joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Internațional

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk. Rusia a anunţat trimiterea de întăriri în regiunea Kursk, unde armata ucraineană a pătruns zeci de kilometri într-o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă. Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk Luptele continuă pentru a patra zi consecutiv în regiunea rusă Kursk de la graniţa cu Ucraina. Încă nu este clar cât teritoriu au reuşit să ocupe trupele ucrainene. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Relatări, inclusiv din surse ruseşti, vorbesc despre prezenţa trupelor ucrainene până la circa 35 de kilometri în punctul cel mai îndepărtat de graniţă. Mai multe sate şi cel puţin o parte a micului oraş Sudja sunt sub control ucrainean. În paralel cu ofensiva mecanizată, armata ucraineană recurge la atacuri dispersate executate de grupuri de recunoaştere şi sabotaj. Potrivit bloggerului militar rus Rîbar, unităţile ucrainene intră în sat după sat şi organizează ambuscade contra trupelor ruse trimise pentru întăriri. După atacul inițial de marţi, cu aproximativ o mie de soldaţi sprijiniţi de tancuri şi blindate, armata ucraineană a adus între timp noi trupe peste graniţă. „Invazia” ucraineană După aproape doi ani şi jumătate de când Rusia a lansat invazia sa în Ucraina, politicienii şi militarii ruşi vorbesc direct despre o "invazie" ucraineană. Armata rusă nu s-a așteptat la un asemenea atac ucrainean de anvergură în regiunea Kursk și a menţinut în zonă o prezenţă redusă. Unii soldații ruși, între care şi tineri recruţi fără experienţă militară, au fost luați prizonieri de trupele ucrainene. Trupe ruse, spulberate Armata rusă a început să trimită noi trupe către Kursk, dar un convoi de camioane militare ruse a fost nimicit de un atac ucrainean într-un sat din provincia Kursk. Imagini postate pe social-media şi confirmate ca fiind autentice arată un convoi de aproximativ 13-15 camioane militare ruseşti calcinate, unele cu soldaţi ruşi morţi înăuntru. Potrivit bloggerilor militari ruşi, atacul asupra convoiului a fost executat cu rachete HIMARS. Şi canalul ucrainean de Telegram care a postat pe internet imaginile cu convoiul rus distrus consideră că a fost vorba despre un atac cu rachete HIMARS. Potrivit portalului rus de ştiri MASH, care are contacte în serviciile de securitate, un bărbat localnic care a înregistrat şi trimis unei mass-media ucrainene respectivele imagini a fost arestat şi pus sub acuzare pentru spionaj. De partea sa, Ministerul rus al Apărării a difuzat imagini ce arată drone ruseşti distrugând un tanc şi un obuzier ale armatei ucrainene lângă oraşul Sudja şi a anunţat trimiterea de întăriri pentru a respinge ofensiva ucraineană. "Coloanele care se îndreaptă către zonele de executare a misiunilor (de luptă) sunt echipate cu lansatoare multiple de rachete BM-21 Grad, piese de artilerie remorcate, tancuri (...), echipamente grele pe şenile, vehicule Ural şi Kamaz", a enumerat ministerul rus, care susţine că Ucraina ar fi pierdut până la 945 de soldaţi şi 102 blindate în luptele din provincia Kursk, fără a face vreo referire la propriile pierderi. Ofensiva ucraineană pe teritoriul rus survine după ce trupele Kievului au pierdut constant teren în ultimele luni pe frontul din estul Ucrainei. În acest context, armata ucraineană a fost lăudată de preşedintele Volodimir Zelenski pentru capacitatea sa de "a surprinde". Ofensiva din Kursk ar urmări să determine dislocarea unor trupe ruse de pe frontul din estul Ucrainei pentru a slăbi acolo armata rusă, care este mai numeroasă şi mai bine echipată. Totuşi, chiar şi după lansarea incursiunii ucrainene în Kursk, trupele ruse au continuat să înainteze în provincia Doneţk din estul Ucrainei, iar vineri au revendicat ocuparea acolo a unei noi aşezări, satul Vesele, care se află aproape de oraşul Pokrovsk, unde se află un nod de transport important pentru logistica armatei ucrainene.

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Închisoare cu executare pentru postare Facebook (sursa: Facebook/Exposed UK)
Eveniment

Închisoare cu executare pentru postare Facebook

Închisoare cu executare pentru postare Facebook. Un internaut a fost condamnat vineri la o pedeapsă de închisoare cu executare pentru incitare la ură rasială online în Regatul Unit. Închisoare cu executare pentru postare Facebook Jordan Parlour, de 28 de ani, a fost condamnat la 20 de luni de închisoare, din care cel puţin jumătate vor fi executate în detenţie, din cauza mesajelor postate pe Facebook prin care incita la atacarea unui hotel în care se aflau solicitanţi de azil. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Condamnarea sa este prima de acest gen de la începutul violenţelor rasiste declanşate după uciderea a trei fete pe 29 iulie, pe fondul zvonurilor răspândite online privind identitatea suspectului. Denunţat de Elon Musk drept unul care aminteşte de "Uniunea Sovietică", cazul lui Parlour a fost dat exemplu de autorităţi ca simbol al hotărârii lor de a include internauţii şi platformele digitale în răspunsul lor judiciar la evenimente. Reţelele sociale "nu sunt o zonă în care legea nu se aplică", a declarat premierul Kier Starmer. Starmer a afirmat că acest lucru ar trebui să le reamintească "tuturor celor care, fie sunteţi direct implicaţi (în violenţe), fie aţi acţionat la distanţă, că sunteţi vinovaţi şi veţi fi traduşi în justiţie dacă aţi încălcat legea". Revolte în Regatul Unit Condamnarea lui Parlour a venit la finalul unei săptămâni marcate de zeci de condamnări în urma celor mai grave revolte din Regatul Unit din ultimii 13 ani, Violenţele au izbucnit după răspândirea pe internet a unor zvonuri potrivit cărora suspectul de atacul cu cuţitul de la Southport era un solicitant de azil musulman. Adolescentul de 17 ani, inculpat şi încarcerat, este de fapt născut în Ţara Galilor, potrivit poliţiei. Media au relatat la rândul lor că părinţii săi sunt originari din Rwanda. Aproape 500 de persoane au fost arestate, circa 150 au fost inculpate şi justiţia a început să dispună zeci de condamnări împotriva participanţilor la violenţe. Prim-ministrul s-a declarat "absolut convins" că riposta poliţienească şi judiciară "rapidă" a "avut un impact real", în condiţiile în care de marţi nu s-au mai produs noi violenţe. Participanţii la revolte care au pledat "vinovat" în ultimele zile au fost notificaţi de tribunale privind pedepsele primite. Mulţi dintre ei riscă pedepse de mai mulţi ani de închisoare pentru că au participat la violenţe şi la confruntări cu poliţia. Autoritățile, îngrijorate Guvernul britanic este îngrijorat în special că reluarea campionatului de fotbal în acest weekend ar putea da naştere la noi violenţe, în condiţiile în care extrema dreaptă are legături istorice cu sferele aşa-numiţilor "hooligans". Prim-ministrul Keir Starmer a făcut apel la poliţie, care păstrează mii de agenţi mobilizaţi, să rămână "în stare de alertă".

Israel elimină încă un lider Hamas (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Israel elimină încă un lider Hamas

Israel elimină încă un lider Hamas. Un atac aerian israelian executat ţintit asupra unui autovehicul în interiorul Libanului a ucis vineri încă un responsabil al grupării islamiste palestiniene Hamas. Israel elimină încă un lider Hamas În urma loviturii aeriene, consemnată la periferia sudică a oraşului-port Sidon, situat la circa 60 de kilometri de graniţa cu Israel, a fost ucis Samer al-Hajj, responsabil de securitate al Hamas în tabăra de refugiaţi de la Ain el-Heloue. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Bodyguardul responsabilului Hamas a fost grav rănit. În paralel cu războiul contra grupării Hamas aflat în desfăşurare în Fâşia Gaza, armata israeliană efectuează astfel de atacuri contra membrilor acestei grupări, precum şi contra celor din gruparea libaneză aliată Hezbollah şi ai altor grupări pro-palestiniene sau pro-iraniene din regiune. Lista Mossad-ului Liderul politic al mişcării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat miercurea trecută la Teheran, unde venise să participe la învestirea noului preşedinte iranian Masoud Pezeshkian. Haniyeh a fost ucis în timpul nopţii într-o reşedinţă din capitala iraniană, potrivit autorităţilor iraniene. Potrivit unor relatări, atacul a fost executat cu un proiectil cu rază scurtă de acţiune care a ţintit camera unde se afla. Altă versiune: o bombă a fost plasată în camera respectivă. Iranul a atribuit asasinatul Israelului, care nu a confirmat implicarea sa, dar nici nu a negat-o. Un atac asumat Cu câteva ore înainte fusese ucis şi comandantul-şef al grupării Hezbollah, Fuad Shukr. Shukr a fost ucis într-un bombardament într-o suburbie a capitalei libaneze Beirut. Atacul a fost recunoscut de Israel. Iranul şi grupările sale aliate în "axa rezistenţei" contra Israelului au promis răzbunare pentru cele două asasinate. Israelul aşteaptă riposta, ameninţând la rândul său cu represalii militare puternice un asemenea atac.

Colegiul Medicilor vrea influențarea anchetei procurorilor(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Colegiul Medicilor vrea influențarea anchetei procurorilor

Colegiul Medicilor vrea influențarea anchetei procurorilor. Colegiul Medicilor din România vrea ca opinia unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală, să fie obligatorie, şi nu opţională, în cadrul unei anchete de malpraxis. Colegiul Medicilor vrea influențarea anchetei procurorilor CMR susţine că introducerea unui corp de experţi independenţi, medici, este esenţială pentru rigoarea ştiinţifică şi medicală. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Motivul: experţii medicali au o pregătire şi experienţă "unice" în gestionarea cazurilor din specialitatea lor medicală. Potrivit CMR "Opinia lor este indispensabilă pentru luarea unor decizii informate şi corecte. Prin includerea obligatorie a opiniei specialiştilor în cadrul unei anchete de malpraxis, se asigură un echilibru necesar în analizarea modului în care au fost respectate cele mai înalte standarde medicale. În prezent, exclusiv un medic legist poate emite o opinie medicală obligatorie pentru justiţie. Medicii legişti nu au competenţele necesare pentru a se putea pronunţa pe toate actele medicale, din toate specialităţile medicale". Reprezentanții CMR au susținut că introducerea obligatorie a opiniei specialiştilor ar facilita o abordare şi interpretare multidisciplinare a cazurilor complexe, cum sunt cele în care există o suspiciune de malpraxis. Modificarea legislației Implementarea acestei măsuri ar crește transparenţa şi responsabilitatea în analizarea modului în care au fost luate anumite decizii medicale, întărind încrederea pacienţilor în sistemul de sănătate, potrivit CMR. CMR dorește modificarea legislației: „Modificarea legislaţiei, în sensul obligativităţii opiniei medicilor specialişti în cadrul unei anchete, va conduce la o analiză a modului în care practicile medicale definite de standardele internaţionale au fost respectate, reducând riscurile legale şi etice asociate". În opinia CMR, este esenţial ca autorităţile implicate în procesul de legiferare să acorde prioritate dezbaterii transparente şi asumate a unei legi care să sprijine deopotrivă medicii şi pacienţii. "Avem încredere că obiectivul unei anchete este acela de a aduce clarificare asupra unei situaţii, de a stabili adevărul cu imparţialitate şi transparenţă şi de a asigura că toate aspectele relevante sunt investigate în mod corespunzător. Prin desfăşurarea unei anchete riguroase şi echitabile, se urmăreşte nu doar identificarea cauzelor şi responsabilităţilor, ci şi prevenirea unor situaţii similare, în viitor. Aceasta contribuie la consolidarea încrederii în instituţii şi la îmbunătăţirea continuă a practicilor şi procedurilor, în beneficiul tuturor celor implicaţi. (...)", au argumentat reprezentanţii CMR.

Engie România, facturi umflate consumatorilor casnici (sursa: Facebook/ENGIE)
Eveniment

Engie România, facturi umflate consumatorilor casnici

Engie România, facturi umflate consumatorilor casnici. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 320.000 lei furnizorul Engie Romania SA, în urma unor controale efectuate în perioada 25 octombrie 2023 - 25 iunie 2024, deoarece acesta nu a respectat prevederile legale de a factura la preţul final cu valoarea minimă, a anunţat miercuri instituţia. Engie, la control În urma controlului, Engie Romania SA a remediat situaţiile constate prin emiterea de facturi corectate şi returnarea sumelor încasate în baza facturilor greşite. "S-a constatat că societatea Engie Romania SA a emis, pentru anumite categorii de clienţi non-casnici, facturile aferente consumului de gaze naturale din perioada 1 iunie 2023 - 30 septembrie 2023, cu încălcarea prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare, (OUG nr. 27/2022), conform cărora: "4) Pentru clienţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) şi (2), preţul final facturat de către fiecare furnizor de energie electrică/gaze naturale este valoarea minimă dintre: a) preţul final maxim prevăzut la art. 1 alin. (1) şi/sau (2); b) preţul contractual; c) preţul final calculat conform prevederilor art. 5 şi 6, în cazul gazelor naturale", se menţionează în comunicat. Engie România, facturi umflate consumatorilor casnici Conform ANRE, furnizorul Engie Romania SA a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 320.000 lei, deoarece "nu a respectat prevederile art. 5 şi 6 din OUG nr. 27/2022 de a factura la preţul final cu valoarea minimă". "Acţiunile de control au avut ca tematică verificarea modului în care aceştia au respectat în perioada 1 aprilie 2023 - 30 septembrie 2023, prevederile art. 16 lit. e) din Condiţiile-cadru de valabilitate asociate licenţei pentru activitatea de furnizare de gaze naturale, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 64/2018, cu modificările şi completările ulterioare, corelativ cu prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, cu modificările şi completările ulterioare", se mai precizează în comunicat.

Asfaltul pe podul Brăila, experiment eșuat (sursa: Facebook/Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere)
Eveniment

Asfaltul pe podul Brăila, experiment eșuat

Asfaltul pe podul Brăila, experiment eșuat. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, că soluţia tehnică folosită deja de trei ori la asfaltarea podului peste Dunăre de la Brăila este "proastă", iar specialiştii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) urmează să analizeze o nouă propunere pusă la dispoziţie de societatea care se ocupă de lucrări. Asfaltul pe podul Brăila, experiment eșuat Podul peste Dunăre de la Brăila, cel mai mare pod suspendat construit în România, a fost inaugurat în urmă cu un an, pe 6 iulie 2023, însă a fost afectat de mai multe probleme apărute la suprafaţa asfaltică. "Noi în acest moment nu am semnat recepţia. (...) Deci nu s-a plătit garanţia şi nu s-au eliberat garanţiile, nefiind semnate recepţiile, că soluţia tehnică din proiect care au implementat-o cei de la acea companie nu este una bună pentru că de vreo trei ori s-a dat jos asfaltul, s-a aplicat aceeaşi soluţie şi există în continuare aceleaşi probleme, deci este clar că este o soluţie tehnică proastă. Proiectul pe această bucată legat de asfalt şi modul în care se face priza între asfalt şi tablier nu este corectă", a declarat ministrul Sorin Grindeanu, cu ocazia unei vizite de lucru efectuate miercuri pe şantierul Autostrăzii A7 Buzău-Focşani. Ministrul Transportului a anunţat că societatea care se ocupă de lucrări a venit cu o altă propunere ce urmează a fi analizată şi implementată ulterior. "Au venit şi au propus săptămâna trecută o nouă soluţie tehnică cei de la Webuild, care spun ei că odată aplicată această nouă soluţie tehnică pe acest subiect va fi una care nu va mai oferi acest disconfort. Părerea mea este că a fost proiect greşit şi soluţia aleasă nu e una bună, dovadă ce se întâmplă. Acolo au venit unii care au şi primit bani să facă un proiect care iată că s-a dovedit cel puţin pe această bucată că nu este bun. Urmează ca specialiştii CNAIR să analizeze noua propunere tehnică, după ce este acceptată va fi pusă rapid în practică", a mai adăugat ministrul Grindeanu.

Circulația pe Valea Oltului se reia sursa: Facebook/Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere)
Eveniment

Circulația pe Valea Oltului se reia

Circulația pe Valea Oltului se reia. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu a anunţat, miercuri, că va fi redeschisă circulaţia pe drumul naţional DN 7 - Valea Oltului din această seară, de la ora 20,00, cu două zile mai devreme faţă de termenul iniţial. Circulația pe Valea Oltului se reia "Aş vrea să anunţ, am primit de dimineaţă înştiinţare din partea companiei turce că termenul de 9 august, adică peste două zile când trebuia să fie dată în circulaţie Valea Oltului, redeschisă pe perioada zilei, se devansează. Din această seară, lucrările s-au terminat, din această seară de la ora 20,00 va fi dată în circulaţie cu două zile mai repede, aşa că ţin să mulţumesc în primul rând suportului avut de la Guvern", a declarat ministrul Grindeanu, aflat într-o vizită de lucru pe şantierul Autostrăzii A7, lotul Buzău - Focşani. Sorin Grindeanu a precizat că mulţumeşte pentru sprijinul de care s-a bucurat din partea Guvernului şi românilor care au înţeles necesitatea lucrărilor demarate în ultima perioadă pe tronsonul de drum. "Dacă nu aveam suportul primului ministru, era foarte greu să fac faţă la tot felul de deştepţi care în această perioadă încercau să ne explice cum se pot face altcumva lucrurile. Am mers mai departe, mulţumesc românilor că au trecut peste această lună care nu a fost simplă şi au înţeles că scopul este bun şi acela de a construi autostrăzi. Nu pot să închei fără să spun că sunt mulţumit de cum au lucrat cei de pe Valea Oltului, au făcut treabă bună, era esenţial să menţină un ritm ridicat astfel încât să scurtăm cât putem de mult această perioadă", a subliniat Sorin Grindeanu.

Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni

Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat miercuri că au fost făcuţi primii paşi în direcţia construirii unui nou pod peste Dunăre, în zona Giurgiu-Ruse, şi că Guvernul ia în calcul mai multe variante pentru finanţarea Terminalului 2 al Aeroportului "Henri Coandă". Nou pod peste Dunăre? Cu ocazia unei vizite efectuate pe şantierul Autostrăzii A7, Buzău-Focşani, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost întrebat despre circulaţia peste Dunăre, în zona podului Giurgiu-Ruse. În contextul în care partea bulgară efectuează lucrări la Podul Prieteniei, trecerea se poate face doar prin intermediul bacului. Potrivit lui Grindeanu, a fost întocmit un studiu de fezabilitate în vederea construcţiei unui nou pod peste Dunăre. "Noi am depus şi a fost aprobat pe CEF, aşa se încep toate proiectele europene cu studiile de fezabilitate, l-am depus, este aprobat. Un nou pod peste Dunăre care să dubleze actualul pod şi este finanţare europeană", a explicat Sorin Grindeanu. Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni Grindeanu a făcut referire şi la construirea unui nou terminal al Aeroportului "Henri Coandă". "În acest moment, numerele arată aşa: suntem aproape şi se va depăşi traficul pe care l-am avut înainte de pandemie, o dată cu pandemia acel trafic a picat. Capacitatea actualului terminal este undeva la 24-25 milioane de călători pe an, nu am ajuns încă acolo, suntem sub 20 de milioane, dar asta nu înseamnă că nu trebuie avute în vedere planuri pentru construcţia noului Terminal 2 şi investiţii în Terminalul 1, pentru că nu se exclud. O parte din acest profit al acestei companii, dacă va rămâne în continuare, un apel public către domnul Boloş să ne lase banii pe care îi produce compania să îi reinvestească, astfel încât să crească calitatea serviciilor în aeroport. Terminalul, studiem la nivel de Guvern, pentru că sunt mai multe abordări pe care le putem avea: pe deoparte, putem să-l facem noi cu împrumuturi externe - Banca Mondială, BEI, toată lumea vrea să dea bani - sau putem să abordăm o altă cale, cea a parteneriatului public-privat. Asta e o decizie politică pe care o să o luăm la nivel de Guvern", a precizat Sorin Grindeanu.

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ (sursa: Inquam Photos/Albert Groșescu)
Economie

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Ciolacu se crede influent lider internațional (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu se crede influent lider internațional

Ciolacu se crede influent lider internațional. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat, miercuri, dacă şi-a revizuit decizia de a nu participa la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris după situaţia de la gimnastică, acesta răspunzând "a primit medalia înapoi?". Ciolacu se crede influent lider internațional În cadrul unei vizite de lucru efectuată în Buzău, Ciolacu a arătat că ieşirea sa publică în ceea ce priveşte scandalul din gimnastică a avut ecouri atât la nivel naţional, cât şi internaţional. "Am văzut că ieşirea publică a avut ecouri şi internaţionale şi în interiorul ţării şi cred că abordarea a fost una corectă. Prea mult timp, România tot timpul a găsit cineva să ne ia un drept sau... Cred că e cazul să depăşim acest moment, mai ales că vorbim de nişte copii", a spus premierul. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, marţi, că nu va participa la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris după situaţia de la gimnastică, pe care o califică drept "scandaloasă", deoarece sportivele României au fost tratate "într-un mod absolut dezonorant". Întrebat dacă și-a revizuit decizia, acesta a răspuns: „A primit medalia înapoi?”.

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Și foștii magistrați vor pensie specială (sursă: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Și foștii magistrați vor pensie specială

Și foștii magistrați vor pensie specială. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că, până în prezent, a fost sesizată de instanţe din ţară cu 21 de probleme de drept ca urmare a intrării în vigoare a OUG 62/2024. Citește și: Șocant: un senator PSD apără medicii arestați de la „Sf. Pantelimon” și decizia de a eutanasia bolnavii: „La dreptul de a muri cu demnitate ne putem gândi?” Ordonața se referă la unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale. Instanţa supremă a precizat că a fost sesizată în acest sens de Tribunalele din Covasna, Vâlcea, Suceava, Bucureşti, Cluj, Botoşani, dar şi de către Curtea de Apel Alba Iulia, urmând ca aceste cereri să fie soluţionate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ. Și foștii magistrați vor pensie specială Este vorba despre procese deschise de diverse persoane la aceste instanţe, care se referă, printre altele, la indemnizaţii plătite magistraţilor care, la data pensionării, aveau altă ocupație. ICCJ va trebui să soluționeze așadar dacă dispoziţiile art.211 alin.(4) din Legea nr.303/2022, nemodificată, conform cărora "Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani (...) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie" se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime. De asemenea, ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.

Autostrada A7, 140 km deschiși circulației (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

Autostrada A7, 140 km deschiși circulației

Autostrada A7, 140 km deschiși circulației. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, în Prahova, că, până la sfârşitul anului, se va putea circula pe circa 140 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7). Autostrada A7, 140 km deschiși circulației Potrivit ministrului Grindeanu în jur de 140 km din Autostrada A7 vor fi deschiși circulației. "În jur de 140 de kilometri, cam aşa, cu lotul 1 şi 2 aici, cele patru între Buzău şi Focşani şi jumătate de lot între Focşani şi Bacău, cel care este lângă Adjud. (...) Deci, în jur de 140 de kilometri ne aşteptăm aici pe A7, dacă lucrurile merg în acelaşi ritm şi vor fi continuate în acelaşi ritm. Nu avem motive să credem că nu vor fi continuate în acelaşi ritm", a afirmat ministrul Grindeanu. Lucrări întârziate Acesta a punctat stadiul în care se află lucrările pe mai multe loturi pe care le-a vizitat. "Pe lotul 1 şi pe lotul 2, de la Dumbrava la Mizil şi de la Mizil la Pietroasele stăm aşa: pe lotul 1 progresul e undeva pe la 80%, pe lotul 2 - 88, până în 90%. Termenul, aşa cum amintea primul ministru, e toamna acestui an. (...) Următoarea vizită (...) în jurul lui 15 septembrie, la voi mă aştept să fie bine peste 90, la ei la 95%. Cam aşa vreau să stăm, astfel încât final de octombrie să ne prindă cu darea în circulaţie a acestor două tronsoane", a precizat Grindeanu. El a explicat că pe lotul 3 nu sunt probleme, însă lucrările sunt întârziate din cauza situaţiei creată de Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Cine e de vină "În acest moment, sunt în progres, au început, (...) sunt undeva la 10%, e lume pe şantier, sunt utilaje, se lucrează. Rămâne regretul că nu am putut, şi nu din cauza noastră, a unor domni care nu răspund în faţa nimănui în ţara asta, să ne înţelegem, această Comisie Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor, şi care după un an de zile au venit şi au dat aceeaşi soluţie, nu îi trage nimeni la răspundere şi nu ştie nimeni că în loc să circuli anul acesta de aici, de la A3, până la Focşani, pentru că şi Buzău-Focşani se termină anul acesta (...), o să te dai jos 13 kilometri şi reurci la Buzău. Sigur, la anul e gata şi acea bucată de autostradă, dar e păcat...", a declarat ministrul Transporturilor. În context, Sorin Grindeanu a vorbit şi despre situaţia autostrăzii până la Siret, la graniţa cu Ucraina. "E scoasă la licitaţie în acest moment de la Paşcani la Suceava. E primul lot, pentru că până la Paşcani e finanţare PNRR, şi în acest moment este în licitaţie Paşcani-Suceava. Suceava-Siret aşteptăm finalizarea studiului de fezabilitate, care cred că e o chestiune de săptămâni, (...) urmând să scoatem şi Suceava-Siret la licitaţie anul acesta, să putem să ajungem, aşa cum ne-am propus, până în nord, la graniţa cu Ucraina. Până la Paşcani, la finalul anului viitor e gata toată autostrada, de aici până la Paşcani, astea sunt termenele, de la Paşcani în sus sunt licitaţii în curs", a mai arătat ministrul Transporturilor.

KSM are acord care îi salvează viața (sursa: abc.net.au)
Eveniment

KSM are acord care îi salvează viața

KSM are acord care îi salvează viața. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că familiile victimelor şi cetăţenii americani merită să-l vadă pe "creierul" atacurilor de la 11 septembrie 2001 şi pe alţi inculpaţi aduşi în faţa instanţei, după anularea unui acord de condamnare negociat. „Creierul” autoproclamat este Khalid Sheikh Mohammed KSM are acord care îi salvează viața Khalid Sheikh Mohammed, autoproclamatul "creier" al atacurilor care au zguduit Statele Unite, a acceptat un acord care ar fi trebuit să-l salveze de pedeapsa cu moartea. Înțelegerea a fost însă revocată vineri de Pentagon, după un protest din partea familiilor victimelor şi a unor politicieni. "Familiile victimelor, membrii forţelor noastre armate şi americanii merită să vadă procesele comisiei militare desfăşurate în acest caz", a declarat Lloyd Austin la o conferinţă de presă la Annapolis, lângă Washington. Acordul anunţat pe 31 iulie chiar de Departamentul Apărării a şocat multe rude ale celor aproape 3.000 de victime şi a stârnit critici virulente în tabăra republicană. Termenii acordului, care între timp a fost revocat, nu au fost făcuţi publici. Conform New York Times, Khalid Sheikh Mohammed şi doi complici au fost de acord să pledeze vinovaţi la acuzaţia de asociere criminală în schimbul unei condamnări pe viaţă, în loc de un proces care ar fi putut duce la execuţia lor. Procesele legate de 11 Septembrie au stagnat ani de zile, iar inculpaţii au rămas închişi la baza militară americană din Guantanamo Bay, o închisoare care a pătat în mare măsură imaginea SUA la nivel internaţional. În centrul scandalului din jurul acestor cazuri s-au aflat actele de tortură la care au fost supuşi acuzaţii. Acest lucru ridică problema dacă un eventual proces împotriva lor este sau nu echitabil. O problemă spinoasă şi un scandal stânjenitor pentru Statele Unite, pe care acordurile de recunoaştere a vinovăţiei le-ar fi evitat

Controversata algeriancă Imane Khelif, finală olimpică (sursa: Facebook/Imane Khelif)
Eveniment

Controversata algeriancă Imane Khelif, finală olimpică

Controversata algeriancă Imane Khelif, finală olimpică. Pugilista algeriană Imane Khelif, care se în centrul unei controverse pe tema genului, fiind considerată "bărbat" din cauza nivelului ridicat de testosteron, s-a calificat, marţi, în finala categoriei 66 kg, la Jocurile Olimpice de la Paris, având deja asigurată medalia de argint. Controversata algeriancă Imane Khelif, finală olimpică La arena Roland Garros, algerianca în vârstă de 25 de ani a învins-o în semifinale, la puncte, pe thailandeza Janjaem Suwannapheng, şi o va întâlni în finala de vineri pe chinezoaica Yang Liu. Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă Khelif a intrat în ring susţinută de public, cu drapele algeriene arborate în cele patru colţuri ale arenei Philippe-Chatrier, în timp de fanii au strigat "Imane, Imane!" pe tot parcursul meciului. Susţinută de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), Khelif participă la a doua sa ediţie a Jocurilor Olimpice după cea de la Tokyo, participând totodată la numeroase turnee de box fără ca prezenţa ei să ridice critici. Polemica a izbucnit la Paris îşi are originea în excluderea sa de la Campionatele Mondiale de la New Delhi, în martie 2023, după ce Federaţia Internaţională de Box (IBA) a invocat atunci un test de stabilire a genului. IBA, instanţă nerecunoscută de CIO, a refuzat să precizeze ce fel de test a fost practicat, infirmând că a fost vorba de o analiză a nivelului de testosteron. Însă pentru CIO, sportiva a fost eligibilă şi a putut participa la Jocurile Olimpice în turneul feminin de box.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră