sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ilegal

33 articole
Investigații

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo)

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo). Sportivii străini aflați sub contract cu Clubul Sportiv Dinamo, deținut de Ministerul Afacerilor Interne, trebuie să returneze sponsorizările primite de la Fundația Pro Dinamo, condusă de Cornel Dinu, pentru că nu aveau domiciliu în România. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul inspecției economico – financiare rezultat în urma controlului efectuat de Ministerul de Finanțe la Fundația Pro Dinamo. Citește și: EXCLUSIV Generalii de carton ai lui Bode: șeful de la Dinamo, avansat general la 36 de ani de către Iohannis. Alt avansat, generalul Mastan de la Jandarmerie, implicat în violențele de la 10 august Din acest document rezultă că fostul antrenor al echipei de handbal a Clubului Sportiv Dinamo, spaniolul Xavier Pascual Fuertes, a semnat o convenție cu Fundația Pro Dinamo în baza căreia primea o sponsorizare de 2.300 de euro lunar pentru plata cazării, plus alți 8.000 de euro pentru a obține rezultate de înaltă performanță la nivel juvenil. Legea sponsorizării impune condiția obligatorie ca beneficiarul sponsorizării să aibă domiciliul în România, însă antrenorul spaniol avea domiciliu în Barcelona la momentul semnării convenției. Sponsorizările pe Fundație ajung la sportivii Clubului Fundația Pro Dinamo, condusă de Cornel Dinu, primește marea majoritatea a sponsorizărilor de la companii private care își deduc sumele donate din impozitul pe profit datorat statului. La rândul ei, fundația lui Cornel Dinu oferă sponsorizări sportivilor și antrenorilor angajați la Clubul Sportiv Dinamo, finanțat din banii publici ai Ministerului Afacerilor Interne, în baza unui protocol de colaborare semnat în urmă cu 28 de ani. Practic, Fundația Pro Dinamo funcționează ca un intermediar al sponsorizărilor între persoanele fizice și juridice și CS Dinamo, condus în prezent de comisarul Ionuț Adrian Popa. Acesta a ajuns în fruntea clubului de la Direcția Generală și Protecție Internă, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Antrenorul Fuertes: contract cu Clubul, bani de la Fundație Printre angajații Clubului Sportiv Dinamo care au beneficiat de sponsorizare din partea Fundației Pro Dinamo este celebrul antrenor spaniol Xavier Pascual Fuertes. Acesta a semnat un contract pe trei ani în vara anului 2021 cu CS Dinamo pentru a antrena echipa de handbal. Fuertes a stat la Dinamo până în iunie a.c. Pe lângă salariu, antrenorul spaniol a semnat o convenție cu Fundația Pro Dinamo, la propunerea făcută de conducerea secției de handbal a CS Dinamo, în baza căreia urma să primească lunar 2.300 de euro pentru asigurarea cazării, cu titlu de sponsorizare. Antrenorul avea semnat un contract de închiriere cu George Gaiță, în calitate de locator – proprietar. În plus, antrenorul Xavier Pascual Fuertes urma să mai primească o sponsorizare de 8.000 de euro pentru obținerea de rezultate de înaltă performanță la nivel juvenil. Ministerul de Finanțe: Fuertes, neeligibil pentru sponsorizare Reprezentanții Ministerului de Finanțe care au făcut inspecția economico-financiară la Fundația Pro Dinamo susțin că antrenorul Xavier Pascual Fuertes nu era eligibil pentru a obține sponsorizarea pentru că nu avea domiciliu în România la momentul semnării convenției. "Cu privire la beneficiarul sponsorizării, observăm că, în ceea ce privește persoana fizică, legiuitorul impune condiția existenței domiciliului în România, detaliu relevant în situația de fapt prezentată: din analiza documentației anexate, se observă că, cel puțin antrenorul Pascual Fuertes Xavier avea domiciliul în Barcelona (Spania) la momentul încheierii contractului de închiriere", se menționează în raport. Datele din raport arată că Xavier Pascual Fuertes a primit sponsorizări în cuantum de 453.492 lei, echivalentul a peste 90.000 de euro, de la Fundația Pro Dinamo. Angajări făcute de generalul lui Bode Acesta nu este singurul caz de sponsorizare. Președintele CS Dinamo, comisarul Ionuț Popa, l-a angajat ca manager al secției de handbal pe spaniolul David Baruffet în februarie 2022. Documentele arată că managerul a semnat o convenție de sponsorizare cu Fundația Pro Dinamo în baza căreia primea lunar 3.000 de euro pentru obținerea unor rezultate de înaltă performanță. Handbalistul româno-iranian Saied Heidarirad a semnat o convenție de sponsorizare pentru suma de 1.750 de euro lunar, bani plătiți tot din sponsorizările primite de fundația lui Cornel Dinu. O altă sponsorizare, de 5.000 de euro lunar, a fost acordată handbalistului sârb Vladimir Cupara, care a fost adus la Dinamo în vara anului 2023. Tunisianul Amine Bannour, ajuns la echipa de handbal a CS Dinamo în vara anului 2018, primește lunar o sponsorizare de 1.750 de euro pentru activitatea sportivă, plus 1.150 de euro lunar pentru plata chiriei pe toată perioadă contractuală. În cazul acestora nu se menționează dacă aveau sau nu domiciliu în România la data semnării convențiilor de sponsorizare. Conform raportului, în perioada 2019-2024, Fundația a mai acordat sponsorizări de aproximativ 55.000 de euro lui George Gaiță, cel mai probabil pentru plata chiriilor pentru jucătorii și antrenorii de la CS Dinamo. Alți 36.000 de euro au fost dați ca sponsorizare firmei Dream Land Sport pentru autoturismele utilizate de jucători și antrenori. Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo) Inspecția economico-financiară atrage atenția că Fundația Pro Dinamo funcționează ca un interpus pe axa sponsorizărilor către CS Dinamo, club care poate primi direct banii de la sponsori. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Popa a declarat că foarte mulți sponsori nu vor să lucreze cu statul. Referitor la problemele fiscale identificate la fundație, Ionuț Popa a spus că nu este treaba clubului, este a fundației. "CS Dinamo nu are legătură cu acel control", a declarat sec Popa. Mai mult, raportul menționează că Legea sponsorizării "interzice ca (…) beneficiarul să efectueze reclamă sau publicitate comercială, anterioară, concomitentă, sau ulterioară în favoarea acestora sau a altor persoane”. Însă, potrivit Finanțelor, Fundația Pro Dinamo a încasat sume de bani de la unul din sponsorii săi, Baumit România, în baza unui contract de publicitate și a facturilor aferente acestuia. Documentele arată că, în luna august 2022, Fundația Pro Dinamo a facturat 508.725 lei către Baumit Româna. În lunile februarie, aprilie și iunie 2023, Fundația a declarat livrări de 880.546 lei în baza unui contract de publicitate încheiat cu Baumit România, care avea calitatea de sponsor în aceea perioadă. Permisul de ședere nu arată domiciliul Zega Macedon, unul din reprezentanții Fundației Pro Dinamo, a explicat pentru DeFapt.ro că Legea sponsorizării este o lege veche de 30 de ani în care se spune că jucătorii străini extracomunitari trebuie să aibă domiciliu în România pentru a putea primi sponsorizări. "Deci, persoanele care pot fi sponsorizate în România trebuie să aibă domiciliu în România. Și de aici pleacă toată problema. Pentru că legea spune că domiciliu este dacă ai o adresă în România, iar legea ad literam spune că permisul de ședere temporar nu ar arăta domiciliu, că este doar rezidență. Aici este neconcordanța, nu are nici o legătură cu impozitul plătit de sportiv. Sportivul extracomunitar domiciliază în România, dar permisul lor de ședere este temporar. Având un contract de activitate sportivă pe doi ani, cei de la Inspectoratul General pentru Imigrări le dau permis de ședere pe doi ani”, a declarat Zega Macedon. Generalul lui Bode vrea schimbarea legii Tot el a mai declarat că nu a vrut să atace raportul în instanță pentru că... ar fi câștigat. "Am considerat că nefiind foarte multe cazuri, problema nu este de impozit, este doar ca acești sportivi să ramburseze sumele primite din sponsorizări. Avem termen până la 31 ianuarie. Au rambursat o parte. Nu are nici o treabă Xavier Fuertes pentru că el este din Spania. Raportul final nu are nici o treabă acești sportivi comunitari. E adevărat că s-a cerut contractele pentru ei, s-au cerut documente, dar nu se referă la nimic în legătură cu ei", a mai spus reprezentantul Fundației. Președintele CS Dinamo, Ionuț Popa, a declarat că în perioada următoare se vor face demersuri pentru ca Legea sponsorizării să fie schimbată în ceea ce privește sportivii extracomunitari pentru a nu mai exista neconcordanțe și/sau vreo formă de discriminare pentru sportivi.

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo) (sursa: GSP)
Armament, muniție, introduse ilegal în România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armament, muniție, introduse ilegal în România

Armament, muniție, introduse ilegal în România. Poliţiştii au descoperit vineri, în timpul unei ample operaţiuni desfăşurate la nivel naţional, 299 de arme deţinute nelegal, dintre care 139 de arme scurte şi 160 de arme lungi, 10 arbalete, dar şi 91.028 de proiectile/alice. Armament, muniție, introduse ilegal în România De asemenea, au fost ridicate 157 de cartuşe cu gaze, 63 de cartuşe letale, 28 de săgeţi, precum şi 12 kilograme de articole pirotehnice. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing În urma descinderilor, 80 de persoane au fost conduse la sediul unităţilor de poliţie pentru audieri. Armele şi muniţia aferentă au fost comercializate în România, prin intermediul unui site, de către o firmă din afara ţării. Perchezițiile Poliției Române Potrivit Poliţiei Române, la operaţiunea de vineri au participat aproximativ 1.000 de poliţişti din cadrul structurilor arme, explozivi şi substanţe periculoase, împreună cu cei din cadrul structurilor de ordine publică, rutieră, investigaţii criminale, criminalistică, acţiuni speciale. Poliţiştii au documentat activitatea unei societăţi comerciale din afara teritoriului ţării, care, prin intermediul unui site, ar fi comercializat, pe teritoriul României, către persoane fizice, arme din categoria celor supuse autorizării şi diferite tipuri de muniţie aferente acestora, fără a respecta condiţiile legii privind regimul armelor şi al muniţiilor. Activitatea s-a desfăşurat prin plasarea de comenzi către magazinul online, iar societatea în cauză ar fi livrat armele şi muniţiile către cumpărătorii români, prin intermediul firmelor de curierat care introduc bunurile în ţară, fără a declara acest fapt autorităţilor vamale şi fără a îndeplini condiţiile solicitate de legislaţia naţională în acest domeniu. În ceea ce priveşte condiţiile generale de autorizare pentru aceste arme neletale supuse autorizării, persoanele nu trebuie să fie condamnate cu executare pentru fapte săvârşite cu intenţie, să nu fie inculpate în momentul în care solicită această autorizare, trebuie să fie apte medical şi psihologic, să nu prezinte un pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională, viaţa sau integritatea persoanelor.

Parlamentarii germani, demers contra AfD (sursa: afd.de)
Internațional

Parlamentarii germani, demers contra AfD

Parlamentarii germani, demers contra AfD. Un grup de parlamentari germani din partidele pro-europene examinează semnarea unei moţiuni care să iniţieze procesul de scoatere în afara legii a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Parlamentarii germani, demers contra AfD Acest partid, de orientare conservatoare, eurosceptică şi anti-migraţie, a câştigat luna aceasta pentru prima dată un scrutin regional, cel din landul estic Turingia, şi este aşteptat să facă progrese de asemenea la alegerile legislative naţionale în septembrie anul viitor. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” La alegerile europarlamentare din iunie AfD s-a clasat pe locul doi, cu 15,9% din voturi, în urma Uniunii Creştin-Democrate/Uniunii Creştin-Sociale (CDU/CSU), dar înaintea tuturor celor trei formaţiuni din actuala coaliţie de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock. Curtea Constituţională a Germaniei are puterea de a examina dacă un partid politic poate fi considerat o ameninţare pentru ordinea democratică şi statul de drept şi poate lua măsuri care să includă chiar scoaterea partidului în afara legii. Însă numai membrii parlamentului german pot solicita Curţii Constituţionale lansarea unei asemenea proceduri, posibilitate asupra căreia o dezbatere a fost lansată de mai multe luni. 37 de semnături necesare Potrivit publicaţiilor Welt şi Spiegel, există deja un număr de parlamentari semnificativ mai mare decât minimul de 37 de semnături necesare iniţierii acestui demers împotriva partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Aceşti parlamentari provin din toate partidele pro-europene, respectiv blocul de centru-dreapta CDU/CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii şi Stânga (Die Linke). Potrivit unui proiect de moţiune deja întocmit, în acesta se va cere inclusiv tăierea finanţării publice pentru AfD. Moţiunea ar urma să fie prezentată grupurilor parlamentare după data de 8 octombrie. Odată ce va fi votată, adversarii AfD vor trebui apoi să convingă Curtea Constituţională că acest partid acţionează agresiv pentru subminarea ordinii constituţionale a Germaniei. Serviciul de informaţii german, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei, a clasificat deja AfD ca partid suspectat de extremism şi a obţinut decizii judiciare care-i oferă baza legală să monitorizeze comunicaţiile acestui partid şi de asemenea să-l supravegheze folosind agenţi sub acoperire. Acţiuni de scoatere a unui partid în afara legii au mai fost lansate în trecut în Germania, dar împotriva unor formaţiuni mici şi niciodată împotriva unui partid care să fi atins un nivel de popularitate similar celui de care se bucură în prezent Alternativa pentru Germania (AfD). Criticii demersului Pe de altă parte, criticii demersului aflat acum în pregătire avertizează că ar putea fi un proces îndelungat şi cu un rezultat incert la Curtea Constituţională. "Este chiar cea mai stupidă moţiune de anul acesta", a remarcat Sahra Wagenknecht, lidera noii formaţiuni ce-i poartă numele, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW). Acest partid, scindat din formaţiunea de stânga Die Linke, este apropiat ideologic de AfD, împărtăşind cu acesta abordări similare eurosceptice şi împotriva migraţiei ilegale. Moţiunea de scoatere a AfD în afara legii a primit însă critici şi din partea unor reprezentanţi ai puterii. "O propunere de scoatere în afara legii acum ar fi politic contraproductivă" şi nu ar face decât să trimită şi mai mulţi votanţi "în braţele AfD", a avertizat o membră a SPD, Gesine Schwan.

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare (sursa: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
Eveniment

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare. Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, începând cu data de 30 martie 2023, dintr-o eroare de interpretare a actelor normative incidente, un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte superior celui prevăzut de legislaţia în vigoare, ceea a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei, reiese din Raportul de audit financiar pentru anul 2023 al Curţii de Conturi. Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare Potrivit sursei citate, până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi Ordinul preşedintelui de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Raportul detaliază că, pentru determinarea indemnizaţiei lunare aferente funcţiei de demnitate publică s-a prevăzut utilizarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, valabil pentru anul 2019, în sumă de 2.080 lei, stabilit potrivit prevederilor art.1 alin. (1) şi art. 2 din HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prin art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ (HG nr. 937/2018), legiuitorul a stabilit în mod excepţional un nivel diferenţiat al salariului de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, din raţiuni de ordin economic, pentru situaţii specifice precum: creşterea salariului net pentru personalul încadrat cu salariul minim brut pe ţară, modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariaţii cu program redus etc. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat anual de legiuitor prin acte normative succesive, dar pentru determinarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică s-a menţinut nivelul aferent lunii decembrie 2019, respectiv 2.080 lei, ca urmare a instituirii unor măsuri fiscal-bugetare. AEP a stabilit un cuantum eronat Auditorii semnalează că, din verificările efectuate la AEP, a rezultat că, începând cu data 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie, Toni Greblă), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 1 ianuarie 2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei. "Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară. (...) În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I "Cheltuieli de personal"", se mai arată în raport. Acesta menţionează că, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei. "Preşedintele AEP s-a angajat să restituie (prin angajament de plată) suma netă de 70.132 lei, însă această sumă a fost stabilită eronat întrucât reprezintă diferenţa dintre indemnizaţia lunară calculată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 3.000 lei şi cea determinată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei aşa cum este prevăzut de lege. Până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi următoarele documente în completare: ordinul preşedintelui nr. 2031/05.09.2024 de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit", semnalează raportul de audit. Erori corectate în timpul auditului De asemenea, în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la AEP, au fost identificate erori care au afectat acurateţea indicatorilor raportaţi în anul 2023, însă erorile identificate, analizate individual şi agregat, nu au avut caracter generalizat, fiind corectate în timpul misiunii de audit financiar. Astfel, raportul semnalează că, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În conformitate cu reglementările legale succesive, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată utilizat la calculul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor a fost plafonat la nivelul sumei de 1.900 lei. "În anul 2023, AEP a acordat indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor persoanelor nou angajate şi persoanelor numite temporar pe alte funcţii din cadrul instituţiei, la un nivel superior celui prevăzut prin actele normative aplicabile. Deficienţele constatate au condus la majorarea nejustificată, cu suma de 65.715 lei, a "Cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor".(...) Pentru sumele încasate necuvenit în cuantum de 65.715 lei au fost încheiate angajamente individuale de plată, urmând ca debitorii salariaţi să restituie aceste sume potrivit graficului de rambursare lunară", se precizează în raport. Totodată, ca urmare a stabilirii de către Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) a calităţii de terţ poprit a AEP, în solidar cu un debitor al BEJ, entitatea a înregistrat suma de 1.860.326,93 lei pe seama datoriilor curente şi a cheltuielilor în avans, fără ca această sumă să reprezinte o obligaţie de plată a entităţii potrivit reglementărilor contabile, conducând astfel la o supraevaluare a valorii indicatorilor bilanţieri "Cheltuieli în avans" şi "Datorii comerciale". Entitatea a omis să înregistreze în evidenţele contabile cheltuielile cu "Subvenţiile şi transferurile" ca urmare a suspendării temporare de către AEP a plăţii subvenţiilor cuvenite unei formaţiuni politice, situaţie care a condus la subevaluarea cu suma de 2.099.678,14 lei a "Cheltuielilor operaţionale" raportate prin "Contul de rezultat patrimonial". Prin interpretarea eronată a reglementărilor contabile aplicabile, a fost afectat principiul contabilităţii pe bază de angajamente. "Deficienţele constatate au fost remediate în timpul misiunii de audit financiar prin efectuarea corecţiilor în evidenţa contabilă", punctează auditorii. Sesizarea lui Greblă Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, declara, în 28 august, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. "În ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", afirma Toni Greblă. Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. "După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă.

Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" în România (sursa: defapt.ro)
Investigații

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru: amenințări, înjurături, bătaie de joc și umilință. Așa arată calvarul unei femei din Ucraina care a încercat să își recupereze salariul de 3.400 lei de pe urma muncii prestate pe șantierele din Timișoara ale lui Mircea Miclea, patronul firmei Deretic Stil. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Femeia a făcut o plângere în urmă cu doi ani la Secția 3 de Poliție Timișoara, dar dosarul a fost făcut pierdut prin fișetele parchetului. Nemulțumită de tergiversarea anchetei, femeia a trimis o petiție președintelui României, iar acum ancheta a fost reluată. Dar noul polițist de caz i-a spus femeii că nu găsește mai multe documente din dosar, inclusiv înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Munci necalificate La începutul anului 2022, pe 14 ianuarie, o ucraineancă în vârstă de 36 de ani a fost angajată ca muncitor necalificat la firma Deretic Stil din Timișoara. Urma să se ocupe de demolarea clădirilor, zidărie, montare de plăci mozaic, faianță, gresie și parchet. Adică toată paleta de munci necalificate pe care putea să o presteze un muncitor pe șantier. Salariul lunar brut a fost stabilit la suma de 3.000 lei. Femeia a declarat pentru DeFapt.ro că a lucrat timp de șase luni pe mai multe șantiere ale firmei Deretic Stil, patronată de Mircea Miclea. I s-a făcut un Contract Individual de Muncă, dar, spune ea, documentul nu a fost înregistrat în Revisal. Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" "Eram la negru, nu aveam nici un act. Eram foarte mulți din Ucraina, fete, băieți. Am lucrat și la el la bloc, și la el acasă. Are un bloc cu două etaje, am lucrat interior, exterior. La sediul ITM, la fel, interior, exterior. Nu ne-a văzut nimeni. Nu ne-a întrebat de acte, nimic. Era prieten cu șeful de la ITM Timișoara", spune femeia care nu a vrut să îi publicăm identitate de frica unor represalii. După șase luni de muncă, a început scandalul între ucraineancă și patronul Mircea Miclea. Femeia avea de primit suma de 3.400 de lei. Mircea Miclea i-a spus să se ducă la un angajat de-al său ca să îi dea salariul pentru că el era plecat din țară. Dar nu și-a primit banii. Plimbată între cei doi, femeia a sunat la poliție în speranța că își va primi banii. "Fraiero! Mă ameninți pe mine în țara mea?" Pe 18 iulie 2022, femeia a sesizat Secția de Poliție 3 Urbană Timișoara cu privire la faptul că angajatorul ei, firma Deretic Stil, respectiv patronul Mircea Miclea, nu îi plătește salariul. La scurt timp după ce a aflat de curajul femeii, Mircea Miclea a sunat-o și a început să o înjure și să o umilească. "Fă, p....o, auzi, mă c.c pe mă-ta, pe tine, pe tot neamul tău. Fă, m....o! Nu știi cu cine te-ai pus! Toată viața ta dacă stai în România o să te f.t numai în c.r. Fraiero! (...) Mă ameninți pe mine în țara mea?(...) Te calc pe cap! Voi nu mă știți pe mine. Mă știți ca băiat bun, dar vă arăt fața cealaltă! "Nu îți dau nici un ban!" Tu mă ameninți pe mine? Am să te f.t numai în c.r. Mă ameninți cu presa? (...) Acuma am aterizat în țară, mă fraiero! (...) Să mă cauți în fiecare zi cu toți polițaii! Să vezi ce fac eu cu ăștia care au fost la Mădălin. Mâine ai dosar penal că ai intrat în casa oamenilor și ai furat 200 de milioane", se poate auzi pe înregistrarea convorbirii. Femeia îi spune că nu a făcut nimic, doar și-a cerut banii ei munciți. "Las' că îți dau eu banul tău", îi spune amenințător Mircea Miclea, care continuă să o înjure. "Cheamă toată poliția, cu toată poliția din România să vii la mine la poartă. (...) Te luam în casă și mă c...m pe tine. (...) Vino cu poliția când sunt eu acasă, vino cu toți șmecherii de jurnaliști când sunt eu acasă. Nu îți dau nici un ban!", se aude spunând patronul Mircea Miclea. Dosar abandonat doi ani la Poliție În urma plângerii depuse de femeie la Secția 3 Poliție Timișoara s-a deschis dosarul 6608/P/2022. De atunci au trecut doi ani, timp în care dosarul a fost uitat într-un fișet al procuraturii sau al poliției. Văzând că nu se întâmplă nimic cu plângerea, femeia a făcut o serie de petiții la Poliția Română, cât și la Președinția României. De la Poliția Română nu a primit nici un răspuns, însă în urma petiției adresate președintelui Klaus Iohannis, a fost chemată din nou la audieri la Secția 3. "De doi ani de zile nu s-a întâmplat nimic. Am făcut petiție la Președinția României, iar acum m-au audiat din nou. S-au pierdut ceva acte. Era alt polițist. Polițaiul nu mi-a zis nimic de petiția adresată președintelui. Mi-a zis că polițistul care a preluat inițial cazul nu mai lucrează în Poliție. Patronul: "Nu îmi mai aduc aminte" Între timp, patronul ăsta al meu m-a amenințat pe mine, pe prietenul meu. Punea fel și fel de persoane să ne sune. Nu mi-a dat nici până în ziua de azi banii", a spus ucraineanca. Concret, a declarat femeia, ar fi dispărut înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Contactat pe către DeFapt.ro, patronul Mircea Miclea nu și-a mai adus aminte dacă a plătit salariul restant femeii din Ucraina. "Dosarul este în curs și se ocupă avocatul de el. Nu lucrau la negru. Erau raportați în REVISAL, e un program electronic. Nu știu să vă spun nimic. Nu îmi mai aduc aminte dacă le-am dat banii. Nu am avut nici o relație cu doamna Maria. Doamne, ferește!", a declarat Mircea Miclea. Contract de muncă fără semnătură Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, instituția care ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor angajaților, pare că lucrează în mod special în favoarea patronilor. Femeia a depus o plângere la ITM Timișoara împotriva firmei Deretic Stil. Pe 9 august 2022, ITM Timiș i-a răspuns femeii că firma Deretic Stil a înregistrat pe numele ei un contract de muncă începând cu data de 10 iunie 2022, contract de muncă încetat 11 zile mai târziu. "De asemenea menționăm faptul că contractul individual de muncă prezentat de angajator nu poartă semnătura dumneavoastră", motiv pentru care firma Derectil Stil a fost sancționată contravențional. ITM se face că nu vede ilegalitatea Deși femeia le-a spus inspectorilor ITM că a început munca din data de 14 ianuarie 2022, aceștia au concluzionat că "nu rezultă că ați desfășurat activitate în cadrul societății în perioada menționată de dumneavoastră". Atunci când le-a prezentat ulterior documentele semnate în ianuarie 2022, inspectorii ITM au înghițit în sec și au făcut stânga împrejur. "Când le-am arătat vechiul contract, inspectorii ITM au început să se bâlbăie și să îmi explice că de fapt era un precontract", a mai spus femeia. Mai mult, aceasta are mai multe poze făcute pe șantierele lui Mircea Miclea în perioada în care ITM Timiș susținea că femeia nu a lucrat la negru.

Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri (sursa: Facebook/Autoritatea Aeronautica Civila Romana AACR)
Eveniment

Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri

Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri. Afaceristul Cezar Verziu a fost reținut de procurorii DNA pentru că ar fi cerut o șpagă de 70.000 de euro pentru a-i convinge pe șefii Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) să emită un aviz pentru construcția unui bloc. Nicolae Stoica, șeful AACR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu îl cunoaște pe afaceristul Cezar Verziu și nici speța intrumentată de procurorii anticorupție. Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a reținut pentru 24 de ore pe afaceristul Cezar Verziu pentru trafic de influență în formă continuată. El ar fi pretins în luna iunie 2023 de la un alt om de afaceri suma de 33.500 de euro pentru obținerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, aviz necesar pentru construirea unui bloc de 79,5 metri în București. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Conform ordonanței procurorilor, suma de bani cerută reprezenta câte 1.000 de euro pentru fiecare metru de înălțime al blocului de la înălțimea de 46 de metri până a 79,5 metri. "Ulterior, pretențiile inculpatului ar fi crescut, astfel că, în perioada 01-03 iulie 2024, acesta ar fi pretins de la aceeași persoană suma de 70.000 euro, bani pe care i-ar fi primit în data de 03 iulie 2024, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante", se meționează în comunicatul de presă al DNA. Cezar Verziu urmează să fie prezentat judecătorilor de la Tribunalul București, acolo unde procurorii vor cere arestarea preventivă pentru 30 de zile. Șeful AACR spune că nu știe nimic Reținerea afaceristului Cezar Verziu i-a bulversat pe angajații Autorității Aeronautice Civile Române, care se pregătesc să fie luate la puricat de procurorii DNA toate avizele emise pentru proiecte imobiliare. Mai mult, surse din cadrul AACR susțin că afaceristul Cezar Verziu ar putea denunța mai mulți angajați implicați în emiterea de avize. DeFapt.ro l-a întrebat pe Nicolae Stoica, șeful AACR, dacă are vreo legătură cu afaceristul Cezar Verziu și dacă DNA a făcut percheziții la instituția condusă de el, precum și subalternii săi implicați în emiterea avizelor. "Nu cunosc persoana la care faceți referire și nu cunosc speța cercetată de DNA. Pentru mai multe detalii, vă rog să vă adresați DNA", a spus directorul Nicolae Stoica.

Judecătorii au legalizat un bloc ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Judecătorii au legalizat un bloc ilegal

Judecătorii au legalizat un bloc ilegal. Vecinii investitorului imobiliar Costel Bolobiță nu aveau niciun motiv să se supere că de sub fereastra casei le-a răsărit un bloc. Judecătorii au legalizat un bloc ilegal Aceasta a fost concluzia pe care s-a fundamentat decizia magistraților Curții de Apel de a admite recursul investitorului împotriva sentinței Tribunalului prin care autorizația de construire îi era desființată. Citește și: Imobiliarii One United ceartă judecătorii care au decis că DeFapt.ro nu trebuie să scoată articolele despre firmă de pe site: „articolele se impuneau (sic!) a fi cenzurate”. Au făcut apel În esență, a fost vorba de o chichiță juridică. Argumentele aduse de reclamanți în primă instanță au fost respinse, dar din cercetarea judecătorească a Tribunalului rezultaseră alte motive de anulare a autorizației. Curtea de Apel a decis însă că Tribunalul își depășise limitele învestirii, judecând mai mult decât i se ceruse. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum rămâi cu banii încasați ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum rămâi cu banii încasați ilegal

Cum rămâi cu banii încasați ilegal: fosta directoare a unui colegiu ieșean își va putea păstra banii obținuți nelegal în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Cum rămâi cu banii încasați ilegal Banii au fost returnați de colegiu bugetului european, dar încercarea de a-i recupera de la cei vinovați a eșuat. Generoasă, legea i-a exonerat. Citește și: Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei În noiembrie 2021, Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" a chemat-o în judecată pe Anda Tănasă, care condusese unitatea de învățământ între 2004 și 2018. Pe parcursul mandatului său, colegiul derulase două proiecte cu finanțare europeană în cadrul Programului Operațional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (sursa: Facebook/Comuna Polovragi, Gorj)
Investigații

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (jud. Gorj): arborii sunt tăiați ilegal, dar nimeni nu răspunde pentru asta. Județul Gorj, de care aparține administrativ și localitate Polovragi, s-a aflat în ultimii zece ani în topurile județelor din România la tăieri ilegale de arbori. Pădurarii au mai găsit doar cioatele Pădurarul Liviu Bădiță răspunde din partea Ocololul Silvic Polovragi de o bucată din pădurea primăriei Polovragi, localitate condusă de pesedistul Gheorghe Epure. Citește și: Babasha, huiduit pe gratis pe scena Coldplay de pe Arena Națională. Ce crede manelistul că se întâmplă cu banii încasați pe bilete Prima tăiere ilegală de arbori din acest an a descoperit-o pe 29 februarie. Atunci, a găsit cinci cioate de salcâm care avea fiecare un diametru cuprins între 60 și 80 de cm. Urmele din pădure arătau că arborii au fost trași cu tractorul până la drumul auto. Pădurarul Liviu Bădiță a făcut un raport către Ocolul Silvic Polovragi prin care informa că găsise cioatele în cantonul său. "De unde să știu eu cine a tăiat?" Contactat de către DeFapt.ro, pădurarul Liviu Bădiță a spus că, atunci când a ajuns în canton, a găsit doar cioatele arborilor tăiați ilegal. "Eu nu știu, domnule, ce să vă spun. Eu când m-am dus nu mai era nimic pe teren. Eu am făcut documentația, mi-am făcut raportul și am… l-am dat spre ocol. Eu sunt gestionar, îmi fac treaba", a declarat pădurarul Bădiță. Atunci când a fost întrebat despre posibile presiuni făcute asupra sa pentru a nu raporta ce descoperise în pădure, Liviu Bădiță a tras aer în piept și a tăcut. Apoi a spus: "De unde să știu eu dacă a tăiat ăla sau cine a tăiat? Eu habar nu am. Am fost plecat la munte. Am venit după amiaza pe la patru jumătate, am dat un tur și pe aici pe zonă. Am văzut cioatele, am făcut raportul. Nu știu, domnule, ce a zis Poliția… nu am stat de vorbă cu nimeni. Eu am depus raportul la Ocolul Silvic Polovragi". Primăria a găsit copacii, dar nu i-a văzut nimeni Ocolul Silvic Polovragi a făcut imediat o sesizare la postul de poliție Polovragi. Dosarul a stat în fișet până când o parte din arborii tăiați ilegal au fost găsiți pe marginea unui drum comunal, lângă groapa de gunoi a localității. Cel puțin așa s-a menționat scriptic. Arborii tăiați ar fi fost luați de acolo și dați în custodie Ocolului Silvic Polovragi. "Există suspiciunea că procesul verbal de dare în custodie a fost făcut în fals pentru că acesta trebuia să aibă atașat un inventar al materialului lemnos pe sortimente, inventar care nu este și de aici întrebarea cum au estimat volumul materialului lemnos", a spus unul din pădurarii de la ocol sub protecția anonimatului. Tot el a mai menționat că Ocolul Silvic trebuia să păstreze materialul lemnos până la finalizarea dosarului de furt, dar lemnul a fost înstrăinat, în acte, doar ca să se acopere faptul că nu ar fi existat fizic. Cum dispar copacii din pădurea Polovragi Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Primăria Polovragi nu a vrut să se constituie parte civilă. "Menționăm că întregul material lemnos a fost transportat în depozitul de lemne al Primăriei comunei Polovragi (administrat de Ocolul Silvic - n.r.). De asemenea, având în vedere că prejudiciul a fost recuperat în totalitate, Primăria nu se constituie parte civilă, neavând pretenții materiale sau penale", a menționat primarul Gheorghe Epure într-un document transmis Direcției Silvice Gorj. Adresa Primăriei Polovragi către Ocolul Silvic (sursa: defapt.ro) Edilul Epure nu a răspuns la solicitările repetate ale DeFapt.ro de a oferi un punct de vedere.

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director. Situație nemaiîntâlnită în România: Ministerul Transporturilor a emis un ordin de prelungire cu șase luni a mandatului interimar la conducerea Spitalului CF Iași pentru dr. Cristina Mitrofan. Grindeanu refuză ilegal numirea unui director Asta, în contextul în care concursul pentru ocuparea postului de manager a fost derulat de Consiliul de Administrație al unității medicale, cu aprobarea Ministerului Transporturilor, la finalul anului trecut. Citește și: Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj Doar că, acum două săptămâni, hârtiile cu privire la rezultatele concursului au fost "rătăcite" la sediul ministerului, între secretariat și cabinetul ministrului. Dr. Mihai Glod, care a câștigat concursul, a spus că în această săptămână îi va da în judecată pe toți cei implicați – Consiliul de Administrație al unității medicale și Ministerul Transporturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firea, campanie ilegală în ziua votului (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Firea, campanie ilegală în ziua votului

Firea, campanie ilegală în ziua votului. Gabriela Firea a încălcat cel puțin în spirit legea care interzice campania electorală după ziua de vineri. Firea, campanie ilegală în ziua votului Duminică, 9 iunie, chiar ziua votului, Firea a postat pe pagina sa de Facebook nu mai puțin de șase texte în care își prezintă proiectele anunțate și în campania electorală. Citește și: Rezultate neoficiale exit poll, ora 14.00: Nicușor Dan spulberă în București, Dreapta Unită este pe primul loc în Capitală Fiecare postare a fost dedicată unui sector al Capitalei. Legea interzice campania electorală nu doar în ziua votului, ci și în ziua precedentă.

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii (sursa: Facebook/Ionel Emanuel Oproiu)
Politică

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii. Emanuel Oproiu, candidat la președinția Consiliului Județean Olt, utilizează imaginea unor copii în campania electorală. Citește și: GALERIE FOTO Ciolacu, Firea și Piedone au postat nenumărate fotografii cu copii, în campania electorală, dar șeful AEP, pesedistul Toni Greblă, îl amenință doar pe Nicușor Dan Folosirea copiilor, dar și a imaginilor cu aceștia în campania electorală, așa cum au făcut și politicieni de la PSD și AUR, este strict ilegală. Brastavățu, Olt În comuna Brastavățu din Olt, la o activitate electorală a PNL, Nicolae Ciucă a urcat pe scenă alături de Gigel Știrbu și Emanuel Oproiu. Acesta din urmă este președintele Agenției Naționale pentru Locuințe și candidatul PNL pentru Consiliul Județean Olt. Pe scenă au mai urcat câțiva alți candidați locali. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB La un moment dat, a fost invitat pe scenă un copil care era îmbrăcat cu un tricou galben cu însemnele Partidului Național Liberal. Pe spatele tricoului erau printate sigla PNL și mesajul "PNL Emanuel Oproiu Presedinte CJ". La gât, copilul avea o eșarfă colorată în galben și albastru, iar în mâini ținea steagul galben al liberalilor. Fotografii de la eveniment au fost postate pe conturile de Facebook ale membrilor de partid. Pe imagini au fost aplicat și coduri electorale, în baza cărora se va cere Autorității Electorale Permanente decontarea cheltuielilor. Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii Folosirea imaginilor cu copii în campania electorală este ilegală. Pe de-o parte, există Legea 272 din 2004, care prevede la art 27 alin. 4 că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice". Citește și: Toni Greblă, șeful AEP, spune că-i va confisca lui Nicușor Dan bani folosiți în campania electorală pentru că primarul a participat la o întâlnire a Consiliului Consultativ al Copiilor Mai mult, în anul 2020, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului a emis o circulară prin care să amendeze candidații care folosesc copii în campania electorală cu sume cuprinse între 500 și 1.500 lei. Totodată, în legislația românească mai există și transpunerea Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Conform fostului judecător Cristin Danileț, care a scris o analiză pe site-ul Asociației Voci pentru Democrație și Justiție, fotografiile cu minori nu pot fi postate pe internet fără acordul părinților. Oproiu nu-și mai aduce aminte DeFapt.ro l-a contactat pe Emanuel Oproiu în legătură cu folosirea copiilor în campania sa electorală. Emanuel Oproiu a negat în primă fază că a folosit copii. Atunci când i s-a spus că pozele au fost postate de colegii săi de partid pe Facebook, Oproiu a spus că nu își mai aduce aminte. "Da, nu pot să vă contrazic pentru că nu știu. Bun, am înțeles, am spus că nu știu. Domn'e, nu știu despre ce vorbiți. Dumneavoastră mă luați la întrebări acum?" a replicat Oproiu. Apoi a închis telefonul. Emanuel Oproiu a fost promovat și susținut în cariera sa politică de pesedistul Ion Toma, fostul președinte al PSD Olt. Cei doi au migrat ulterior la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea. Oproiu a primit la schimb funcția de subprefect al județului Olt. După eșecul UNPR, s-a înscris în PNL Olt. A fost numit administrator public al orașului Scornicești, apoi plasat la șefia Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). În urma exploziei de la Crevedia, Emanuel Oproiu a pierdut funcția. Dar a fost instalat președinte și director general al Agenției Naționale pentru Locuințe.

Clip electoral AUR cu elevi minori (sursa: Facebook/Mihai Enache)
Politică

Clip electoral AUR cu elevi minori

Clip electoral AUR cu elevi minori. Situație scandaloasă și inacceptabilă la Colegiul Tehnic Mecanic Grivița din București: profesorul și dirigintele Nicolae Ungureanu a chemat toți elevii clasei XI C, majoritatea minori, pentru a filma un clip electoral alături de Mihai Enache, candidatul AUR la funcția de primar al Municipiului București. Citește și: VIDEO Imagini terifiante: mașină vandalizată, camera de supraveghere zdrobită cu o bâtă de baseball, obiecte sparte, înjurături. Așa trăiește o familie în curtea comună cu membrii unui clan Clipul electoral a fost filmat pe terenul de rugby al Complexului Studențesc Tei, aflat în subordinea Ministerului Familiei. Demersul profesorului Nicolae Ungureanu nu e întâmplător: acesta candidează din partea AUR pentru un loc în Consiliul General al Municipiului București. Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a declarat în exclusivitate pentru DeFapt.ro că este total ilegal ce au făcut candidații AUR, motiv pentru care vor fi amendați când vor veni cu clipul la decontat, iar suma cheltuită pentru realizarea acestuia va fi confiscată. Profesorul le-a spus elevilor că filmează pentru un sponsor Profesorul Nicolae Ungureanu a transformat Colegiul Tehnic Mecanic Grivița într-o platformă electorală pentru AUR, partid din partea căruia candidează pentru un post în viitorul Consiliu General al Bucureștiului. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea prin ordonanță președințială ștergerea a trei articole. Urmează acum procesul pe fond În dimineața zilei de vineri, 24 mai 2024, profesorul Nicolae Ungureanu i-a convocat pe toți elevii clasei XI C, clasă la care este și diriginte, pe terenul de rugby al Complexului Studențesc Tei, instituție aflată în subordinea Ministerului Familiei. Elevii ar fi aflat de la dirigintele lor că urmează să filmeze un clip pentru un sponsor. Dar, în realitate, elevii urmau să fie filmați pentru un clip electoral finanțat din banii statului pentru Mihai Enache, candidatul AUR la funcția de primar al Bucureștiului. Clip electoral AUR cu elevi minori O zi mai târziu, candidatul AUR Mihai Enache a postat clipul electoral cu codul CMF 21240330 pe contul său de Facebook. Pe baza acestui cod, candidații vor cere Autorității Electorale Permanente să deconteze banii cheltuiți pentru producție și promovare. Filmarea de peste trei minute începe cu o transformare executată de Mihai Enache în aplauzele elevilor. Imediat începe să vorbească profesorul Nicolae Ungureanu care explică importanța rugby-ului. Pe urmă îl prezintă elevilor pe candidatul Mihai Enache. Apoi spune cu nonșalanță: "Ei sunt clasa mea, niște copii extraordinari care au jucat rugby, care au rezultate" și pronunță prenumele a două fete din clasă. Urmează un monolog în care profesorul Nicolae Ungureanu se laudă că a făcut rugby la Sportul Studențesc, că a trecut pe la lotul național de rugby, că era prost plătit. Într-un final, a amintit că a jucat un meci cu Noua Zeelandă la care au participat 98.000 de spectatori pe stadionul 23 August. S-ar fi obținut acord de la părinți pentru minori Contactat de către DeFapt.ro, profesorul Nicolae Ungureanu a spus că "ei (reprezentanții AUR - n.r.) au venit la un antrenament. Nu e o chestie pentru AUR. Candidatul AUR (Mihai Enache - n.r.) a venit să vadă un antrenament". Ulterior, profesorul Nicola Ungureanu a recunoscut că imaginile sunt folosite în campania electorală, dar că "au fost filmate imagini nu cu copii neapărat, au fost filmate imagini dintr-un antrenament". Totodată, profesorul de la Colegiul Tehnic Mecanic Grivița a spus că o parte dintre elevi sunt majori, iar în cazul minorilor ar fi obținut un acord din partea părinților acestora. Enache aruncă pisica la Nicușor Dan Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, a spus că a ajuns să filmeze clipul electoral cu elevii de la Grivița pentru că profesorul care se ocupă de baza educațională este candidat la Consiliul General din partea AUR. Cât despre elevii minori, Mihai Enache a spus că a ascultat doleanțele unor copii care nu au condiții să facă sport. "Eu nu am folosit copii în campania electorală, am făcut un material despre mine, despre problemele infrastructurii sportive pentru elevii din București. Nu este nominalizat nici un copil acolo în clip", a declarat Mihai Enache. A revenit ulterior cu un telefon întrebând dacă "pe actualul primar al Capitalei" l-am întrebat "același lucru dacă este ilegal. Domnul Nicușor Dan a folosit imagini cu elevii de la Consiliul Elevilor într-un material electoral". Greblă, șeful AEP: Este ilegal Autoritatea Natională pentru Protecția Drepturilor Copilului avertiza în anul 2020 că folosirea copiilor sau a imaginii acestora în campaniile electorale este ilegală. În acest sens, legea 272/2004 care reglementează Drepturile Copilului prevede la articolul 27 alin. 4 prevede că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice". Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a vizionat imaginile video postate de candidații Mihai Enache și Nicușor Dan, apoi a concluzionat că "e total ilegal ce au făcut". Totodată, a precizat că, la finalul campaniei electorale, atunci când cei doi candidați vor veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, vor fi amendați pentru folosirea imaginilor cu copii. Mai mult, banii cheltuiți pentru realizarea acestora vor fi confiscați de către AEP. Șeful Complexului Tei va face plângere Cosmin Bărbălău, directorul Complexului Sportiv Tei, a declarat că urmează să facă o plângere după ce a aflat că s-a filmat un clip electoral pe terenul de rugby din incinta complexului. "Folosirea copiilor în spoturi electorale este ilegală. Acum vorbesc cu juriștii să facă o plângerea în acest sens. Vom lua toate măsurile împotriva acestora. Pe terenul de rugby, la ora la care s-a filmat clipul electoral, era programat un antrenament al celor de la CSM. Profesorul Ungureanu, din câte știu, este și angajat al Clubului Sportiv Municipal din subordinea Primăriei Municipiului București", a declarat Cosmin Bărbălău. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Elena Mariana Bălan, directoarea Colegiului Tehnic Mecanic Grivița în legătură cu această situație, dar aceasta nu se afla în școală. Secretara colegiului a promis că îi va comunica situația. Elena Linda Șerban, de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a cerut să vizioneze imaginile, apoi a uitat să mai transmită un punct de vedere.

Chinezării antiglonț în Moldova, via România (sursa: Facebook/Inspectoratul General de Carabinieri al MAI)
Investigații

Chinezării antiglonț în Moldova, via România

Chinezării antiglonț în Moldova, via România. O firmă românească controlată de Mihail Vornicov (un colonel "spion" pensionat de la "Doi și-un sfert") și de chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, a exportat în Republica Moldova echipamente militare antiglonț identificate în documente ca simple echipamente de protecție. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Echipamentele militare antiglonț au fost contractate de Inspectoratul General de Carabinieri din Moldova. Departamentul pentru Control al Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României nu a fost informat despre această operațiune ilegală. Un alt transport de căști antiglonț, veste antiglonț și măști de gaze a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că exista suspiciunea falsificării documentelor. Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău a deschis un dosar penal în acest caz, dosar în care este cercetat deocamdată doar Adrian Narcis Mitroi, unul dintre asociații colonelului Vornicov. Vornicov și Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, un pensionar al serviciului secret "Doi și-un sfert", controlează împreună cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, firma românească International Consultants and Business Company (ICBC). DeFapt.ro a dezvăluit că această firmă au vândut echipamente militare antiglonț Jandarmeriei și Poliției Române în valoare de aproximativ 20 de milioane lei. La finalul anului 2021, ICBC și-a extins operațiunile și în Republica Moldova. ICBC Moldova Pentru început, ICBC a semnat un contract cu Inspectoratul General de Carabinieri din Republica Moldova, condus atunci de Ștefan Pavlov, în baza căruia urma să vândă 25 de căști antiglonț și un scut antiglonț. Valoarea contractului a fost de doar 13.125 euro, bani alocați de Uniunea Europeană prin Programul operațional comun România – Republica Moldova 2014 – 2020 Instrumentul european de vecinătate. Ulterior, în ianuarie 2022, colonelul Vornicov a înființat o nouă firmă, cu același nume, în Republica Moldova. Datele oficiale arată că în ICBC Moldova sunt asociați ICBC România (60%) și Adrian Narcis Mitroi (40%). De administrarea societății din Moldova se ocupă oficial Adrian Narcis Mitroi, fostul director de operațiuni al lui Vornicov din România. Totodată, a fost semnat un contract de consultanță între ICBC România și ICBC Moldova. Chinezării antiglonț în Moldova, via România Primul contract al ICBC Moldova a fost semnat în aprilie 2022, tot cu Inspectoratul General de Carabinieri. Conform contractului, ICBC Moldova se obliga să livreze 100 de căști antiglonț, 50 de veste antiglonț în set cu plite balistice, alte 295 de veste antiglonț, dar și seturi de protecție mâini – picioare, căști antivandal, măști antigaze, cătușe și dispozitive electroșocuri. Valoarea contractului a fost de aproximativ 3,5 milioane lei moldovenești, echivalentul a aproape 200.000 de dolari americani. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că ICBC România a exportat întregul lot de echipamente militare către ICBC Moldova la o valoare de 100.400 dolari, adică la jumătate față de prețul de vânzare către Inspectoratul General de Carabinieri. Ulterior, Inspectoratul General de Carabinieri a mai plasat o comandă de aproximativ 80.000 de dolari. Comanda nu a mai fost finalizată întrucât Inspectoratul a invocat lipsa fondurilor. Contract pregătit înainte de înființarea firmei Adrian Narcis Mitroi a declarat pentru DeFapt.ro că, după ce a încasat banii pe contractul cu Carabinierii din Moldova, a transferat 60% din sumă în contul personal al colonelului Vornicov, conform procentelor pe care le deținea în firmă. Restul banilor și i-a oprit el pentru "munca și drumurile" pe care le făcuse în Moldova. Apoi, asociații s-au certat. Pentru că, spune Mitroi, colonelul Vornicov ar fi vrut întreaga sumă de bani. Întrebat cum a reușit să câștige contractele cu Carabinierii din Moldova, Adrian Narcis Mitroi a spus că nu a câștigat el licitația. "Eu m-am dus, contractul era pregătit tot. Înainte să fie firma înființată, contractul era pregătit. (...) Domnul Vornicov a lucrat la Ambasada României de la Chișinău. Și-a luat doctoratul în drept la Chișinău. Eu când m-am dus și am făcut firma, contractul mă aștepta. Eu am intrat ca asociat ca să îmi recuperez banii pe muncă și drumuri", a declarat Adrian Narcis Mitroi pentru DeFapt.ro. Echipamente antiglonț nemenționate în facturi Tot Mitroi a explicat cum a fost eludată atât legislația din România, cât și cea din Republica Moldova, pentru a putea furniza Carabinierilor echipamentele militare antiglonț. Acesta a ținut să menționeze că vestele antiglonț și căștile antiglonț au fost introduse în Republica Moldova cu facturi pe care scria că sunt simple veste și căști de protecție. "Pe factură trebuia să scrie . Vestele și căștile le-am cărat cu Touareg-ul meu și o dubă închiriată. Pentru că vestele și căștile erau în cutii, la vamă s-au uitat pe hârtii, pe documente, nu au verificat. Eu vă recunosc ce am făcut", i-a spus Adrian Mitroi reporterului DeFapt.ro. Deși presupunea că e ilegal ceea ce face, Adrian Mitroi susține că l-a întrebat pe Vornicov în legătură cu aceste transporturi: "Da, eu am transportat în Moldova. Dânsul nu mi-a zis că e ilegal sau nu. A zis ." Vameșii moldoveni au reținut o parte din marfă "În baza ANCEX-ului din România a zis că e ok să le transfer. I-am zis că cred că nu e ok", a continuat Mitroi. Unul dintre transporturi a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că echipamentele militare nu erau menționate ca atare pe factură. "Am avut veste antiglonț care erau trecute ca veste de protecție, căști antiglonț care erau trecute drept căști de protecție, și măști de gaze care erau trecute ca măști de protecție. Moldovenii le-au găsit. Ei au fost de acord să plec cu 50 de veste antiglonț, dar au oprit restul vestelor, căștile antiglonț și măștile de gaze. Măștile de gaze la moldoveni se pot introduce doar cu documente speciale", a precizat Mitroi pentru DeFapt.ro. Dosar penal la Poliția Chișinău Cel care s-a opus importurilor de echipamente militare în Republica Moldova este Sergiu Plută, șef serviciu autorizare și certificare din cadrul Agenției Serviciilor Publice din Moldova. Motivul: firma ICBC Moldova nu era autorizată să importe echipamente militare. Cu toate acestea, la un moment dat, echipamentele militare au fost totuși scoase din vamă și livrate Inspectoratului General de Carabinieri. Între timp, Sergiu Plută a sesizat ilegalitățile referitoare la importurile de echipamente militare. Dosarul a fost preluat de inspectorul principal Cristian Chiveri, ofițer superior de urmărire penală al Direcției de Poliție a Municipiului Chișinău. Falsificare de documente Ancheta a început în anul 2023 împotriva lui Adrian Mitroi, pentru că acesta deținea funcția de administrator al firmei ICBC Moldova. "D-stră urmează să vă prezentați pe adresa mun. Chișinău, str. Tighina 6 (Direcția de Poliție a mun. Chișinău) bir. 325, Ofițer superior de urmărire penală al SUPCE a SCAUP a DP mun. Chișinău, inspector principal Chiveri Cristian în vederea recunoașterii și audierii în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale nr. 2022890275 pornită la data de 25.11.2022, conform art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM", se menționează într-un mesaj trimis de inspectorul Cristian Chiveri lui Adrian Mitroi. Cauza penală se referă la "confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false". Vornicov se simte "păcălit" Colonelul Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că nu are nici o vină în legătură cu acest dosar, iar toată responsabilitate este în sarcina lui Adrian Mitroi, care și-ar fi asumat să obțină autorizația de import (ceea ce cel din urmă neagă). "Atâta timp cât Vama a dat verde (ceea ce s-a întâmplat doar pentru o parte din echipamente - n.r.), nu am nici o problemă în acest caz. El (Adrian Mitroi - n.r.) a dat declarația vamală și a semnat . Nu avea nici o delegație în sensul acesta. Nu am știut atunci chestia asta, că mă păcălește", a spus colonelul Vornicov. Mai mult, Mihail Vornicov a depus o plângere penală împotriva asociatului său, pe care îl acuză că "a ținut în mod fictiv, fără a anunța acționarii societății, o ședință AGA în Municipiul Chișinău prin care a atestat în mod fals prezența fizică a reprezentantului acționarului majoritar semnând și aplicând, în fals, ștampila în numele acestuia". Taxe neachitate la Fisc Adrian Mitroi spune că, prin această plângere, Mihail Vornicov vrea să își acopere urmele, dar și să se răzbune pentru că nu a încasat toți banii din firma din Moldova. "Când am aflat de dosarul penal i-am zis să oprim transferurile de bani ca să vedem ce se întâmplă cu dosarul. Mie îmi trebuia bani de avocat, bani de drumuri, bani de toate. I-am zis să rezolvăm cu dosarul, dar el voia să mă gândesc la angajații lui. Eu în continuare am 40%. Când i-am văzut atitudinea, nu am mai plătit nimic. Taxele vamale le-am plătit, dar nu s-au plătit taxele la Fisc. I-am zis de la început că partea mea o opresc pentru că nu vreau să o reinvestesc", a mai menționat Mitroi.

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă (sursa: colaj - zdg, Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă. Practica prin care procurori și judecători cer măriri salariale în instanțe și, de cele mai multe ori, le și primesc, este nu doar imorală, ci neconstituțională. Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă Este opinia legală a unor judecători pe care-i numeri pe degetele de la o mână. Și care au refuzat, împotriva curentului majoritar din justiție, să acorde tot felul de sporuri neprevăzute de lege. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Informația apare într-o analiză extinsă a Rise Project referitoare la acest jaf național. "Nu legea reclamată de Borcoman (fost procuror DIICOT care a cerut în instanță un spor de 15% la salariu - n.r.) este neconstituțională, neconstituțional e ceea ce Borcoman îi cere instanței să facă. Să iasă din perimetrul puterii judecătorești și să intre în cel al puterii legislative, modificând remunerația pe care Parlamentul a stabilit-o pentru procurorii DIICOT. Un lucru care, la nivel practic, este posibil — hârtia cu antetul unei curți judecătorești suportă, ca orice hârtie, orice — dar care, în opinia celor trei magistrate (care au respins cererea lui Borcoman - n.r.), echivalează cu .", se arată în analiza citată. Kövesi a cerut ca ilegalitatea să înceteze "Printre cei care fac front comun cu judecătoarele de la Brașov împotriva fenomenului acestor procese se numără și Procurorul General al României de la această dată (2008 - n.r.), Laura-Codruța Kövesi. Aproape în același timp în care Grigorescu, Pîrvulescu și Ștefăniță pronunță sentința în dosarul Borcoman, Kövesi apără un punct de vedere identic cu cel al magistratelor din Brașov. În calitatea sa de șefă a Ministerului Public, aceasta cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o decizie prin care să îi oblige pe judecătorii de la instanțele din toată țară să respingă acțiunile viitoare, de tipul celei inițiate de Borcoman. Argumentul Procurorului General este același cu cel al judecătoarelor de la Brașov. Doar exprimarea lui este diferită: .", se mai spune în articol Rise Project. Și CCR a semnalat jaful. Fără efect În 2009, Curtea Constituțională a susținut același punct de vedere: că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a însușit, în mod abuziv, puterile Parlamentului, în momentul în care a statuat că instanțele pot acorda beneficii salariale care nu există în lege. Ulterior, inclusiv ÎCCJ a decis în acest sens: drepturile salariale ale magistraților nu pot fi crescute prin decizii de instanță, ci doar prin efect al legii. Dar, în continuare, mulți judecători decid invers pentru colegii lor. Soluția ar putea veni de la parlamentari, care să corecteze legislativ acest haos. Parlamentarii, însă, nu pare că au de gând să se pună rău cu magistrații.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră