoritățile responsabile de controlul bunurilor second hand ar trebui să-și sistematizeze în cel mai scurt timp legislația în baza căreia își desfășoară activitatea (...), să stabilească criterii clare prin care să se diferențieze bunurile conforme second hand de deșeuri (...). Este necesară o abordare națională inovativă a mecanismelor utilizate la nivel european și adaptate la realitățile din România, unde, de exemplu, nu pot fi ușor indisponibilizate convoaie de tiruri, temporar, până a o clarificare a situației lor, așa cum se întâmplă în alte țări unde fluxurile de deșeuri se derulează exclusiv pe autostrăzi, rutele și fluxurile fiind mai ușor de monitorizat și verificat (...)". ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT (sursa: TVR)
Investigații

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT. Mihai Pînzari a fost arestat împreună cu judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, căreia i-ar fi plătit informații nepublice din DIICOT cu mașini, bijuterii, bani, excursii, pază și protecție. Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT Chiar și fără protecția judecătoarei Chirilă, însă, Mihai Pînzari reușea să scape de dosarele DIICOT în care era inculpat pentru trafic de țigări. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă "Referitor la situația suspectului Pînzari Mihai, reținem că probele administrate în cauză nu au răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiază suspectul, nefiind probat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că suspectul a săvârșit infracțiunile reținute în actul de învinuire. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Cu privire la faptele reținute în rezoluţia din 18.10.2013, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale față de Pînzari Mihai, mijloacele de probă indicate nu sunt de natură să creeze convingerea că suspectul a săvârșit infracțiunile descrise, întrucât procesele-verbale de redare a comunicărilor telefonice nu se coroborează cu alte mijloace de probă. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp În concluzie, s-a apreciat că nu există probe că suspectul Pînzari Mihai a săvârșit infracțiunile cu privire la care s-a început urmărirea penală împotriva sa (...). Prin urmare, se va dispune clasarea față de suspectul Pînzari Mihai, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracţional organizat (...) și contrabandă (...).", se arată într-o decizie judecătorească a Tribunalului Suceava din 2021.

Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina. În dreapta, o arestare din 2013 a unui membru al lotului "Codană" (sursa: TVR, Adevărul)
Investigații

Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina

Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina. Judecătoarea Ana Maria Chirilă a fost arestată împreună cu Mihai Pînzari, cel care plătea informațiile din DIICOT furnizate de Chirilă în bijuterii, mașini, bani, excursii, pază și protecție. Vicovu de Sus, punct critic de frontieră Mihai Pînzari este un traficant de țigări și cămătar sucevean foarte cunoscut procurorilor și judecătorilor din județ. Iar Suceava nu este orice județ când vine vorba de trafic: pe aici intră lunar în România milioane de pachete de pachete de contrabandă din Ucraina. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Punctul critic de pe frontiera româno-ucraineană suceveană al acestui trafic este Vicovu de Sus. Stăpânul absolut al traficului prin acest punct este un cetățean numit Arcadie Plămadă, zis "Codană". Acesta plătea un șef de tură al Poliției de Frontieră, Ghiță Adrian Parasca, pentru a-i acoperi transporturile de țigări de contrabandă. DIICOT Suceava a descoperit această rețea în 2013. Graniță nesupravegheată 40-60 de minute Potrivit DIICOT Suceava, "Inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a maximizat vulnerabilităţile unităţii din care face parte (ITPF Sighetu-Marmaţiei), prin acceptarea coruperii şi furnizării către inculpatul Plămadă Arcadie de date şi informaţii cu regim special, nedestinate publicului, legate de dispunerea aparatelor de termoviziune şi a patrulelor, pentru ca gruparea coordonată de acesta să introducă importante cantităţi de ţigarete. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Mai mult, pentru sprijinirea grupării monitorizate, ofiţerul de poliţie a comunicat şefului său, comisarul-şef Prelipcean Constantin-Mihai, că în alte zone au loc acte de contrabandă, determinând astfel mutarea dispozitivului de supraveghere a frontierei şi asigurând intervale cuprinse între 40 şi 60 de minute în care porţiuni importante al graniţei cu Republica Ucraina rămâneau nesupravegheate. DIICOT vorbește de Schengen Prin activităţile sale infracţionale, inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a adus atingeri grave autorităţii publice şi în special unităţii al cărei angajat este prin vulnerabilizarea securităţi frontierei de stat. Actele sale sunt cu atât mai grave cu cât autorităţile publice române au depus eforturi susţinute pentru securizarea graniţelor în vederea aderării la spaţiul Schengen. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Din monitorizările efectuate au rezultat date că inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a acordat sprijin şi altor grupări de crimă organizată neidentificate până la această dată, având legături infracţionale cu lideri importanţi ai lumii interlope din zona Vicov, dintre aceştia fiind identificaţi Nistor Constantin, zis , şi Niţu Costică, zis ". Jafuri armate în Germania Dar "Codană" și-a continuat activitățile de contrabandă în ciuda acuzațiilor DIICOT. "Arcadie Plămadă, zis Codană, a comis zeci de jafuri armate pe teritoriul Germaniei, împreună cu Constantin Nistor, alias Copilu’ – un infractor notoriu care le-a scăpat mai mereu printre degete polițiștilor. Ei atacau oficii poștale, ­ma­gazine și casierii ale unor firme, de unde furau prin violență bani, autoturisme, calculatoare sau baxuri de țigări și băutură. Cei doi au fost arestați în anul 1999 pe teritoriul Germaniei, însă au reușit să se întoarcă în țară. Arcadie Plamadă, Mihai Petru Cernescu, Daniel Lili Dediu, Liliana Mitrofan și alți făptuitori, inclusiv cetățeni ucraineni au constituit un grup infracțional. La grupul infracțional organizat au aderat, în cursul lunii septembrie 2016, inculpații Vasile Cristinel Jescu și Alexandru Iulian Borza. În cadrul grupului inculpații aveau roluri bine stabilite în vederea realizării cu succes și în condiții de maximă conspirativitate a activităților ilicite.", scria în 2019 Obiectiv de Suceava. Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina În 2021, un judecător al Tribunalului Suceava (dar nu Ana Maria Chirilă) a decis confiscarea a 29.700 de pachete de țigări Viceroy și a unui VW Transporter care se aflau în custodia Poliției încă din 2012. Țigările și mașina fuseseră descoperite de polițiști într-un dosar de trafic de țigări în care era implicat și Mihai Pînzari, mituitorul Anei Maria Chirilă. Potrivit deciziei judecătorești de confiscare, Mihai Pînzari era cercetat pentru " (...) constând în aceea că, începând cu luna mai 2012 a aderat la gruparea infracţională organizată transfrontalieră, formată din cetăţeni români şi ucraineni, coordonată de Arcadie Plămadă zis “Codana” specializată în săvârşirea de infracţiuni de contrabandă cu ţigarete de provenienţă extra-comunitară, acesta asumându-şi rolul de preluator, depozitar şi transportator al ţigaretelor de pe raza loc. Vicovu de Sus".

Test de contrabandă: transporturi fără țigări (sursa: Poliția de Frontieră)
Justiție

Test de contrabandă: transporturi fără țigări

Test de contrabandă: transporturi fără țigări. Un prim transport peste Prut a fost organizat pe 17 decembrie 2014. Test de contrabandă: transporturi fără țigări Prudenţi, moldovenii au trecut câteva colete, dar încărcate cu paie şi fân de lucernă, nu cu ţigări. Transportul a fost lăsat să treacă, contrabandiştii fiind astfel siguri că pot avea încredere în cel pe care îl considerau colaboratorul român. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Corecţi, moldovenii au plătit 2.500 de euro drept primă pentru faptul că poliţiştii de frontieră români închiseseră ochii. Citește și: Budăi, atac dur: „Spuneam că acest PNRR va aduce lucruri rele pentru România”. Ministrul PSD anunță că refuză să respecte prevederile privind reducerea cheltuielilor de personal Transportul propriu-zis a fost organizat pe 28 decembrie, când şapte moldoveni au trecut Prutul cu două bărci pneumatice, încărcate cu 45 de colete, conţinând 66.500 de pachete de ţigări. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Traficanții de țigări râd de procurori (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Traficanții de țigări râd de procurori

Traficanții de țigări râd de procurori. La capătul unei anchete de trei ani, procurorii DIICOT au trimis în judecată o întreagă reţea de contrabandişti de ţigări. Traficanții de țigări râd de procurori Cei 29 de inculpaţi reprezentau întreaga piramidă a grupului infracţional organizat, de la lideri până la „pieţarii” care vindeau marfa, răspunderea fiecărui acuzat fiind stabilită în detaliu de anchetatori. Numeroase interceptări şi înregistrări ale convorbirilor ambientale au fost declarate nule de instanţă. Citește și: Mișcare disperată a lui Putin, de totul sau nimic: Kremlinul pregătește o nouă mobilizare pentru frontul din Ucraina, la pachet cu închiderea granițelor pentru cei apți de încorporare Apoi, noua definiţie a contrabandei, introdusă după o decizie a Curţii Constituţionale, a dus însă la achitări pe bandă rulantă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CCR returnează traficanților marfa ilegală confiscată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR returnează traficanților marfa ilegală confiscată

CCR returnează traficanților marfa ilegală confiscată. Prins la Rediu cu maşina ticsită de ţigări, alcool şi bidoane cu motorină, un moldovean a scăpat de acuzaţiile de contrabandă, pentru că procurorii nu şi-au mai bătut capul cu el. CCR returnează traficanților marfa ilegală confiscată Încercarea Direcţiei Vamale de a obţine măcar confiscarea bunurilor deţinute evident ilegal a eşuat, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. Ţigările, băutura şi motorina sechestrate îi vor fi restituite. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent Direcţia Vamală are la dispoziţie trei zile de la comunicarea deciziei pentru a depune o eventuală contestaţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CCR, liber la vânzarea țigărilor netimbrate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR, liber la vânzarea țigărilor netimbrate

CCR, liber la vânzarea țigărilor netimbrate. Curtea Constituțională pare să se fi transformat în cel mai râvnit avocat al infractorilor. CCR, liber la vânzarea țigărilor netimbrate O decizie luată de CCR în martie a dezincriminat practic vânzarea de țigări la colț de stradă. Persoanele care, acum, îmbie trecătorii cu expresia „Țigări, țigări” ar putea să-și etaleze liniștiți marfa pe tarabă. Citește și: În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură CCR a decis că deținerea și comercializarea de țigări fără timbru fiscal românesc nu mai reprezintă o infracțiune. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bode: granițele sunt sigure Foto: Facebook Lucian Bode
Eveniment

Bode: granițele sunt sigure

Ministrul de Interne Lucian Bode a dat asigurări că granițele României sunt sigure. Într-un interviu pentru B1TV, acordat lui Dan Bucura, el a spus că, în cazul în care Rusia atacă Ucraina, țara noastră se va confrunta cu un mare flux de refugiați. Bode: granițele sunt sigure „Vreau să îi asigur pe toți românii că granițele noastre sunt sigure, că beneficiem de acest statut de țară membră NATO cu toate garanțiile de securitate și că un eventual conflict în Ucraina categoric ne va afecta”, a susținut ministrul de Interne. Însă presa a relatat anul trecut și-n 2020 că avioanele contrabandiștilor ucraineni își debarcau țigările în Suceava fără să fie oprite de autorități. Ele au fost capturate ulterior de autoritățile din Ucraina și Republica Moldova. Însă, potrivit unui raport recent al autorităților ucrainene, flota aeriană a contrabandiștilor era mult mai dezvoltată. Grănicerii ucraineni au găsit și reținut 8 obiecte de zbor numai pe raza de competență teritorială a Direcției de Grăniceri Cernăuți din care trei avioane AN-2. „Odată cu acestea „au mai fost sechestrate produse din tutun, radiouri, dispozitive de vedere pe timp de noapte, accesorii pentru computer, navigație UAV (folosite în general pentru drone) și teleccomenzi”. Pe lângă cele trei AN-2 descoperite de grănicerii ucraineni pe raza regiunii Cernăuți au fost identificate și 1 avion Picas, 2 aeroshootere (aeronavă ușoară, care constă din două module – un cărucior prevăzut cu motor, scaune și sistem de control și o singură „aripă” asemănătoare cu o parașută) și 2 vehicule aeriene fără pilot”, scrie Obiectiv de Suceava. Pregătiri pentru sute de mii de refugiați Bode a mai vorbit, la postul B1, despre fluxul mare de emigranți care ar putea sosi în România. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe el „Spre exemplu, știm că Polonia se pregătește pentru a prelua un milion de migranți. Este România pregătită să preia sute de mii de refugiați într-un aflux necontrolat? Chiar astăzi după-amiază am terminat planul de acțiune privind managementul unui flux masiv de refugiați pe teritoriul României. Am luat în lucru mai multe ipoteze. Am analizat în etape cum intervenim, în primul rând, în județele din nord, respectiv din est, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Tulcea. Suntem în acest moment în analiză să vedem câte tabere pentru refugiați putem să montăm într-un timp relativ scurt, vorbesc de ore, maxim 10, 12, 24 de ore. Analizăm toate capacitățile de cazare existente pe județele de graniță, dar în același timp discutăm în etapa a doua de județele din vecinătatea județelor de graniță și în etapa a treia de toată țara”, a declarat ministrul Afacerilor Interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră