vineri 22 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Internațional

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de teste cu rachete, având în prezent una dintre cele mai puternice rachete nucleare, capabilă să lovească orașe din SUA. Potrivit analiștilor, Coreea de Nord poate deveni chiar mai periculoasă decât Rusia sau China. Iar recenta întâlnire la Moscova a lui Kim Jong-un cu Putin nu face decât să crească îngrijorările occidentale. Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare Dictatorul nord-coreean a declarat recent că dorește să dea un nou impuls producției naționale de rachete. Potrivit KCNA, agenția de presă de stat, la ședința Comisiei Militare Centrale, Kim Jong-un a vorbit despre „acțiuni militare majore” împotriva Coreei de Sud, declarând că a ajuns la o „concluzie importantă cu privire la intensificarea în continuare a pregătirilor armatei coreene pentru război, într-o manieră ofensivă”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Kim a cerut companiilor de apărare să „avanseze producția în masă a diferitelor arme și echipamente”. El a cerut, de asemenea, „exerciții de război active” pentru „operarea eficientă cu cele mai noi arme și echipamente”. Număr record de teste cu rachete Pe 24 martie 2022, în timp ce la Bruxelles liderii G7 se întâlneau de urgență pentru a dezbate situația provocată de războiul din Ucraina, Coreea de Nord anunța succesul testării rachetei Hwasong-17, cea mai puternică ICBM (rachetă balistică intercontinentală) pe care o deține. Cu o rază de acțiune de 15.000 de kilometri, Hwasong-17 ar putea lovi orice oraș de pe continentul SUA. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de cel puțin 95 de teste cu rachete, întețindu-și amenințările, susținând că are și focoase nucleare tactice mai mici care pot fi trase către ținte din Coreea de Sud. În plus, se estimează că are zeci de arme nucleare și un arsenal de rachete capabile să lovească în toată Europa și Statele Unite. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Potrivit Casei Albe, aproximativ jumătate din programul de rachete al Coreei de Nord este finanțat prin atacuri cibernetice și furtul de criptomonede. Sud-coreenii vor și ei să se înarmeze nuclear Potrivit unui sondaj realizat la începutul acestui an, în Coreea de Sud, 73% dintre sud coreeni au declarat că țara lor trebuie să-și dezvolte propriile arme nucleare, chiar dacă SUA nu sunt de acord. Sud-coreenii sunt din ce în ce mai îngrijorați că vor fi abandonați de americani în cazul unui atac din partea Coreei de Nord. Din cauza aceasta au apărut grupuri sociale, precum Forumul pentru Strategie Nucleară, care militează pentru dezvoltarea armelor nucleare. Ideea a fost vehiculată și la nivel înalt. Pe 11 ianuarie, la o întâlnire cu oficiali din ministerele de Apărare și Afaceri Externe, președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a afirmat că e posibil ca „Țara să importe arme nucleare tactice sau să ni le construim singuri”. Președintele sud-coreean a adăugat că, dacă s-ar lua decizia de a dezvolta arme nucleare, Seulul ar putea să le construiască „destul de repede, având în vedere capacitățile științifice și tehnologice”. Programul secret nuclear din Sud Yoon Suk-yeol este primul președinte sud-coreean care a ridicat această problemă, din anii ‘70. Președintele de atunci, Park Chung-hee, condusese un program secret, descoperit de ofițerii de informații americani, în 1974. În primăvara anului 1975, SUA a lansat un ultimatum: Seulul ar putea continua pe acest drum, dar mai bine ar lăsa Washingtonul să-l apere, cu toată forța arsenalul său nuclear deja existent. Programul de cercetare a armelor nucleare al Coreei de Sud s-a încheiat la 23 aprilie 1975, o dată cu ratificarea Tratatului de neproliferare nucleară. Însă, în prezent, situația geopolitică s-a schimbat: Coreea de Nord construiește arme nucleare din ce în ce mai sofisticate care pot viza chiar orașe din SUA, iar sud-coreenii se întreabă dacă, în aceste condiții, Washingtonul va veni în continuare să-i apere. Scenariul cel mai vehiculat în Coreea de Sud: dacă Kim Jong-un decide să atace, ce vor face SUA, în cazul în care Coreea de Nord va amenința că va detona o bombă nucleară chiar deasupra americanilor? Declarația de la Washington Neliniștile crescânde din Coreea de Sud au provocat îngrijorări și în SUA. Dacă Seulul va alege să se înarmeze nuclear, va urma Japonia, ceea ce va duce la o cursă a înarmărilor nucleare în întreaga regiune - un scenariu deloc plăcut nici pentru SUA, nici pentru China. Pe 26 aprilie, a avut loc o întâlnire între Joe Biden și Yoon Suk-yeol, cei doi președinți semnând un document, „Declarația de la Washington”, prin care s-a reiterat sprijinul americanilor și colaborarea celor două state. Potrivit Declarației, președintele Biden a reafirmat că angajamentul Statelor Unite față de Republica Coreea și poporul coreean este „de durată și ferm” și că orice atac nuclear al Coreei de Nord împotriva Republicii Coreea de Sud „va primi un răspuns rapid, copleșitor și decisiv”. De cealaltă parte, Yoon Suk-yeol a reafirmat, chiar și indirect, intenția Coreei de Sud de a rămâne în cadrul Tratatului de neproliferare nucleară. Un aspect militar cheie al Declarației a fost promisiunea SUA de a trimite un submarin cu rachete balistice nucleare în Coreea de Sud pentru o „vizită”, la o dată nedezvăluită. Un mesaj simbol, pentru a descuraja Coreea de Nord și a demonstra hotărârea Washingtonului de a-și apăra aliatul. Efectul nu a fost cel scontat. La câteva zile după, sora liderului nord-coreean a avertizat că acest acord va duce la un „pericol grav”. La nivel politic, în Coreea de Sud, Youn Kun-young, parlamentar din partea Partidului Democrat, aflat în opoziție, a criticat și el acordul. „Dacă Coreea de Nord ar lansa un atac nuclear, nu s-ar termina totul pentru noi?”, a conchis acesta într-un interviu acordat CBS coreean. Coreea de Nord, mai amenințătoare decât China și Rusia Andrej Lankov, profesor la Universitatea Kookmin din Seul și unul dintre cei mai renumiți experți în ceea ce privește politica din Coreea de Nord, a explicat de ce situația din Asia poate fi mai periculoasă decât războiul împotriva Ucrainei. „Dacă SUA ar renunța la unele sancțiuni atâta timp cât nu vor fi testate arme nucleare, ar fi un acord foarte riscant din punct de vedere politic pentru orice președinte american, pentru că atunci ar admite că Coreea de Nord este un stat nuclear și că se poartă negocieri cu el. Orice președinte care ar face acest lucru ar fi criticat de opoziție și de mass-media ca fiind lipsit de verticalitate și capitulând în fața unui dictator. Nici un președinte nu vrea să intre în istorie așa. De aceea, fiecare președinte transmite problema succesorului său. În ceea ce privește China, care are o influență enormă asupra Coreei de Nord, fiind aproape singura țară care îi oferă sprijin economic, aceasta nu are nici un interes prezent să intervină, deoarece Coreea de Nord e folosită ca «zonă tampon» împotriva SUA. Dacă americanii ar fi suficient de nebuni pentru a invada China, ar trebui mai întâi să-și facă drum prin Coreea de Nord. Pentru a menține acest tampon, China furnizează Coreei de Nord benzină, îngrășăminte și alimente”. Phenianul, amenințat doar din interior Phenianul nu va renunța în nici un caz la armele sale nucleare, căci acestea sunt asul din mânecă. Însă armamentul nuclear are un preț: din cauza restricțiilor internaționale, oamenii suferă de multe lipsuri. Cei trei ani de frontiere închise au avut un impact puternic asupra economiei. Lipsa de alimente e, în prezent, cea mai mare problemă a Phenianului. Deși asistenții umanitari internaționali au părăsit Coreea de Nord, iar amploarea exactă poate fi doar ghicită, potrivit ultimelor rapoarte, mai mult de jumătate dintre nord-coreeni suferă de foame. Peste sistemul imunitar fragilizat al populației s-a suprapus și coronavirusul, căci nimeni în țară nu a fost vaccinat. Majoritatea spitalelor nu au medicamente, aparatură adecvată, electricitate sau apă curentă. Analiștii avertizează că izolarea actuală a ţării, combinată cu recolte proaste şi o economie ineficientă ar putea însemna că Coreea de Nord se va confrunta, curând, cu o nouă foamete. Iar oamenii nu au uitat marea foamete din anii ‘90, care a ucis mai mult de un milion de oameni. Potrivit Crucii Roșii, cei mai norocoși nord-coreeni au supraviețuit atunci cu un singur bol de orez pe zi, restul mâncând iarbă, frunze uscate sau rădăcini. În ciuda opresiunii, regimul Kim știe că populația nu va accepta o altă foamete mortală, guvernul de la Phenian trebuind să găsească rapid o soluție la toate problemele interne cu care se confruntă în prezent.

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare (sursa: kremlin.ru)
UE vrea să reglementeze presa europeană (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea să reglementeze presa europeană

UE vrea să reglementeze presa europeană. În septembrie anul trecut, Comisia Europeană a elaborat un proiect care să asigure libertatea presei în țările membre: European Media Freedom Act (EMFA). EMFA a fost conceput în special pentru mass-media din țările est-europene, precum Ungaria, Polonia, Slovenia și România. Însă, în mod surprinzător, nu țările vizate au fost cele care s-au opus acestui proiect de lege, ci Germania și Franța. UE vrea să reglementeze presa europeană Cele mai importante propuneri legislative ale textului inițial al EMFA vizau libertatea editorială a jurnaliștilor și interzicerea spionării acestora. Potrivit proiectului, interferența politică trebuie să dispară iar publicitatea de stat în mass-media să fie transparentă. Companiile de media private trebuie să-și dezvăluie proprietarii și să protejeze independența deciziilor editoriale. Poliția, serviciile de informații sau autoritățile judiciare nu au dreptul să rețină, să percheziționeze sau să supună jurnaliştii supravegherii pentru a-i forţa să-și dezvăluie sursele. În plus, proiectul prevedea înființarea unui Consiliu european pentru servicii media, pentru monitorizarea și implementarea noilor reguli. Eventualele contestațiile legale cu privire la încălcări ale legii ar urma să fie adresate, prin intermediul acestui consiliu, Curții Europene de Justiție. Editorii germani: "act nedemocratic" Cele mai înflăcărate grupuri de lobby contra proiectului legislativ au fost ENPA (Asociația Editorilor de Ziare Europene) și organizația germană BDZV (Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare). Acestea au denunțat EMFA ca fiind un „act nedemocratic”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Președintele ENPA este francezul Jean-Pierre de Kerraoul, iar vicepreședintele, germanul Valdo Lehari Jr. ENPA a susținut că, potrivit tratatelor UE, reglementările în ceea ce privește presa și politica țin de fiecare stat în parte. Ca urmare, trebuie să existe reguli diferențiate adaptate caracteristicilor fiecărei piețe naționale de media. „Nu vedem nici un motiv sau justificare pentru a armoniza legislația media la nivelul UE sau pentru a pune presa scrisă și digitală sub supravegherea reglementară a unui Consiliu european pentru servicii media, cu implicarea Comisiei Europene”, a arătat ENPA. Potrivit Asociației, privarea editorilor de a impune linia editorială și de a participa la gestionarea zilnică a propriilor publicații este un abuz: „Un lucru deosebit de grav, având în vedere că editorii sunt cei care în cele din urmă poartă responsabilitatea morală, juridică, financiară și politică pentru publicațiile lor”. În ceea ce privește membrii asociației germane BDZV, aceștia au susținut că „EMFA nu promovează libertatea presei, ci o subminează”, invocând dreptul unui editor de a alege politica redacțională a companiei mass media pe care o finanțează. Döpfner (Axel Springer) se opune vehement În Germania, un puternic magnat mass-media s-a opus vehement proiectului european. Este vorba despre Mathias Döpfner, CEO și coproprietar al gigantului media Axel Springer (care deține, printre altele publicațiile Bild și WELT). Până anul trecut, Döpfner a fost președintele BDZV și este un susținător vocal al ENPA. La începutul anului 2023 Döpfner a fost implicat într-un scandal de abuz de putere. Într-o corespondență privată, Döpfer a cerut redactorului-șef al ziarului Bild să-i susțină pe liberali în timpul alegerilor din Germania din 2021. „Aceasta este singura șansă de a evita declinul total al țării”, a menționat acesta, adăugând că și-ar dori reportaje favorabile FDP în Bild. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În timpul negocierilor privind EMFA, potrivit unor documentele diplomatice confidențiale, delegația germană a folosit aceleași argumente ca editorii de presă germani încurajați de Döpfer. Negociatorii germani au exprimat așadar obiecții „considerabile” față de restrângerea „marjei de decizie pentru editori”. Franța vrea să poată spiona jurnaliști Opoziția majoră a Franței s-a manifestat în legătură cu articolul 4 din proiectul EMFA. Acesta interzicea în mod explicit măsurile coercitive luate împotriva jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele, precum și monitorizarea comunicărilor acestora și utilizarea programelor de spionaj pe computerele și telefoanele lor. Negociatorii francezi au invocat „securitatea națională”, cerând revizuirea acestui articol. Franța a susținut că spionarea jurnaliştilor şi utilizarea software-ului de spionaj împotriva lor ar trebui să fie permise, dacă acestea sunt în interesul siguranței naționale. În urmă cu doi ani, o investigație The Guardian, Le Monde și Washington Post a arătat cum actorii de stat din mai multe țări au folosit în mod abuziv programul spion Pegasus împotriva jurnaliștilor din mai multe țări. Cererea Franței de revizuire a articolului care ar fi interzis supravegherea jurnaliștilor a fost susținută în mod explicit de Germania, Țările de Jos, Republica Cehă, Luxemburg și Grecia. Celelalte state nu s-au opus. Textul EMFA, modificat Proiectul EMFA a fost aprobat anul acesta de Comisia de Cultură a Parlamentului European, urmând să fie adoptat la începutul lunii octombrie. Însă, în urma negocierilor impuse de Germania și Franța, textul a suferit modificări drastice. Mai ales în punctele cheie: spionarea jurnaliștilor și independența editorială. Dacă prima versiune a textului prevedea interzicerea supravegherii jurnaliştilor de către statele membre, în cele din urmă a fost adăugată, la presiunea Franţei, o excepţie în cazul problemelor de „securitate naţională”. Acum, textul prevede că statele pot folosi „software de supraveghere intruziv în orice dispozitiv sau mediu folosit de mass-media, de redacție sau de orice colaborator” în cazul în care există „riscuri pentru securitatea națională”. O altă modificare, impusă de lobby-ul editorilor germani, se referă la prevederea care acordă libertate editorială jurnaliştilor. În noul text, aceștia au toată libertatea, dar doar „în cadrul liniei editoriale”, trasată de proprietarii mass-media.

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal (sursa: X/ESWA)
Eveniment

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal. Prostituția în Europa este o afacere în plină expansiune. În prezent, atrage aproximativ trei milioane de clienți pe zi. Recent, europarlamentarii au cerut măsuri pentru combaterea prostituției, după o idee inspirată din legislația adoptată în Suedia în 1999. Acesta prevede pedepsirea clienților și dezincriminarea lucrătorilor sexuali. Clienții prostituatelor să fie incriminați penal Deși reglementarea legislativă în ceea ce privește prostituția este responsabilitatea statelor membre, problema a fost preluată la nivel european. Citește și: Cum procura drogurile dealer-ul de la Catena: se ocupa de colectarea medicamentelor expirate de la farmaciile lanțului și de cele nefolosite de pacienții decedați Parlamentul European a adoptat, la nivel de comisie, un raport de inițiativă prin care se solicita ca modelul suedez al legii privind prostituția, adică pedepsirea clientului, să fie generalizat în toate țările membre ale Uniunii Europene. Ideea de bază: dacă cerere nu va mai exista, va scădea oferta. Cu 234 voturi pentru, 175 voturi împotrivă și 122 abțineri, raportul a fost aprobat, urmând să fie analizat pentru elaborarea unei propuneri legislativă. Inițiatoarea proiectului este Maria Nöichl, membru al Parlamentului European care reprezintă Germania și membră a Partidului Socialiștilor Europeni. Aceasta a declarat că o asemenea lege ar reduce prostituția și violența contra femeilor: „Prostituția este un tip de violență împotriva femeilor... Trebuie să reducem cererea (...), să clarificăm că nu e permis să cumperi corpul unei femei". Două modele de legislație în UE În prezent, reglementările existente în Uniune Europeană în ceea ce privește prostituția pot fi grupate în două mari categorii, subdivizate în subcategorii. Primul model, adoptat de 21 de state membre, vizează legalizarea prostituției. Citește și: Fentanil, medicamentul vândut de dealer-ul care era angajat la Catena, este cel mai periculos drog de pe planetă la ora actuală. În 2021, a ucis zeci de mii de cetățeni americani Prostituția este legală și reglementată în Austria, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos. În alte 15 state (Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania), prostituția este legală, dar doar parțial reglementată, precum interzicerea explicită a bordelurilor. Al doilea model, care se referă la interdicția totală a prostituției, este prezent în celelalte șase state membre. România și Croația sancționează lucrătorii sexuali și proxeneții. Franța, Irlanda și Suedia pedespesc doar clienții și proxeneții, nu și lucrătorii sexuali. În Lituania, toți sunt pedepsiți: lucrătorii sexuali, proxeneții și clienții. Modelul suedez: închisoare pentru clienți Suedia a fost prima țară din lume care a introdus, în 1999, pedepse pentru cei care plăteau serviciile sexuale. În 2022, legea a fost înăsprită: de la amendă, la închisoare de până la un an. Deși prostituția stradală a scăzut, a crescut prostituția pe Internet: urmărirea potențialilor clienți de către autorități este mult mai dificilă. A crescut, de asemenea, stigmatizarea muncii sexuale. Pye Jakobsson, purtătoarea de cuvânt a Rose Alliance, care reprezintă lucrătorii sexuali suedezi, a comentat că legea „a obligat prostituția și traficul să ia amploare în «subteran»”, ceea ce a redus „accesul victimelor la serviciile sociale." În plus, lucrătorii sexuali din Suedia închiriază cu greu o locuință. Potrivit legislației, proprietarii care le închiriază locuințe sunt pasibili de pedeapsă pentru proxenetism, dacă colectează bani câștigați din vânzarea de sex. Efectul: val de crime împotriva femeilor Actele de violență împotriva femeilor sunt în continuă creștere. În 2014, potrivit unui raport european, ratele violenței domestice erau mult mai scăzute în Bulgaria decât în Suedia. În 2020, au fost raportate 16.461 de cazuri de agresiune împotriva femeilor, o creștere cu 15,4% față de cifra din 2019, cifre raportate de Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității. În 2021, o dezbatere națională asupra fenomenului violenței domestice a fost lansată în urma unui val de crime contra femeilor. În doar cinci săptămâni, șase femei au fost ucise. Eșec în Franța În 2016, și Franța a incriminat clienții serviciilor sexuale. După adoptarea legii au fost emise în, medie 1.300 de amenzi pe an. Pedepsele constau în amenzi, de la 1.500 la 3.500 de euro (în cazul recidivei), dar și în cursuri obligatorii de „formare de conștientizare cu privire la cumpărarea de acte sexuale”. Până în 2020, au fost aplicate 176 de sentințe de formare de conștientizare, reprezentând 35% din sancțiuni. Însă legea e aplicată inegal: Parisul concentrează 50% din proceduri. În ceea ce privește „cursurile de formare și conștientizare” din 2019, doar zece din cele 166 de Instanțe de drept comun (TGI) au implementat asemenea cursuri. După adoptarea legii, măsurile pentru reintegrarea socială a lucrătorilor sexuali au fost ineficiente. Scopul declarat era ca, într-un an de la implementarea legii, 1.000 de prostituate să fie reintegrate. În prezent, dintr-un număr estimat de 50.000 de prostituate din Franța, doar 564 de persoane au fost „recalificate”. Din 2016 până în 2021, actele de violența contra femeilor, raportate, aproape s-au dublat. Violență fără precedent împotriva femeilor în Irlanda În 2017, Irlanda a fost a treia țară a Uniunii Europene care a modificat legea prostituției. Noile reglementări prevedeau amendarea celui care plătește pentru „prestații sexuale” cu 500 de euro, pentru prima abatere, și cu 1.000 de euro, pentru a doua. Pedespele pentru cei care dețin bordeluri ajung la amenzi de 5.000 de euro și/sau închisoare de până la un an. La fel ca în Suedia, pedepsele se aplică și celor care închiriază locuințe lucrătorilor sexuali. Potrivit Comisiei irlandeze pentru drepturile omului și egalitate (IHREC), violența împotriva femeilor a „atins în prezent niveluri de criză în Irlanda”. Datele Oficiului Național de Statistică din Irlanda (CSO) indică o creștere a numărul infracțiunilor sexuale: de la 2.524 (în 2017) la 2.794 (în 2018), ajungând la 2.824 (în 2019). În ceea ce privește violența contra femeilor, dacă anul 2016 a fost cel mai mic număr de omucideri feminine (două cazuri), situația s-a schimbat în 2017: 16 femei au fost ucise în urma agresiunilor. Numărul total de acte de agresiune domestică arată o creștere, între 2017 și 2020, de la 18.027 de cazuri raportate la 20.655. Agenții ONU și ONG-uri se opun inițiativei PE Deși recenta inițiativă a Parlamentului european a fost apreciată de susținători ca un progres în lupta împotriva traficului și exploatării de persoane, criticii au amintit vehement de ce s-a întâmplat în țările care au implementat deja legea. Mai multe agenții ONU (Organizația Mondială a Sănătății, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) precum și organizații pentru drepturile omului (Amnesty International și Human Rights Watch), s-au opus public incriminării clienților. Într-o scrisoare deschisă, Alianța Europeană pentru Drepturile Lucrătorilor Sexuali (ESWA) a cerut deputaților europeni să respingă raportul. ONG-ul susține că parlamentarii europeni care au votat pentru adoptarea raportului „Ignoră numărul mare de dovezi ale impactului negativ pe care l-a avut incriminarea clineților lucrătorilor sexuali”. Potrivit acestora, dacă legea va fi adoptată și de celelalte state membre, vor crește atât activitățile clandestine și actele de violență, cât și infectările cu HIV. „Prin incriminarea achiziției de servicii sexuale, unui întreg grup de oameni i se refuză dreptul de a lua decizii cu privire la viața lor”, se mai menționează în scrisoare.

Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene (sursa: DP World)
Eveniment

Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene

Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene. Consumul de droguri în Europa este în creștere. La fel și criminalitatea legată de traficul de stupefiante. Săptămânal, apar noi substanțe sintetice, imposibil de depistat de doctori, în caz de supradoză. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj În Uniunea Europeană, creșterea consumului și traficului de droguri au dus la situații surprinzătoare: Finlanda, țară-exemplu în ceea ce privește organizarea socială, este și țara în care mor cei mai mulți tineri din cauza drogurilor. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În Irlanda este o „epidemie” a consumului de cocaină. Guvernul Suediei a devenit neputincios în fața atentatelor traficanților de droguri. Studii recente arată impactul războiului din Ucraina asupra traficului și producției de droguri. Lupta cu drogurile în Ucraina, oprită de război Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, poliția ucraineană începuse acțiuni în forță contra traficului și a producției de droguri sintetice. Ultima reușită: 79 dintre laboratoarele clandestine au fost desființate de autoritățile ucrainene, număr record în întreaga Europă. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu Însă, din februarie 2022, războiul a îngreunat acțiunea autorităților contra traficanților și a monitorizării traficului de droguri. Potrivit unui raport al Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC), publicat în luna iulie, războiul din Ucraina a afectat nu doar controlul autorităților ucrainene asupra producției de droguri sintetice, dar se pare că a schimbat și rutele traficanților către regiunea balcanică. Citește și: Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre Prezența militară în Europa de est a perturbat fluxurile tradiționale de droguri, care s-au refăcut de-a lungul rutei balcanice. De asemenea s-a înregistrat o schimbare a traficului principalelor droguri: țări consumatoare de canabis au devenit piețe pentru cocaină, heroină și drogurile sintetice. Și viceversa. Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene În rândul militarilor din zona de război s-a înregistrat o cererea crescută de canabis. Deficitul de aprovizionare locală a schimbat astfel natura traficului din Albania, Macedonia de Nord și Kosovo, iar fluxurile mari de heroină, cocaină și droguri sintetice s-au îndreptat înspre Europa de sud-est. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În ceea ce privește cocaina, raportul notează că porturile bulgare și românești de la Marea Neagră au înregistrat activități comerciale crescute din cauza închiderii porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Raportul avertizează: „În cazul în care aceste operațiuni comerciale sporite nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se spune că nu au personal suficient, ar putea fi expuse în continuare la afluxurile de cocaină, heroină și droguri sintetice”. Din porturi, spre Europa de vest Fluxurile mai mari de heroină în Europa de sud-est alimentează mai departe și țările Europei de vest din cauza „întreruperii fluxurilor de-a lungul rutei Central/Nord prin Rusia/Caucaz”. Citește și: Nici o captură de droguri în portul Constanța în ultimii doi ani, deși România e inundată de stupefiante și numărul consumatorilor tot crește Potrivit raportului, din cauza războiului și stresului post-traumatic, în Ucraina a început să crească din nou consumul de droguri sintetice. Ceea ce va reactiva și producția locală. „Cererea locală de noi substanțe psihoactive (NPS) este în creștere în Ucraina și în regiunea mai largă de vest a Mării Negre, în special în România și Bulgaria”, se mai arată în raport. Cocaina, amploare nemaiîntâlnită Potrivit celui mai recent raport european privind consumul și traficul de droguri, în țările membre există din ce în ce mai multe tipuri de droguri, de la cele tradiționale la cele sintetice. Din cauza supradozelor s-au înregistrat mai multe decese ca oricând și există mai multe acte de violență din cauza criminalității legate de droguri. „Drogurile sunt acum peste tot, oricine le poate consuma și din ce în ce mai mulți sunt afectatați, direct sau indirect, de consumul acestora”, se arată în raport. Deși canabisul rămâne cel mai solicitat drog ilegal din Europa (peste 22 de milioane dintre europenii cu vârste între 15-64 de ani au consumat canabis în ultimul an), consumul de cocaină ia amploare în UE, fiind și una dintre subsanțele depistate mai des la cei care s-au prezentat în camerele de urgență ale spitalelor. Potrivit datelor, anul trecut, aproximativ patru milioane dintre adulții europeni au consumat cocaină. În ceea ce privește opioidele, deși heroina rămâne una dintre cele mai folosite substanțe, pe piața europeană apar noi opioide sintetice, mai ieftine, mai ușor de procurat, ale căror efecte sunt devastatoare. Tinerii finlandezi sub 25 de ani mor pe capete Finlanda a devenit țara europeană în care cei mai mulți tineri sub 25 de ani mor din cauza drogurilor. În 2022, aproape 30% dintre victime aveau vârsta de până în 25 de ani. Consumatorii de droguri din Finlanda mor în medie cu zece ani mai tineri decât cei din alte țări ale UE. Iar consumatorii devin din ce în ce mai tineri: 13 sau 14 ani. Drogurile tinerilor finlandezi nu sunt cele tradiționale, ci au fost înlocuite de substanțe precum benzodiazepine și buprenorfina. Acestea au venit din Europa de Est. Potrivit lui Pirkko Kriikku, toxicolog criminalist în cadrul Autorității de Sănătate finlandeză, „drogul care provoacă cele mai multe decese în Finlanda este buprenorfina”. Problema, care pentru autorități pare să scape de sub control, a dus la o inițiativă a cetățenilor. O petiție pentru crearea de săli pentru consumul controlat de droguri a strâns peste 50.000 de semnături necesare pentru a fi depusă parlamentului. Însă politicienii ezită: crearea unor asemenea spații, în care un consumator s-ar droga, supravegheat de doctori, ar duce la relaxarea legislației în ceea ce privește consumul de droguri. Epidemie de cocaină în Irlanda În Irlanda, un recent raport al Consiliului de Cercetare în Sănătate (HRB) privind cererea de tratament pentru droguri a constatat că, în 2022, 12.009 cazuri au fost tratate pentru consum problematic de droguri. Aproape patru din zece cazuri au fost noi. Potrivit raportului, cocaina a fost cel mai raportat drog. Consumul de cocaină în Irlanda este în creștere rapidă și pentru că a devenit o substanță foarte facil de procurat. Însă datele se referă doar la cei care vin la tratament, existând posibilitatea ca numărul consumatorilor să fie mult mai mare. Vârsta celor care se prezintă la tratament începe de la 15 ani. Potrivit profesorului Colin O’Gara, psihiatru și specialist în adicții, Irlanda se confruntă în prezent cu o „epidemie de cocaină”. Suedia, asaltată de cocaină și bande În luna mai, vama suedeză a avertizat că Suedia și portul Helsingborg au devenit punctul principal de tranzit al cocainei sud-americane către piața ilegală din Europa. De la începutul anului, vama a confiscat 867 de kilograme de cocaină doar în acest port, față de 822 de kilograme confiscate pe tot teritoriul țării în cursul anului 2022. Deși capturile au fost fără precedent în istoria Suediei, potrivit autorităților vamale, controalele în portul Helsingborg nu sunt suficiente și securitatea lasă de dorit. Din aceste cauze, acolo s-a dezvoltat o „circulație aproape liberă a cocainei”. În plus, Suedia a devenit o țară în care guvernează bandele de traficanți de droguri. Pe 31 august, în Göteborg, Norsborg (suburbiile Stockholmului) și în Nykoping, la 100 km sud de capitală, au avut loc explozii provocate de disputele traficanților. Până la acea dată, în țară fuseseră deja înregistrate peste o sută de asemenea atentate. Potrivit poliției suedeze, „majoritatea acestor dispozitive explozive sunt menite să intimideze potențiale ținte în acest război între bande”. Trib, Mirodenii și Budha Blues Peste o mie de droguri sintetice noi au fost depistate recent în Europa. Autoritățile identifică câte unul nou în fiecare săptămână. Printre ele „Tribe”, „Mirodenii”, „Buddha Blues” sau „3-MMC”. Este vorba despre substanțe care imită efectele drogurilor clasice precum canabisul, morfina sau cocaina. Însă aceste NPS sunt fabricate cu derivați de petrol, acetonă și acizi. Sunt droguri care câștigă teren, pentru că sunt mai ușor de obținut, putând fi comandate pe Internet, și sunt și mai ieftine. Însă sunt chiar mai periculoase decât drogurile tradiționale. Dau mai multă dependență, au efecte mai puternice decât drogurile pe care le imită și, în caz de supradoză, doctorii nu știu ce tratament să aplice. Fiind vorba de substanțe noi substanțe neîncadrate legal, traficanții scapă de legislația drogurilor. În plus, testele rutiere nu le pot detecta.

Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili

Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili. În 2021, în Ucraina activau 246.445 de militari. De la începutul invaziei ruse, din februarie 2022, forțele armate ale Ucrainei au crescut la peste un milion de soldați. Afluxul de sute de mii de noi recruți a perturbat însă procesul obișnuit de selecție și recrutare. Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili Pe de o parte, a apărut o „industrie” a corupției care facilitează evitarea înrolării: fie certificate false de boală, fie fuga în străinătate, chiar pe căi oficiale. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Pe de altă parte, au fost emise legi și reglementări care însăpresc pedepsele pentru soldații indisciplinați și pentru dezertori, dar care au și anulat anumite derogări de care mai beneficiau bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de a ieși din țară. Cum poliția de frontieră ucraineană aresteză zilnic 20 de fugari, Kievul strânge și mai mult șurubul. Președintele Volodimir Zelenski a ordonat verificarea tuturor certificatelor medicale pentru scutirea de armată, eliberate după 24 februarie 2022. În prezent Kievul vrea și extrădarea bărbaților eligibili pentru armată, care au fugit în străinătate. Dezertorii, pedepse mai dure În luna ianuarie, președintele Zelenski a semnat legea nr. 8.271, care impune pedepse mai aspre dezertorilor și soldaților indisciplinați. Potrivit noii legi, indisciplina va fi pedepsită de la cinci până la opt ani de închisoare, în loc de cei doi până la șapte prevăzuți anterior. Pentru dezertare sau neprezentare la serviciu militar, fără motiv întemeiat, pedeaspa e de până la zece ani. Amenințările la adresa comandanților, consumul de alcool, nerespectarea ordinelor și alte încălcări pot duce la pedepse cu închisoarea. În trecut, pedeapsa era o perioadă de probațiune sau salariu redus. Legea a fost criticată de ucraineni. Încă înainte de a fi fost promulgată, 35.000 de ucraineni au semnat o petiție prin care cereau președintelui să renunțe la înăsprirea pedepselor. Potrivit avocatului Anton Didenko, noile reglementări elimină puterea de apreciere a instanțelor. În opinia sa, judecătorii vor fi transformați în „calculatoare”, care vor aplica niște reguli fixe, indiferent de contextul infracțiunilor. Package of Reforms Coalition (un ONG ucrainean pentru drepturile omului) a reacționat în aceeași manieră: „Această lege va avea un impact negativ asupra protecției drepturilor personalului militar acuzat de infracțiuni și va diminua motivația soldaților”. Fără studii în afara țării pe durata războiului Lista bărbaților care sunt scutiți de serviciul militar și au voie oficial să părăsească Ucraina nu e una scurtă. Sportivi, angajați ai Căilor Ferate, navigatorii, persoane cu dizabilități, însoțitorii persoanelor cu dizabilități, tații singuri sau cei care au în întreținere copii cu handicap sau cel puțin trei copii minori, bărbați care au în grijă rude cu dizabilități. Pe lista celor care puteau părăsi țara se aflau și studenții care și-au început studiile în străinătate înainte de invazie. Însă, din cauza corupției, a apărut traficul de documente false de admitere, care atestau înscrierea în instituțiile de învățământ din afara Ucrainei. Drept urmare, din septembrie anul trecut, studenților ucraineni care studiază în universități străine li s-a interzis părăsirea Ucrainei pe perioada legii marțiale. Shliakh și Cartea Albă Industria plecărilor ilegale are două mari sisteme. Pe de o parte, există așa-numitul „Sistem Shliakh”, întreținut de oficialii corupți. Shliakh („calea”) este o bază de date administrată de Ministerul Infrastructurii și Serviciul de Stat pentru Siguranța Transporturilor. Organismele guvernamentale și organizațiile abilitate pot introduce în baza de date informațiile șoferilor desemnați care, după aprobarea Serviciului de Stat al Grăniceri, au permisiunea de a trece frontiera. Sistemul a fost însă folosit pentru a „angaja” șoferi care să aducă bunuri umanitare în țară. Potrivit investigațiilor, mulți, o dată ieșiți astfel din țară, nu s-au mai întors. Mai este și așa-numita „Carte albă”, o metodă aplicată în special de medici care au eliberat, contra a mii de euro, certificate medicale false, care să ateste o dizabilitate sau o boală gravă, cu recomandatea tratamentului în străinătate. În afara celor două mari scheme de înșelăciune se mai practică și eliberarea de certificate medicale de handicap, dar și ștergerea numelor din baza de date a recruților. Kievul a indicat faptul că zeci de mii de bărbați ar fi putut primi asemenea certificate false. Eurostat: 650.000 de bărbați ucraineni, în Europa Potrivit polițiștilor de frontieră ucraineni, peste 20.000 de bărbați au fost împiedicați să fugă din țară, de la începutul războiului. „Polițiștii de frontieră au arestat aproximativ 14.600 de persoane care doreau să părăsească Ucraina în mod ilegal și 6.200 au fost prinși cu permise de ieșire false”, a declarat Andrii Demchenko, purtătorul de cuvânt al poliției de Frontieră. Potrivit Eurostat, peste 650.000 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani sunt înregistrați ca refugiați în cele 27 de țări UE și în Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Statistic, cei mai mulți sunt în Polonia și Germania. Autoritățile polone estimează că 80.000 de bărbați ucraineni, apți pentru recrutare, au intrat în Polonia după 24 februarie 2022. În Germania, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, de la începutul războiului au intrat cel puțin 163.287 de ucraineni bărbați, apți de muncă. Aproape 5.000 de bărbați ucraineni vor protecția României Potrivit datelor Poliției de Frontieră române, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 10.09.2023, la nivel naţional, au intrat în România 5.995.507 cetăţeni ucraineni. În 2022, 4.965 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intare în România. Dintre aceștia, 4.883 au solicitat o formă de protecţie în România la nivelul structurilor Poliţiei de Frontieră (775 – azil, 4.108 – protecție temporară). Comparativ, în 2021, doar 16 cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontiera. Cele mai multe fapte de natură infracțională au fost depistate la frontiera cu Ucraina, numărul acestora reprezentând 31,1% din total, totodată aici înregistrându-se și cea mai mare creștere – cu 103% mai multe ca în anul 2021. Până în iulie anul acesta, numărul cetățenilor ucraineni care au trecut ilegal frontiera a crescut la 7.000. Potrivit unor cifre neoficiale ucrainene, 90 de bărbați ar fi murit în ultimele cincisprezece luni în timpul tranzitului către România – fie înecați în Tisa, fie înghețați în munți. Kievul ar vrea extrădarea fugarilor David Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare a partidului de guvernare al Ucrainei, a declarat săptămâna trecută că Ucraina ar trebui să ceară extrădarea bărbaților de vârstă militară care au părăsit ilegal Ucraina pentru a scăpa de mobilizare. „De fapt, agențiile noastre de aplicare a legii pot cere extrădarea unor astfel de persoane în orice țară din lume, cu excepția Rusiei, și să le aducă în Ucraina, astfel încât să poarte responsabilitatea corespunzătoare”, a afirmat deputatul, într-o emisiune TV. „Acești oameni ar putea fi mobilizați și ar putea crește rândurile forțelor noastre armate, întărindu-ne astfel apărarea și securitatea”, a declarat și Fedir Venislavski, membru al Comitetului pentru Securitate Națională, Apărare și Informații al Parlamentului ucrainean. Europa cere mandat de arestare pentru returnarea ucrainenilor Austria a refuzat deja, categoric, să extrădeze bărbații ucraineni care au fugit de război. Potrivit datelor oficiale, în Austria se află în prezent aproximativ 14.000 de bărbați ucraineni de vârstă militară. „Încălcarea serviciului militar obligatoriu este o infracțiune pedepsită din punct de vedere militar”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului Justiției, amintind însă că infracțiunile militare nu sunt reglementate de Convenția europeană de extrădare. Și ministerul de Interne austriac a reacționat, comunicând că nu e posibil să extrădeze ucrainenii din Austria care ar fi apți pentru serviciul militar în țara lor de origine împotriva voinței lor: „Ar fi o interferență masivă în suveranitatea noastră și nu vom accepta asta niciodată”. În Cehia, potrivit Ministerului Justiției, „O astfel de cerere ar contraveni legislației cehe, făcând imposibilă aprobarea acesteia”. Pe de altă parte, Polonia nu a fost atât de categorică. Datele Poliției poloneze de Frontieră arată că, în perioada 24 februarie 2022 – 31 august 2023, 80.000 de ucraineni de vârstă militară au intrat în Polonia. Până în prezent, potrivit unui acord cu Ucraina, Polonia a extrădat deja cetățeni ucraineni care s-a dovedit a fi implicaţi în traficul ilegal de migranţi. Totuși, pentru a aduce înapoi oamenii care au fugit de mobilizarea în armată, Kievul va trebui să emită un mandat internațional de arestare pentru fiecare bărbat în parte.

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici (sursa: Facebook/Poliția Română)
Internațional

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici. Ce salarii au polițiștii și militarii în alte țări ale Uniunii Europene? Între statele membre, Luxemburg și Franța ocupă un loc fruntaș, salariile lunare în poliție ajungând și la 8.000 de euro. Salariile militarilor, în Austria, pot depăși 10.000 de euro. Luxemburg: stat mic, salariu uriaș În Luxemburg, salariul mediu pentru un ofițer de poliție este de 6.655 de euro pe lună. Cel mai mic salariu este de 4.705 de euro, iar cel mai mare, de 8.000 de euro. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Salariile din armată sunt mai mici. Un ofițer va primi, în medie, lunar, aproximativ 4.370 de euro. Cel mai mic salariu mediu lunar este de aproximativ 1.958 de euro, iar cel mai mare, 6.736 de euro. Salariul mediu lunar al unui polițist francez este de 2.660 de euro, în regiunea Île-de-France. Un agent de circulație are un salariu de bază de 1.500 de euro pe lună, un jandarm, 2.100 de euro, iar un comisar de poliție, 3.200 de euro. Odată cu vechimea și experiența profesională, salariile cresc și pot ajunge până 3.600 de euro pentru jandarmi, 5.200 de euro pentru ofițeri și 8.000 de euro pentru comisari. În afara zonei Île-de-France salariile sunt mai mici, însă cu doar câteva sute de euro. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc În ceea ce privește pensia, polițiștii francezi sunt asimilați funcționarilor publici și beneficiază de aceeași schemă de pensii. Pensia este calculată în funcție de vechime și salariul primit în ultimele șase luni de muncă. Pensia lunară medie a unui polițist francez este de 1.351 de euro. Pentru militarii francezi, salariu mediu brut a fost stabilit de guvern, în 2021, la aproximativ 2.650 de euro pe lună. În prezent, un soldat are un salariu net, de bază, de aproximativ 1.649 euro pe lună. Dacă evoluează la gradul de caporal major, salariul mediu, de bază, ajunge la 2.075 de euro, net. În ceea ce privește gradele superioare, salariile în armata franceză ajung la 5.969 de euro pentru generalii de divizie. Cuantumul pensiei militare variază în funcție de gradul, numărul de ani de serviciu și bonusurile militarului. De pildă, pensia militară medie pentru un soldat este de 1.391 de euro, iar pentru un colonel, de 2.936 de euro. În Germania, bonusurile fac diferența În Germania, un polițist cu experiență profesională mai mică de trei ani are un salariu de 3.050 de euro pe lună. În medie, polițiștii care au o experiență profesională de trei până la șase ani primesc 3.250 de euro brut, pe lună. Între șase și nouă ani, salariul crește la 3.500 de euro iar când experiență profesională depășește nouă ani, salariul ajunge la 4.200 de euro. Salariul net al polițiștilor din Germania variază în funcție de zonă. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Renania de Vest, în medie, 2.528 de euro, net, pe lună. Urmează Saxonia Inferioară (2.517 de euro), Hamburg (2.422 de euro) și Brandenburg (2.408 de euro). În Berlin, polițiștii au cel mai mic salariu: 2.147 de euro, net, pe lună. Deși salariul polițiștilor germani este adesea considerat a fi unul relativ mic, există câțiva factori care pot afecta pozitiv veniturile: bonusuri pentru turele de noapte, munca în zilele de duminică și sărbătorile legale, precum și alte bonusuri pentru căsătorii și copii. Cât de mari sunt aceste bonusuri depinde de bugetul alocat de stat. În ceea ce privește pensia unui polițist german, aceasta depinde atât de vechimea în muncă, cât și de salariu. Pensia maximă este calculată în funcție de 71,75% din ultimul salariu primit (rata maximă a pensiei este atinsă după 40 de ani de serviciu). Cu toate acestea, o dată ce părăsesc serviciul, polițiștii pensionari trebuie să plătească costul integral al asigurării de sănătate și impozite pe pensie. În ceea ce privește salariile militarilor, acestea sunt similare cu cele ale funcționarilor publici federali. Salariul lunar net al unui soldat cu doi ani de serviciu este în medie de 2.250 de euro. Pentru un ofițer cu zece ani în serviciu, acesta este de 3.260 de euro. Pentru gradele superioare, precum căpitan în forțele maritime, cu 15 ani în serviciu, salariul poate ajunge la 7.300 de euro. Deși considerați funcționari federali, pensiile militarilor germani se calculează după schema pensiilor pentru funcționarii publici: maximum 71,75% din ultimul salariu, după 40 de ani de serviciu. Pensia unui polițist austriac, 3.000 de euro Polițiștii austrieci au un salariu mediu lunar, brut, de aproximativ 4.300 de euro, însă suma variază în funcție de vechime și de regiune. Cele mai mici salarii le au polițiștii din regiunile St. Pölten, Amstetten, Baden, Schwechat și Kapfenberg, unde salariul pornește de la 3.500 de euro pe lună. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Bregenz, care au un salariu lunar de 4.091 de euro, urmați de cei din Hard și Dornbirn, cu 4.000 de euro. În Viena, salariul lunar al unui polițist pornește de la 3.950 de euro. Salariile polițiștilor austrieci pot crește, datorită vechimii și a prestanței, ajungând până la 4.783 de euro pe lună (57.400 de euro pe an). Pensia medie a unui polițist austriac este de 3.100 de euro pe lună. În ceea ce privește militarii, în primul an de formare, toți câștigă aceeași sumă lunară: 1.250 de euro. Suma este suplimentată de mese și cazare gratuite. Din a 13-a lună de pregătire, potențialii ofițeri de carieră primesc aproximativ 2.650 de euro pe lună (plus bonusuri de vacanță și Crăciun). Salariul mediu al unui soldat din armata Austriei ajunge la 3.000 de euro, iar cel al unui ofițer cu grad înalt ajunge la aproximativ 11.000 de euro pe lună. Spania, sub Franța și Germania Salariul lunar mediu al unui polițist spaniol este de 1.925 de euro, al unui inspector de poliție, 2.570, iar al unui comisar, 3.071 de euro. În ceea ce privește pensia polițiștilor, aceasta este, în medie, în jur de 2.000 de euro pe lună. În armată, salariile lunare ale militarilor variază, în funcție de grad, de la 1.416 la aproape 5.000 de euro. Soldații și marinarii primesc, lunar, 1.486 de euro, sergenți, 2.054 euro, sublocotenenții, 2.558 de euro, locotenenții colonel, 3.204 de euro, generalii, între 3.770 și 5.000 de euro. Pensiile militarilor spanioli sunt mult mai mici decât salariile, suma lunară medie fiind de 2.109 de euro. Deși există o serie de remunerații suplimentare, care pot crește pensia militarilor, acestea sunt supuse unei limite maxime care, în 2021, a fost stabilită la 2.707 de euro pe lună. Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici În Bulgaria, un polițist fără studii superioare primește, lunar, un salariu de aproximativ 600 de euro iar un ofițer, 800 de euro. În armată, salariul unui soldat, anul trecut, era identic cu cel al polițiștilor (600-800 de euro), sumă la care se adaugă beneficii și gratuități sociale. Un ofițer de armată câștigă lunar, în medie, de la 1.300, la 2.223 de euro. Anul acesta, salariile militarilor bulgari au crescut cu 10%, urmând ca de anul viitor să crească cu 25%. Ungaria, puțin peste România și Bulgaria În Ungaria, salariile medii ale ofițerilor de poliție se situează între 800 și 1.600 de euro. În primele două luni de formare, un polițist din Budapesta primește un salariul minim lunar de 671 de euro. În armată, salariile militarilor maghiari variază între 600 și 1.200 de euro, net. Salariul mediu lunar net al unui soldat este de 685 de euro, al unui caporal, 719 de euro, al unui sergent, 837 de euro. În medie, lunar, un locotenent va primi 972 de euro, un maior, 1.094 de euro, iar un colonel, 1.288 de euro. Pensiile militarilor sunt calculate în baza a 70% din ultimul salariu, la care se adaugă o indemnizație în funcție de vârsta militarului în cauză. Cea mai mare indemnizație este de 1.800 de euro, net.

Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean (sursa: Youtube/Alain Paparazzi)
Internațional

Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean

Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean. Scandalul traficului de cubanezi în vederea recrutării în armata rusă a izbucnit pe Youtube, pe 27 august. După doar o săptămână, guvernul cubanez a anunțat că a descoperit și a și anihilat rețeaua. Ministrul cubanez de Externe a lansat amenințări voalate la adresa Rusiei. Păcăleală: li s-au promis construcții, au ajuns pe front Pe 27 august, youtuberul cubanez Alain Paparazzi difuza un videoclip cu doi tineri cubanezi aflați într-un spital din Rusia. "Am ajuns în Rusia cu un contract de muncă, dar totul a fost o păcăleală. Ne-au spus că (mergem) să reparăm casele devastate de război, tranșee, moloz. Totul a fost o înșelătorie.", au spus tinerii. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Potrivit celor doi adolescenți, în Rusia au semnat un contract redactat în rusă. "Ne-au spus să nu ne facem griji, doar să semnăm. Noi am semnat. Apoi ne-au trimis pe front, în Ucraina, în linia a treia (...). Ne-am îmbolnăvit și ne-au trimis înapoi aici, dar prietenii noștri sunt acolo, în linie. Nimeni nu ne-a spus nimic despre asta.", au adăugat ei. Pe 30 august, Americatevé, un post de limba spaniolă cu sediul în Miami, difuza un reportaj în care mama unuia dintre adolescenți, Alex Vegas Díaz, declara că nu a mai primit nici o veste de la fiul ei. Recrutați de fete pe Facebook Caridad Díaz a povestit că fiul ei a plecat în Rusia cu un contract de muncă în construcții. "A fost contactat pe Facebook de două fete, Elena și Daiana, cred că una e cubaneză și cealaltă, rusoaică. I-au arătat un contract fals, spunându-i de toate beneficiile pe care urma să le aibă. Am citit și eu documentul. Era un contract pentru muncă, nici vorbă de războiul din Ucraina. Doar l-au întrebat pe copil dacă are pașaport. (...) Acum nu mai știu unde este.", a povestit femeia. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Pe 1 septembrie, același post difuza un clip cu Alex Vegas Díaz și un alt adolescent, Andorf Velázquez, care transmiteau un mesaj disperat de ajutor din Rusia. "Încercați să ne scoateți de aici cât mai repede posibil, ne este frică", au spus tinerii, care se aflau într-un camion și erau transferați din spital, înapoi pe front. Americatevé a susținut că a primit și alte mesaje și fotografii din partea altor cubanezi care au declarat că au călătorit în Rusia prin același contract. Imediat, mai mulți părinții cubanezi au declarat că și copiii lor au plecat în Rusia, cu aceleași contracte de muncă. Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean Pe 4 septembrie, după doar o săptămână de la izbucnirea scandalului, Ministerul de Externe cubanez a comunicat că "a detectat și lucrează la neutralizarea și dezmembrarea unei rețele de trafic de ființe umane care operează din Rusia pentru a încorpora cetățenii cubanezi care locuiesc acolo, și chiar unii din Cuba, în forțele militare care participă la operațiunile de război din Ucraina.". Deși Ministerul cubanez de Externe nu a precizat cine s-a aflat în spatele operațiunii, potrivit comunicatului, "Tentative de această natură au fost neutralizate și au fost inițiate proceduri penale împotriva persoanelor implicate în aceste activități.". Cuba a susținut public Rusia Între Cuba și Rusia a existat, însă, multă prietenie. Anul trecut, în februarie, Bruno Rodriguez, ministrul cubanez al Afacerilor Externe, scria pe Twitter: "Respingem categoric isteria propagandistică şi mediatică pe care a declanşat-o guvernul SUA împotriva Rusiei şi ne opunem cu fermitate expansiunii NATO la frontierele acestui stat frate.". În august a.c., Iuri Borisovici Șveț, un fost ofițer de informații sovietic de origine ucraineană, care a fost plantat ca spion la Washington și acum locuiește în SUA, a declarat că sosirea unor trupe speciale de la Havana în Belarus, un vecin al Ucrainei și principalul aliat al Rusiei în actuala invazie, ar putea însemna participarea directă a regimului din Cuba la conflict. Potrivit lui Șveț, "Cuba intenționează să-și trimită forțele speciale în Belarus, unde pot fi folosite împotriva Ucrainei". Notă disonantă diplomatică Totuși, în recentul scandal al traficului de persoane, Bruno Rodriguez, ministrul de Externe cubanez, a declarat că, deși Cuba este aliat apropiat al Rusiei, "nu face parte din conflictul din Ucraina". În plus, pe contul său X (fostul Twitter), ministrul de Externe a publicat comunicatul ministerului, adăugând că Cuba va folosi "forța legii" pentru a contracara orice încercare de a-i fi recrutați cetățenii. "Declarația atinge o notă disonantă rară în relațiile recente cubano-ruse", comentează BBC. Jurnaliștii britanici amintesc de faptul că, în urmă cu doar câteva luni, miniștrii Apărării din Cuba și Rusia au purtat discuții la Moscova, iar ministrul rus de Externe a călătorit în aprilie în Cuba, ca parte a unui tur al aliaților din America Latină ai Rusiei.

Sărutul lui Rubiales, un scandal mondial (sursa: Sky News)
Internațional

Sărutul lui Rubiales, un scandal mondial

Sărutul lui Rubiales, un scandal mondial. Gestul președintelui Federației Spaniole de Fotbal, care a sărutat o jucătoare la ceremonia de premiere a Campionatului Mondial de Fotbal feminin, a declanșat un taifun la nivel social și politic. Și ONU s-a implicat în scandal, un înalt oficial făcând declarații. Fără consimțământ, acuză Hermoso Pe 20 august, Spania a devenit noua campioană mondială la fotbal feminin. Victoria a fost însă umbrită de scandalul care a urmat. În timpul ceremoniei de premiere, Luis Rubiales, președintele Federației Spaniole, a sărutat-o pe jucătoarea Jenni Hermoso pe gură. Citește și: Ce costuri acoperă România când trimite pacienți cu arsuri grave pentru tratament în străinătate. Ce se asigură prin intermediului Mecanismului de Protecție Civilă al UE "M-am simțit vulnerabilă și victimă a unei agresiuni, a unui act impulsiv și sexist, și fără nici un consimțământ din partea mea", a declarat ulterior Hermoso într-o postare pe o rețea socială. A doua zi, Rubiales și-a cerut scuze, explicând că a fost un gest "fără nici o rea intenție". Însă scandalul fusese deja stârnit pe rețele sociale. Din ce în ce mai multe voci s-au ridicat contra lui Rubiales, inclusiv din partea guvernului. Pe 22 august, premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a calificat drept "inacceptabil" sărutul pe care președintele Federației Spaniole de Fotbal, Luis Rubiales, i l-a dat jucătoarei Hermoso. El a mai adăugat că scuzele oferite de Rubiales, la 24 de ore după petrecerea faptului, nu sunt "adecvate". Yolanda Díaz, oficial al Guvernului, a fost mai tranșantă, cerând demisia președintelui Federației Spaniole de Fotbal. Tribunalul Administrativ al Sportului, sesizat Pe 25 august, Consiliul Superior al Sportului (CSD) departament al Ministerul Culturii și Sportului, a trimis Tribunalul Administrativ al Sportului (TAD) o cerere de deschidere a dosarului contra lui Rubiales. CSD viza demisia acestuia. În fața valului de acuze, Rubiales, în funcție din 2018, a lansat un contraatac, susținând că, până la urmă, sărutul a fost "reciproc" și "consensual" și că a obținut permisiunea de a face acest lucru. În același timp, Rubiales a acuzat "feminismul fals" și a anunțat că nu are de gând să-și dea demisia. Citește și: Polițiștii din Crevedia, care în trei ani nu au aflat de stația GPL ilegală, se răzbună: au amendat familia celor uciși de explozie. Pretext: și-au permis să filmeze locul dramei După refuzul lui Rubiales de a demisiona, Futpro, sindicatul fotbalistelor spaniole, a postat pe pagina de Twitter un apel în care îl acuză pe președinte de minciună și îi cere demisia. Apelul e semnat de peste 80 de jucătoare, care anunță că își vor da ele demisia din echipa națională "dacă actualii lideri nu o fac". Contre publice între federație și sindicat La câteva ore după apelul sindicatului Futpro, Federația Spaniolă de Fotbal a emis un comunicat de presă, acuzând declarațiile lui Jenni Hermoso ca fiind false. Federația a furnizat, de altfel, și fotografii în care Hermoso îl ridică în aer pe președintele Rubiales, ținându-l strâns în brațe. În același comunicat de presă, Federația a anunțat și că va intenta un proces de defăimare împotriva jucătoarei "manipulate de sindicat", dar și împotriva sindicatului Futpro. Pe 26 august, Luis de la Fuente, antrenorul echipei de fotbal masculin a Spaniei, a făcut și el declarații, condamnând comportamentul "nepotrivit" al lui Luis Rubiales. "Condamn fără rezerve comportamentul deplasat și inadecvat al președintelui REF", a scris acesta într-un comunicat de presă către agenția EFE, în speranța că "autoritățile competente vor lua deciziile necesare în cel mai scurt timp.". Mama șefului federației, în greva foamei Tot pe 26 august, FIFA a decis să-l suspende temporar pe Luis Rubiales din funcție, pentru cel puțin 90 de zile, în așteptarea rezultatelor procedurii disciplinare, inițiată pe 24 august. Pe 28 august, președinții federațiilor de fotbal teritoriale au cerut în unanimitate demisia „imediată” a lui Rubiales. Tot pe 28 august, Ángeles Béjar, mama președintelui Federației Spaniole de Fotbal, s-a închis într-o biserică, declarând că va face greva foamei în semn de protest față de tratamentul acordat fiului ei. Sărutul lui Rubiales, un scandal mondial Aceasta a declarat că protestul ei va continua până când "vânătoarea de vrăjitoare inumană și însetată de sânge la care este supus fiul" său se va încheia. Pe 29 august, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, și-a exprimat solidaritatea cu jucătoarea de fotbal Jennifer Hermoso și speranța că acest caz "va marca un punct de cotitură" în lumea sportului. "Femeile din sport continuă să se confrunte cu hărțuirea și abuzul sexual – fiecare dintre noi are responsabilitatea de a chema și de a contesta astfel de abuz. Ne alăturăm lui Jenni Hermoso", a declarat acesta într-o postare pe rețelele sociale. Legal, greu de pedepsit Un editorial din El Pais susține că, pentru a pedepsi drept agresiune sexuală sărutul lui Rubiales, potrivit Codului penal, ar trebui îndeplinite trei condiții. Prima: dovedirea faptului că sărutul a fost un act împotriva libertății lui Jenni Hermoso. A doua: dovedirea faptului că libertatea încălcată a fost de natură sexuală. Potrivit legii spaniole, acel sărut impus trebuie demonstrat că a fost un "act cu conținut deliberat sexual". Potrivit unei decizii a Tribunalului Suprem (165/2022), "în anumite contexte, (sărutul) este un mod standardizat de exprimare a afecțiunilor, fără conotație erotică". Al treilea obstacol în calea pedepsei este "frauda", săvârșirea unor fapte cu rea-credință. Potrivit Codului penal, în Spania agresiunea sexuală involuntară nu este pedepsită. Nu este suficient ca agresorul să aibă o starea de spirit "lubrică, obscenă sau libidinoasă" invocată de jurisprudența de demult, agresorul trebuie să fie conștient că efectuează un act sexual care nu este consimțit. În cazul unui proces, transmisiunea în direct la nivel mondial a sărutului ar putea fi folosită de apărarea lui Rubiales, pentru a nega această conștientizare.

Pacienții arși în străinătate - costurile României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pacienții arși în străinătate - costurile României

Pacienții arși în străinătate - costurile României. În cazul unor dezastre majore, Uniunea Europeană are o procedură specială de urgență pentru a ajuta: Mecanismul de Protecție Civilă (UCPM). Din 2001, de când a fost creat, acest Mecanism a fost activat de peste 650 de ori pentru situații de urgență, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în întreaga lume. UE, 75% din costurile cu transport și operaționale Principalul motiv al constituirii Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene a fost de a consolida cooperarea dintre statele membre ale UE și, inițial, șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia) în domeniul protecției civile. Citește și: Polițiștii din Crevedia, care în trei ani nu au aflat de stația GPL ilegală, se răzbună: au amendat familia celor uciși de explozie. Pretext: și-au permis să filmeze locul dramei Când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin activarea Mecanismului. Prin UCPM, Uniunea Europenă joacă un rol cheie nu doar în coordonarea răspunsului la dezastre, însă contribuie și cu cel puțin 75% din costurile de transport și/sau operaționale ale implementărilor acțiunilor de intervenție și salvare. Cum funcționeazã? UCPM intră în responsabilitatea Direcției Generale pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (ECHO) a Comisiei Europene. Nucleul mecanismului este Centrul de coordonare a răspunsului la urgențe (ERCC). Protecția civilă europeană pune într-un fond comun resursele celor 27 de țări UE și ale țărilor participante. În prezent, acestea sunt Turcia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Islanda și Ucraina. Fiecare țară din lume, dar și Națiunile Unite și alte organizații pot cere sprijin Uniunii Europene în situații de urgență. Din punct de vedere operațional, Mecanismul a fost consolidat de mai multe instrumente complementare: RescEU și Copernicus. RescEU este rezerva de ajutor a UE și include, printre altele, avioane de stingere a incendiilor, generatoare, pompe de apă și combustibil, precum și echipamente medicale și medicamente. Copernicus este un serviciu de cartografiere prin satelit care face posibilă localizarea zonelor afectate de dezastre, natura și amploarea acestora. În urma unei cereri de activare a Mecanismului, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgență (ERCC) mobilizează asistență sau expertiză, din țările membre, dar și a statelor participante. ERCC monitorizează evenimentele din întreaga lume 24/7 și asigură desfășurarea rapidă a sprijinului de urgență printr-o legătură directă cu autoritățile naționale de protecție civilă. Pentru perioada 2021-2027, bugetul total alocat pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii se ridică la 3,4 miliarde de euro. Pacienții arși în străinătate - costurile României În ceea ce privește victimele incendiilor, de îndată ce se ia decizia de a activa UCPM, autoritățile sanitare din țara afectată trebuie să decidă să acopere costul îngrijirii pe termen lung a pacienților în țara/țările care furnizează tratament. Pentru țările UE și SEE se aplică regulamentul de coordonare a securității sociale, care necesită însă o autorizare prealabilă. Cu alte cuvinte, autoritatea competentă din țara afectată trebuie să se angajeze, înainte de acordarea îngrijirii, că va rambursa costurile, în conformitate cu tarifele țării care furnizează tratamentul. În timp ce statul membru beneficiar acoperă costul tratamentului și al îngrijirii pacienților, evacuările medicale și livrarea de materiale medicale sunt sprijinite și cofinanțate de UCPM. Din Chile până în Ungaria În 2010, în Chile, un cutremur urmat de un tsunami a provocat daune pe scară largă clădirilor și infrastructurii. Autoritățile au cerut activarea mecanismului și, imediat, mai multe state membre ale UE au oferit asistență. Austria a donat generatoare, Slovacia - corturi mari iar Suedia a furnizat poduri mecanice. Au fost trimise, de asemenea, echipe de salvatori și o echipă pentru coordonarea asistenței europene, pentru a sprijini autoritățile chiliene în evaluarea nevoilor. Tot în 2010, UCPM a fost activat și la solicitările autorităților maghiare, în urma inundațiile provocate de prăbușirea barajului Kolontár. Germania, Danemarca, Cehia, Țările de Jos, Austria și Croația au oferit imediat Ungariei 2,12 milioane de saci de nisip pentru a lupta împotriva inundațiilor, precum și asistență umanitară. România, prima solicitare în 2010 România a solicitat și ea activarea UCMP în 2010. Autoritățile au cerut ajutor pentru a face față inundațiilor severe din nord-estul țării. Au fost solicitate baraje gonflabile, pompe, generatoare de energie, echipamente de purificare a apei. Toate țările implicate au răspuns cu promptitudine: la doar câteva ore de la activarea procedurii, Franța, Estonia, Belgia și Austria au trimis primele oferte de ajutor. Lunga lungă a dezastrelor după care a intervenit Mecanismul În 2011, UCPM a fost activat în cazul cutremurui din Tōhoku, Japonia, și al unei explozii în Cipru. În ambele cazuri a fost oferită asistență umanitară și logistică. În 2012 și 2013, UCPM a fost activat pentru a furniza ajutor refugiaților sirieni din Iordania și pentru a lupta împotriva incendiilor forestiere din Grecia, Portugalia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Albania. În 2013, Taifunul Haiyan, unul dintre cei mai distrugători cicloni tropicali din ultimul deceniu, a lovit Filipine. Au fost raportate peste 6.200 de decese, patru milioane de persoane strămutate, 16 milioane de persoane afectate. Autoritățile filipineze au solicitat activarea UCPM. După activare, 26 de state participante au oferit asistență umanitară și echipe de experți în protecție civilă. Au fost oferite echipe medicale și spitalele de campanie. Mii de pacienți au fost tratați. Financiar, Filipine a primit 30 de milioane de euro, pentru finanțare umanitară și zece milioane de euro pentru redresare. În mai 2014, UCPM a răspuns solicitărilor de asistență din partea Bosniei și Herțegovinei și Serbiei, după inundațiile devastatoare din regiune. Douăzeci și două de țări participante au răspuns, oferind ajutor umanitar și logistic. În 2015, un cutremur devastator de 7,8 grade a lovit Nepal. Lista tuturor dezastrelor după care Mecanismul a fost folosit poate fi consultată aici. Cea mai mare operațiune: Ucraina Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare operațiune de urgență de la crearea Mecanismului. Toate statele membre ale UE și 3 state participante la UCPM s-au mobilizat. Tot prin activarea UCPM a avut loc și cea mai mare operațiune de evacuări medicale văzută vreodată. În doar câteva luni de la declanșarea războiului au fost efectuate peste 1000 de evacuări medicale. Prin activarea Mecanismul de protecție civilă al UE s-a canalizat asistența de urgență în natură către Ucraina din toată Europa de la începutul războiului. Au fost trimise peste 88.000 de tone de echipamente destinate salvării: alimente și medicamente. Recent, au fost trimise peste 1.000 de generatoare de energie, finanțate integral de UE. UE alocă, de asemenea, încă 55 de milioane de euro în finanțare umanitară Ucrainei, pe lângă cele 145 de milioane EUR deja furnizate la începutul acestui an. Pentru organizarea operațiunilor, au fost înființate hub-uri UCPM în Ucraina, Moldova, România, Slovacia și Polonia. La începutul lunii aprilie, Ucraina a aderat la Mecanismul de protecție civilă al UE ca stat participant.

Moartea lui Prigojin, nicio confirmare independentă (sursa: Telegram/Concord)
Internațional

Moartea lui Prigojin, nicio confirmare independentă

Moartea lui Prigojin, nicio confirmare independentă. La două luni după revolta sa împotriva Kremlinului, liderul mercenar Evgheni Prigojin a fost declarat mort după un accident de avion în Rusia. Atât presa occidentală, cât și cea a opoziției din Rusia vehiculează scenariul răzbunării lui Putin. Dar propagandiștii Kremlinului au alte scenarii. WSJ: Putin, ideologia crimei Editorialul WSJ pune în discuție improbabilitatea unui accident, amintind, din start, că inamicii lui Putin au fost, mai devreme sau mai târziu, asasinați. "Nu este o coincidență, tovarășe, așa cum spuneau sovieticii. (...) Iar dacă moartea lui Prigojin a fost un asasinat, a fost un mesaj intenționat către alți potențiali puciști. (...) Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu poate duce la suspendarea plății fondurilor europene – avertisment oficial primit de București chiar de la Bruxelles Moartea lui Prigojin dezvăluie politica brutală care domină Rusia în prezent. Prea mulți din Occident, inclusiv din stânga și dreapta SUA, mai cred că discuțiile pacifiste l-ar putea convinge pe Putin să renunțe la ambițiile de a restabili un imperiu al Rusiei Mari. Însă îi subestimează ideologia de supremație și violența. Putin va ucide pe oricine îi iese în cale, atât acasă, cât și în străinătate.". BBC: Un cadavru ambulant BBC numește marșul asupra Moscovei, din 23 iunie, "greșeala fatală" a lui Prigojin. Deși nu-l nominalizase pe Putin, Prigojin a înfuriat Kremlinul criticând public motivele oficiale invocate de Kremlin pentru invadarea Ucrainei. A spus rușilor că au fost înșelați și că fiii lor mureau în războiul din Ucraina, din cauza unei "conduceri slabe". La vremea respectivă, Putin numise marșul lui Prigojin asupra Moscovei o trădare și o înjunghiere în spate. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea "Încă de la marșul său revoltat asupra Moscovei, în iunie, Evgheni Prigojin a fost descris de observatori drept «un cadavru ambulant». Directorul CIA, William Burns, declarase recent despre speranța de viață a șefului mercenar: «Dacă aș fi Prigojin, nu mi-aș concedia degustătorul». Însă, dacă se va dovedi vreodată că doborârea unui avion care îl transporta Prigojin a fost un act de răzbunare deliberată, cu sânge rece, al Kremlinului, acesta va rămâne în istoria Rusiei drept «operațiune militară specială».". "Martirul" Prigojin "Știrile despre doborârea unui avion care îl transporta pe liderul lui Wagner reprezintă o altă întorsătură extraordinară în istoria modernă a Rusiei. Vin ca mărturie a disfuncției totale a statului după invazia dezastruoasă a Ucrainei de către Putin. În ce altă țară europeană, în afara sferei de influență a Kremlinului, principalii lideri politici sau militari trăiesc cu frica unor astfel de amenințări? Dar în Rusia, amenințarea a devenit aproape norma. (...)", constată The Telegraph. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA În orice caz, conchide publicația, moartea lui Prigojin nu va fi sfârșitul conflictelor militare interne ruse. "Rămâne un număr mare de luptători Wagner antrenați și activi, îndârjiți de luptele din Ucraina sau jaful din Africa, care sunt foarte nemulțumiți de conducerea țării lor. Unii tineri ruși au găsit mesajul lui Prigojin persuasiv, crezând că Putin a început un război care nu a fost dus în mod corespunzător. Aceasta va deveni o problemă și mai mare cu cât această «operațiune militară specială» va dura mai mult.". Rolul Wagner în Africa va rămâne important Potrivit lui Pascal Boniface, directorul IRIS (Institut de relations internationales et stratégiques), citat de Le Point, Putin a acționat într-un mod machiavelic, prefăcându-se că îl iartă pe Prigojin, doar pentru a-l elimina mai facil: "Pentru Putin, pe de o parte, răzbunarea e un fel de mâncare cel mai bine servit rece, iar pe de altă parte, cineva care se pune în calea lui nu poate supraviețui. Însă e clar că există tensiune la nivel înalt, căci Putin își întărește puterea mai mult prin frică și prin amenințare decât prin sprijin.". În ceea ce privește acțiunile Wagner în Africa, acestea nu se vor schimba: "Soldații Wagner vor fi integrați în armata rusă. Implicarea lui Wagner în Africa nu se va diminua, căci e în interesul rușilor să fie prezenți acolo și în interesul regimurilor de acolo să continue să aibă o legătură cu Wagner.". În ceea ce privește conducerea Wagner, Boniface comentează că va exista o schimbare de lideri, mai conectați la armată, care să aibă o relație mai bună cu ministrul Apărării și cu șeful de Stat major al Armatei: "Gruparea nu va mai opera sub numele Wagner, nu va mai fi condus de Prigojin, însă această miliție își va continua activitățile, iar moartea lui Prigojin nu va duce la plecarea ruşilor din Africa.". Moartea lui Prigojin, nicio confirmare independentă "Indiferent dacă Prigojin este în viață sau mort, dacă a fost doar pe lista pasagerilor, dar nu s-a îmbarcat sau dacă a fost în avion - un lucru este cert: a fost pe lista lui Putin", susține Rzeczpospolita. "În urmă cu două luni, după revolta bizară a militanților Wagner, Putin le-a vorbit rușilor derutați și înspăimântați despre o trădare care va fi pedepsită. Cu greu veți găsi un rus care să nu creadă acum că pedeapsa nu a fost executată.". Moartea șefului Wagner nu va avea impact asupra acțiunilor grupării: războiul din Ucraina, acțiunile rusești în Africa sau provocări la granițele cu Belarus, potrivit publicației poloneze: "Nu există oameni de neînlocuit, nici măcar printre bandiți. Rusia nu va renunța la câștigurile aduse de Prigojin și mercenarii săi. În plus, lichidarea șefului Wagner e un semnal pentru ruși: nu ajuți Kremlinul doar când îți convine, sau doar din când în când. Întotdeauna trebuie să o faci.". Și-a înscenat Prigojin moartea? Presa de opoziție din Rusia, precum portalul de știri rus Bell, adoptă același ton cu al presei occidentale și acuză Kremlinul de o crimă explicită. Pe de altă parte, site-uri precum mk.ru avansează ipoteza unei înscenări: "Șeful Wagner PMC Prigojin și-a înscenat moartea". Argumentul scenariul fiind "firea histrionică" a șefului Wagner, care nu știa cum să mai iasă în evidență. De partea propagandiștilor Kremlinului există, însă, alte teorii. Iuri Podoliaka, un cunoscut blogger pro-rus, afirmă că Ucraina se află în spatele accidentului. Motivele invocate: Prigojin nu mai era o problemă nici pentru Putin, nici pentru Șoigu. Marii șefi au probleme reale și dușmani adevărați. Putin nu are timp de răzbunări triviale. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a întâmplat nu poate fi decât un act terorist din partea Ucrainei. Ideolog kremlinist: Cea mai bună opțiune Marat Bașirov, politolog loial Kremlinului, sugerează o implicare a serviciile secrete occidentale, care doreau să creeze tensiune între liderii ruși și să intervină în Africa: "E posibil să negăm versiunile de răzbunare a serviciilor occidentale în cazul morții lui Prigojin? Nu. Aceasta este linia de anchetă cea mai probabilă. Evenimentele de pe continentul african din Niger reprezintă o amenințare uriașă atât pentru interesele Statelor Unite, cât și ale Franței. Transferul lui Wagner PMC în Africa nu este un secret. Să demoralizăm liderii Africii care au participat la forumul african de la Moscova? Este un bun motiv.". Însă, în altă declarație, politologul a afirmat că "evenimentele" care au avut loc au fost mult mai bune decât "cealaltă variantă" - "eroii" Rusiei să fi fost trimiși la închisoare pentru trădare. "A trebuit să se termine așa? Pentru ei și pentru țară, da, aceasta este cea mai bună opțiune. Eroii Rusiei nu ar trebui să meargă la închisoare pentru trădare. Acum, toți ceilalți trebuie să-și dea seama de stadiul actual al vieții în Rusia. Epurarea a început", a rezumat Bașirov.

Accidente rutiere mortale pe droguri, nepenalizate (sursa: pexels.com/Artyom Kulakov)
Eveniment

Accidente rutiere mortale pe droguri, nepenalizate

Accidente rutiere mortale pe droguri, nepenalizate. Potrivit unui raport ETSC (European Transport Safety Council) 37% din totalul accidentelor rutiere mortale din UE sunt provocate de șoferii tineri. Cei mai mulți sunt depistați pozitiv pentru consumul de narcotice. Consumul ilegal de droguri în rândul tinerilor șoferi este dublu față de cel al adulților. Citește și: VIDEO Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș se filma când conducea agresiv, cu viteză foarte mare, inclusiv pe contrasens și prin sate: „Las-o mai moale, Mihai! Mă omori!” Motivul: "Condusul unei mașini sub influența drogurilor nu este un fenomen la fel de bine înțeles precum conducerea în stare de ebrietate și nu are beneficiul unei conștientizări publice pe scară largă.". ETSC a recomandat UE să înăsprească sancțiunile prevăzute de codurile rutiere, prin aplicarea unei toleranțe zero pentru consumul de droguri și alcool la volan. Accidente rutiere mortale pe droguri, nepenalizate În Europa, reglementările din Cehia, Ungaria, România și Slovacia sunt cele mai stricte. Aici se aplică o limită de 0,0 alcool. În țări precum Germania, Franța, sau Austria limita permisă de alcool în sânge pentru șoferi este de 0,5. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior În Franța, un test pozitiv care depășește această limită, în urma unui control rutier, poate aduce sancțiuni de până la doi ani de închisoare și o amendă de 4.500 de euro. În cazul în care există un accident care provoacă vătămare corporală și testul e pozitiv, pedeapsa e până la cinci ani și 75.000 euro. În cazul unui accident mortal, cu circumstanțe agravante suplimentare (narcotice, alcool, viteză, absența permisului), șoferul poate primi până la zece ani închisoare și o amendă de 150.000 de euro. Amenzi așa și așa, închisoare puțină În Germania, amenzile pentru condus în stare de ebrietate sau consum de narcotice sunt cuprinse între 500 și 1.500 de euro. Dacă șoferii provoacă și un accident mortal, infracțiune iese din sfera administrativă și devine infracțiune penală, pedeapsă fiind de până la cinci ani. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea În Austria, oricine conduce un vehicul într-o stare afectată de alcool și/sau narcotice riscă o amendă administrativă de la 800 la 3.700 EUR. Dacă un șofer provoacă un accident mortal, cu circumstanțe agravante (consum de alcool, narcotice), legea din Austria prevede cea mai mică pedeapsă dintre țările UE: trei ani de închisoare. Alcool, cocaină, cannabis, accident mortal: cinci luni închis La începutul lunii aprilie, în Kitzbühel, Austria, un tânâr de 23 de ani, beat și drogat, a provocat un accident în care o tânără de 29 de ani și-a pierdut viața. După o noapte de petrecere, a plecat la serviciu dimineața având 1,5 la mie de alcool în sânge, la care s-a adăugat și o cantitate mare de cocaină și canabis. Carosabilul era ud. În loc de cei 60 km/h permiși, a rulat cu peste 115 km/h. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Într-o curbă, a intrat pe sens opus, izbind din plin un vehicul care circula regulamentar. Șoferul acestuia, o tânără de 29 de ani, a murit la locul accidentului. În august Tribunalul Regional din Innsbruck a pronunțat sentința: acuzatul a primit 15 luni de închisoare, din care zece, cu suspendare. Judecătorul a motivat decizia spunând: "Nu vrea să renunțe complet la speranță.". În opinia sa, acuzatul e tânăr, are tot viitorul în față și, în mare parte, este fără vină, invocând circumstanțele atenuante ale carosabilului ud. Tinerii, 44% din accidente după alcool Inculpatul, cunoscut de poliție ca maniac al vitezei, mai avusese și în trecut probleme cu autoritățile, din cauza consumului de droguri și a vitezei. Cu un an în urmă, tot în Austria, un tânăr de 28 de ani a fost condamnat la zece luni de închisoare, patru cu suspendare după un accident mortal. Avea 1,8 pe mil de alcool în sânge și viteză excesivă. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Potrivit statisticilor, în Austria, numărul accidentelor rutiere provocate de consumul de alcool și droguri a crescut în ultimii ani. Aproximativ 20% dintre cei implicați în accidente legate de alcool au vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, iar 24% - între 25 și 34 de ani. Tânără ucisă, 16 luni de închisoare pentru șofer Pe 11 iulie a.c., Tribunalul Districtual Hamburg a dat sentința împotriva unui tânăr de 28 de ani, acuzat de ucidere din culpă, în urma unui accident mortal: 16 luni de închisoare. Parchetul ceruse o pedeapsă semnificativ mai mare, însă judecătorul a motivat decizia, susținând că "nici o pedeapsă nu poate face dreptate familiei victimei.". Citește și: Părinții tânărului șofer drogat din 2 Mai dădeau bani cu camătă în anii 2000. Dobânda, mai mare decât a acoliților lui Sile Cămătaru. Soții Pascu au și încheiat un contract cu Fluturică, omul lui Sile În urma accidentului o tânără de 20 de ani a murit, sora ei geamănă fiind grav rănită. Acuzatul a admis acuzațiile de bază în instanță, negând însă că avea viteză prea mare și că se afla sub influența alcoolului. Tinerii nemți, accidente în serie Totuși, potrivit poliției, acesta avea o alcoolemie de 1,99. În plus, tânărul avea deja un dosar penal semnificativ. În 2018, fusese condamnat la doi ani de închisoare pentru trafic de droguri, cu suspendare. În trecut mai fusese condamnat pentru agresiune și delapidare. În 2019, un alt caz a revoltat opinia publică din Germania: Tribunalul districtual Würzburg a condamnat un tânăr de 21 de ani doar la o amendă de 5.000 de euro și la suspendarea permisului de conducere pentru un an, deși acesta ucisese într-un accident o tânără, având o alcoolemie de aproape trei la mie în sânge. Potrivit unui studiu, în Germania, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani provoacă cele mai multe accidente rutiere. Pedepse mici și în Franța În luna martie, în Franța, un tânăr de 26 de ani a fost condamnat la închisoare pentru un accident mortal sub influența narcoticelor și alcoolului. Tânărul a fost judecat pentru omor din culpă agravat de trei împrejurări: stare de ebrietate (2,15 g/l alcool în sânge), pozitiv la cocaină și canabis și viteză ilegală (115 km/h pe un drum limitat la 70). În urma accidentului, un bărbat de 63 de ani și-a pierdut viața. Vinovatul a fost condamnat la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare. De asemenea, instanța i-a retras permisul și i-a confiscat mașina. Totuși, nu a existat un mandat imediat de arestare, existând posibilitatea ca pedeapsa să fie micșorată. Potrivit statisticilor, 21% din accidentele rutiere mortale sunt provocate de șoferi tineri (18-24 de ani), care au consumat droguri. În 2022, peste 700 de persoane au murit în urma accidentelor care au implicat consumul de cocaină sau canabis.

Forțele de ordine, tot mai abuzive (sursa: dw.com)
Internațional

Forțele de ordine, tot mai abuzive

Forțele de ordine, tot mai abuzive. Și nu în state foste comuniste, ci în țări occidentale cu o lungă tradiție democratică. Efectul: manifestații de protest din ce în ce mai violente. Forțele de ordine, tot mai abuzive În Franța, legislația permite polițiștilor folosirea armelor, chiar dacă e vorba doar de suspiciuni. În Germania, violența excesivă a poliției e rareori raportată. Puținele anchete demarate sunt oprite de procurori în mai mult de 90% din cazuri. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact În Marea Britanie, sistemul judiciar se mișcă extrem de încet. În Austria, aproape că nu există proceduri judiciare în cazul acuzațiilor de abatere împotriva poliției. Tânăr de 19 ani împușcat de 34 de ori Pe 3 iunie a.c., în Germania, poliția a împușcat și a rănit grav un tânăr de 19 ani. Incidentul a avut loc în Renania de Nord, în urma unui control rutier. Poliția a oprit o mașină care circula cu farurile stinse. Șoferul nu avea permis de conducere. Când a fost somat să iasă din vehicul, acesta a demarat. Urmărirea s-a încheiat într-o fundătură, când tânărul de 19 ani și-a întors mașina și a accelerat înspre patrula polițiștilor. Potrivit investigațiilor, polițiști au tras 34 de focuri asupra agresorului. În prezent, tânărul este în spital și se pare că a rămas paralizat pe viață. Recent, Universitatea Goethe din Frankfurt a dat publicității un studiu asupra violenței poliției din Germania. Studiul cuprinde peste 3.000 de interviuri cu persoane care au declarat că au fost supuse violenței poliției. Polițiștii germani, imuni în fața legii Potrivit declarațiilor, brutalitatea forțelor de ordine s-a manifestat, în primul rând, în timpul demonstrațiilor, apoi la meciurile de fotbal. Pe locul trei, sunt menționate situații de conflict survenite în controalele rutiere. Cei care au acuzat cel mai des violența poliției sunt tinerii: 19% dintre cei aceștia au raportat răni fizice grave. Totuși, violența ilegală din partea poliției e rareori raportată oficial în Germania: doar 2% dintre cazuri, după cum reiese din raport. Însă, tot raportul consemnează că anchetele penale care vizează actele de violență ale polițiștilor sunt oprite de procurori, în mai mult de 90% din cazuri. În urmă cu doi ani, deși a fost deschis un număr record de anchete împotriva polițiștilor, numărul cazurilor judecate în instanță a fost foarte scăzut. În 2021, din 5.252 de investigații încheiate împotriva ofițerilor de poliție, doar 61 de dosare au fost audiate la tribunalele districtuale. Uciderea lui Nahel M. a dus Franța în haos La sârșitul lunii iunie a acestui an, un tânăr în vârstă de 17 ani, Nahel M., a fost ucis de poliție, în Nanterre, în timpul unui control în trafic. Potrivit autorităților, polițiștii au fost nevoiți să deschidă focul după ce aceasta refuzat să le arate actele și a fugit. Însă un videoclip distribuit pe rețelele de socializare pune în discuție acest scenariu. Filmarea arată că unul dintre cei doi polițiști l-a ținut pe șofer tot timpul sub amenințarea pistolului, apoi a tras, de la mică distanță, când acesta a încercat să demareze. Cazul a provocat demonstrații masive și foarte violente în foarte multe orașe franceze și o suită de declarații politice care vizau în special legea Poliției. În 2017, aceasta a fost modificată. Polițiștilor li s-a permis nu doar să tragă în legitimă apărare, ci și doar dacă bănuiesc că s-ar putea întâmpla ceva rău. De la implementarea noilor amendamente, situațiile în care polițiștii au tras în șoferi s-au înmulțit brusc, multe fiind mortale. Potrivit unui raport al Poliției, în Franța, în 2018, utilizarea armelor de foc de către forțele de ordine a crescut cu 54%. În ultimul an, cifrele arată că, în medie, în fiecare lună, în Franța, un șofer a fost ucis de poliție. Brutalitate excesivă și în Marea Britanie Pe 21 iulie, în Londra, o femeie a fost arestată într-un mod brutal, în fața copilului ei, de doi ofițeri ai Poliției Metropolitane. Deși a fost acuzată că nu și-a plătit biletul de autobuz, ulterior s-a demonstrat că acuzele ofițerilor au fost nefondate. Femeia a fost eliberată, când polițiștii au aflat că, de fapt, aceasta își plătise călătoria. Episodul vine și în urma unui scandal izbucnit în luna martie a acestui an. În urma unui raport făcut public de către Consiliul șefilor poliției naționale (NPCC), peste 1.500 de polițiști din Marea Britanie au fost acuzați de infracțiuni violente împotriva femeilor. Însă plângerile luate în calcul de NPCC sunt doar cele depuse pe o perioadă de șase luni, din octombrie 2021, până în martie 2022. În octombrie, 2021, un ofițer al Metropolitan Police, David Carrick, fusese arestat, acuzat fiind de viol în serie. Dintre toate infracțiunile raportate în acea perioadă, mai puțin de jumătate din plângerile de abuz sexual și aproape trei sferturi din cazurile de abuz de putere nu au fost încă finalizate. În cazul celor finalizate, peste 91% au fost respinse. Maggie Blyth, directorul adjunct al NPCC, a numit datele "deranjante", declarând că nu e deloc "mulțumitor" faptul că o mare parte din investigații nu au fost încă finalizate. Lovit repetat cu capul de asfalt de polițiști la Viena Pe 8 mai a.c., în Viena, un cameraman al televiziunii PULS 24 a înregistrat o scenă violentă între mai mulți ofițeri de poliție și un tânăr de 19 ani. Tânărul voia să scoată bani de la un bancomat, însă a fost somat de polițiști să părăsească locul. Pentru că nu a vrut, sau nu a înțeles de ce să o facă, bărbatul a fost pus la pământ și dat cu capul de asfalt, în mod repetat, până când a început să sângereze. Ulteriori, poliția a declarat că tânărul a ignorat ordinele de a se îndepărta de un loc aflat sub investigație, refuzând să părăsească o zonă izolată. Potrivit declarațiilor oficiale, acesta "a săvârșit o încălcare a decenței". Tânărul în vârstă de 19 ani a fost apoi arestat sub "suspiciunea de rezistență la autoritatea statului și vătămare corporală gravă", fiind acuzat că "a rănit grav un polițist". Totuși, nu doar că zona izolată nu era marcată, însă, cu puțin timp în urmă, potrivit martorilor, o femeie scosese bani de la bancomatul respectiv și nimeni nu o oprise. Austria, fără pedepse pentru abuz al poliției În Austria, aproape că nu există proceduri judiciare în cazul acuzațiilor de abatere împotriva poliției, iar la condamnări nu se ajunge aproape niciodată. Excesul de zel al unor polițiști este văzut de procurori ca "măsură coercitivă". În 2022, au fost semnalate 23.200 de asemenea măsuri coercitive. Ceea ce înseamnă că poliția austriacă recurge zilnic la mai mult de 60 de asemenea măsuri. Potrivit ministrului austriac al Justiției, Alma Zadic, între 2021 și sfârșitul lunii aprilie 2023, parchetele au demarat în total 55 de anchete privind violența poliției. Dintre acestea, doar două s-au încheiat cu condamnări definitive.

Al doilea război ucrainean cu corupția (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Al doilea război ucrainean: cu corupția

Al doilea război ucrainean: cu corupția. Lupta anticorupție în Ucraina s-a întețit odată cu izbucnirea războiului. Pe de o parte, reformele, deja existente, funcționează. Pe de alta, UE impune această condiție, dacă Ucraina dorește să obțină statutul de candidat pentru aderarea la blocul european. Miza: 100 de miliarde de dolari în 2023 În plus, suspiciunile de corupție pot bloca ajutorul occidental pe care Ucraina îl primește în prezent. Potrivit think-tank-ului ucrainean Center for Economic Strategy, valoarea acestuia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari în 2023. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Pe frontul războiului intern anti-corupție, lucrurile nu stagnează. De la începutul anului, au căzut capete în guvern, în magistratură, în primării. În prezent, un nou caz de corupție a ajuns în justiție: ofițerii însărcinați cu recrutarea ar fi luat mită pentru eliberarea scutirilor de la serviciul militar. Milioane de euro din scutiri la recrutare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că intenționează să-i demită pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară din Ucraina, declarând că mita, pe timp de război, este înaltă trădare. Declarația survine în urma unei anchete de proporții care a vizat acte de corupție în rîndul ofițerilor însărcinați cu recrutarea. Dintre aceștia, 33 ar fi eliberat documente false, contra unor sume de peste 10.000 de euro, pentru scutirea de serviciul militar. În baza acestor documente, bărbații pot părăsi țara. Ancheta procurorilor a început după ce jurnaliștii de la Pravda Ucraina au dezvăluit îmbogățirea subită a fostului șef al Centrului Regional de Achiziții Odesa, Ievhen Borisov. De la începutul războiului, acesta și-a cumpărat o proprietate în Spania, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, și o întreagă flotă de mașini de lux. Borisov a fost suspendat din funcție. Potrivit anchetei, militarul dădea instrucțiuni subordonaților pentru a scuti de armată anumite persoane. Întrebat dacă actele de corupție dovedite vor fi pedepsite doar cu demiterea, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a spus că "cei inculpați vor răspunde mai departe legal și e foarte important să primească pedepse cu închisoarea, pentru ca lupta anticorupție să nu fie doar o ficțiune.". În prezent, pe rol există 112 procese penale împotriva funcționarilor din centrele de recrutare. Invazia rusă a redus corupția În mod paradoxal, invazia rusă a redus corupția în Ucraina, a declarat Oleksandr Novikov, fost procuror și șeful Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAPC), într-un interviu pentru AFP: "În primele luni de război, corupția practic a dispărut.". Deși Novikov a recunoscut că autoritățile ucrainene au încă mult de luptat contra corupției, acesta a amintit atât de valul de investigații și arestări din ultima vreme, cât și de un sondaj al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), realizat în vara anului 2022. Potrivit sondajului, 29% dintre ucraineni consideră că nivelul de corupție din țara lor e în scădere, față de doar 4% în anul precedent, iar 64% din populație declară că nu s-a confruntat cu acest flagel în ultimele 12 luni, față de 43% cu un an mai devreme. Novikov a adăugat că "mentalitatea ucrainenilor în ceea ce privește darea de mită și corupția s-a schimbat". Kievul a recuperat 26 de locuri în clasamentul mondial Ucraina este una dintre țările care au evoluat cel mai structurat în combaterea corupției. Au fost inovate sisteme de transparență, la nivel internațional, și a fost creată o suită de agenții specializate anticorupție. În prezent, în Ucraina există patru structuri de bază în combaterea corupției. NABU (Biroul de investigație a actelor de corupție), NAPC (Autoritatea pentru prevenție), HACC (Procuratura Specializată Anticorupție) și PROZORRO (o platformă digitală pentru transparentizarea contractelor de achiziții publice). Statistic, dacă în 2014, în topul corupției, Ucraina se afla pe locul 142 din 175 de națiuni, în prezent ocupă locul 116 din 180 de națiuni. Prin comparație, Rusia se află pe locul 137. Al doilea război ucrainean: cu corupția În luna ianuarie a.c., un val de demisii și demiteri a avut loc printre oficialii ucraineni de rang înalt, în baza acuzațiilor de corupție. Pe 21 ianuarie, ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost reținut de anchetatorii anticorupție. Potrivit acuzării, acesta modificase în acte, în mod nejustificat, prețul echipamentelor de iarnă, primind mită de aproximativ 400.000 de dolari. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 38.000 de dolari în numerar în biroul său. După arestarea lui Lozinski, președintele Zelenski a ținut un discurs în care anunța toleranță zero față de corupție. Imediat după discurs, Kirilo Timoșenko, consilier prezidențial, și-a prezentat demisia, fără a da detalii. În septembrie 2022, un agent NABU, care investiga posibile delapidări de fonduri, din cele primite ca ajutor umanitar pentru regiunea Zaporojie, a declarat că oficiali ai Biroului Președintelui ar putea fi implicați: Andrii Iermak, Kirilo Timoșenko, David Arahamia și Davitian Vemir. La vremea respectivă, Timoșenko a respins acuzațiile ca fiind nefondate. Totuși, în decembrie 2022, Timoșenko fusese fotografiat la volanul unui Porsche Taycan, în valoare de 100.000 de dolari, devenind subiect al unei anchete. Reznikov, următoarea victimă? Pe 24 ianuarie, ministrul adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu sprijinul logistic al forțelor armate, și-a depus demisia. Potrivit unei investigații jurnalistice, Ministerul Apărării încheiase un contract de aproximativ 324 de milioane de euro privind achizițiile de alimente pentru armată. Prețurile erau "de două, până la trei ori mai mari" decât tarifele actuale pentru produsele alimentare de bază. La vremea respectivă, deși procuratura începuse investigațiile, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că scandalul e doar o făcătură de presă, refuzând să demisioneze. În prezent, anchetele fiind în desfășurare, președintele Volodimir Zelenski caută un înlocuitor pentru Reznikov. Contracte pentru iubita unui guvernator Printre cei demiși la finele lunii ianuarie de președintele Zelenski s-a aflat și Oleksii Simonenko, procurorul general adjunct al Ucrainei. Simonenko a fost acuzat că a plecat în vacanță în Spania la sfârșitul lunii decembrie, într-un Mercedes deținut de un important om de afaceri ucrainean. Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei interzisese oficialilor să călătorească în străinătate până la încheierea războiului, cu excepția celor care se ocupau de afaceri oficiale. Tot în ianuarie, și-au părăsit posturile guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumi și Herson. Cei patru fuseseră acuzați, de mai multe instituții de presă, că au atribuit contracte de reparații de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unei firme co-fondate de partenera lui Valentin Reznicenko (guvernatorul din Dnipropetrovsk), antrenoare de fitness. În urma acuzațiilor, au fost deschise anchete oficiale. De asemenea au fost demiși Anatoli Ivankevici și Viktor Vișniov, ambii șefi adjuncți ai serviciului de transport maritim și fluvial ucrainean, în urma unor anchete deschise pe numele lor, privind acte de corupție. Șpăgi de milioane de dolari pentru jduecători În luna mai a.c., Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (HACC) din Ucraina au anunțat descoperirea unei scheme de corupție în interiorul Curții Supreme de Justiție. Potrivit directorului NABU, Semion Krivonos, această schemă ar include judecători, conducerea Curții și intermediari. Schema a fost dezvăluită după infiltrarea unui detectiv sub acoperire NABU în grupul criminal. Scenariul care implica "recompensa" pentru șeful Curții Supreme, Vsevolod Kniaziev, a fost legat de o hotărâre judecătorească luată în favoarea patronului grupului Finance Credit, omul de afaceri Konstantin Jevago. "Recompensa" era de trei milioane de dolari. Judecătorul Vsevolod Kniaziev a fost arestat. În prezent, se desfășoară mai multe anchete pentru identificarea tuturor celor implicați. Potrivit lui Oleksandr Klimenko, această schemă ar putea influența și alte instanțe din Ucraina, numind cazul "cea mai mare expunere a corupției din justiția Ucrainei". În cazul dovedirii vinovăției, cei implicați în dosar riscă pedepse de la opt la 12 ani de închisoare.

Averile rușilor, protejate de legile occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averile rușilor, protejate de legile occidentale

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră