joi 30 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7157 articole
Ramona Emilian

Internațional

Stare de urgență și represiune în Venezuela, după capturarea lui Nicolás Maduro

Un decret de instituire a stării de urgență, datat 3 ianuarie și publicat ulterior în Monitorul Oficial, obligă autoritățile venezuelene să caute și să aresteze orice persoană care sprijină sau promovează atacul armat al SUA asupra Venezuelei. După capturarea lui Nicolás Maduro de către forțele americane, regimul de la Caracas a declanșat o amplă campanie de represiune, vizând în special jurnaliști și persoane suspectate că susțin înlăturarea fostului lider autoritar. Paramilitarii „colectivos”, pe străzile din Caracas Potrivit Financial Times, Forțe paramilitare cunoscute sub numele de „colectivos” au fost desfășurate în capitală, în baza stării de urgență care interzice manifestările publice de sprijin pentru raidul american. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Activști pentru drepturile omului au relatat că autoritățile verifică telefoanele oamenilor și au amplasat puncte de control în jurul Caracasului. Structurile paramilitare se află în mare parte sub controlul ministrului de interne Diosdado Cabello. Delcy Rodríguez își consolidează puterea la Caracas Represiunea are loc în contextul preluării puterii de către Delcy Rodríguez, fosta adjunctă a lui Maduro, care încearcă să-și consolideze controlul asupra statului. Președintele american Donald Trump a declarat că Rodríguez va conduce un guvern deschis intereselor Washingtonului. Lidera opoziției, María Corina Machado, avertizează însă că situația este „alarmantă” și cere monitorizarea atentă a Venezuelei, acuzând-o pe Rodríguez de persecuție și corupție. Jurnaliști arestați și presiune asupra presei Sindicatele din presă au raportat reținerea a 14 jurnaliști și lucrători media, majoritatea din presa internațională, unii fiind interogați ore întregi înainte de eliberare. O parte dintre arestări au avut loc în timpul învestirii Delcy Rodríguez ca președinte interimar în clădirea Adunării Naționale. Străzile din estul Caracasului, bastion al opoziției, au rămas aproape pustii, locuitorii afirmând că se tem să sărbătorească schimbarea de putere din cauza amenințărilor paramilitarilor.

Stare de urgență și represiune în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Subvențiile APIA pentru pășuni se schimbă radical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Reguli noi la APIA pentru pășuni: fără animale, arendașii și concesionarii nu mai primesc subvenții

Subvențiile APIA pentru pășuni se schimbă radical, iar mulți fermieri din Iași riscă să piardă banii europeni dacă nu dețin animale. Ce prevede noua lege Potrivit noii legi care intră în vigoare din 2026, doar proprietarii de pășuni vor mai putea încasa subvenții fără animale, cu condiția să cosească terenul cel puțin o dată pe an, în timp ce arendașii și concesionarii vor fi obligați să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Pentru aceștia din urmă, plata va fi condiționată de existența efectivă a animalelor pe suprafața declarată, iar dovada încărcăturii minime va trebui depusă anual la APIA până la 15 octombrie. Modificările legislative urmăresc să combată declararea formală a pajiștilor, să stimuleze utilizarea reală a terenurilor și amână aplicarea amenajamentelor pastorale până la 1 ianuarie 2028. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cheia inteligentă demască un furt înscenat (sursa: Pexels/Mike Bird)
Eveniment

Și-a înscenat furtul unui BMW X5 pentru banii de asigurare, dar a fost demascat de cheia inteligentă

Un cetățean din Republica Moldova și-a înscenat furtul propriei mașini, un BMW X5, la Iași, pentru a încasa despăgubiri de asigurare, însă a fost demascat de datele înregistrate în cheile inteligente ale autoturismului. Demascat de cheia inteligentă Actualizările diferite ale celor două chei au arătat că mașina fusese folosită după presupusul „furt”, contrar declarațiilor proprietarului, ceea ce a ridicat suspiciuni și a dus la deschiderea unei anchete. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Bărbatul a fost trimis în judecată pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, fiind achitat pentru producerea de probe nereale, dar găsit vinovat pentru sesizarea falsă a unei fapte penale. Judecătoria Pașcani l-a condamnat la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare, iar decizia a rămas definitivă după respingerea apelului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mihai Chirica pierde procesul intentat de secretară (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Mihai Chirica pierde un proces intentat de propria secretară

Primarul Mihai Chirica a pierdut un proces în care a fost acuzat de denigrare de către secretara Primăriei Iași. Chirica pierde procesul intentat de secretară Angajata instituției a susținut în instanță că edilul ar fi declanșat o campanie de denigrare la adresa ei, afectându-i demnitatea, imaginea publică și viața privată prin afirmații jignitoare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Judecătoria Iași a admis acțiunea și l-a obligat pe Mihai Chirica să plătească daune morale simbolice de 1 leu, să suporte cheltuieli de judecată în valoare de 5.120 de lei și să publice decizia instanței, integral, în ediția online a Ziarului de Iași. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan participă la Coaliția Voinței (Paris) (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Președintele Nicușor Dan participă la reuniunea Coaliției de voință de la Paris

Președintele României, Nicușor Dan, va participa pe 6 ianuarie 2026, la Paris, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de voință – grupul țărilor dispuse să sprijine Ucraina. Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială. Întâlnirea de la Paris are loc în contextul intensificării demersurilor diplomatice privind încheierea războiului din Ucraina și acordarea de garanții de securitate Kievului după instalarea unui eventual armistițiu. Întâlnire pregătitoare la Kiev înaintea reuniunii de la Paris Înaintea reuniunii Coaliției de voință din 6 ianuarie, consilierii de securitate din 15 state – între care Franța, Germania și Canada – s-au întâlnit la 4 ianuarie 2026, la Kiev. Au participat și reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Întâlnirea a avut ca scop analizarea celei mai recente versiuni a planului de încheiere a conflictului ruso-ucrainean, coordonat de președintele american Donald Trump. Trimisul special al acestuia, Steve Witkoff, a participat la discuții de la distanță. Eforturi diplomatice accelerate pentru încetarea războiului din Ucraina Eforturile diplomatice pentru oprirea războiului s-au intensificat începând din noiembrie 2025, sub coordonarea administrației Trump, care poartă negocieri separate atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. În mesajul de Anul Nou pentru 2026, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un acord de pace este „gata în proporție de 90%”. Totodată, el a avertizat că restul de 10% va decide „soarta păcii”, întrucât viitorul teritoriilor ocupate de Rusia rămâne una dintre marile probleme nerezolvate. Ce este Coaliția de voință și care este obiectivul său Coaliția de voință (Coalition of the Willing) reunește peste 30 de state, majoritatea europene, aliate ale Ucrainei. Scopul principal al Coaliției este sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. De asemenea, sunt vizate oferirea de garanții de securitate Kievului după armistițiu și prevenirea reluării conflictului. Coaliția funcționează complementar structurilor existente precum UE și NATO, reunind țări dispuse să își asume un rol activ în susținerea Ucrainei. Reuniunile anterioare ale Coaliției de voință Cea mai recentă reuniune înaintea celei din ianuarie 2026 a avut loc pe 12 decembrie 2025. Liderii au discutat: intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei slăbirea capacității de război a Moscovei creșterea ajutorului militar și financiar acordat Ucrainei La reuniune a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea din martie 2025, de la Paris Pe 27 martie 2025, Coaliția s-a reunit la Paris, cu participarea a aproximativ 30 de state europene. Franța și Regatul Unit au propus desfășurarea unui contingent european în Ucraina, ca „forță de reasigurare”, pentru prevenirea reluării conflictului după armistițiu. Propunerea nu a întrunit unanimitate. Summitul de la Bruxelles, aprilie 2025 Pe 10 aprilie 2025, la Bruxelles, miniștrii apărării din peste 30 de state au discutat accelerarea unei „păci juste și durabile” în Ucraina. Reuniunea a avut loc sub conducerea Franței și Regatului Unit. Reuniunea de la Londra, iulie 2025 La 10 iulie 2025, liderii Coaliției s-au întâlnit la Londra, pentru consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. A fost prima participare oficială a unor reprezentanți americani în Coaliția de voință. S-a decis întărirea grupului operativ pentru Marea Neagră, format din România, Bulgaria și Turcia, pentru deminare și siguranța transportului maritim. Videoconferințe și reuniuni ulterioare în 2025 Au mai avut loc: videoconferință pe 13 august 2025, în contextul summitului Putin–Trump din Alaska videoconferință pe 17 august 2025, cu participarea lui Zelenski reuniune la Paris pe 4 septembrie 2025 întâlnire din 24 octombrie 2025, privind sancțiunile și garanțiile de securitate reuniune din 25 noiembrie 2025, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan Ultimele întâlniri au vizat analiza planurilor de pace negociate între SUA, Rusia și Ucraina. Cum a apărut ideea „Coaliției de voință” Conceptul de „coaliție a voluntarilor” a fost lansat de premierul britanic Keir Starmer după summitul de la Londra din 2 martie 2025. Scopul a fost formarea unei alianțe a statelor dispuse să își asume: sancțiuni extinse împotriva Rusiei creșterea ajutorului militar pentru Ucraina presiune diplomatică pentru negocieri În același context, Donald Trump a anunțat discuții directe cu Vladimir Putin și o schimbare de accent strategic spre China, cerând europenilor să își intensifice investițiile în apărare. Direcțiile principale de acțiune ale Coaliției de voință Activitatea Coaliției se axează pe patru obiective: ajutor militar continuu acordat Ucrainei garanții de securitate în orice acord de pace consolidarea apărării Ucrainei pe timp de pace extinderea și consolidarea Coaliției Reuniunea din 6 ianuarie 2026, la Paris, la care va participa și președintele României Nicușor Dan, se înscrie în acest efort mai amplu de definire a arhitecturii de securitate post-conflict în Europa.

AUR vrea „Anul Americii” în România (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Suveraniștii de la AUR solicită președintelui Nicușor Dan să declare „Anul Americii” în România

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că solicită oficial Președinției, Parlamentului și Guvernului declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România”. Inițiativa este motivată de împlinirea a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, moment pe care formațiunea îl consideră unul definitoriu pentru istoria modernă. AUR vrea „Anul Americii” în România Potrivit comunicatului formațiunii, 2026 reprezintă nu doar o aniversare simbolică, ci și o ocazie de reafirmare a valorilor care au stat la baza constituirii statului american – libertatea, democrația, suveranitatea și libertatea de exprimare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa AUR subliniază că aceste valori au influențat decisiv evoluția occidentală și sunt esențiale, în opinia sa, pentru viitorul României și al Europei. Referire la rolul Statelor Unite pe scena internațională În mesajul său, AUR accentuează rolul Statelor Unite în arhitectura globală de securitate, în special în actualul context geopolitic marcat de tensiuni și instabilitate. Formațiunea atribuie Statelor Unite poziția de principal garant al libertăților politice și al democrației în Europa și invocă documentele strategice americane în domeniul securității. Partidul vorbește și despre influența deciziilor administrației americane asupra Europei, inclusiv asupra securității continentului și a orientării sale geopolitice. În comunicat este menționat explicit președintele Donald Trump, prezentat drept „cel mai important lider politic la nivel global în 2026”, formulare care marchează și poziționarea politică a AUR în raport cu actuala administrație de la Washington. Relația strategică România–SUA, temă centrală AUR afirmă că relația României cu Statele Unite nu ar trebui văzută doar în termeni strategici sau militari, ci ca una esențială pentru menținerea pluralismului politic și a libertății de exprimare. Formațiunea califică SUA drept „principal garant al securității României în cadrul NATO” și subliniază importanța cooperării în regiunea Mării Negre. Totodată, partidul afirmă că marile decizii de politică externă și securitate ale României – inclusiv în legătură cu evoluțiile din Ucraina – ar trebui consultate prioritar cu Washingtonul, ceea ce reprezintă o poziționare politică explicită în raport cu parteneriatele externe ale țării. Ce ar presupune „Anul Americii în România” Potrivit propunerii formulate, declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România” ar crea cadrul pentru un amplu program de evenimente și cooperare. Printre obiectivele menționate se numără: consolidarea parteneriatului strategic româno-american organizarea unor manifestări culturale, educaționale și academice dedicate istoriei SUA promovarea investițiilor și cooperării economice cultivarea legăturilor dintre societatea românească și cea americană reafirmarea angajamentului României față de „lumea liberă”, în termenii utilizați de AUR AUR anunță că va marca oricum 2026 drept „Anul SUA” Chiar dacă autoritățile nu vor adopta propunerea, AUR afirmă că va declara unilateral, la nivel de partid, anul 2026 drept „Anul Statelor Unite în România”. Formațiunea anunță intenția de a organiza conferințe, dezbateri, evenimente culturale și programe educaționale destinate tinerilor, precum și acțiuni de diplomație publică axate pe relația româno-americană. Partidul insistă asupra ideii că prietenia cu Statele Unite este, în viziunea sa, „bazată pe valori”, nu pe conformism politic, și leagă această poziționare de temele sale politice recurente: suveranitate, libertate de expresie și democrație.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Guvernatorul Tim Walz renunță la candidatură (sursa: Facebook/Governor Tim Walz)
Internațional

Ar fi fost vicepreședintele SUA dacă ar fi câștigat Kamala. Walz, prins într-o fraudă uriașă

Tim Walz, candidatul democrat la funcția de vicepreședinte al SUA în 2024 și actual guvernator al statului Minnesota, a anunțat că nu va mai candida pentru realegere. Decizia vine pe fondul unui scandal amplu privind o presupusă fraudă de sute de milioane de dolari din fonduri publice. Scandalul fraudelor din Minnesota domină agenda publică Walz a explicat că nu dorește ca energia sa politică să fie consumată în apărarea propriei imagini, în timp ce statul se confruntă cu o criză serioasă: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Fiecare minut pe care îl petrec apărându-mi propriile interese politice ar fi un minut pe care nu pot să îl petrec apărând locuitorii Minnesotei”, a transmis acesta într-un comunicat. Guvernatorul a precizat că preferă să se concentreze pe gestionarea problemelor statului, nu pe lupta electorală. Democrații pierd o figură-cheie după înfrângerea din 2024 Tim Walz a fost propunerea Partidului Democrat pentru funcția de vicepreședinte alături de Kamala Harris la alegerile prezidențiale din 2024, pierdute în fața lui Donald Trump. El conduce Minnesota din 2019 și era așteptat să candideze pentru un al treilea mandat în 2026. Fraudă de peste 300 de milioane de dolari Republicanii, inclusiv vicepreședintele american JD Vance, acuză existența unui caz masiv de deturnare a fondurilor publice destinate programelor de mese gratuite pentru copii. În dosarul principal, suspecții sunt acuzați că au deturnat peste 300 de milioane de dolari, inventând în mare parte beneficiari fictivi. Autoritățile locale sunt suspectate că ar fi ignorat alertele din cauza faptului că persoanele implicate provin în mare parte din comunitatea somaleză din Minnesota, cea mai numeroasă din SUA și tradițional apropiată Partidului Democrat. Cazul, transformat în armă politică privind imigrația Pentru mai mulți politicieni conservatori, scandalul este un argument pentru înăsprirea politicilor de imigrație promovate de Donald Trump. „Ceea ce se petrece în Minnesota arată, la scară mică, frauda legată de imigrație în sistemul nostru”, a spus vicepreședintele JD Vance. Reacția lui Tim Walz: „Cazul a fost amplificat politic” Walz respinge acuzațiile și afirmă că dreapta americană exagerează scandalul din motive electorale. El a declarat că Donald Trump și aliații săi vor „să facă din statul nostru un loc mai rece, mai rău”, acuzându-i de manipulare politică a subiectului.

Trump vrea Groenlanda, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Premierul danez crede că Trump vorbește serios despre preluarea Groenlandei

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat luni că îl ia în serios pe președintele american Donald Trump atunci când afirmă că dorește ca Groenlanda să treacă sub controlul Statelor Unite. Ea a subliniat că atât Copenhaga, cât și autoritățile din Groenlanda au respins clar această ambiție. „Din nefericire, cred că președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că vrea Groenlanda”, a declarat Frederiksen pentru postul public danez DR. Danemarca și Groenlanda resping ferm ideea anexării Premierul danez a reiterat poziția oficială a Regatului Danemarcei și a guvernului groenlandez, subliniind că teritoriul nu dorește să devină parte a Statelor Unite. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Am arătat foarte clar care este poziția Regatului Danemarcei, iar Groenlanda a spus în mod repetat că nu vrea să fie parte a Statelor Unite”, a precizat Mette Frederiksen. Avertisment privind coeziunea NATO Șefa guvernului de la Copenhaga a transmis și un avertisment referitor la alianța nord-atlantică. „Dacă Statele Unite atacă o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen, făcând aluzie la consecințele majore pe care le-ar avea o astfel de acțiune pentru securitatea colectivă. Trump insistă: SUA „au nevoie” de Groenlanda Președintele american Donald Trump și-a reiterat dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Declarațiile au venit în pofida apelului premierului danez către Washington de a „înceta amenințările” privind anexarea. Trump a afirmat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive ce țin de securitatea națională și a sugerat un calendar pentru discuții. „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni… haideți să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, a declarat el reporterilor la bordul Air Force One.

Război la Pentagon, căpitan în rezervă, retrogradat (sursa: X/Senator Mark Kelly)
Internațional

Război la Pentagon: secretarul Hegseth retrogradează un căpitan în rezervă, actual senator

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat luni că îl va retrograda pe senatorul Mark Kelly din gradul de căpitan în rezervă al Marinei SUA și îi va reduce pensia militară, motivând decizia prin „declarații subversive”. Măsura vine după ce Kelly și alți parlamentari democrați au îndemnat trupele să refuze eventuale „ordine ilegale” din partea administrației președintelui Donald Trump. Pentagonul avertizează asupra unor posibile sancțiuni suplimentare Într-o postare pe platforma X, Pete Hegseth a precizat că Mark Kelly ar putea fi vizat și de alte măsuri disciplinare, în funcție de acțiunile sale viitoare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acestuia, statutul lui Kelly de senator în funcție nu îl scutește de răspundere: „Statutul căpitanului Kelly de senator al Statelor Unite nu îl exonerează de răspundere, iar alte încălcări ar putea duce la acțiuni suplimentare”, a transmis șeful Pentagonului. Reacția lui Mark Kelly: „Nu mă veți intimida” Senatorul democrat Mark Kelly, fost pilot de vânătoare și astronaut pe navetă spațială, a răspuns la acuzații pe X, criticându-l dur pe Hegseth, pe care l-a numit „cel mai puțin calificat secretar al apărării din istoria țării”. Kelly a subliniat că nu se va lăsa intimidat de amenințările cu retrogradarea sau urmărirea penală și a declarat că va lupta împotriva deciziei: „Voi lupta împotriva acestui lucru cu tot ce am, nu pentru mine, ci pentru a transmite mesajul că Pete Hegseth și Donald Trump nu decid ce pot spune americanii despre guvernul lor”. Senatorul este considerat unul dintre posibilii candidați democrați la alegerile prezidențiale din 2028. Apelurile împotriva „ordinelor ilegale” Mesajul video al lui Mark Kelly din 18 noiembrie a venit pe fondul îngrijorărilor din interiorul Partidului Democrat și al unor oficiali militari. Aceștia acuză administrația Trump că ar fi încălcat legea, după ordinul dat armatei de a ataca și ucide presupuşi traficanți de droguri pe mare, în apele latino-americane. În replică, Pentagonul susține că aceste operațiuni sunt justificate, întrucât traficanții de droguri sunt considerați teroriști. Trump acuză„răzvrătire” și invocă pedeapsa capitală Președintele Donald Trump i-a acuzat pe Kelly și pe alți democrați de „răzvrătire”, amintind că aceasta este pasibilă de pedeapsa capitală potrivit Codului de justiție militară al SUA. În legislația militară americană, răzvrătirea și îndemnul la revoltă se numără printre cele mai grave infracțiuni și pot fi sancționate cu moartea.

Gașca Savonea de la CAB, puci la CCR (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Gașca Savonea de la CAB pregătește un puci la CCR: cine judecă dosarele membrilor Curții

Curtea de Apel București a decis, luni, să amâne pentru 16 ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov (AUR), care contestă numirea judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, în contextul scandalului privind pensiile speciale ale magistraților. CCR urmează să discute proiectul privind pensiile speciale Amânarea are loc în condițiile în care, pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională are programată o nouă ședință pentru analiza proiectului Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților, după mai multe amânări din cauza lipsei de cvorum. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Cauzele sunt judecate de Olimpiea Crețeanu, magistrat al Curții de Apel București, cu experiență anterioară la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Sectorului 1 Un al treilea proces deschis de avocata AUR, privind înființarea Comitetului de la Guvern pentru legile Justiției, a fost amânat pentru 12 ianuarie, din motive de procedură. Judecător este Ion Cătălin Daniel. Episod tensionat în sala de judecată În timpul ședinței de luni, a avut loc un dialog tensionat între consilierul juridic al Administrației Prezidențiale și judecătoarea Olimpiea Crețeanu Magistratul l-a avertizat că îl va evacua din sală dacă mai intervine peste ea, în timp ce consilierul a anunțat că va depune cerere de recuzare. Procesele deschise de avocata AUR: ce se contestă Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov, membră AUR, a depus trei acțiuni în instanță: - Suspendarea decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător CCR Pârâți: Președintele României și Dacian Cosmin Dragoș - Suspendarea hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR, la propunerea PSD Pârâți: Senatul României și Mihai Busuioc - Suspendarea deciziei Guvernului din 19 decembrie 2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției Argumentele avocatei: lipsă vechime și nereguli de legalitate Silvia Uscov susține că Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc nu îndeplinesc cerința de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, Comitetul pentru modificarea legilor Justiției prezintă: - lipsă de bază legală adecvată - suprapuneri cu atribuțiile Ministerului Justiției - lipsă de transparență - criterii neclare de selecție a membrilor - risc de influență politică asupra reformei din Justiție - contradicții cu angajamentele din PNRR Avocata afirmă că, „în calitate de cetățean și avocat”, se consideră afectată de aceste acte. Scandalul de la CCR privind dezbaterile pe pensiile speciale Cele două procese deschise privind numirile la CCR au loc pe fondul scandalului generat de refuzul a patru judecători propuși de PSD, printre care și Mihai Busuioc, de a participa la dezbaterile privind proiectul Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților. Comitetul contestat de avocată a fost înființat la nivelul Guvernului pe 19 decembrie 2025, în urma unor dezvăluiri jurnalistice privind probleme din instanțe și parchete.

Situația Groenlandei, discuție în NATO (sursa: Facebook/Johann Wadephul)
Internațional

Situația Groenlandei, dorită de Trump, ar putea fi discutată în NATO (MAE german)

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat luni că Groenlanda aparține Danemarcei, iar NATO ar putea discuta o eventuală consolidare a protecției acesteia, dacă situația o va impune. Situația Groenlandei, eventuală discuție în NATO Declarațiile au venit după ce fostul președinte american Donald Trump a reluat amenințările privind preluarea controlului asupra Groenlandei, idee care a stârnit îngrijorare în rândul aliaților NATO. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Trump a afirmat în mai multe rânduri că dorește ca Statele Unite să preia Groenlanda – ambiție exprimată încă din 2019, în primul său mandat. Într-un interviu acordat revistei The Atlantic, el a declarat: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare.” Reluarea acestor declarații a venit în contextul operațiunii prin care liderul venezuelean Nicolás Maduro a fost înlăturat de la putere, fapt ce a amplificat temerile privind intențiile Washingtonului. Germania: viitorul Venezuelei trebuie decis prin alegeri libere și corecte Aflat în Lituania, Wadephul a precizat că Germania are întrebări privind înlăturarea lui Maduro și a subliniat că poporul venezuelean trebuie să-și decidă viitorul prin alegeri libere și corecte, după ce Trump a afirmat că SUA vor conduce țara. În privința Groenlandei, șeful diplomației germane a subliniat clar: Groenlanda aparține Danemarcei Danemarca este membră NATO prin urmare, Groenlanda se află sub umbrela de apărare NATO Wadephul a adăugat că, dacă va fi nevoie de măsuri suplimentare de apărare, acestea vor fi discutate în cadrul alianței. Berlinul: granițele nu pot fi schimbate prin forță Guvernul german a reafirmat luni statutul Groenlandei de teritoriu autonom al Danemarcei și a subliniat ferm că frontierele nu pot fi modificate prin forță, iar teritoriile nu pot fi anexate prin forță. „Pentru noi se aplică principiile dreptului internațional consacrate în Carta ONU”, a transmis purtătorul de cuvânt adjunct, Sebastian Hille. Germania, în dialog strâns cu Danemarca și partenerii europeni Hille a mai precizat că, în toate chestiunile legate de Groenlanda, Germania menține un dialog strâns cu Danemarca și consultări cu partenerii europeni. De asemena a reiterat o poziție clară și în relația cu Washingtonul.

Fiul lui Maduro cere poporului „unitate” (sursa: asambleanacional.gob.ve)
Internațional

Fiul lui Maduro, parlamentar, cere poporului venezuelean unitate: Atacul imperialist a fost puternic

Deputatul Nicolás Maduro Guerra, fiul președintelui venezuelean Nicolás Maduro, a făcut apel la unitate totală în interiorul regimului, după ce tatăl său a fost capturat de Statele Unite în timpul unei operațiuni militare. Fiul lui Maduro cere poporului „unitate” Fiul lui Maduro a afirmat că, în timp, „istoria va arăta cine au fost trădătorii”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Într-un mesaj audio citat de Adunarea Națională a Venezuelei, Maduro Guerra a transmis că există încercări de a semăna neîncredere, dar că acestea nu vor avea succes iar viitorul va clarifica responsabilitățile. „Vor să semene îndoială? Nu vor reuși. Istoria va spune cine au fost trădătorii, istoria o va dezvălui”, a afirmat Maduro Guerra Loialitate față de „comandamentul politico-militar” și față de Maduro Deputatul venezuelean a făcut apel la unitate în jurul comandamentului politico-militar, care și-a reiterat loialitatea față de Maduro senior, pe care îl recunoaște drept președinte „autentic”, președintele „constituțional” al Venezuelei. El a spus că Maduro: se roagă „oriunde s-ar afla” pentru a trimite „energie” susținătorilor săi, îi cheamă „la luptă” și la prezență în stradă. Operațiunea militară a Statelor Unite în Venezuela Statele Unite au desfășurat o amplă operațiune militară sâmbătă dimineață, în Caracas și în alte state venezuelene. Operațiunea a inclus bombardamente care, potrivit guvernului venezuelean, au provocat victime civile și militare, fără a fi precizat numărul acestora. Nicolas Maduro și Cilia Flores, capturați și transferați în SUA În timpul operațiunii, președintele Nicolas Maduro și partenera sa, Cilia Flores, au fost capturați și duși în Statele Unite. Aceștia urmează să fie judecați pentru acuzații de narcoterorism, conform informațiilor comunicate oficial. Delcy Rodríguez a fost numită președinte interimar al Venezuelei După operațiunea militară, Tribunalul Suprem de Justiție al Venezuelei a decis ca vicepreședinta executivă Delcy Rodríguez să preia funcția de președinte interimar. Decizia a fost susținută de Forțele Armate Naționale Bolivariene (FANB)

Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Delcy Rodriguez, noul lider al Venezuelei, pe lista de sancțiuni a UE din 2018

Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și persoana desemnată de administrația americană să gestioneze noua relație bilaterală și tranziția politică, se află printre cele 69 de persoane sancționate de Uniunea Europeană. Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE Rodríguez este acuzată de acțiuni împotriva democrației și statului de drept, încălcări ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției politice Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Uniunea Europeană a impus primele sancțiuni împotriva Venezuelei în noiembrie 2017. Numele lui Delcy Rodríguez a fost adăugat în iunie 2018 pe lista persoanelor vizate. Ce presupun sancțiunile europene împotriva oficialilor venezueleni În prezent, sancțiunile UE vizează 69 de persoane, majoritatea oficiali de rang înalt apropiați de Nicolas Maduro. Măsurile includ: înghețarea activelor interdicția de a primi fonduri sau resurse economice interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene La 15 decembrie, miniștrii de externe ai statelor UE au decis prelungirea sancțiunilor până la 10 ianuarie 2027, în contextul crizei politice prelungite din Venezuela. Alți oficiali venezueleni incluși pe lista de sancțiuni Pe lângă Delcy Rodríguez, pe lista UE se mai regăsesc: Diosdado Cabello – ministrul de interne Tibisay Lucena Ramirez – fosta președintă a Consiliului Național Electoral (decedată între timp) Antonio José Benavides Torres – fost comandant al Gărzii Naționale Bolivariene Maikel José Moreno Pérez – fost președinte al Curții Supreme Tarek William Saab Halab – procuror general De ce a decis UE sancțiuni împotriva Venezuelei Potrivit Consiliului UE, sancțiunile sunt răspuns la subminarea democrației și a statului de drept a încălcări repetate ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției democratice. De asemenea, vizează și nereguli legate de alegerile prezidențiale din 28 iulie 2024. Bruxellesul subliniază că scopul măsurilor restrictive este: „sprijinirea unei soluții negociate și democratice la criza din Venezuela”. Recursurile depuse la Curtea de Justiție a Uniunii Europene La 14 iulie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins recursul depus de Delcy Rodríguez împotriva sancțiunilor din 2018, confirmând responsabilitatea sa pentru subminarea democrației și a statului de drept. Instanța de la Luxemburg a respins și recursurile altor zece persoane apropiate regimului Maduro, printre care și Diosdado Cabello. Singura excepție a fost Maikel Moreno, fostul președinte al Curții Supreme. CJUE a decis că includerea lui pe lista de sancțiuni nu fusese suficient fundamentată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră