duminică 26 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7460 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Nicușor Dan: Bazinul de la „Lia Manoliu” și cel de la Ștrandul Tineretului sunt ale Agenției Naționale pentru Sport. În noul PUG se va regăsi și un bazin al PMB

Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității. În urma declarațiilor lui David Popovici, că și-ar dori mai multe investiţii în săli de sport, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că, pentru mai multe investiţii în infrastructura sportivă, e nevoie de o coordonare între autorităţile guvernamentale şi cele locale. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Nicuşor Dan a menţionat că, deşi are un "dialog permanent" cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, în ultimele zile nu a vorbit cu acesta despre infrastructura sportivă a Capitalei. Declarațiile primarului Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că proiectul de extindere a Complexului sportiv "Lia Manoliu", de lângă Arena Naţională, a fost abandonat, pentru că orice eveniment care se desfăşoară acolo blochează traficul în Sectorul 2. Însă a declarat că un nou mare complex sportiv va fi inclus în Planul Urbanistic General al Capitalei, a cărui primă variantă va fi finalizată în toamnă. Nicușor Dan a declarat, că, în ceea ce priveşte Sala Polivalentă, Primăria a avut pe masă un proiect care viza construirea unei săli polivalente în Complexul de la Lia Manoliu, pe o bucată pe care statul o lăsase autorităților locale. „Nu am mers înainte cu el pentru că deja acolo este şi stadionul. E foarte bine că noi avem în Bucureşti un stadion, Arena Naţională, numai că el a fost pus greşit. De câte ori are loc un meci sau un eveniment acolo, se blochează tot Sectorul 2 şi nu e normal să se întâmple asta. De aia, n-am insistat cu ideea unei săli polivalente pe acea locaţie. Acum noi lucrăm la Planul Urbanistic General. Probabil că în această toamnă o să avem prima sa variantă şi acolo ne gândim la un mare complex sportiv, inclusiv o sală polivalentă (...) În acel plan pentru o mare bază sportivă intră şi o sală polivalentă, un mare bazin de înot şi un complex de tenis care lipseşte, de asemenea, în Bucureşti", a declarat Nicușor Dan. Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității Acuzat de "pasarea responsabilităţii" în privinţa Sălii Polivalente de la Lia Manoliu, Nicuşor Dan a subliniat că nu se regăseşte "în această sintagmă". "Cum adică pasarea responsabilităţii? Dacă cineva are o atribuţie, să şi-o exercite, dacă vrea să ne-o dea nouă, să ne-o dea şi atunci ne ocupăm noi", a spus Nicuşor Dan, care a menţionat că trebuie să primească şi mai mulţi bani. El a menţionat că Primăria Capitalei ar trebui să primească mai mulţi bani dacă trebuie să se implice în dezvoltarea infrastructurii sportive a Bucureştiului. "Despre infrastructura sportivă din Bucureşti sunt mai multe lucruri de spus. În primul rând, există două mari baze sportive din Bucureşti, cea de la Lia Manoliu şi cea de la Ştrandul Tineretului, din spatele Stadionului de Rugby de la Arcul de Triumf nu sunt gestionate de Primăria Capitalei, ci sunt gestionate de statul român, prin Agenţia Naţională pentru Sport." Nicușor Dan a adăugat: "Dacă vrem să investim în sport în Bucureşti şi dacă vrem ca Primăria Capitalei să investească, atunci trebuie să schimbăm raportul între banii pe care îi primesc primăriile din Bucureşti - Primăria Capitalei faţă de primăriile de sector, pentru că noi suntem o instituţie care plătim subvenţia şi mai reparăm nişte şine de tramvai şi mi se duc toţi banii. Pe scurt, asta e Primăria Capitalei azi".

Nicușor Dan: Bazinul de la „Lia Manoliu” și cel de la Ștrandul Tineretului sunt ale Agenției Naționale pentru Sport. În noul PUG se va regăsi și un bazin al PMB
Ciolacu îl parazitează pe Nicu Covaci, care a murit vineri seara: „A fost și tinerețea mea”
Eveniment

Ciolacu îl parazitează pe Nicu Covaci, care a murit vineri seara: „A fost și tinerețea mea”

Ciolacu îl parazitează pe Nicu Covaci, liderul legendarei formaţii Phoenix, care a încetat din viață pe 2 august 2024. Premierul s-a identificat cu formația Phoenix, într-un mesaj de condoleanțe. Suferința artistului Nicu Covaci suferea de mai mult timp din cauza unei tumori pe creier. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară În luna martie a acestui an, artistul a fost supus, de urgență, unei operații pe creier. Rezultatele nu au fost cele așteptate. Zilele trecute, pe pagina de Facebook a artistului, colegii săi au precizat că "tratamentul postoperator nu s-a putut finaliza din cauza complicaţiilor" apărute. Ciolacu îl parazitează pe Nicu Covaci Premierul Marcel Ciolacu s-a identificat cu formația Phoenix, într-un mesaj de condoleanțe pe contul său de Facebook. Premierul şi-a exprimat regretul pentru moartea lui Nicu Covaci, postând versuri din „În umbra marelui urs”. "Apus peste apus Ce iute trece timpul Şi zorile s-au dus Ce rece bate vântul!” Ciolacu a adăugat în mesaj: „Dumnezeu să îl odihnească în pace pe marele Nicu Covaci. Mulţumesc! Phoenix a fost şi tinereţea mea". Un artist de excepție Nicu Covaci, fondatorul formaţiei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara. A fost compozitor, chitarist, pictor şi grafician. Încă din copilărie a studiat pianul, acordeonul şi limbile străine. A învăţat să cânte la muzicuţă şi a luat lecţii de chitară. A studiat la Liceul de arte plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara. La începutul anilor '60, împreună cu un coleg de şcoală, Kamocsa Camo Bela, a creat o formaţie de chitarişti care se numea Sfinţii, iar în 1964, numele formaţiei s-a schimbat în Phoenix. Membrii fondatori ai formaţiei Phoenix au fost Nicu Covaci şi Moni Bordeianu. În perioada 1964-1966 au cântat în săli studenţeşti şi în cluburi din Timişoara, piese din repertoriul unor formaţii celebre precum The Beatles, The Rolling Stones, The Monkees sau The Animals. Trupa lui Covaci a început să fie invitată la Bucureşti, în emisiuni de televiziune, devenind cunoscută în toată ţara. Primul concert în Bucureşti a avut loc în 1965, la sala Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie. În același an membrii formaţiei au început colaborarea cu textierul Victor Cârcu, care a scris versurile primelor hit-uri ale trupei: "Vremuri", "Şi totuşi ca voi sunt", "Nebunul", "Floarea stâncilor", înregistrate pe două EP-uri Electrecord. În decembrie 1967, Phoenix a efectuat primul turneu de amploare, în mai multe oraşe bănăţene. La Festivalul Naţional de artă studenţească de la Iaşi, în aprilie 1968, Phoenix a câştigat "Marele Premiu" şi premii speciale de interpretare şi compoziţie. După emigrarea lui Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, Nicu Covaci a luat în formaţie alţi membri, iar în repertoriul trupei au apărut piese ca "Dorinţa", "Aminteşte-ţi", "Niciodată", "Ochi de ţigan". În 1971 Phoenix a obţinut mai multe premii individuale de interpretare. În acelaşi an, au intrat în trupă Mircea Baniciu (ca solist), Josef ''Ioji'' Kappl şi Costin Petrescu. În 1973 formaţia Phoenix a reprezentat România la mai multe festivaluri: "Lira de aur", la Bratislava (Cehoslovacia) "Festivalul Discului", la Sopot (Polonia). În același an 1973, au apărut piesele "Mica Ţiganiadă", "Andrii Popa", "Strunga" şi "Mugur de fluier". În formație apare un nou membru: bateristul Ovidiu Lipan ''Ţăndărică''. Trupa Phoenix, interzisă Formaţia Phoenix a fost interzisă de regimul comunist în 1974. „Mi-am dat seama că nu mai merge şi m-am hotărât să plec. (...) De cum am ajuns în Amsterdam, am început să umblu pe la studiouri ca să mă interesez cum să continui cu trupa afară. (...). Singura soluţie era să-i scot ilegal din ţară. Disperarea m-a împins să fac gestul ăsta”, scria artistul pe blogul personal. Stabiliţi în Germania, Nicu Covaci şi membrii trupei (mai puţin Mircea Baniciu) au activat sub numele Mad House şi Transsylvania Phoenix. În această formație au scos câteva discuri şi i-au cunoscut pe Manfred "Mani" Neumann (vioară, voce), şi pe Tom Buggle (bass), care aveau să apară, alături de Covaci şi Ţăndărică, pe albumul "Transsylvania Phoenix". În luna mai 1990, are loc prima întâlnire a lui Nicu Covaci cu publicul român. În 1997 apare CD-ul "Aniversare 35", iar în 1998 un turneu de amploare al trupei, în cele mai mari oraşe ale României. În 2000, Nicu Covaci a efectuat un nou turneu în România - după ce a renunţat la colaborarea cu Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Ioji Kappl. În octombrie 2005, Phoenix a lansat albumul "Baba Novak" printr-un concert la Sala Palatului, ce a marcat 45 de ani de existenţă a trupei. La 12 noiembrie 2007, componenţii trupei rock ''Phoenix'' - Ovidiu Lipan ''Ţăndărică'', Nicu Covaci, Florin Bordeianu, Bogdan Bradu, Josef Kappl, Călin Ionuţ Contraş, Cristian Ovidiu Gram şi Manfred Neumann - au fost decoraţi, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Traian Băsescu. Ovidiu Lipan a primit Ordinul "Meritul Cultural" în Grad de Ofiţer, iar ceilalţi componenţi ai formaţiei - Ordinul ''Meritul Cultural'' în Grad de Cavaler. În 2008, în clubul "Silver Church" din Bucureşti, a avut loc concertul de lansare a unui nou album de creaţie, "Back to the Future...", realizat împreună cu Moni Bordeianu. În 2014, apare maxi-single-ul "Asgard". În martie 2015, Nicu Covaci a efectuat turneul "Remember the 60s". Când Nicu Covaci a aniversat 70 de ani, la 19 aprilie 2017, la Arenele Romane, a avut loc spectacolul-concert "Phoenix 55 & Friends Rock Edition", care a marcat 55 de ani de existenţă a trupei Phoenix. Liderul trupei Phoenix, Nicu Covaci, a sărbătorit la 19 aprilie 2023 împlinirea vârstei de 76 de ani printr-un concert la Arenele Romane din Capitală.

TVR și-a dat angajații în judecată pentru a recupera sute de mii de euro pe un contract pentru materiale achiziționate, dar nedifuzate
Eveniment

TVR și-a dat angajații în judecată pentru a recupera sute de mii de euro pe un contract pentru materiale achiziționate, dar nedifuzate

TVR, plângere penală de 380.000 euro. Televiziunea publică a contractat, fără să plătească, producții de 380.000 de euro. Ca urmare, are probleme legale în Germania, potrivit Golazo. TVR, plângere penală de 380.000 euro Recunoscând că tribunalul are dreptate, TVR a acceptat că va plăti și a făcut un denunț la Parchet ca să recupereze de la foști și actuali angajați ai săi prejudiciul de aproximativ 380.000 de euro (compus din ”350.000 de euro plus 9% cheltuieli de judecată”). Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Suma de 380.000 de euro la care TVR a decis să nu mai facă apel și să o achite către firma Playbook International din Germania face parte dintr-un contract de 990.000 de euro. Contract pentru competiții cumpărate de televiziunea publică și unele nedifuzate, arată un document intern prezentat în cea mai recentă ședință de CA a TVR, pe 26 iunie 2024, obținut și publicat astăzi de GOLAZO.ro, site-ul de sport al HotNews.

"Baronul" PNL Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi descoperite de DNA. În dosar, audiat și primarul "Șpăguță" de la Lehliu Gară
Eveniment

"Baronul" PNL Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi descoperite de DNA. În dosar, audiat și primarul "Șpăguță" de la Lehliu Gară

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi. Primarul oraşului Lehliu Gară, Iulian Iacomi, s-a prezentat vineri la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu. Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi Audierea vine după ce în referatul de extindere penală pe numele lui Iulian Dumitrescu apar detalii despre o afacere de corupţie cu terenuri în oraşul Lehliu. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Astfel, conform unor stenograme apărute în presă, Iulian Dumitrescu i-ar fi dat primarului din Lehliu mari sume de bani, pentru ca edilul să aprobe ridicarea unei hale de producţie a panourilor termoizolante, pe un teren de şapte hectare deţinut de firme controlate de preşedintele CJ Prahova. În stenograme, primarul Iulian Iacomi apare cu apelativul "Şpăguţă". Joi, DNA a anunţat că a extins urmărirea penală pe numele lui Iulian Dumitrescu, pentru alte peste 65 de fapte, printre care dare de mită în formă continuată (50 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale), luare de mită în formă continuată (8 acte materiale), efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Combinațiile lui Dumitrescu Conform DNA, în perioada 22 octombrie 2021 - 8 noiembrie 2022, Iulian Dumitrescu, persoană cu rol decizional în cadrul unei societăţi comerciale care era proprietara unui teren şi beneficiar real al sumelor de bani care alimentau un cont bancar având ca titular societatea comercială respectivă, ar fi dat unui funcţionar public, în numerar, suma totală de 923.350 lei (în 43 de tranşe) şi 74.000 euro (în 7 tranşe). "Banii ar fi fost daţi în legătură cu îndeplinirea de către funcţionar a unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu în domeniul urbanismului cu privire la terenul respectiv. Suma primită ar fi fost o parte a unui procent calculat din suma de 1.120.000 euro, reprezentând preţul vânzării terenului ce s-a încasat în contul ce avea ca beneficiar real pe Iulian Dumitrescu", arată anchetatorii.

Romii, ținta atacurilor online instigatoare la ură pe scară largă. MAE atrage atenția asupra fenomenului și evocă Holocaustul din anii '40
Eveniment

Romii, ținta atacurilor online instigatoare la ură pe scară largă. MAE atrage atenția asupra fenomenului și evocă Holocaustul din anii '40

Romii, atacuri instigatoare la ură online. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îşi exprimă îngrijorarea faţă de proliferarea discursului instigator la ură îndreptat împotriva membrilor comunităţii rome, în special în mediul online, şi condamnă cu fermitate acest fenomen, ca şi orice act rasist şi reafirmă necesitatea combaterii discriminării şi acţiunilor extremiste cu caracter etnic sau rasial. Romii, atacuri instigatoare la ură online Mesajul ministerului român este transmis de Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă "Anul acesta se comemorează 80 de ani de la evenimentele din 2 august 1944, când aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist", aminteşte MAE. Ministerul arată că susţine iniţiativele naţionale şi internaţionale de promovare a educaţiei, cercetării şi comemorării genocidului romilor. În acest sens, MAE salută adoptarea recentă a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură 2024-2027, document programatic care are în vedere promovarea studiului şi a memorializării genocidului romilor. Sute de mii de romi, uciși în Holocaust La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. În total, în Europa, circa 500.000 de romi au fost ucişi în evenimentele din perioada Holocaustului. Pentru a onora memoria victimelor, ziua de 2 august a fost declarată drept Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor prin Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015. Ziua de 2 august a fost instituită în plan naţional ca Zi naţională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor - Samudaripen. Cuvântul "samudaripen" înseamnă "ucidere" în masă în limba romani. În 5 ianuarie 2021 a fost adoptată Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului. Conform Raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, aproximativ 25.000 de romi din România au fost deportaţi de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceştia, circa 11.000 au murit în Transnistria.

Jocurile Olimpice 2024: medaliații sunt premiați cu sute de mii de euro, diamante, mașini, apartamente. Unele țări, mult mai generoase decât altele
Eveniment

Jocurile Olimpice 2024: medaliații sunt premiați cu sute de mii de euro, diamante, mașini, apartamente. Unele țări, mult mai generoase decât altele

Cum își recompensează guvernele sportivii medaliați? Hong Kong oferă cele mai mari recompense financiare sportivilor medaliați cu aur la Jocurile Olimpice: peste 700.000 de euro. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Prin comparație, SUA răsplătește medalia de aur cu aproape 37.000 de euro. La nivel european, Serbia este pe primul loc: 200.000 de euro pentru aur. Cum își recompensează guvernele sportivii medaliați? Potrivit Forbes, din cele 206 țări și teritorii participante, cel puțin 33 vor acorda bonusuri pentru medalii. Dintre acestea doar 15 țări sau teritorii (precum Hong-Kong) vor plăti mai mult de 90 de mii de euro sportivilor care vor ajunge pe podium. Guvernele unor țări nordice, precum Norvegia, Islanda și Suedia, nu oferă compensații financiare explicite pentru medalii, ci mai degrabă subvenții. Danemarca acordă doar 13.800 de euro pentru medalia de aur, însă suma nu e taxată. Danemarca este una dintre țările cu cele mai mari cote de impozitare din lume. SUA recompensează sportivii americane care câștigă o medalie de aur cu 34.638 de euro. Medalia de argint este recompensată cu 20.783 de euro, iar medalia de bronz, cu 13.855 de euro. Diamante, tablouri și apartamente Polonia recompensează medalia de aur cu aproximativ 75 de mii de euro. În plus, medaliații cu aur la probele individuale vor primi un apartament cu două dormitoare în zona metropolitană Varșovia Fiecare medaliat la Jocurile Olimpice va primi un tablou realizat de artiști polonezi recunoscuți, un diamant de calitate și un voucher de vacanță pentru două persoane de la o agenție de turism. Burse și bonusuri anuale Malaezia și Bulgaria oferă burse lunare pe viață de peste 900 de euro medaliaților cu aur. Chile, Kosovo și Lituania oferă burse până în o mie de euro, până în perioada următoarelor Jocuri Olimpice.Noua Zeelandă oferă bonusuri anuale: medaliații cu aur primesc 40.000 de dolari pe an până la următoarele Jocuri Olimpice. Hong-Kong: 710.000 de euro Pe primul loc al generozității se situează Hong Kong, care participă la Jocurile Olimpice independent de China. Hong Kong oferă 710.000 de euro pentru medalia de aur, 350.000 de euro, pentru argint și 177.000 de euro, pentru bronz. În plus, Hong-Kong oferă premii financiare și sportivilor care nu urcă pe podium: aproape 90.000 de euro pentru locul al patrulea și aproximativ 46.000 de euro pentru locurile cinci până la al optulea. Israel: 255.000 de euro Pe locul doi se află Israelul: 255.000 de euro pentru medalia de aur, 192.000 de dolari pentru medalia de argint și 137.000 de dolari pentru medalia de bronz. Membrii echipelor de trei sau patru sportivi primesc 50%, din aceste sume, iar membrii echipelor de cinci sau mai mulți sportivi primesc 40%, fiecare. Pentru „jocuri cu mingea”, cum ar fi fotbalul, o medalie de aur aduce un bonus de aproximativ 254.000 de euro. Suma este împărțită între 18 jucători și șapte membri ai personalului. Toate recompensele sunt scutite de taxe. Serbia: 200.000 de euro Serbia se situează pe locul al treilea: medalia de aur este recompensată cu 200.000 de euro. Sportivii care câștigă aur, argint sau bronz au dreptul la o pensie națională, care este plătită lunar începând cu împlinirea vârstei de 40 de ani. Malaezia: 198.000 de euro Pentru sportivii care reprezintă Malaezia, valoarea bonusului pentru medalie variază foarte mult. Până în prezent se cunoaște recompensa pentru medalia de aur: 198.000 de euro. Presa a relatat că medaliații cu bronz vor primi 10% din această sumă. Însă, indiferent de locul ocupat pe podium, toți sportivii vor primi o „mașină de fabricație străină” și o pensie pe viață, variind de la 369 de euro, până la la 1.000 de euro pe lună. Italia: 181.000 de euro Italia premiază medalia de aur cu 181.000 de euro, argintul cu 90.522 de euro și bronzul cu 60.000 de euro. Însă Italia acordă aceleași bonusuri și sportivilor medaliați, care evoluează în sporturi de echipă. Fiecare membru al unei echipe premiate va primi aceeași sumă pe care o va primi și un sportiv medaliat la probe individuale.

Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară
Eveniment

Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară

David Popovici poate primi rentă viageră: după retragerea din activitate, sportivul are dreptul la o sumă lunară din partea statului. Aurul olimpic: 140.000 de euro David Popovici are deja în palmares șapte medalii de aur (două mondiale, patru europene și una olimpică). Citește și: Criticile lui David Popovici către politicieni, inexistente pe site-ul TVR 1. TVR Info a realizat interviul, dar titlul este „mesaj pentru decidenți” Pentru foarte recenta performanță de la Jocurile Olimpice din Franța, Comitetul Olimpic și Sportiv Român îl va recompensa cu 140.000 de euro. Nu este cel mai mare premiu în bani obținut de sportiv de la statul român. În 2022, după ce a câștigat două medalii de aur la Campionatul Mondial de Natație de la Budapesta, David Popovici a fost recompensat de Guvernul României cu un milion de lei (aproximativ 200.000 de euro). David Popovici poate primi rentă viageră Dacă ar decide să se retragă, David Popovici are dreptul și la o rentă viageră din partea statului român. Potrivit legii 69/2000, a "educației fizice și sportului", sportivii de performanță au dreptul la o rentă viageră din partea statului român. Pentru aceasta, ei trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să obțină o medalie de aur, argint sau bronz în probe individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale și europene de seniori, la probe olimpice. Renta viageră se acordă sportivilor care îndeplinesc condițiile și care decid să se retragă din activitate. Calculul rentei se face pe baza salariului mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata drepturilor. Baza de calcul: 1,5 salarii medii brute În funcţie de nivelul performanţei sportive, drepturile lunare se calculează din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează: 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice. 80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale. 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene. Pentru următoarele medalii de aur obţinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene, renta viageră se majorează cu 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite. Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic şi cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european, renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară. Cum se calculează suma pentru David Popovici Renta viageră prevăzută se plăteşte lunar, în lei, şi nu este impozabilă. Dacă sportivul decide să revină în activitate, plata rentei viagere se suspendă. Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu brut a fost în luna mai de 8.355 de lei. Conform legii menționate anterior, renta viageră pentru aur olimpic ar fi de un salariu mediu brut și jumătate (12.532 de lei), la care se adaugă încă 70% din sumă, pentru aurul obținut la Campionatele Europene din Belgrad, 2024 (performanța inferioară). În total, renta viageră de care ar dispune David Popovici, în cazul în care s-ar retrage din activitatea sportivă, ar fi de 21.304 de lei lunar.

Hărțuirea sexuală, deși larg răspândită, tratată ca un abuz minor în România: procurorii fac rar dosare iar pedepsele constau doar în amenzi. Hărțuitorii, de la șefi de gară la politicieni
Eveniment

Hărțuirea sexuală, deși larg răspândită, tratată ca un abuz minor în România: procurorii fac rar dosare iar pedepsele constau doar în amenzi. Hărțuitorii, de la șefi de gară la politicieni

De la șefi de gară la politicieni, mulți o practică, dar hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România. Victimele ezită să depună plângere iar puținele cazuri raportate sunt de multe ori mușamalizate, procesele durează ani de zile, iar pedepsele aplicate sunt în general amenzi de până la 1.500 de euro. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă În 2022, CEDO a condamnat România pentru că nu își apără femeile de hărțuire sexuală. Legislația Hărțuirea sexuală este definită de Legea 202/2002 ca fiind "un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor". Aceasta este sancționată, potrivit Codului Penal, art. 223, aliniatul 1: "Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.". Momentul Gala Gopo În mai 2022, premiată la Gala Gopo, actrița Viorica Vodă a vorbit despre episoadele de hărțuire sexuală la care a fost supusă în industria cinematografică și lumea teatrului. Actrița nu a dat nume, însă printre cei vizați s-a aflat și actorul Mircea Diaconu. Ulterior, Diaconu a declarat că hărțurirea sexuală nu e un abuz, ci un "amantlâc inclus fenomenului teatral". În opinia sa, aceste "bârfe de culise" au fost diabolizate doar din cauza "modei de la Hollywood". Diaconu a descris hărțurirea sexuală ca pe o rampă de lansare în carieră, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În ce privește România, Diaconu crede că hărțuirea sexuală nu i se aplică: "Nu e românească povestea asta și nu e cazul să fie". Demisie sau anchetă În iulie, 2022, actorul Cristian Grosu și cameramanul Nelu Bentea, profesori la Facultatea de Teatru și Film de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), și-au dat demisia, în urma acuzelor de hărțuire sexuală. Acuzațiile au venit din partea mai multor studente. "Îți rup clitorisul", "Spune-mi că mă iubești", "Mă ținea în brațe cu forța", "După refuz, nu s-a oprit" sunt doar câteva dintre mărturiile consemnate într-o anchetă a studenților de la Jurnalism din Cluj. În urma scandalului, conducerea facultății le-a oferit celor doi profesori alternativa: anchetă internă sau demisia. Au preferat demisia. Însă Nelu Bentea a demisionat de la Facultatea de Teatru doar ca să se mute la facultatea de Teologie, tot în cadrul UBB. Cristian Grosu avea plasă de siguranță. "Eu oricum aveam o asociaţie culturală şi nu mai aveam timp. Ar fi urmat să plec, dar am zis că mai stau un an din cauza penuriei de profesori", a declarat acesta. Grosu a mai declarat, pentru Adevărul, că demisia sa nu e recunoaşterea vinovăţiei: "Ar fi absurd, nu orice demisie înseamnă o recunoaştere a vinovăţiei". CEDO condamnă România Pe 30 august 2022, CEDO a condamnat România pentru că nu a apărat o femeie hărțuită sexual. Victima era angajată la o firmă de curățenie și în 2017 lucra la Gara Timișoara Est. Timp de de doi ani, șeful gării a hărțuit-o, cerându-i să întrețină relații intime și încercând în repetate rânduri s-o dezbrace. Când ea a refuzat, bărbatul a acuzat-o că nu își face bine treaba la serviciu. Femeia s-a plâns managerilor firmei, apoi a depus plângere la Parchet. Șeful gării a declarat că femeia era cea care îl provoca, venind la lucru îmbrăcată "sexy". Procurorul a decis să pună capăt urmăririi penale, pe motiv că actele comise nu constituiau o infracțiune interzisă de lege. În 2022, CEDO a stabilit că autoritățile române "nu au făcut nici o încercare să-și raporteze constatările la dreptul intern, în ciuda faptului că respectul pentru demnitate este un element important în legislația statului pârât". Statul român a fost condamnat să plătească victimei suma de 7.500 de euro. Procurorii se spală pe mâini În octombrie 2022, balerinul Vlad Mărculescu, de la Opera Națională Română din Iași (ONRI), a fost acuzat de mai multe balerine de hărțuire sexuală. Mărculescu intra în mod repetat peste ele în vestiare, când se schimbau sau când ieşeau de la duş. În ciuda faptului că îl rugaseră să înceteze. Managementul Operei a trimis plângerile balerinelor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Însă procurorii ieșeni au trimis plângerile înapoi la Operă. Procurorii au explicat că faptele descrise nu se înscriau în spectrul penal. "Simplul fapt că un bărbat a intrat în vestiarul fetelor şi nu voia să iasă nu are neapărat o conotaţie penală", a precizat Dragoş Bordianu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătorie. Procurorii au lăsat la latitudinea conducerii Operei dacă va analiza cazul mai departe sau dacă plângerile vor rămâne la sertar. După o cercetare de aproape cinci luni, ONRI a decis că balerinul Vlad Mărculescu nu va fi sancționat disciplinar. "Isterix” Tot în toamna anului 2022, câteva anchete ale Rise Project au scos la iveală și alte cazuri de abuz din lumea teatrului: printre acestea, regizorul Felix Alexa. Felix Alexa este un regizor cunoscut, multipremiat și membru supleant al UNITER. În 2004, a fost decorat de Președinție drept Cavaler al Ordinului "Meritul Cultural". Însă în lumea teatrului este poreclit "Isterix". Potrivit anchetelor jurnalistice, Felix Alexa își alegea în mod constant partenerele din rândul studentelor. Când acestea puneau capăt relației, pe care o considerau "toxică", Alexa recurgea la amenințări și hărțuiri continue. Uneia dintre studentele i-a spart ușa și i-a tăiat cu cuțitul cauciucurile mașinii. A hărțuit-o cu sute de mesaje pe zi, îi hărțuia familia, o urmărea, o suna la interfon. Abia după a treia plângere la Poliție, Alexa a încetat s-o mai hărțuiască. Însă a reluat tiparul cu alte studente. Aceleași sute de mesaje și amenințări. "Dacă te prind pe stradă, o să te tai cu lama pe tot corpul", ar fi amenințat-o pe una dintre victime. Jurnaliștilor Rise Project, Alexa le-a declarat că nu le hărțuia pe tinere: era vorba despre relații "puternice, pasionale". În pezent, Felix Alexa continuă să facă parte din corpul profesoral al UNATC. Este, în continuare, membru supleant al UNITER. Singura măsură pe care Senatul UNATC a luat-o, în urma scandalului, a fost interzicerea formală a relațiilor dintre profesori și studenți. Îi băga filme porno sub ochi la serviciu În decembrie 2022, Defapt.ro relata în exclusivitate despre cazurile de abuz și hărțuire sexuală de la Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM). O angajată a mărturisit că șeful SNAM, liberalul Iuliu Alin Udriște, o hărțuiește sexual în mod repetat: "M-a hărțuit un an de zile prin mesaje pe whatsapp, invitații să ies în oraș. Pe scări mă prindea de unde apuca. A încercat de două ori să mă sărute cu forța! Să-mi pună mâna… chestii… (…) A mai încercat și cu alte colege. Le-a luat la rând pe toate.". Potrivit mai multor martori, Udriște i-ar fi arătat femeii pe telefon și un film porno și ar fi încercat să o sărute cu forța. Alin Nicolicea, subordonatul lui Udriște, a confirmat episodul. Angajata respectivă nu a fost singura victimă. Unei alte angajate, gravide, i-a modificat unilateral contractul, dar nu înainte de a o fi invitat în oraș la o petrecere. Refuzat, s-ar fi răzbunat și i-ar fi cerut să părăsească biroul dacă nu vrea să fie mutată de "băieții lui". Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România Femeile hărțuite nu au depus plângere de frică să nu-și piardă locul de muncă. Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul Filia, a explicat de ce femeile hărțuite sexual nu depun plângere: "De foarte multe ori, hărțuirea poate să vină din partea șefului sau a șefei. Atunci îți este frică că vor exista repercusiuni. Te gândești că nici nu o să te creadă cineva și îți mai pierzi și locul de muncă. Sau poate o să încerce să mă pedepsească prin tot felul de tehnici pentru că am avut curajul de a vorbi.". Fost premier, acuzat de asistenta sa În iunie 2023, Europa Liberă România publica mărturia asistentei unui europarlamentar român. Aceasta povesteat un lung șir de abuzuri îndurate din partea eurodeputatului. Acesta îi oferea cadouri scumpe, însă după refuzuri repetate, a recurs la umilințe și comportamente vulgare. Era pusă să meargă în fața lui, ca el să-i admire "posteriorul". Victima a preferat să-și părăsească slujba decât să depună plângere. "Eu pierd totul, el nu pierde nimic", a explicat, invocând frica și influența pe care o avea eurodeputatul în România. Ulterior, G4Media a descoperit că europarlamentarul în cauză era Mihai Tudose, fost premier și eurodeputat din 2019. Contactat de jurnaliști, Mihai Tudose a declarat sec: "Nu comentez. Nu m-a chemat nimeni, la nici o anchetă, nu a fost nici o acuzație oficială". Condamnări timide în România Pe 25 septembrie 2023, youtuber-ul Costandachi Dumitru Alexandru, cunoscut în mediul online drept "Justițiarul din Berceni", a fost condamnat de Curtea de Apel București, pentru hărțuire sexuală. Fosta parteneră a depus plângere împotriva acestuia încă din 2020. După ce victima pusese punct relației, bărbatul a asaltat-o cu sute de mesaje și apeluri, zeci de e-mailuri de pe diferite adrese și de mai multe ori pe zi, bătea la ușa ei, o amenința și o aștepta în fața blocului. În 2022, victima a cerut și un ordin de protecție împotriva lui. A obținut ordinul, însă hărțuitorul l-a încălcat după doar câteva ore. În 2023, Curtea de Apel l-a condamnat definitiv pentru hărțuire sexuală. Pedeapsa: amendă de 7.200 de lei. Femeile preferă să demisioneze Pe 28 noiembrie, 2023, judecătorii de la Tribunalul Militar Cluj l-au condamnat pe colonelul Petru Marcel Florișteanu, pentru comiterea infracțiunii de agresiune sexuală, la o pedeapsă de doi ani şi șase luni de închisoare cu suspendare sub subraveghere. Cu doi ani înainte, o angajată a Jandarmeriei făcuse plângere penală contra colonelului. La dosarul penal, procurorii militari au adunat probe din care rezultă că alte patru femei din Jandarmeria Maramureș fuseseră hărțuite sexual. Acestea au preferat să demisioneze decât să depună plângere. Închisoare cu executare Totuși, în 2023, a avut loc o premieră în România: Judecătoria Suceava a pronunțat o sentință de închisoare cu executare pentru hărțuire sexuală. Fapta s-a petrecut pe 28 iunie 2021. Bărbatul acuzat s-a apropiat de patru femei care se plimbau liniștite și a agresat-o pe una dintre ele. "Inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată peste zona dorsală cu un gest extrem de violent, iar apoi a intrat într-o sală de jocuri din apropiere, râzând. Toate cele patru femei care au asistat la gest s-au arătat indignate, șocate, bulversate de gestul inculpatului. Martorul T.L.L. a declarat, de altfel, că a simțit și teamă, având în vedere că erau singure pe stradă și li se putea întâmpla și lor ceva asemănător", se arată în hotărârea judecătorească. După doi ani de proces, bărbatul a fost condamnat la zece luni de închisoare cu executare. Însă avea și antecedente penale: mai fusese condamnat de două ori pentru viol.

Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR
Eveniment

Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR

Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală. Cea mai mare investiție făcută vreodată în România în domeniul cercetării, 320 de milioane de euro, viciată de procedura de înscriere a proiectelor, susțin mai mulți cercetători. Citește și: Scandal uriaș la Digitalizare: suspiciuni că de la împărțirea a 320 de milioane EUR pentru cercetare au fost excluse marile universități din România printr-o șmecherie birocratică Potrivit acestora, platforma de înscriere a proiectelor a fost prost concepută, astfel încât apar erori grave de gestionare a procesului de depunere a proiectelor. Dar autoritățile susțin că solicitanții n-au respectat regulile de înscriere. Centre de Excelență de 320 de milioane de euro Cei mai buni cercetători români, atât din țară, cât și din diaspora vor primi milioane de euro pentru proiectele lor de cercetare", promitea anul trecut Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID). Ministrul anunța competiția denumită Centre de Excelență (CoEx). Competiția are ca scop consolidarea unor poli de excelență în dezvoltarea mai multor domenii, precum digitalizare, industrie, mediu, resurse naturale, sănătate sau cultură Fiecare propunere de proiect urma să fie evaluată din punct de vedere al calităţii ştiinţifice. Programul CoEx a fost lansat în luna ianuarie de MCID. Organizatorul este UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), instituție care se ocupă și de selectarea proiectelor depuse. Bugetul anunțat: 1,6 miliarde de lei. Însă, în luna iulie, aproape 20% dintre aplicații au fost excluse din competiție. motivul excluderii nu a fost calitatea proiectelor, ci o eroare depistată la procedura de depunere: aceiași cercetători au fost nominalizați drept "persoane-cheie" în două sau mai multe aplicații. 400 de universitari protestează Ca urmare a numărului mare de proiecte respinse din această cauză, peste 400 de cercetători, cadre didactice și universitare au semnat o scrisoare deschisă către ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, și directorul general al UEFISCDI, Adrian Curaj. Potrivit acestora, competiția a fost grav afectată de vicii de organizare: au fost excluse proiecte, nu din cauza calității, ci a unor motive procedurale "eronat formulate și implementate". Erorile ar aparține exclusiv organizatorului competiției, UEFISCDI, iar nominalizarea aceluiași cercetător ca specialist-cheie în două sau mai multe proiecte a fost neintenționată, susțin semnatarii scrisorii. Cauza acestei erori: directorii propunerilor de proiecte nu au avut nici un instrument obiectiv pentru a putea verifica prezența acelorași membri-cheie în mai mult de o aplicație. Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală Acest instrument ar fi trebuit pus la dispoziția directorilor de către UEFISCDI prin însăși platforma de depunere a proiectelor, susțin cei care protestează acum. Platforma ar fi trebuit să poată detecta automat prezența multiplă a unui specialist-cheie în mai multe aplicații (de exemplu, pe baza codului BrainMap introdus în platformă) și să nu permită validarea/finalizarea încărcării unei aplicații în condițiile detectării vreunui conflict de acest fel, mai arată semnatarii scrisorii deschise. "Faptul că există un număr consistent de aplicații care au fost identificate în această situație la prima evaluare a eligibilității (aproximativ 18%) denotă că nu este vorba de o eroare punctuală, evitabilă, a unui anumit consorţiu, ci mai degrabă ne aflăm în faţa unui viciu de procedură", se arată în scrisoare. De asemenea, semnatarii scrisorii au solicitat posibilitatea de a corecta eroarea, putând opta astfel pentru participarea într-o singură propunere de proiect a unui specialist. Curaj se face că nu înțelege Singura reacție de până acum a venit din partea directorului UEFISCDI, Adrian Curaj, și doar la solicitarea edupedu. Curaj a insistat asupra Pachetului de reguli. "Atunci când convenim asupra unor reguli, iar acestea sunt puține, clare și publice, cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a le respecta", a declarat Curaj. Potrivit acestuia, UEFISCDI, ca agenție de finanțare, respectă toți participanții la competițiile organizate, însă în primul rând trebuie respectate regulile competiției. "Ca finanțatori, noi respectăm regulile, iar asta face ca sistemul de cercetare și inovare să aibă încredere in noi. Nu suntem în măsură, ca agenție care organizează competiția, să schimbăm regulile sau să ne facem că nu le aplicăm – în asemenea caz responsabilitatea noastră ar intra în cu totul altă dimensiune. Tot ce facem este transparent, vizibil public, iar deciziile de finanțare sunt doar bazate pe evaluări independente realizate de evaluatori, de regulă străini", a mai declarat Adrian Curaj. Reguli fără instrumente de aplicare Însă regulile nu au venit la pachet cu instrumentele necesare aplicării lor, susțin cadrele universitare. Potrivit Cătălinei Iticescu, prof. univ. dr. la Facultatea de Stiințe și Mediu, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, aplicarea regulii a fost imposibil de controlat. "Nu am avut nici o posibilitatea să gestionăm și să evităm o astfel de situație. Suntem în situația în care practic se aplică o «pedeapsă colectivă». S-a muncit mult la elaborarea aplicațiilor, iar eliminarea din competiție pe baza unui criteriu care nu putea fi controlat de către noi este total incorectă", a spus Iticescu. De ce s-a eliminat verificarea automată? Liviu Chelcea, prof. dr. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, București, a confirmat: "Metodologia nu a prevăzut un sistem de verificare automată a unor astfel de situatii, iar instituțiile coordonatoare nu aveau cum să verifice componența echipelor din alte instituții". "Lipsa de eligibilitate din cauza prezenței unei persoane-cheie în mai multe proiecte este un aspect minor ce putea fi controlat automat", a afirmat și Gabriela Ioana Toroimac, Lector Univ. Dr., la Facultatea de Geografie, București. "Acest aspect nu are legatură cu valoarea științifică a unui proiect și/sau cu munca membrilor echipei de pregătire a propunerii de proiect. Proiectele afectate de această situație sunt cu siguranță din același domeniu științific fundamental. În aceste condiții, se destructurează un întreg domeniu pe o durată semnificativă, cu consecințe asupra soluționării problemelor societății asociate acelui domeniu", a adăugat Toroimac.

Grindeanu sfidează pe toată lumea când vine vorba de Otopeni: ignoră inclusiv Curtea de Conturi, care arată că aeroportul a devenit înghesuit, învechit, abandonat de Transporturi
Economie

Grindeanu sfidează pe toată lumea când vine vorba de Otopeni: ignoră inclusiv Curtea de Conturi, care arată că aeroportul a devenit înghesuit, învechit, abandonat de Transporturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

Dianei Șoșoacă nu-i poate fi retras mandatul de europarlamentar din cauza comportamentului din plen. Doar statul român o poate scoate din PE, dar pentru alte motive
Politică

Dianei Șoșoacă nu-i poate fi retras mandatul de europarlamentar din cauza comportamentului din plen. Doar statul român o poate scoate din PE, dar pentru alte motive

Presa occidentală o desființează pe Diana Șoșoacă: o anti-vaccinistă care a făcut tam-tam pe Facebook vrea să "exorcizeze" Parlamentul European. Totul, în beneficiul Rusiei: Șoșoacă este eurosceptică și pro-rusă. Deocamdată, Șoșoacă va suporta o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și posibile sancțiuni financiare. Dar europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus. Șoșo, vedeta săptămânii în presa europeană Jurnaliștii austrieci remarcă faptul că Dianei Șoșoacă i-a luat mai puțin de o săptămână pentru a fi scoasă din sala de plen a Parlamentului European: "O antivaccinistă convinsă și ultra-credincioasă Kremlinului, Șoșoacă a sugerat aducerea unui preot în Parlament pentru că «diavolul trăiește și lucrează aici». Înainte de a părăsi sala, (…) și-a tras o botniță de câine peste față și a continuat să urle sălbatic. (…) Șoșoacă va provoca multe bătăi de cap Parlamentului.". Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente Presa austriacă amintește și de faptul că Diana Șoșoacă se află pe lista sancțiunilor ucrainene. Ea pledează pentru un "imperiu român" care să includă teritorii din Bulgaria, Moldova și Ucraina, ORF subliniază afinitățile pro-ruse: "Șoșoacă îl vizitează în mod regulat pe ambasadorul Rusiei la București și, printre altele, în octombrie 2023 l-a împiedicat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să vorbească în fața Parlamentului român, în timpul vizitei sale la București.". În Italia, Corriere titrează "Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă urlă în Parlamentul European: își pune botniță și este dat afară din plen". Presa italiană amintește de un interviu al Dianei Șoșoacă pentru ziarul rus Eurasia Daily, în care definea Bucureștiul drept "colonie" a Uniunii Europene. Șoșoacă propunea anexarea teritoriilor ucrainene care aparțineau cândva României. În Franța, presa analizează în profunzime fenomenul Șosoacă sub titlul "O furie în Parlamentul European" (Le Point). Jurnaliștii francezi o descriu ca pe o vedetă a rețelelor sociale, care și-a câștigat adepți în timpul pandemiei de COVID, din rândurile conspiraționiștilor. "Cu botnița lipită de față, Diana Iovanovici Șoșoacă rostește replici greu de înțeles în timp ce ține un sac de gunoi negru. Dianei Șosoacă i-a reușit mișcarea: întreruperea unei sesiuni a Parlamentului European, vehicularea întâmplării pe rețelele de socializare și atragerea tuturor nebunilor care populează lumea conspirației. Pentru acest tămbălău bine orchestrat, ea suportă o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și deduceri financiare. Dar cineva câștigă din asta: Moscova.". Ce spune Regulamentul PE Diana Șoșoacă a încălcat aproape toate regulile de conduită ale Parlamentului European. Acestea sunt stabilite în articolul 10 al Regulamentului de procedură. Potrivit regulamentului, comportamentul deputaților trebuie să fie bazat pe respect reciproc, deputații trebuie să respecte demnitatea Parlamentului și să nu aducă prejudicii reputației sale. De asemenea, aleșii trebuie să nu compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, să nu perturbe ordinea în sala de ședințe și să se abțină de la orice comportament necorespunzător. Și nici să nu afișeze pancarte sau să folosească limbaj ofensator în cadrul dezbaterilor parlamentare din sala de ședințe. Sancțiunile, în special financiare Sancțiunile pentru nerespectarea regulilor de conduită sunt prevăzute la articolul 183, Capitolul 4, al Regulamentului de Procedură. Acestea constau în: a) mustrare b) interdicție ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare, al unei conferințe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituțional, pentru o perioadă de până la un an; c) în cazul unei încălcări a obligațiilor de confidențialitate, o limitare a drepturilor de acces la informații confidențiale sau clasificate pentru o perioadă de până la un an; (d) pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile; (e) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc. În cazul încălcărilor repetate, sancțiunile pot fi dublate. Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus Dar Parlamentul European nu poate demite un europarlamentar Mandatul unui eurodeputat este un mandat național; nici o altă autoritate, în afară de una națională, nu i-l poate retrage. Cu alte cuvinte, doar România poate să-i retragă mandatul europarlamentarului Diana Șoșoacă. Dar în ce condiții? Legea românească 33/2007 este foarte clară: "Cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 și Regulamentului de procedură al Parlamentului European" (art. 9, alin. 8). Ce spune alineatul 3 din aceeași lege: "(...) persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european (...)". Or, Diana Șoșoacă nu se află în nici o incompatibilitate: a demisionat din Senatul României. Pe scurt, pentru comportamentul în plenul PE, România nu-i poate retrage mandatul Dianei Șoșoacă iar Parlamentul European, nici atât. Cazul Lagos: europarlamentar din închisoare Ioannis Lagos a fost ales în Parlamentul European în 2019 ca membru al partidului grec neonazist Zorii Aurii. Partidul a fost catalogat drept organizație criminală în Grecia în 2020. Lagos a fost condamnat pentru "conducerea unei organizații criminale" la 13 ani de închisoare. Deși, din 2021, Lagos se află în spatele gratiilor, el a continuat să fie europarlamentar și a avut voie să-și exercite mandatul timp de cinci ani. Motivul: autoritățile elene nu au notificat Parlamentul European că mandatul lui Lagos a fost retras. Astfel, Lagos a continuat să primească salariul europarlamentar de 10.075 de euro pe lună.

Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii '60, personal neprietenos, fără spații pentru copii
Economie

Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii '60, personal neprietenos, fără spații pentru copii

Otopeni, cel mai prost aeroport european. Aeroportul "Henri Coandă" este pe ultimele locuri în clasamentele europene: încremenit în anii ‘60, plictisitor, scump. Dacă zborul are întârziere, aeroportul Henri Coandă este cel mai neplăcut loc pentru a-ți petrece timpul. 129 din 132 la nivel global În 2019, la nivel global, "Henri Coandă" s-a situat pe locul 129 din 132 de aeroporturi. La nivel european, s-a situat pe locul patru al celor mai prost cotate aeroporturi. Citește și: Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget. Din profitul de 453 milioane lei, 401 s-au dus la stat Criteriile clasamentului: punctualitatea plecărilor și sosirilor (60% din evaluare), calitatea serviciilor (20%), calitatea magazinelor și restaurantelor (20%). Scorul total obținut a fost de 6.03. Punctualitatea zborurilor: 6 Calitatea serviciului: 6.1 Gastronomie si magazine: 6 Aeroportul a avut un rating de patru din zece pe Skytrax. Potrivit pasagerilor, personalul este "neprietenos", iar design-ul, învechit: "Amintește de anii 1960". Otopeni, cel mai prost aeroport european Cinci ani mai târziu, lucrurile par neschimbate. În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Criteriile: numărul de restaurante și magazine, atracții diferite, timpii medii de așteptare la controalele de securitate, costurile mâncării și băuturii. Scorul maxim a fost a fost obținut de Aeroportul Berlin Brandenburg: 79,5 puncte. Aeroportul "Henri Coandă" s-a situat pe ultimul loc, cu 34,5 puncte. Aeroportul a fost cotat și drept "Cel mai plictisitor aeroport din Europa". Cel mai bun: Berlin Brandenburg Potrivit clasamentului, cel mai bun aeroport unde poți petrece timpul, în cazul unui zbor întârziat, este Aeroportul Berlin Brandenburg. Acesta are peste 45 de magazine (inclusiv un magazin LEGO pentru copii), 35 de restaurante și cafenele și multe zone destinate copiilor. Există, de asemenea, cinci saloane destinate relaxării. Costul intrării: 42 de euro (în jur de 200 de lei). Costul unei beri: 4.61 euro (în jur de 23 de lei). Încremenit în 1965 Pe ultimul loc al clasamentului, Aeroportul Internațional "Henri Coandă": cel mai plictistor și urât aeroport. Nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului. Are foarte puține magazine și restaurante. Pe Otopeni, la terminalul Plecări, există 14 magazine, dintre care șapte Aelia, patru Relay, două Discover și un magazin de jucării. Cele mai multe dintre locurile care servesc mâncare sunt cafenele sau standuri de fast food. La terminalul Plecări există un singur restaurant și câteva standuri de fast-food administrate de zece firme. Nu există zone destinate copiilor, spre deosebire de majoritatea celorlalte aeroporturi din clasament. Nu ai cu ce să-ți ocupi timpul: aeroportul nu oferă nimic special. Personal neprietenos, cozi mari la bagaje Deși există patru saloane de lounge, un bilet costă mai mult decât un lounge la Berlin: prețurile încep de la 47,64 de euro. Este al doilea cel mai scump bilet de lounge din Europa, după aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Pe "Henri Coandă", biletul pentru un salon VIP este de 96,61 euro. Potrivit mărturiilor unor pasageri străini, nemulțumirile sunt legate și de timpii de așteptare pentru ridicarea bagajelor: până la o oră. Mai mult, personalul este neprietenos, nu ai unde să bei o cafea și cozile sunt lungi la controalele de securitate. Dacă pe Aeroportul Berlin Brandenburg este puțin probabil să aștepți (80% dintre zboruri pleacă la timp), pe "Henri Coandă" doar 53% din zboruri pleacă la timp. În 2024, Skytrax a clasat Aeroportul "Henri Coanda" drept Aeroport Regional de 3 Stele.

Slovacia și Italia, țări în care se înregistrează atacuri ale urșilor, folosesc pușca. Italienii pot împușca 4% din exemplare pe an. În România, asta ar echivala cu uciderea unui urs pe zi
Eveniment

Slovacia și Italia, țări în care se înregistrează atacuri ale urșilor, folosesc pușca. Italienii pot împușca 4% din exemplare pe an. În România, asta ar echivala cu uciderea unui urs pe zi

Slovacia, Italia tratează urșii cu pușca, deși, împreună, aceste două țări au doar câteva sute de exemplare. Prin comparație, în România sunt aproximativ 8.000 de urși. Slovacia: urșii, monedă electorală În Slovacia, frecvența atacurilor urșilor a crescut în ultimii trei ani. În 2023, au fost înregistrate douăzeci de incidente, față de doar opt în 2021, potrivit datelor Ministerului Mediului din Slovacia. Citește și: Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112 De la începutul anului 1999 până la sfârșitul anului 2023, au fost înregistrate 97 de atacuri în care au fost rănite 108 persoane. În martie a.c., în orașul turistic Liptovský Mikuláš de la poalele Munților Tatra, s-a declarat stare de urgență: cinci persoane au fost agresate de urs, în plină zi, pe străzile din oraș. În urmă cu câteva zile, pe un traseu din Munții Tatra, o turistă din Belarus a fost atacată de un urs și, a murit, căzând într-o prăpastie, în timp ce încerca să scape. Tomáš Taraba, ministrul Mediului a declarat că numărul urșilor crește anual cu aproximativ 20%, de când vânătoarea lor a fost interzisă. Într-o postare pe Facebook, ministrul acuza oficialii Uniunii Europene: "Nu sunt deloc interesați de viețile poporului nostru". Problema urșilor a fost lozul câștigător al votului pentru europarlamentare pentru Taraba și Partidul Național Slovac. Braconier la conducerea unui Parc Național De când a câștigat alegerile, Taraba a început o epurare a oficialilor responsabili cu mediu. A înlocuit experții de mediu cu vânători, oamenii de știință - cu directori ai departamentelor de silvicultură. Peter Olexa, membru al Partidului Național Slovac, a fost numit în noiembrie 2023 să conducă Parcul Național Tatra. În 2014, Olexa fusese condamnat pentru braconaj. Noul director a interzis experților angajați ai Parcului să mai vorbească cu presa despre modalitățile neletale de a controla urșii. Michal Haring, expert în problemele de management al urșilor, a fost forțat să demisioneze. Haring propusese controlarea populației de urși prin monitorizarea și cipare, în loc de omorâre. Olexa a a declarat că Haring "a arătat dificultăți în a respecta ierarhia și nu a lucrat pentru obiectivele organizației, ci a încercat să-și îndeplinească proiectele private". Italia: atacurile din Trentino În Italia în prezent trăiesc aproximativ 200 de urși. Majoritatea sunt concentrați în regiunea Trentino. Deși în Italia, în ultimii 150 de ani au fost raportate doar opt atacuri ale urșilor, toate au început cu anul 2014 și toate au avut loc în Trentino. În 2014, o ursoaică cu pui a atacat un culegător de ciuperci, atacul soldându-se cu răni superficiale. În 2015, o altă ursoaică a atacat doi bărbați, în luni diferite. Aceeași ursoaică a atacat, în 2017, un pensionar din Cadine în timp ce își plimba câinele. Bărbatul a fost internat în spital, iar ursul a fost omorât în 2022. În 2020, un tânăr carabinier a fost atacat de un urs care, cu două luni mai devreme, atacase un tată și fiul acestuia, pe muntele Peller. În 5 martie 2023, un bărbat a fost atacat în timp ce se plimba pe munte cu câinele său. Primul atac mortal al unui urs din Italia din istoria contemporană a avut loc în aprilie, 2023: Andrea Papi, un tânăr care făcea jogging pe un traseu montan. În luna februarie 2024, un urs brun, cunoscut sub numele de M90, fost împușcat de poliția forestieră în provincia nord-italiană Trentino. Animalul manifestase "încredere excesivă" în jurul oamenilor. Un eșec administrativ În anii '90, în Alpii italieni populația de urși era practic dispărută. În 1999 s-a implementat programul de repopulare a zonei cu urși bruni "Life Ursus": o duzină de urși au fost aduși din Slovenia și eliberați în regiunea Trentino. Însă gestionarea programului de repopulare s-a dovedit un eșec administrativ. A fost întocmit Planul de Acțiune Interregional pentru Conservarea Ursului Brun din Alpii central-estici (PACOBACE). Programul a transferat responsabilitatea gestionării populației de urși către autorităților regionale: acestea trebuia să asigure crearea unor coridoare capabile să atragă urșii în diferitele teritorii ale regiunilor învecinate cu Trentino. Ulterior nașterii primilor pui, autoritățile regionale au refuzat însă să primească urșii pe teritoriile lor, în ciuda faptului că semnaseră planul. Slovacia, Italia tratează urșii cu pușca Regiunea Autonomă Trento a trebuit astfel să gestioneze de una singură populația urșilor, care creștea de la an la an. A fost stabilit Planul Provincial pentru Fauna Sălbatică. Planul prevedea o serie de măsuri de prevenire și monitorizare, precum instalarea unor coșuri de gunoi rezistente, investigarea comportamentului ursului folosind zgărzi radio aplicate unui număr mare de subiecți, înființarea unor adăposturi mai bune pentru animale. Nici una dintre aceste măsuri nu a fost implementată în parametri optimi. În luna martie, 2024 a fost aprobată legea Trentino. Aceasta reglementează sacrificarea urșilor: până la opt urși pot fi uciși pe an, dacă sunt considerați periculoși sau "prea îndrăzneți" în preajma oamenilor. Practic, în Italia pot fi uciși anual 4% din toate exemplarele de urs. Dacă așa ceva ar fi permis în România, care are aproximativ 8.000 de urși, ar putea fi împușcați 320 de exemplare anual.

Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112
Mediu

Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor, după ce "extragerea" animalelor pentru trofee a fost sistată în România. Cum au scăpat de împușcare 552 de urși Deși legislația UE interzice vânarea urșilor, oferă posibilitatea obținerii unor derogări, în situațiile în care animalele amenință siguranța oamenilor. Citește și: Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane – sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici În baza acestor derogări, Ministerul Mediului a emis în 2016 un ordin care prevedea aproape 1.700 de "intervenții" pentru urși, lupi și pisici sălbatice. Intervențiile presupuneau recoltarea (adică împușcarea) sau capturarea animalelor "în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic". Din cei 552 de urși incluși în acest ordin, 492 erau repartizați gestionarilor de fonduri cinegetice și60 erau la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului. Însă autoritățile publice puteau ceda această cotă gestionarilor de fonduri cinegetice. Mai mult, ordinul aproba "comerțul cu produse obținute din exemplare de urs recoltate", dând astfel undă liberă vânătorilor de trofee. Serviciul de Urgență pentru Animalele Sălbatice, pe hârtie Ordinul fusese emis pe baza unui studiu întocmit de președintele unei asociații de vânători. În urma presiunii publice iscate de WWF, Cristiana Pașca Palmer, pe atunci ministrul Mediului, a suspendat ordinul, menționând necesitatea unor studii relevante. În paralel, Palmer anunța înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animalele Sălbatice (SUAS), pentru cazurile în care omul sau bunurile acestuia sunt ameninţate de urs, lup sau alte carnivore. "Vom folosi dispeceratul 112 pentru a activa echipele de intervenţie, iar acestea vor interveni cu tranchilizante, arma urmând să fie ultima opţiune", a declarat la vremea respectivă Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului. SUAS nu a fost niciodată înființat. Însă, din 2017, ordinele emise prevedeau că acele cote de intervenții vor rămâne la Ministerul Mediului și vor fi folosite sub stricta supraveghere a autorității de mediu, doar pentru cazurile în care sunt raportate conflicte între populație și carnivorele mari. Nu pentru vânătoare sportivă. Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor Odată cu anularea ordinului din 2016, multe dintre fondurile de vânătoare au sistat alimentarea punctelor de hrană pentru urși. Asociațiile de vânători luau în concesiune fondurile de vânătoare pentru perioade de circa zece ani, fiind cele care asigurau hrana animalelor. Sumele plătite ministerului se stabileau în funcție de cât de ofertant era locul pentru vânătoare. Vânătorii erau cei care asigurau hrana animalelor și administrau relația cu ciobanii păgubiți în urma atacurilor urșilor. În 2020, Direcția Silvică Argeș (DSA), care avea în administrare fondul de vânătoare de pe Transfăgărășan, a fost amendată pe motiv că nu a asigurat hrana animalelor în pădure. Ministrul Mediului spune că nu avem resurse de hrană Directorul DSA, Armand Chiriloiu, a declarat că Direcția punea hrană urșilor doar când era permis vânatul și comercializarea trofeelor: "Atunci câștigam 80.000 de euro pe an și foloseam din aceşti bani pentru hrană. Acum nu mai este așa! (…) Nu pot să plătesc 2.000 de lei din contul societăţii pentru ceva ce nu avem obligaţia să facem.". În 2021, primarul Brașovului, Allen Coliban, a convocat o întâlnire cu gestionarii fondurilor de vânătoare, solicitând reluarea alimentării punctelor de hrană. În 2023, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că fondurile cinegetice nu pot hrăni "ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE". La înfometarea sistematică cauzată de autorități s-au adăugat defrișările masive, care au limitat habitatul urșilor și febra comerțului cu fructe de pădure și ciuperci, exportate în străinătate, care a exploatat haotic resursele pădurilor din România. În lipsa hranei, urșii au început să coboare spre așezările umane. Atacurile, creștere de 30 de ori În 2017, la un an după interzicerea vânătorii de urși pentru trofee, reprezentanții Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud raportau că numărul urşilor crescuse în județ cu peste 50 de exemplare faţă de 2016. În același an, în Harghita, s-au înregistrat 73 de cazuri de pagube provocate în urma atacurilor urşilor, un număr aproape dublu faţă de 2016. A crescut și numărul apelurilor de urgență care semnalau prezența urșilor în apropierea habitatelor. Dacă, în 2016, STS raportase 231 de astfel de apeluri, în 2020 înregistrase 1.757. În 2021, numărul acestora ajunsese la 6.269. În același an, Guvernul adoptase Ordonanța 81, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată și graduală a autorităților asupra urșilor aflați în intravilan. Metodele specificate: alungare, tranchilizare şi relocare, eliminare prin eutanasiere sau împuşcare. În 2022, Klaus Iohannis a promulgat și un amendament depus de UDMR: intervenţia imediată împotriva urşilor periculoşi se putea face și în exteriorul localităţilor. Peste 20 de apeluri la 112 zilnic Ministrul Mediului de la acea dată, Tanczos Barna, afirma că soluţia pe termen lung rămâne însă "gestionarea corectă a populaţiei de urs". Barna afirma că Ministerul Mediului derula un proiect de zece milioane de euro pentru estimarea populaţiei de urs brun, proiect care urmărea scăderea numărului conflictelor om-urs, prin conservarea habitatului natural al ursului. La începutul anului 2023, Tánczos Barna afirma că pe teritoriul României există un număr cuprins între 7.536 exemplare și 8.093 exemplare de urs brun. Ministrul amintea și că, urmare a Ordonanței 81, nici 5% din intervenții nu fuseseră de recoltare (împușcare), peste 80% din intervenții fiind prin alungare. În plus, ministrul spunea că apelurile la 112 scăzuseră față de anii precedenți până la 3.473 (dar numai până în luna aprilie a lui 2023). La finalul anului 2023, însă, STS raporta cea mai mare cifră înregistrată din 2016: peste 7.500 de apeluri care anunțau prezența sau atacurile urșilor.

RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane
Mediu

RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane

RetuRO SGR face bani, nu colectare. În România, schema de funcționare a sistemului SGR (sistemul de garanție-returnare) este similară celor implementate în alte țări europene. RetuRO SGR face bani, nu colectare Marcel Ciolacu l-a comparat cu sistemul german. Premierul a declarat că RetuRO va fi "al doilea cel mai mare" după cel din Germania. Însă sistemul din Germania este unic în Europa, totul fiind informatizat. Nici comparația cu alte țări nu ne avantajează: în România, potrivit reprezentanților RetuRO, există aproximativ 3.000 de automate operaţionale de colectare, potrivit ZF, și patru centre de sortare și numărare. RetuRO SGR, însă, susține, potrivit unei informații transmise DeFapt.ro, că numărul de automate este de 4.000. Danemarca, în schimb, are 14.500 de stații de colectare, la o populație de nici șase milioane de locuitori. În acest timp, RetuRO SGR, administratorul sistemului de garanție-returnare, se alege cu 30 de milioane de euro lunar în conturi, dar numărul automatelor nu crește. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri La fel de adevărat este că, prin lege, sarcina achiziționării automatelor de reciclare este a comercianților. O situație care arată că sistemul este prost gândit și administrat. Germania: totul informatizat, returnare ambalaje - 95-99% Potrivit estimărilor Agenției Federale de Mediu, rata de returnare a ambalajelor în Germania este între 95 și 99%. În Germania sistemul de garanție-returnare funcționează în regim informatizat. Sistemul nu implică doar producătorii, comercianții, colectorii și instalațiile de sortare, ci și specialiști în informatică și producătorii de cerneală specială, pentru etichete. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Etichetarea ambalajelor se face printr-un marcaj DPG, realizat cu această cerneală specială și fiecare primește un cod unic: GTIN (Global Trade Item Number). Atât automatele, cât și instalațiile de sortare citesc codul GTIN, pe baza căruia fiecare ambalaj este înregistrat automat în baza de date a sistemului DPG. În această bază de date sunt înscrise, de la bun început, toate ambalajele DPG. Astfel, fiecare înregistrare de date creată de automatul de colectare este atribuită imediat producătorului. În momentul colectării, producătorul primește o cerere electronică pentru plata garanției. Astfel, garanția e plătită în timp real, fiind controlată, gestionată și facturată încă de la introducerea pe piață și vânzarea unui produs. În paralel cu înregistrarea automată, ambalajul este distrus fizic și reciclat. În Germania, automatele de colectare pot identifica și primesc și ambalajele deteriorate. În supermarketurile din Germania o persoană este angajată cu normă întreagă pentru a avea grijă de buna funcționare a mașinilor. Danemarca, 14.500 de puncte de colectare la șase milioane de locuitori Anul trecut, în Danemarca, 92% din ambalajele au fost returnate și reciclate. Sistemul danez de garanție returnare, Dansk Retursystem, este operațional din 2002. Este gestionat de o asociație non-profit, aflată sub supravegherea Ministerului Mediului și Alimentației, care îi oferă licența o dată la trei ani. Sistemul include șase actori: furnizori (producător/importator), comercianți, puncte de colectare (automate și stații de depozitare), colectori și uzinele de procesare. Schema de funcționare este similară cu cea implementată de România. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Însă, potrivit lui Hanne Svenningsen, șeful departamentului de mediu și climă la Dansk Retursystem, în Danemarca există aproximativ 14.500 de puncte de colectare. În afară de supermarket, aparatele de colectare sunt amplasate și în restaurante și în clădiri de birouri. Unul dintre punctele cheie al succesului SGR-ului danez sunt automatele Drop and Go. Acestea au capacitatea de primire a 300 de sticle simultan și sunt amplasate în centre comerciale și stadioane. În Danemarca automatele preiau și ambalaje din străinătate, chiar dacă nu oferă garanție pentru acestea. Irlanda, mai multe automate la mia de locuitori decât România În Irlanda sistemul SGR a fost implementat pe 1 februarie 2024. Este gestionat de organizația Re-turn, iar modul de desfășurare este similar celui din România. Diferențele există la nivel operațional. După patru zile de la introducerea sistemului, peste 2.000 de automate de colectare erau deja amplasate în toată țara (la o populație de aproximativ cinci milioane de locuitori). Există automate atât în supermarketuri, cât și în magazine mai mici sau în benzinării. Toate automatele trebuie să îndeplinească standardele Re-turn. Colectarea ambalajelor de la comercianți se face în mod regulat, fără a se aștepta atingerea unui anumit plafon, cum se așteaptă în România. Campaniile de conștientizarea și grija pentru funcționarea optimă a automatelor de colectare au dus ca ratele returnărilor ambalajelor să atingă rapid cifre record. La nici trei luni de la implementarea sistemului au fost returnate peste 30 de milioane de ambalaje. De la lansare, șapte automate s-au defectat, însă au fost înlocuite rapid.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră