joi 30 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7157 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Nici un român printre răniții în incendiul din barul din Crans-Montana

Toți cei 40 de morți și 116 răniți în incendiul produs într-un bar din stațiunea de schi elvețiană Crans-Montana, în noaptea de Anul Nou, au fost identificați, a anunțat poliția cantonului Valais. Autoritățile au transmis informația luni, într-un comunicat oficial. Corectarea bilanțului răniților: de la 119 la 116 Poliția elvețiană a precizat că numărul răniților, anunțat inițial ca fiind 119, a fost revizuit la 116. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Motivul rectificării este faptul că trei persoane internate la urgențe în noaptea respectivă au fost asimilate din greșeală evenimentului. Ulterior, acestea au fost eliminate din statistica oficială. Naționalitatea victimelor: majoritari elvețieni și francezi Potrivit comunicatului poliției, printre răniți se află: 68 elvețieni 21 francezi 4 sârbi 2 poloneze 1 belgiancă 1 portugheză 1 cehă 1 australian 1 bosniac 1 luxemburghez 1 congolez De asemenea, patru persoane au dublă cetățenie: franco-finlandeză elvețiano-belgiană franco-italiană italiano-filipineză 83 de răniți sunt în continuare internați Din cei 116 răniți, 83 se află încă în spital. Starea lor variază, iar autoritățile nu au publicat în acest moment detalii suplimentare despre gravitatea fiecărui caz. Confirmarea decesului cetățeanului român dispărut Duminică, Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat că cetățeanul român considerat inițial dispărut a decedat în incendiul din Crans-Montana Reprezentanții misiunii diplomatice române sunt în legătură cu familia victimei și oferă asistență consulară conform procedurilor legale.

Victimele incendiului din Crans-Montana, identificate (sursa: X/Tony Truant)
Trump reia ideea anexării Groenlandei (sursa: YouTube/Forbes Breaking News)
Internațional

Trump spune că se va ocupa de Groenlanda în cam două luni și a ironizat Danemarca

Președintele american Donald Trump și-a reiterat duminică seara dorința ca Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, să ajungă sub control american. Declarațiile au venit în pofida apelului premierului danez Mette Frederiksen, care a cerut Statelor Unite „să înceteze amenințările” privind anexarea teritoriului arctic. Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” La bordul avionului prezidențial Air Force One, Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securității naționale” și că Danemarca „nu va putea să se ocupe de ea”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul de la Casa Albă a afirmat că Washingtonul se va ocupa de subiect „în aproximativ două luni”, sugerând reluarea discuțiilor „în 20 de zile”. Ironii la adresa Danemarcei: „Încă o sanie trasă de câini” Trump a ironizat Danemarca, aliat NATO, afirmând că pentru a spori securitatea în Groenlanda „a fost adăugată încă o sanie trasă de câini”. Remarca a fost percepută ca o lipsă de respect față de Copenhaga și a amplificat tensiunile diplomatice. Intervenția din Venezuela reaprinde temerile legate de Groenlanda Intervenția militară americană în Venezuela și interesul declarat al lui Donald Trump pentru resursele energetice venezuelene au readus în atenție suspiciunile legate de intențiile Washingtonului în Arctica. Groenlanda este râvnită pentru resursele sale minerale semnificative, poziția sa strategică în nordul Atlanticului, proximitatea față de rutele maritime arctice și zona Arctică militarizată. Presiuni asupra Danemarcei Trump a presat-o pe Mette Frederiksen să renunțe la opoziție după publicarea unei imagini virale în care Groenlanda apărea în culorile steagului SUA, însoțită de mesajul „SOON”. Întrebat despre legătura dintre operațiunea militară din Venezuela și Groenlanda, Trump a spus că partenerii săi „își vor contura propria opinie”, adăugând însă că Statele Unite „au absolut nevoie de Groenlanda”. Trump invocă amenințarea Rusiei și Chinei în Arctica Președintele american a susținut că Groenlanda este „înconjurată de nave rusești și chinezești”, iar Danemarca nu ar putea face față unei asemenea presiuni. În opinia sa, atât SUA, cât și Uniunea Europeană ar avea interesul ca Groenlanda să fie sub control american pentru securitatea regională. Reacția dură a premierului danez: „Absolut absurd” Premierul Mette Frederiksen a respins ferm ambițiile SUA, afirmând că Groenlanda nu este de vânzare și că, deși Danemarca rămâne un aliat loial NATO, „este absolut absurd” să fie sugerată preluarea controlului asupra teritoriului Ea a cerut Washingtonului să înceteze amenințările la adresa unui aliat istoric. Groenlandezii resping ideea apartenenței la SUA Groenlanda, o insulă arctică de aproximativ 57.000 de locuitori, insistă că își dorește să-și decidă singură viitorul. Un sondaj din ianuarie 2025 arată că 85% dintre groenlandezi se opun integrării în SUA și doar 6% susțin această perspectivă. Vizite controversate și operațiuni de influență americană în Groenlanda În martie 2025, vicepreședintele american JD Vance a provocat tensiuni când a intenționat să viziteze Groenlanda fără invitație oficială, renunțând în cele din urmă la plan. Presa daneză a relatat ulterior că persoane apropiate lui Donald Trump au desfășurat operațiuni de influență pe teritoriul arctic. Donald Trump a readus de mai multe ori în discuție ideea ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei și nu a exclus în declarațiile sale nici utilizarea forței militare.

Prețul aurului explodează după capturarea lui Maduro (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Aurul și argintul s-au scumpit și mai mult după capturarea lui Maduro

Cotațiile la aur și argint au crescut luni, pe fondul tensiunilor geopolitice crescute după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite. Investitorii se îndreaptă către active de refugiu, transmite Bloomberg. Aurul depășește 4.420 dolari pe uncie pe piața spot Pe piața spot, prețul aurului a crescut cu până la 2,1%, depășind nivelul de 4.420 dolari pe uncie. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic În paralel, argintul a urcat cu aproape 5%, marcând una dintre cele mai puternice evoluții din ultimele luni. Creșterile sunt alimentate de incertitudinile legate de situația politică din Venezuela, dar și de declarațiile președintelui SUA, Donald Trump. Declarațiile lui Trump sporesc incertitudinea pe piețele financiare Donald Trump a afirmat că Statele Unite sunt „la conducere” în Venezuela după capturarea președintelui Nicolas Maduro. Liderul american a subliniat că Washingtonul are nevoie de „acces total” la țară, inclusiv la rezervele sale de petrol. Aceste declarații au alimentat îngrijorările investitorilor cu privire la stabilitatea viitoarei guvernări din Venezuela. Riscurile geopolitice cresc, dar conflictul ar putea fi de scurtă durată Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp din Singapore, a declarat că situația actuală „a consolidat un context de incertitudine geopolitică”. Totuși, el apreciază că riscurile imediate sunt limitate, evoluțiile indicând „o finalizare relativ rapidă, mai degrabă decât un conflict militar prelungit”. Aurul, după cel mai bun an de la 1979: de ce continuă creșterea Scumpirea aurului vine după ce metalul prețios a avut cea mai bună performanță anuală din 1979. În ultimele 12 luni, aurul a atins o serie de recorduri istorice, susținut de: achizițiile masive ale băncilor centrale intrările în fondurile tranzacționate la bursă garantate cu aur reducerile succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală Metalele prețioase rămân atractive într-un context de dobânzi scăzute, în condițiile în care acestea nu generează randament. Prognoze pentru aur: marile bănci anticipează noi maxime Mai multe bănci internaționale estimează continuarea trendului ascendent al aurului în acest an. Goldman Sachs avertizează că scenariul de bază indică o posibilă creștere a prețului până la 4.900 dolari pe uncie, cu riscuri de creștere suplimentară. Investitorii mizează pe: noi reduceri ale dobânzilor Fed posibile schimbări în conducerea băncii centrale americane sub administrația Trump Argintul, creșteri peste așteptări Argintul a înregistrat anul trecut o evoluție chiar mai spectaculoasă decât aurul, depășind niveluri considerate anterior imposibile. Pe lângă factorii care au impulsionat aurul, argintul a fost susținut și de temerile că administrația americană ar putea impune noi tarife de import, cu impact asupra industriilor. Cotațiile la metale prețioase pe piețele asiatice Luni la prânz, pe piața din Singapore: aurul a crescut cu 1,8%, la 4.409,84 dolari pe uncie argintul a avansat cu 3,5%, până la 75,38 dolari pe uncie platina și paladiul au înregistrat creșteri de aproximativ 2% fiecare

Ofițeri cubanezi, uciși în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Măcel la capturarea lui Maduro: 32 de ofițeri cubanezi au fost uciși

Treizeci și doi de membri ai forțelor de securitate cubaneze au fost uciși în timpul atacurilor militare americane asupra Venezuelei, a anunțat duminică guvernul cubanez. Potrivit unui comunicat difuzat la televiziunea națională, „din cauza atacului criminal comis de guvernul Statelor Unite împotriva Republicii Bolivariene a Venezuelei, 32 de cubanezi și-au pierdut viața în lupte”. Cine erau militarii cubanezi uciși în Venezuela Autoritățile de la Havana au precizat că soldații uciși erau membri ai Forțelor Armate Revoluționare ale Cubei sau ai Ministerului de Interne. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Ei desfășurau misiuni în Venezuela „la cererea organismelor omoloage” din această țară aliată. În comunicat se subliniază că militarii „și-au îndeplinit datoria cu demnitate și eroism”, pierzându-și viața „după o rezistență aprigă, în luptă directă împotriva atacatorilor sau în urma bombardării instalațiilor”. Capturarea lui Maduro în timpul operațiunii militare Atacurile americane asupra unor ținte din Venezuela au avut loc sâmbătă dimineața și au dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro și a partenerei sale, Cilia Flores, care au fost scoși din țară. Maduro se află în prezent într-un centru de detenție din New York, unde urmează să fie judecat pentru acuzații precum conspirație la comiterea de narcoterorism și conspirație la importul de cocaină. Doliu național decretat în Cuba Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a decretat două zile de doliu național în memoria militarilor căzuți. Acesta a transmis un mesaj omagial, afirmând că „onoare și glorie bravilor combatanți cubanezi care au murit înfruntând teroriști în uniformă imperială”. Reacția lui Donald Trump Întrebat dacă Cuba ar putea fi următoarea țintă militară după operațiunea din Caracas, președintele american Donald Trump a comentat pierderile cubaneze. El a afirmat că „mulți cubanezi au fost uciși ieri încercând să-l protejeze pe Maduro”, precizând că „au fost mulți morți de partea cealaltă, niciunul de partea noastră”. Marco Rubio: regimul cubanez, „o problemă uriașă” Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nu dorește să speculeze cu privire la „pașii viitori”, dar a numit guvernul Cubei „o problemă uriașă”. Rubio, politician de origine cubaneză, insistă de mult timp pentru o politică dură a Washingtonului față de Havana. Cuba și Venezuela, alianță strânsă de peste două decenii Relațiile dintre Cuba și Venezuela sunt strânse încă din anii 1990, odată cu venirea la putere a lui Hugo Chávez. Venezuela este principalul furnizor de petrol al Cubei, în schimbul personalului medical și al altor forme de cooperare. În paralel, Cuba traversează o criză economică severă, marcată de penurie de combustibil, lipsă de valută, întreruperi frecvente de energie electrică și prăbușirea turismului. Criza este agravată de sancțiunile americane și de slăbiciunile economiei centralizate. Trump: Cuba este „pe cale să se prăbușească” Donald Trump a declarat că economia Cubei este „distrusă” și că pierderea petrolului venezuelean va agrava situația. „Cuba pare că este pe cale să se prăbușească. Nu știu cum vor putea să se mențină; nu au venituri”, a spus președintele SUA. El a mai adăugat că mulți cubanez-americani „vor fi foarte mulțumiți” de acțiunile Washingtonului. Este posibilă o operațiune militară americană în Cuba? În pofida tensiunilor, Trump a afirmat că o operațiune militară în Cuba, similară celei din Venezuela, nu ar fi necesară „având în vedere situația economică gravă” a insulei. „Nu cred că avem nevoie de vreo acțiune”, a declarat liderul american.

Copiii învață altruismul din fapte concrete (sursa: Pexels/Vidal Balielo Jr.)
Eveniment

Copiii fac ce văd în familie: cum se învață empatia și generozitatea

Generozitatea se formează prin experiențe reale, trăite direct de copii, nu doar prin lecții teoretice sau discursuri despre altruism. Copiii învață altruismul din fapte concrete Specialiștii în psihologie arată că cei mici sunt motivați să facă fapte bune atunci când înțeleg impactul concret al gesturilor lor și când se simt conectați la ceilalți. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Potrivit psihologului clinician Eliza Cogian, exemplele personale ale părinților și implicarea în activități precum voluntariatul îi ajută pe copii să simtă că acțiunile lor au sens și valoare. Explicate pe înțelesul lor, situațiile practice activează empatia, cresc motivația și îi ajută pe copii să descopere bucuria autentică de a dărui. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fiică bătută, tatăl, iertat de judecători (sursa: Facebook/Primaria Tansa)
Eveniment

Și-a bătut fiica adolescentă cu un băț peste mâini și picioare, judecătorii l-au iertat

Curtea de Apel Iași a schimbat soluția dată inițial de Judecătorie în cazul tatălui care și-a agresat fiica „în scop educativ”, apreciind că gestul a fost determinat de stres. Fiică bătută, tatăl, iertat de judecători Incidentul a avut loc în septembrie 2023, când adolescenta, elevă în clasa a X-a, a rămas peste noapte la o prietenă fără să-și anunțe familia, pierzând astfel locul în cămin, fapt ce a declanșat reacția violentă a părintelui. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic La întoarcerea acasă, în comuna Tansa, fata a fost lovită cu un băț peste mâini și picioare, iar fotografiile cu vânătăile transmise unei colege au ajuns ulterior și la anchetatori. Tatăl a fost trimis în judecată pentru violență în familie, iar prima instanță l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare, subliniind că bătaia „tradițională” nu poate fi tolerată ca metodă de educație și că violența domestică rămâne o problemă gravă în societatea românească. Continuarea, în Ziarul de Iași

Terenurile agricole, mai ieftine în nord-estul României (sursa: Pexels/Jannis Knorr)
Eveniment

Terenurile agricole din nord-estul României, mai ieftine cu peste 1.000 euro/ha decât media

Iașiul rămâne pe harta celor mai ieftine terenuri agricole din România, cu prețuri sub media națională cu peste 1.000 de euro pe hectar. Terenurile agricole, mai ieftine în nord-estul României În județul Iași și în întreaga regiune Nord-Est, terenurile agricole sunt printre cele mai accesibile, chiar dacă la nivel național se înregistrează creșteri constante de preț. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Media națională a ajuns la aproximativ 8.500 de euro pe hectar de teren arabil, însă în Nord-Est prețurile se situează în jur de 7.400 de euro pe hectar. Astfel, regiunea Nord-Est, inclusiv Iașiul, rămâne și în 2024 una dintre cele mai avantajoase zone pentru achiziția de teren arabil sau pășune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Vicepreședinta Venezuelei, amenințată de Donald Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune iar că SUA au nevoie de Groenlanda și o amenință pe vicepreședinta Venezuelei

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, „va plăti mai scump ca Maduro” dacă „nu va face ce trebuie”, a declarat președintele american Donald Trump, într-un interviu acordat publicației The Atlantic. Liderul de la Washington a transmis că așteaptă cooperare din partea noilor autorități de la Caracas. Trump: Venezuela este „o țară în faliment” Donald Trump a afirmat că Venezuela se află „în faliment” și a descris situația din țară drept „o catastrofă în toate domeniile”. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic El a subliniat că reconstrucția statului sud-american este necesară și inevitabilă. „Schimbarea de regim este mai bună decât prezentul” În ceea ce privește viitoarea conducere politică a Venezuelei, Trump a declarat că „reconstrucția și schimbarea regimului” reprezintă opțiuni preferabile actualei situații. Potrivit lui, „nu poate fi mai rău” decât ceea ce se întâmplă în prezent în țară. Washingtonul menține presiunea: embargo și condiționări politice Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a afirmat că Statele Unite vor colabora cu oficialii venezueleni doar dacă aceștia „vor lua decizii bune”. El a precizat că Washingtonul își păstrează instrumentele de presiune, inclusiv embargoul petrolier. Mesaje contradictorii despre cooperarea cu Delcy Rodriguez Donald Trump a declarat anterior că Delcy Rodriguez este dispusă să coopereze cu Statele Unite. La scurt timp, aceasta a transmis că Venezuela este pregătită „să se apere”, subliniind că statul își va proteja suveranitatea. Trump reia tema Groenlandei: „Avem nevoie de ea, absolut” În același interviu, președintele american a reiterat interesul SUA pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub administrația Danemarcei. Întrebat dacă operațiunea din Caracas ar putea indica intenții viitoare legate de insulă, Trump a răspuns: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut”.

Medvedev sugerează „răpirea” lui Friedrich Merz (sursa: TASS)
Internațional

Potrivit lui Medvedev, cancelarul Merz ar putea fi răpit la fel ca Maduro

Fostul președinte al Rusiei Dmitri Medvedev a declarat că își poate imagina operațiuni de răpire împotriva unor lideri internaționali, similare operațiunii desfășurate de Statele Unite în Venezuela. Printre țintele menționate de el se află și cancelarul federal german Friedrich Merz. Medvedev sugerează „răpirea” cancelarului german Friedrich Merz Într-o declarație citată de agenția TASS, Medvedev l-a numit pe Friedrich Merz „neo-nazist” și a afirmat că „răpirea” acestuia ar putea reprezenta „o excelentă întorsătură în acest carnaval de evenimente”. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Oficialul rus a susținut că un astfel de scenariu nu este nerealist. „Există motive pentru urmărirea penală”, afirmă fostul președinte rus Medvedev a adăugat că, în opinia sa, ar exista motive pentru urmărirea penală a lui Merz chiar în Germania. El a susținut că o astfel de acțiune nu ar reprezenta „o pierdere”, invocând suferința cetățenilor. Medvedev, tot mai radical în declarații Dmitri Medvedev, președinte al Rusiei între 2008 și 2012 și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, s-a remarcat în ultimii ani prin declarații foarte dure la adresa Occidentului și Ucrainei. Discursul său public a devenit tot mai radical de la începutul războiului. Medvedev contestă poziția SUA privind legitimitatea lui Maduro Referindu-se la capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane și transferul acestuia la New York, Medvedev a criticat declarațiile administrației Trump conform cărora Maduro nu ar fi un lider legitim. În opinia lui, aceste afirmații „nu rezistă unei analize”. Țintă și asupra lui Volodimir Zelenski În declarațiile sale, Medvedev l-a vizat și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că „mandatul acestuia a expirat de mult”. Moscova susține frecvent că Zelenski este ilegitim, pe motiv că nu au avut loc noi alegeri prezidențiale. Zelenski rămâne președinte conform Constituției Ucrainei În realitate, potrivit Constituției Ucrainei, mandatul prezidențial se prelungește automat pe durata legii marțiale și a războiului. Astfel, Zelenski își menține funcția în baza prevederilor constituționale, în pofida contestărilor venite din partea Rusiei.

Navă din Rusia avariază un cablu submarin (Finlanda) (sursa: poliisi.fi)
Internațional

Nava care venea din Rusia și a avariat un cablu submarin în Finlanda și-a târât ancora zeci de km

O navă plecată din Rusia, suspectată că a avariat un cablu submarin de telecomunicații din Golful Finlandei, și-a târât ancora pe zeci de kilometri înainte de a lovi infrastructura, au anunțat autoritățile finlandeze. Cablul leagă Helsinki de Tallinn și aparține unui operator de telecomunicații din Finlanda. Anchetă privind posibilul caracter intenționat al incidentului Poliția finlandeză a precizat că analizează traseul și manevrele navei pentru a stabili dacă avarierea cablului a fost accidentală sau intenționată. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Investigatorii examinează datele de navigație și poziția ancorei în momentul producerii incidentului. Nava Fitburg, sechestrată de Paza de Coastă finlandeză Paza de coastă a Finlandei a sechestrat, la 31 decembrie, nava cargo Fitburg, înmatriculată sub pavilionul statului Saint Vincent și Grenadinele. Nava plecase din Sankt Petersburg și avea ca destinație portul Haifa din Israel. Cablul aparținea operatorului finlandez Elisa Nava este suspectată că a provocat pagube unui cablu submarin de telecomunicații aparținând companiei finlandeze Elisa, amplasat în zona economică exclusivă a Estoniei. Autoritățile colaborează cu operatorul pentru evaluarea exactă a avariilor. Membri ai echipajului, reținuți și plasați sub control judiciar Un membru al echipajului, cetățean azer, a fost reținut pentru o săptămână, prin decizia unui tribunal din Helsinki. Un alt membru al echipajului, cetățean rus, a primit interdicție de părăsire a țării. În total, trei marinari sunt obligați să rămână pe teritoriul Finlandei. Nava avea la bord 14 membri de echipaj din Rusia, Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan. Dosar penal pentru distrugeri și perturbarea telecomunicațiilor Poliția finlandeză a deschis dosar penal pentru „distrugeri criminale agravate”, „tentativă de distrugeri criminale agravate” și „perturbare agravată a telecomunicațiilor”. Ancheta vizează inclusiv analiza eventualelor motivații și a contextului geopolitic. Avarii repetate ale infrastructurii submarine în Marea Baltică În ultimii ani, cazurile de avariere a infrastructurii energetice și de comunicații din Marea Baltică s-au înmulțit, vizând cabluri și conducte submarine. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, numeroși experți au asociat astfel de incidente cu acțiuni de „război hibrid”. Într-un proces din toamna trecută privind o navă aparținând „flotei fantomă” ruse, procurorii finlandezi au stabilit că echipajul ar fi lăsat intenționat ancora să se târască aproximativ 90 de kilometri, provocând avarii la cabluri submarine.

Intervenția SUA în Venezuela, criticată de Consiliul Europei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Atacul SUA în Venezuela, mari semne de întrebare privind dreptul internaţional (Consiliul Europei)

Intervenția Statelor Unite în Venezuela ridică „mari semne de întrebare cu privire la dreptul internațional”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Acesta a avertizat, de asemenea, asupra riscului apariției unor „standarde duble” în evaluarea situației. Consiliul Europei invocă principiile Cartei ONU Într-un comunicat oficial, Alain Berset subliniază că orice recurgere la forță pe teritoriul unui alt stat pune sub semnul întrebării principiile fundamentale ale dreptului internațional. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” El a făcut referire la Carta Națiunilor Unite, care garantează suveranitatea, integritatea teritorială și principiul neamestecului în treburile interne ale altor state. Capturarea lui Nicolas Maduro amplifică polarizarea globală După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, Berset a avertizat că riscul polarizării este în creștere. Această polarizare se manifestă atât în Venezuela, cât și la nivel regional și global, între actorii care condamnă intervenția ca încălcare gravă a dreptului internațional și cei care o consideră justificată. Potrivit acestuia, aceste fracturi slăbesc fundamentele securității internaționale. Avertisment privind „standarde duble” în schimbările de regim Secretarul general al Consiliului Europei a atras atenția că, atunci când se discută despre schimbări de regim sau influență străină, standardele duble sunt aplicate prea des. În opinia sa, deciziile sunt adesea motivate de interese strategice sau proximități ideologice, nu de principii juridice universale și constante. „Dreptul internațional este universal” Alain Berset a insistat că dreptul internațional are valoare numai dacă este aplicat universal. O lume guvernată de excepții, de reguli diferite sau de sfere de influență concurente devine, a spus el, o lume mai periculoasă. Apel la tranziție pașnică și democratică în Venezuela În contextul declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a anunțat intenția SUA de a „conduce” tranziția politică din Venezuela, Berset a făcut apel la o tranziție pașnică și democratică. El a subliniat că aceasta trebuie să respecte voința poporului venezuelean și principiile dreptului internațional.

Maduro rămâne vinovat, avertizează ONU (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Maduro trebuie să răspundă și pentru crimele regimului său dictatorial (misiune ONU)

Misiunea internațională, mandatată în 2019 de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, a subliniat într-un comunicat necesitatea ca Maduro să fie tras la răspundere pentru încălcări grave ale drepturilor omului. Printre acestea sunt menționate execuții extrajudiciare, dispariții forțate și acte de tortură. Misiunea a precizat că nu vorbește în numele oficial al ONU, dar își menține poziția fermă privind responsabilitatea penală. „Atacul american nu justifică încălcările comise în Venezuela” Alex Neve, membru al misiunii, a declarat că bilanțul lung al guvernării Maduro în materie de abuzuri nu justifică intervenția militară americană și încălcarea dreptului internațional. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Acesta a subliniat că, la rândul ei, presupusa ilegalitate a atacului american nu reduce responsabilitatea autorităților venezuelene pentru anii de represiune și violență care se încadrează în categoria crimelor împotriva umanității. SUA anunță capturarea lui Nicolas Maduro Președintele american Donald Trump a anunțat sâmbătă că forțele americane l-au capturat pe Nicolas Maduro în urma unui „atac de mare anvergură” asupra Venezuelei. Fostul lider venezuelan ar urma să fie dus în fața unui tribunal din New York pentru a răspunde acuzațiilor de „narcoterorism”. Washingtonul promite o tranziție „sigură” în Venezuela Donald Trump a afirmat că Statele Unite vor conduce temporar procesul politic din Venezuela până la organizarea unei tranziții considerate „sigure”. Președintele american nu a oferit însă detalii privind calendarul sau mecanismele acestei tranziții. Avertisment ONU privind noi posibile încălcări ale drepturilor omului Marta Valiñas, președinta misiunii ONU, a subliniat că atenția comunității internaționale trebuie să rămână concentrată asupra crimelor împotriva umanității și încălcărilor grave ale drepturilor omului comise împotriva populației venezuelene. Ea a avertizat, de asemenea, asupra riscului apariției unor noi abuzuri în contextul actualei instabilități și volatilități politice.

Armata Venezuelei susține interimatul lui Rodriguez (sursa: Ministerul Apărării - Venezuela)
Internațional

Armata Venezuelei o susține pe vicepreședinta Delcy Rodriguez să preia puterea

Armata Venezuelei a anunțat că o recunoaște pe vicepreședinta Delcy Rodriguez drept președinte interimar al țării. Declarația a fost făcută duminică de ministrul apărării, generalul Vladimir Padrino López, la o zi după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către armata americană. Decizia Curții Supreme: mandat interimar de 90 de zile Potrivit lui Vladimir Padrino López, Curtea Supremă a hotărât ca Delcy Rodriguez să preia temporar puterea pentru o perioadă de 90 de zile. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Generalul a dat citire comunicatului oficial, subliniind caracterul constituțional al tranziției. Apel la eliberarea lui Maduro și acuzații de asasinate Ministrul apărării a cerut eliberarea lui Nicolas Maduro și a denunțat „asasinarea cu sânge rece” a unei părți din echipa de protecție a acestuia. El a condamnat violențele și a cerut clarificarea circumstanțelor în care au avut loc incidentele. Mesaj către populație: reluarea activităților și apel la calm Înconjurat de militari înarmați, Vladimir Padrino López le-a transmis cetățenilor Venezuelei să își reia activitățile zilnice. El a îndemnat la reluarea activităților economice, profesionale și educaționale, subliniind necesitatea revenirii „pe șinele constituționale”. Totodată, ministrul a făcut apel la pace, ordine și respingerea „războiului psihologic” și a intimidărilor. Anunțul SUA privind capturarea lui Nicolas Maduro Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat sâmbătă că forțele americane l-au capturat pe Nicolas Maduro în urma unui „atac de mare anvergură” asupra Venezuelei. Conform declarațiilor sale, Maduro ar urma să fie adus în fața unui tribunal din New York pentru a răspunde acuzațiilor de „narcoterorism”.

Nicolas Maduro, încarcerat la MDC (sursa: Pexels/Donald Tong)
Internațional

Nicolas Maduro, încarcerat la MDC, una dintre cele mai temute închisori federale din SUA

Metropolitan Detention Center din New York (MDC), închisoarea federală unde este încarcerat Nicolas Maduro, are reputația uneia dintre cele mai dure instituții penitenciare din Statele Unite. De-a lungul timpului, aici au fost deținuți indivizi cunoscuți la nivel internațional, precum Joaquin „El Chapo” Guzman, rapperul Sean „Diddy” Combs sau fostul președinte al Hondurasului, Juan Orlando Hernandez. „Infernul pe Pământ” Situată în districtul Brooklyn, închisoarea MDC a fost supranumită „Infernul pe Pământ”. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Alături de complexul Rikers, este considerată una dintre cele mai dure din New York, fiind vizată de numeroase plângeri privind lipsa de personal, violența internă și condițiile grele din celule. Singura închisoare federală din New York După închiderea centrului corecțional din Manhattan, MDC a rămas singura închisoare federală din oraș. Aproximativ 1.200 de deținuți sunt încarcerați aici în timp ce își așteaptă procesele în fața tribunalelor federale. Mărturii despre condiții „inumane, crude și degradante” Fosta deținută Ghislaine Maxwell a descris condițiile din MDC drept „inumane, crude și degradante”, comparând celula sa cu cea a personajului Hannibal Lecter din „Tăcerea mieilor”. Un alt deținut, fostul oficial mexican Genaro Garcia Luna, a relatat în scris despre asasinate și înjunghieri la care ar fi fost martor în interiorul închisorii. Deținuți celebri trecuți prin MDC: de la „El Chapo” la Sean „Diddy” Combs Lista numelor celebre care au fost încarcerate aici este lungă. În 2024 s-a adăugat și Luigi Mangione, acuzat de uciderea unui director executiv al companiei UnitedHealthcare, caz cu legături cu rapperul Sean „Diddy” Combs. Michael Cohen, fost consilier al lui Donald Trump, a fost și el deținut la MDC în 2020 și a descris condițiile din celule ca fiind extrem de dure, fără pernă și cu saltele foarte subțiri. Printre deținuții actuali se numără și presupusul lider al cartelului Sinaloa, Ismael „El Mayo” Zambada Garcia, aflat în așteptarea procesului pentru acuzații de crimă și trafic de droguri. Criză majoră în 2019: frig, lipsă de electricitate și proteste ale deținuților În 2019, centrul de detenție a fost scena unor proteste după ce, timp de șapte zile, s-au înregistrat pene parțiale de curent și lipsă de căldură. Temperaturile din New York coborâseră până la –15°C, iar înregistrări video arătau deținuți bătând în geamuri pentru a cere ajutor. Avocații au raportat și lipsa serviciilor medicale adecvate în acea perioadă. Anchete și despăgubiri după acuzațiile legate de condițiile din închisoare Incidentul din 2019 a determinat Departamentul de Justiție să deschidă o anchetă asupra modului în care Biroul Penitenciarelor gestionează situațiile de urgență. Ulterior, un proces colectiv intentat de deținuți s-a încheiat cu despăgubirea a 1.600 de persoane cu aproximativ 10 milioane de dolari, pentru frigul și condițiile inumane îndurate în perioada întreruperii alimentării cu energie electrică.

Groenlanda sub steagul SUA, reacția ambasadorului danez (sursa: Facebook/Jesper Møller Sørensen)
Internațional

Ambasadorul danez în SUA cere „respect” pentru integritatea Groenlandei după o postare controversată

Ambasadorul Danemarcei în Statele Unite, Jesper Moller Sorensen, a transmis duminică un mesaj ferm privind suveranitatea Groenlandei. Reacția a venit după ce Katie Miller, soția directorului adjunct de cabinet al Casei Albe, a publicat o imagine în care Groenlanda apare acoperită de drapelul american. Groenlanda sub steagul SUA și mesajul „SOON” Katie Miller a publicat pe platforma X o fotografie a Groenlandei în culorile drapelului american, însoțită de mesajul „SOON”, scris cu majuscule. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Postarea a reaprins dezbaterile legate de intențiile administrației Trump privind acest teritoriu autonom danez. Tensiuni reînnoite între Danemarca și Statele Unite Groenlanda, teritoriu bogat în resurse strategice, a fost anterior vizată de Donald Trump, care și-a exprimat dorința de a o cumpăra. Propunerea a stârnit indignare la Copenhaga. Tensiunile au fost reaprinse după ce, la sfârșitul lunii decembrie, președintele american a numit un trimis special pentru Groenlanda. Reacția ambasadorului danez: alianță, dar și respect pentru suveranitate Într-un mesaj public, ambasadorul Jesper Moller Sorensen a subliniat relația apropiată dintre SUA și Regatul Danemarcei, insistând asupra necesității cooperării între aliați. El a adăugat că Danemarca așteaptă „respect total pentru integritatea teritorială” a regatului. Cine este Katie Miller, autoarea postării virale Katie Miller a fost consilier și purtător de cuvânt al Comisiei pentru eficiență guvernamentală Doge, condusă la acea vreme de Elon Musk, ulterior trecând în sectorul privat la inițiativa miliardarului. Legăturile sale cu cercurile de putere de la Washington au făcut ca postarea să capete un ecou internațional. Operațiunea din Venezuela și mesajul către aliați Postarea controversată apare în contextul în care armata americană l-a capturat recent pe președintele venezuelean Nicolas Maduro și pe soția acestuia, în cadrul unei operațiuni la Caracas. Potrivit experților, acțiunea din Venezuela este percepută ca un semnal adresat aliaților Statelor Unite, pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind dorința de a controla resurse strategice, inclusiv prin ideea de anexare a Groenlandei. Groenlanda, teritoriu strategic și simbol al suveranității daneze Groenlanda are statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și găzduiește baze militare importante, precum și resurse naturale valoroase. Discuțiile privind o eventuală anexare au ridicat probleme sensibile legate de dreptul internațional, suveranitate și relațiile transatlantice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră