joi 05 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7806 articole
Ramona Emilian

Internațional

VIDEO Putin i-a făcut un ceai unui reporter al Russia 1 în bucătăria sa de la Kremlin pentru un "documentar" despre viața sa

Putin contra Occidentului, confruntare amânată strategic. Președintele rus, Vladimir Putin, admite într-un nou documentar al televiziunii de stat că Rusia nu era pregătită, în 2014, să se confrunte direct cu Occidentul. Putin contra Occidentului, confruntare amânată strategic Putin a făcut aceste declarații în filmul (VIDEO) „Rusia, Kremlin, Putin, 25 de ani”, difuzat cu ocazia aniversării a 25 de ani de la prima sa inaugurare ca președinte, la 7 mai 2000. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Putin a explicat că, după anexarea Crimeei și izbucnirea conflictului în Donbas, un război deschis cu Occidentul era „practic nerealist” în acel moment. Rusia nu avea încă infrastructura militară, economică și de securitate necesară pentru un astfel de conflict. Liderul de la Kremlin și armele nucleare În documentar, Putin a fost întrebat despre riscul unei escaladări nucleare în războiul din Ucraina. Președintele rus a declarat că utilizarea armelor nucleare „nu a fost necesară până acum” și a adăugat: „Sperăm că nu va fi nevoie nici în viitor”. Vorbind lângă un portret al țarului Alexandru al III-lea, Putin a acuzat Occidentul că a încercat să provoace Rusia pentru a o determina să greșească. El a reiterat ideea că Rusia a fost umilită după căderea URSS, prin extinderea NATO și intervenția în ceea ce Moscova consideră a fi sfera sa de influență. Putin crede că reconcilierea cu Ucraina este inevitabilă În ciuda conflictului violent declanșat în 2022, Vladimir Putin susține că reconcilierea cu Ucraina este „o chestiune de timp”. „Mi se pare că acest lucru este inevitabil, în ciuda tragediei cu care ne confruntăm în prezent”, a afirmat liderul rus. Putin a subliniat că Moscova are mijloacele necesare pentru a duce războiul „la concluzia sa logică, cu rezultatul necesar pentru Rusia”. Confruntare abia după 2014 Putin a afirmat că țara sa a făcut eforturi semnificative după 2014 pentru a-și consolida securitatea, economia și forțele armate. „Nu ne-am pregătit special pentru acest lucru. Am aspirat sincer la o soluționare pașnică în Donbas”, a spus el. Totuși, președintele a acuzat partea ucraineană că ar fi ales „o altă direcție” și a susținut că sprijinul societății ruse pentru ofensiva din Ucraina reflectă atașamentul față de valorile tradiționale. „Fără aceste valori, Rusia și-ar pierde identitatea”, a adăugat Putin. Problema succesiunii: Putin admite că se gândește la viitor Întrebat despre eventualul său succesor, Vladimir Putin, în vârstă de 72 de ani, a declarat: „Mă gândesc mereu la asta”. Liderul de la Kremlin a sugerat că ar putea exista mai mulți candidați dintre care poporul rus să aleagă. Potrivit Constituției Federației Ruse, în cazul în care președintele devine incapabil să-și îndeplinească atribuțiile, prim-ministrul – în prezent Mihail Mișustin – ar prelua temporar conducerea statului. Percepții opuse în Rusia Disidenții ruși îl consideră pe Vladimir Putin un dictator care a construit un sistem fragil, bazat pe corupție și obediență, care riscă să ducă Rusia în declin. În schimb, susținătorii îl văd ca pe un lider salvator, care a adus stabilitate și a înfruntat Occidentul. Sondajele oficiale indică un nivel de aprobare de peste 85% pentru liderul de la Kremlin. Viața privată a lui Vladimir Putin Documentarul oferă publicului și imagini rare din viața personală a președintelui. Într-o scenă filmată în bucătăria sa privată de la Kremlin, Putin este surprins oferind ciocolată și lapte fermentat jurnalistului Pavel Zarubin. „Nu mă simt ca un politician”, afirmă Putin. „Continui să respir același aer ca milioane de ruși. Acest lucru trebuie păstrat cât mai mult timp posibil.”

VIDEO Putin i-a făcut un ceai unui reporter al Russia 1 în bucătăria sa de la Kremlin pentru un "documentar" despre viața sa
Prezența la vot a scăzut, la ora 16.00, sub nivelul turului întâi din noiembrie 2024 cu aproape 1%
Eveniment

Prezența la vot a scăzut, la ora 16.00, sub nivelul turului întâi din noiembrie 2024 cu aproape 1%

Prezența la vot la ora 16:00. Până la ora 16:00, duminică, 6.461.593 de alegători și-au exercitat dreptul de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce reprezintă 35,92% din totalul celor înscriși în listele electorale permanente, potrivit datelor oferite în timp real de defapt.ro Prezența la vot la ora 16:00 Dintre cei care au votat până la ora 16:00: Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real 3.974.277 de alegători provin din mediul urban; 2.487.316 de alegători provin din mediul rural. În plus, 74.262 de persoane și-au exprimat opțiunea electorală prin intermediul urnei mobile. Votul în țară și în diaspora Din totalul celor 6.461.593 de voturi exprimate: 5.715.830 de voturi au fost înregistrate în România, reprezentând 31,78% din alegători; 745.763 de cetățeni au votat în străinătate. Județele cu cea mai mare prezență la urne Cele mai ridicate procente de participare s-au înregistrat în următoarele județe: Ilfov – 43,77%; Argeș – 37,82%; Giurgiu – 36,82%; Constanța – 35,94%; Cluj – 35,72%. Județele cu cea mai scăzută prezență În schimb, participarea a fost mai redusă în: Vaslui – 22,13%; Satu Mare – 23,61%; Covasna – 25,26%; Harghita – 26,98%; Botoșani – 27,22%. Situația prezenței la vot în București În Capitală, prezența la urne a fost de 33,76%, cu diferențe semnificative între sectoare: Sector 1 – 38,60%; Sector 2 – 34,85%; Sector 3 – 28,24%; Sector 4 – 35,11%; Sector 5 – 31,46%; Sector 6 – 37,74%. Comparație cu alegerile din 2019 La primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, prezența la vot, tot până la ora 16:00, a fost de 36,76%, cu aproape un punct procentual mai mare decât în 2024. Pentru date actualizate privind prezența la vot, alegătorii pot accesa site-ul defapt.ro  

Peste 400.000 de voturi în plus la ora 13.00 față de primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie
Eveniment

Peste 400.000 de voturi în plus la ora 13.00 față de primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie

Prezența la vot, până la 13:00. Până duminică, la ora 13:00, un număr de 4.399.722 de alegători, reprezentând 24,46% din totalul celor înscriși pe listele electorale, s-au prezentat la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor în timp real furnizate de https://defapt.ro/alegeri-prezidentiale Prezența la vot, până la 13:00 Din totalul votanților până la această oră: Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real 2.749.926 de alegători au votat în mediul urban 1.649.796 de alegători au votat în mediul rural 35.903 persoane au votat prin urnă mobilă Votul în țară și în diaspora Dintre cei 4,3 milioane de votanți: 3.835.889 au votat în țară, adică 21,32% din totalul alegătorilor 563.833 au votat în străinătate, dintre care: 559.727 pe liste suplimentare 4.106 prin corespondență Votul în diaspora a început vineri, de la ora locală 7:00, și se încheie duminică la ora 21:00 (ora României). Județele cu cea mai mare prezență la vot Cele mai ridicate rate de participare s-au înregistrat în: Ilfov – 28,77% Argeș – 26,15% Giurgiu – 25,01% Constanța – 24,60% Prahova – 24,51% Olt – 24,45% Participarea a fost mai redusă în: Satu Mare – 15,20% Vaslui – 15,24% Covasna – 16,55% Maramureș – 17,31% Bistrița-Năsăud – 17,37% În Capitală, prezența la vot a fost de 21,81%, cu următoarea distribuție pe sectoare: Sector 1 – 24,86% Sector 2 – 22,67% Sector 3 – 18,16% Sector 4 – 22,78% Sector 5 – 20,23% Sector 6 – 24,43% Pentru comparație, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 (tur ulterior anulat), prezența la ora 13:00 fusese de 21,99%, ceea ce indică o mobilizare ușor mai mare în acest an.

Kremlinul anunță că președintele chinez Xi va participa la Parada Victoriei de la Moscova în ciuda avertismentelor Ucrainei
Internațional

Kremlinul anunță că președintele chinez Xi va participa la Parada Victoriei de la Moscova în ciuda avertismentelor Ucrainei

Xi Jinping participă la Parada Victoriei. Președintele Chinei, Xi Jinping, va efectua o vizită oficială în Rusia între 7 și 10 mai 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Kremlin. Vizita are loc cu prilejul celebrării a 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Xi Jinping participă la Parada Victoriei Pe parcursul vizitei, Xi Jinping se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele două țări. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Kremlinul a precizat că discuțiile vor fi urmate de semnarea mai multor documente oficiale. Lideri internaționali, așteptați la parada din 9 mai Rusia va organiza pe 9 mai parade și ceremonii oficiale dedicate comemorării sfârșitului războiului împotriva Germaniei naziste. Kremlinul a anunțat că sunt așteptați și alți lideri internaționali, fără a oferi însă o listă completă a celor care și-au confirmat participarea. Armistițiu propus de Putin, refuzat de Zelenski Cu ocazia acestui moment simbolic, Vladimir Putin a propus un armistițiu de trei zile, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat afirmând că ar fi dispus să accepte doar o încetare a ostilităților pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile. Putin a respins această variantă, reiterând că nu dorește o pauză temporară, ci o reglementare pe termen lung a conflictului cu Ucraina. Avertisment de la Kiev În contextul conflictului în desfășurare, Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranța liderilor străini care aleg să participe la parada tradițională organizată la Moscova pe 9 mai. Riscurile de securitate sunt ridicate, iar tensiunile rămân la cote înalte.

Minune: Klaus Iohannis a spus câteva cuvinte la ieșirea de la vot, la Sibiu
Eveniment

Minune: Klaus Iohannis a spus câteva cuvinte la ieșirea de la vot, la Sibiu

Klaus Iohannis a vorbit, după vot. Fostul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a transmis duminică, 4 mai 2025, un mesaj clar privind integritatea procesului electoral. Klaus Iohannis a vorbit, după vot La ieșirea de la urne, acesta a subliniat importanța organizării unor alegeri corecte, transparente și independente de orice influență externă. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Este bine să ne dăm seama că de data aceasta alegerile trebuie să se desfăşoare foarte bine, foarte clar şi fără influenţe din afara României. Sper să fie o zi bună pentru România”, a declarat Klaus Iohannis. Vot în Sibiu, alături de Carmen Iohannis Klaus Iohannis a votat la una dintre secțiile de votare din municipiul Sibiu, fiind însoțit de soția sa, Carmen Iohannis. Fostul președinte și-a exprimat speranța că această zi electorală va reprezenta un pas înainte pentru democrația românească. Peste 380.000 de alegători așteptați la Sibiu Potrivit purtătorului de cuvânt al Biroului Electoral Judeţean Sibiu, Alina Voina, în județ sunt așteptați la vot 383.207 cetățeni, pentru care au fost distribuite 421.720 de buletine de vot. Autoritățile locale au transmis că procesul electoral decurge în condiții normale.

Bursa de la București, scădere puternică înainte de turul întâi al prezidențialelor pe fondul creșterii suveraniștilor în sondaje
Economie

Bursa de la București, scădere puternică înainte de turul întâi al prezidențialelor pe fondul creșterii suveraniștilor în sondaje

BVB, scădere majoră, înainte de alegeri. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat o scădere semnificativă în perioada 28 aprilie – 2 mai 2025, pierzând 10,87 miliarde de lei din capitalizarea totală, echivalentul a 2,97% față de săptămâna anterioară. BVB, scădere majoră, înainte de alegeri Conform datelor oficiale publicate de BVB, capitalizarea bursieră a ajuns la 354,55 miliarde de lei, față de 365,43 miliarde de lei în perioada 21 – 25 aprilie. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Volumul total al tranzacțiilor cu acțiuni s-a diminuat cu 7,6%, ajungând la 150,32 milioane de lei, comparativ cu 162,7 milioane de lei în săptămâna precedentă. Cea mai activă zi de tranzacționare a fost marți, 29 aprilie, când s-au înregistrat schimburi în valoare de 54,21 milioane de lei. Vineri, 2 mai, a fost cea mai slabă zi a săptămânii, cu doar 23,79 milioane de lei în tranzacții. Evoluția indicelui BET: închis în scădere Indicele de referință al pieței, BET, a încheiat săptămâna la nivelul de 17.139,47 puncte, reflectând climatul de corecție ușoară înregistrat pe piața locală. Menționăm că, în ambele perioade analizate, au avut loc câte patru ședințe de tranzacționare. Banca Transilvania rămâne liderul lichidității Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide de pe segmentul principal, cu un volum de tranzacționare de 59,45 milioane de lei și o creștere de preț de 0,21%. În topul lichidității s-au mai aflat titlurile OMV Petrom, cu 23,27 milioane de lei (-1,91%), și Hidroelectrica, cu 19,24 milioane de lei (-2,31%). Cine a câștigat și cine a pierdut pe piață Cele mai mari creșteri: Societatea de Construcții Napoca: +11,51% Mecanica Ceahlău: +11,32% Green Tech International: +9,92% Cele mai mari scăderi: Carbochim: -13,64% Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră: -6,36% SNTGN Transgaz: -6,04%

Salmonella, a doua cea mai frecventă cauză de toxiinfecție alimentară în UE. Cum ajunge bacteria în alimente, și cum ne putem proteja
Eveniment

Salmonella, a doua cea mai frecventă cauză de toxiinfecție alimentară în UE. Cum ajunge bacteria în alimente, și cum ne putem proteja

Salmonella, cauză frecventă de toxiinfecție alimentară. Recent, un lot de semințe cu susan comercializat în rețeaua de supermarketuri Lidl a fost retras de pe piață, în urma suspiciunii de contaminare cu bacteria Salmonella. Incidentul readuce în atenția publicului necesitatea informării corecte privind riscurile asociate contaminării alimentare și măsurile de prevenție pe care le putem adopta în viața de zi cu zi. Ce este Salmonella Salmonella este un gen de bacterii patogene, responsabile de cele mai frecvente toxiinfecții alimentare la nivel global. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Infecția cu Salmonella, cunoscută și sub denumirea de salmoneloză, afectează în principal tractul gastrointestinal, dar în unele cazuri poate conduce la complicații sistemice severe, în special la persoanele cu imunitate compromisă, copii mici și vârstnici. Există numeroase serotipuri de Salmonella, însă majoritatea infecțiilor la om sunt cauzate de Salmonella enterica, transmisă prin alimente contaminate. Salmonella, cauză frecventă de toxiinfecție alimentară Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Salmonella este a doua cea mai frecvent raportată cauză de toxiinfecție alimentară din Uniunea Europeană, după Campylobacter. În 2022, în UE au fost raportate peste 65.000 de cazuri confirmate de salmoneloză. România a raportat, în același an, aproximativ 2.800 de cazuri, situându-se peste media europeană în ceea ce privește incidența relativă. Conform Institutului Național de Sănătate Publică din România, cazurile apar mai frecvent în lunile calde, când temperaturile ridicate favorizează multiplicarea bacteriilor în alimente perisabile. Majoritatea infecțiilor nu necesită spitalizare, dar în jur de 10-15% dintre pacienți ajung la medic pentru tratament de specialitate, mai ales copii și vârstnici. Cum ajunge bacteria în alimente? Contaminarea produselor alimentare cu Salmonella se poate produce în diverse etape ale lanțului de producție, de la manipularea materiei prime, la condițiile de depozitare, transport sau expunere pe raft. Semințele și nucile crude, deși mai puțin asociate în mod tradițional cu această bacterie, pot deveni purtătoare în urma contactului cu suprafețe sau medii neigienizate corespunzător. Simptomele infecției cu Salmonella După ingestia alimentului contaminat, simptomele pot apărea între 6 și 72 de ore și includ: Diaree (adesea apoasă) Dureri abdominale intense Febră Greață și, uneori, vărsături În majoritatea cazurilor, infecția se autolimitează în decurs de câteva zile, dar poate necesita tratament medical în situații de deshidratare severă sau atunci când pacientul prezintă factori de risc adiționali. Prevenția, arma principală împotriva infecției Pentru a reduce riscul de infectare cu Salmonella, se recomandă respectarea următoarelor bune practici. Spălarea atentă a mâinilor înainte de prepararea și consumul alimentelor. Gătirea completă a produselor de origine animală și evitarea consumului de ouă sau carne insuficient preparate. Depozitarea corectă a alimentelor, la temperaturi adecvate. Evitarea contaminării încrucișate: separarea alimentelor crude de cele gata de consum. În cazul semințelor sau nucilor crude, prăjirea termică poate reduce riscul bacterian.

România TV, postul care-l susține pe Ponta, dezinformare grosolană despre oficiali români "sancționați" de SUA, acuză MAE
Eveniment

România TV, postul care-l susține pe Ponta, dezinformare grosolană despre oficiali români "sancționați" de SUA, acuză MAE

MAE dezminte dezinformarea postului România TV. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reacționat sâmbătă seară, respingând categoric informațiile privind o pretinsă „listă neagră” cu oficiali români sancționați de Statele Unite ale Americii. Informațiile, apărute inițial la România TV, au fost amplificate pe rețelele sociale și vin la scurt timp după anunțul excluderii României din programul Visa Waiver. MAE dezminte dezinformarea postului România TV Potrivit MAE, aceste informații false „reprezintă o nouă încercare de manipulare și interferență, menită să compromită încrederea cetățenilor în autorități”. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Instituția subliniază că avem de-a face cu o acțiune de dezinformare care poartă semnătura unor „actori statali” și este amplificată de „organizații politice”, cel mai probabil în scop electoral. SUA: Nicio sancțiune anunțată împotriva oficialilor români Ambasada SUA la București a transmis, la rândul său, o poziție clară: „Aceste relatări nu au niciun fundament.” Biroul pentru terorism și informații financiare din cadrul Trezoreriei Statelor Unite a semnalat că în spațiul online circulă afirmații nefondate privind sancțiuni aplicate unor persoane din România. Guvernul american nu a făcut niciun anunț referitor la sancțiuni împotriva unor oficiali români. Trezoreria SUA reamintește că toate informațiile verificate despre sancțiuni se regăsesc exclusiv pe site-ul oficial al Biroului de Control al Activelor Externe (OFAC).

Vocea Americii își va relua emisia după două luni de pauză forțată impusă de Trump
Eveniment

Vocea Americii își va relua emisia după două luni de pauză forțată impusă de Trump

Vocea Americii își va relua activitatea. După o absență de aproape două luni, jurnaliștii de la Vocea Americii (VOA) vor putea începe să revină la birou și să își reia activitatea editorială săptămâna viitoare, potrivit Politico. Informația a fost confirmată într-un e-mail transmis vineri de Departamentul de Justiție al SUA către angajații instituției. VOA, blocată de o decizie a administrației Trump Suspendarea activității VOA a avut loc în urma unui ordin executiv emis pe 14 martie 2025 de administrația Trump. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Măsura a vizat mai multe agenții federale, inclusiv U.S. Agency for Global Media (USAGM), instituția care coordonează Voice of America. Instanța federală a intervenit Pe 22 aprilie, judecătorul federal Royce Lamberth a emis o ordonanță preliminară prin care a obligat administrația să restabilească funcționarea VOA. Magistratul a considerat că decizia de suspendare a activității postului public ar fi încălcat prevederile constituționale. Vocea Americii își va relua activitatea Potrivit asistentei procurorului SUA, Brenda González Horowitz, toți angajații VOA au primit din nou acces la infrastructura digitală a instituției. Ea a precizat, într-un e-mail obținut de Politico, că revenirea la birou se va face gradual, în funcție de condițiile de securitate, spațiu și echipamente disponibile. Cotidianul Washington Post a fost primul care a relatat despre reluarea iminentă a programelor VOA. Până în prezent, reprezentanții USAGM nu au comentat oficial situația. VOA, un post cu o istorie de peste 80 de ani Vocea Americii funcționează de peste opt decenii, având misiunea de a transmite știri „corecte, obiective și complete” și de a prezenta politicile Statelor Unite „clar și eficient”, conform cartei sale de funcționare. În luna martie, administrația Trump a solicitat reevaluarea și reducerea finanțărilor federale acordate prin intermediul USAGM, în limitele permise de lege. Joi, o instanță federală din D.C. a suspendat parțial ordinele de blocare a acestor reduceri, însă a menținut obligativitatea revenirii personalului și reluarea difuzării programelor VOA. Îndoieli privind revenirea completă a redacției Deși angajații urmează să se întoarcă la muncă, persistă întrebări legate de capacitatea redacției de a-și relua activitatea la nivelul anterior. Steve Herman, corespondent național principal al VOA, a declarat pentru Politico că redacția „trebuie scoasă dintr-o comă profundă”. „Întrebarea este dacă VOA își va recăpăta vreodată conștiința deplină. O mare parte din creierul acestei instituții a fost distrus prin încercarea de a ne strangula”, a spus Herman.

Sprijinul rusesc online (prin SIE rus, SVR) pentru Călin Georgescu i-a fost, inițial, destinat Dianei Șoșoacă, arată documente citate de presa franceză
Internațional

Sprijinul rusesc online (prin SIE rus, SVR) pentru Călin Georgescu i-a fost, inițial, destinat Dianei Șoșoacă, arată documente citate de presa franceză

Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR. Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat Rusia ca principal responsabil pentru un atac cibernetic de proporții asupra infrastructurii electorale românești, desfășurat în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Peste 85.000 de atacuri provenind din 33 de țări au fost înregistrate, potrivit unei investigații publicate de portalul francez Mediapart. Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR Investigația arată că atacul a fost orchestrat de SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei), condus de Serghei Narîșkin, apropiat al lui Vladimir Putin. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Scopul ar fi fost susținerea unui candidat suveranist, inițial Diana Șoșoacă, apoi Călin Georgescu, și obținerea a cel puțin 30% din locurile din Parlament pentru partidele extremiste AUR, SOS și POT. Campanie sofisticată pe TikTok: manipulare la scară largă Operațiunea a inclus o amplă campanie de „astroturfing” pe TikTok, cu 25.000 de conturi coordonate și peste 130 de influenceri recrutați pentru a promova indirect candidatul Călin Georgescu. Acesta, cotat cu sub 1% înainte de campanie, a ajuns să câștige primul tur cu aproape 23% din voturi. Discord și Telegram, utilizate pentru coordonare Ancheta relevă și existența unor grupuri de comunicare pe Discord și Telegram, create încă din 2022, care difuzau instrucțiuni precise pentru manipularea algoritmilor TikTok. Scopul: promovarea conținutului favorabil lui Georgescu fără a fi detectat de instrumentele de moderare ale platformei. Atacuri lansate inclusiv în ziua alegerilor Serviciile secrete române au detectat atacuri cibernetice asupra serverelor electorale inclusiv în ziua scrutinului. Deși în mod oficial SRI nu a numit Rusia, documentele declasificate fac referire la un „actor statal”. Neoficial însă, Rusia a fost identificată în schimburile cu partenerii europeni. APT29, grupul de hackeri ruși implicat în atac Unul dintre serverele compromise a fost atribuit grupului APT29 („Cozy Bear”), unitate de hackeri a SVR, cunoscută pentru implicarea în alegerile prezidențiale americane din 2016. SRI a reușit să stabilească această legătură, potrivit dezvăluirilor Mediapart. Eliminarea Dianei Șoșoacă și ascensiunea lui Georgescu Inițial susținută de Kremlin, Diana Șoșoacă a fost exclusă din cursa electorală de către CCR. Ulterior, Moscova s-a reorientat către Călin Georgescu, care nu a desfășurat o campanie clasică, dar a beneficiat de vizibilitate sporită prin rețelele sociale. Viginum: Campanie de manipulare detectată și de autoritățile franceze Viginum, agenția franceză de monitorizare a ingerințelor digitale, a confirmat amploarea campaniei de manipulare, etichetând-o drept una „sofisticată”. Hashtagul #CalinGeorgescu ar fi înregistrat peste 73 de milioane de vizualizări într-o săptămână. Influențatori recrutați prin FameUp și FA Agency Un raport al SRI indică faptul că o parte dintre influenceri au fost cooptați prin platforma românească FameUp, iar alții prin compania sud-africană FA Agency. Plata ar fi fost de 1.000 de euro per videoclip. Unele surse leagă FA Agency de o agenție ucraineană pro-Kiev. A fost Georgescu promovat de puterea politică? Conform unor anchete de presă, inclusiv Le Monde, Partidul Național Liberal ar fi finanțat campania de promovare prin FameUp, încercând să direcționeze electoratul extremist spre un candidat considerat inofensiv. Firma FameUp neagă implicarea, susținând că hackerii au deturnat campania. Rusia acuză „lovitură de stat”: dezinformare după anularea alegerilor După invalidarea scrutinului, rețelele sociale au fost inundate cu mesaje și imagini alarmante, inclusiv fotomontaje cu tancuri pe străzile românești. Scopul: delegitimarea autorităților și instigarea populației împotriva instituțiilor democratice. România, un avertisment pentru alte țări din UE Raportul Viginum concluzionează că încrederea alegătorilor în democrație a fost grav afectată. Autoritățile franceze avertizează că astfel de operațiuni rusești sunt în desfășurare și în alte țări europene, inclusiv Franța.  

Secretele culinare ale Vaticanului: ce vor mânca cardinalii în timpul conclavului din 7 mai
Internațional

Secretele culinare ale Vaticanului: ce vor mânca cardinalii în timpul conclavului din 7 mai

Micile secretele culinare ale conclavului papal. De peste 750 de ani, Biserica Catolică impune reguli stricte privind alimentația cardinalilor în timpul conclavului, pentru a preveni transmiterea de mesaje secrete ascunse în mâncare sau șervețele. Însă cum poate fi menținută confidențialitatea într-un context în care alimentele circulă între bucătărie și sală? Cina de rămas-bun înainte de izolare În zilele premergătoare conclavului, cardinalii au fost surprinși luând masa la restaurantele preferate din Roma. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Printre preferințele culinare se numără restaurantele din apropierea Vaticanului, în special din zonele Prati și Borgo Pio. De exemplu, arhiepiscopul emerit Anselmo Guido Pecorari a fost surprins la Caffè dei Papi cu un sandviș și o bere, iar într-o altă seară, împreună cu cardinalul Mario Zenari, a savurat „carciofi alla romana” la restaurantul La Taverna, lângă Via Candia. Tot în aceste zile de „răgaz”, cardinalii pot fi văzuți frecventând restaurante celebre precum La Rustichella sau Marcantonio, renumite pentru paste tradiționale și carbonara considerată de unii „mitologică”. Această ultimă plăcere culinară nu este întâmplătoare: începând cu 7 mai, 135 de cardinali vor intra în conclavul secret din Capela Sixtină pentru a alege un nou papă, fiind complet izolați de lume pentru o perioadă nedeterminată. Conclavul: izolare totală, control absolut Conclavul este o procedură notoriu de secretă. Cardinalii votează, dorm și mănâncă într-un regim strict, fără nicio legătură cu exteriorul. Singurele semnale permise sunt fumul alb sau negru: alb pentru un papă ales, negru pentru un vot nereușit. Frica de mesaje ascunse în ravioli În trecut, mâncarea era considerată un potențial canal de comunicare secretă: un mesaj ar fi putut fi ascuns într-un ravioli sau într-un șervețel murdar. Tocmai de aceea, controlul era extrem de riguros, iar mesele, în ciuda caracterului comunal, erau atent supravegheate. Reguli stricte din Evul Mediu până azi Regulile de izolare datează din 1274, când Papa Grigore al X-lea a instituit măsuri stricte după un conclav care durase aproape trei ani. În conclav, regulile sunt stricte nu doar pentru cardinali, ci și pentru cei care se ocupă de mâncare. Este interzis orice contact cu exteriorul, iar telefoanele mobile, tabletele și alte dispozitive sunt complet excluse din spațiul conclavului. Personalul de bucătărie este format din laici de încredere, deja angajați la Vatican. Accesul în și din bucătărie se face numai cu aprobare specială, sub supravegherea gărzii elvețiene. În conclavurile recente, au fost montate chiar camere de supraveghere în bucătărie pentru a preveni orice tentativă de comunicare neautorizată. Toți angajații semnează un jurământ de confidențialitate, care le interzice să vorbească cu cardinalii mai mult decât strictul necesar pentru servirea mesei. Micile secretele culinare ale conclavului papal În prezent, conclavul are loc în Domus Sanctae Marthae, reședința cardinalilor în timpul sechestrării. Meniul din conclav este inspirat din simplitatea preferată de Papa Francisc. Dieta cardinalilor este gândită să susțină o stare bună de sănătate fizică și claritate mentală, necesare pentru reflecțiile din timpul votului. Micul dejun este compus din ceai, cafea, pâine cu gem La prânz cardinalii sunt serviți cu paste sau orez, carne albă sau pește, pâine și legume proaspete Cina, este o masă ușoară, fără excese. Desertul este ocazional. În cazul în care conclavul se prelungește, este posibil să se adauge un desert de casă și maximum un pahar de vin.

Zelenski sugerează că Parada Victoriei de 9 Mai de la Moscova ar putea fi în pericol, Medvedev promite dispariția Kievului
Internațional

Zelenski sugerează că Parada Victoriei de 9 Mai de la Moscova ar putea fi în pericol, Medvedev promite dispariția Kievului

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat sâmbătă o declarație amenințătoare, afirmând că dacă Ucraina ar ataca Moscova pe 9 mai, cu ocazia festivităților dedicate Zilei Victoriei în al Doilea Război Mondial, „nimeni nu poate garanta că Kievul va mai exista pe 10 mai”. Kremlinul a propus un armistițiu de trei zile Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare unilaterală a focului între 8 și 10 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice și a aliaților împotriva Germaniei naziste. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Pe 9 mai, Kremlinul urmează să găzduiască o serie de lideri internaționali, inclusiv pe președintele chinez Xi Jinping, în Piața Roșie. Zelenski respinge pauza simbolică Ca reacție la propunerea Moscovei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu real și consistent de 30 de zile, nu pentru o simplă pauză de imagine, considerând propunerea Kremlinului drept o mișcare neserioasă. Zelenski a adăugat că Ucraina nu poate garanta securitatea liderilor internaționali care vor participa la parada din Moscova, întrucât responsabilitatea pentru siguranța acestora revine Federației Ruse. „Nu putem fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă pe teritoriul Federației Ruse”, a subliniat președintele ucrainean. Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția În replică, Dmitri Medvedev a calificat poziția lui Zelenski drept o „provocare verbală”, respingând ideea că cineva ar fi cerut garanții de securitate de la Ucraina. Într-un mesaj pe Telegram, acesta a transmis un avertisment direct: „(Zelenski) înțelege că, în cazul unei provocări reale de Ziua Victoriei, nimeni nu va putea garanta că Kievul va apuca ziua de 10 mai.” Medvedev îl atacă pe Trump: „O prostie arogantă” Fostul președinte rus a profitat de ocazie pentru a-l critica și pe Donald Trump, care declarase recent că Statele Unite au contribuit mai mult decât oricare altă țară la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Trump a anunțat, pe rețeaua sa Truth Social, intenția de a marca Ziua Victoriei pe 8 mai, data capitulării Germaniei în 1945, afirmând că SUA „au făcut cel mai mult” pentru acest rezultat istoric. „O sărbătoare nu e un lucru rău, dar prima lui declarație este o prostie arogantă”, a scris Medvedev pe rețeaua VK. În același mesaj, Medvedev a revendicat pentru Rusia paternitatea morală a victoriei în război: „Poporul nostru a sacrificat 27 de milioane de vieți în numele distrugerii fascismului. Ziua Victoriei este a noastră și este 9 mai. Așa a fost, așa este, așa va fi mereu!”

Prietenul lui Ponta, președintele sârb Vučić, s-a întors de urgență din SUA după ce a acuzat "o stare de rău"
Internațional

Prietenul lui Ponta, președintele sârb Vučić, s-a întors de urgență din SUA după ce a acuzat "o stare de rău"

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a decis să-și întrerupă călătoria oficială în Statele Unite și să revină de urgență la Belgrad, în urma unei stări de rău resimțite vineri, potrivit presei sârbe. Președintele sârb pleacă din SUA bolnav Televiziunea națională sârbă (RTS) a anunțat sâmbătă că Vucic a pus capăt vizitei sale în SUA „din cauza unei indispoziții”, fără a furniza detalii suplimentare privind starea de sănătate a președintelui. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Surse apropiate delegației susțin că Vucic, în vârstă de 55 de ani, s-a simțit rău vineri după-amiază (ora locală) și, după consultarea cu un medic, a luat decizia de a reveni în Serbia. Vucic urma să se întâlnească cu Donald Trump Înainte de plecare, liderul de la Belgrad anunțase două întâlniri cu președintele american Donald Trump, planificate pentru următoarele patru zile. Una dintre ele ar fi trebuit să aibă loc la reședința privată a lui Trump din Mar-a-Lago, Florida. Într-un mesaj video transmis la sosirea în SUA, Vucic menționa că urmează să participe la „întâlniri importante” cu lideri ai Partidului Republican și oficiali americani. Întâlnire cu Rudy Giuliani înainte de plecare Înainte de întreruperea vizitei, Aleksandar Vucic s-a întâlnit cu Rudy Giuliani, fostul avocat personal al lui Donald Trump şi fost primar al New Yorkului. Nu a fost clar dacă discuțiile au vizat aspecte politice sau diplomatice legate de relațiile bilaterale. Istoric medical: internare în 2019 Președintele Serbiei a mai avut episoade medicale în trecut. În 2019, acesta a fost internat pentru scurt timp din cauza unor probleme cardiovasculare. Deși starea sa de sănătate nu a fost considerată gravă la acel moment, autoritățile nu au oferit detalii complete nici atunci.

Un canal navigabil între Marmara și Marea Neagră se va realiza, susțin autoritățile turce. Proiectul, periculos pentru mediu
Internațional

Un canal navigabil între Marmara și Marea Neagră se va realiza, susțin autoritățile turce. Proiectul, periculos pentru mediu

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu. Turcia intenționează să construiască un canal navigabil între Marea Neagră și Marea Marmara, cunoscut sub numele de Kanal Istanbul, odată ce va reuși să asigure finanțarea necesară. Declarația a fost făcută joi de ministrul turc al Transporturilor, în ciuda criticilor privind impactul ecologic al proiectului și a faptului că inițiativa fusese aparent abandonată. Ambiția lui Erdogan Președintele Recep Tayyip Erdogan a lansat oficial proiectul în 2021, când a pus piatra de temelie pentru Kanal Istanbul – un canal de 45 km lungime, cu o adâncime de 25 de metri și o lățime de 400 de metri. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Traseul canalului pornește din districtul Kucukcekmece, trece prin rezervorul Sazlidere și ajunge la Marea Neagră, în apropiere de localitatea Durusu. Proiectul prevede și construcția unor noi porturi și centre logistice, realizarea a trei tuneluri subterane pentru autovehicule, integrarea canalului în infrastructura de transport a regiunii Istanbul. Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu Proiectul are un cost estimat de 75 de miliarde de lire turcești (aproximativ 1,95 miliarde de dolari). Încă de la anunțare, Kanal Istanbul a fost intens criticat din mai multe direcții, precum impactul asupra mediului înconjurător și a ecosistemului marin. De asemenea este criticat pericolul afectării surselor de apă potabilă pentru Istanbul. Există îndoieli și asupra viabilitatății economice, într-un context marcat de crize succesive. Proiectul a fost înghețat, dar nu abandonat Din cauza dificultăților economice, a lipsei de finanțare și a opoziției publice, lucrările la Kanal Istanbul au fost suspendate în ultimii ani. Totuși, ministrul Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a reafirmat intenția Guvernului de a continua proiectul, când vor exista condițiile necesare: „Nu am abandonat proiectul Kanal Istanbul. Nu este astăzi pe agenda noastră, dar când vom găsi formula adecvată de finanțare, cu siguranță îl vom realiza.” Această declarație vine în contradicție cu afirmațiile făcute anterior de ministrul Mediului, care susținea că proiectul nu mai este, de ceva vreme, în planurile Guvernului. Tensiuni politice și presiuni asupra opoziției Reluarea discuțiilor despre Kanal Istanbul are loc într-un climat politic tensionat. Autoritățile centrale au fost acuzate că intimidează reprezentanții partidelor de opoziție din cadrul municipalității Istanbulului, dominată de Partidul Republican al Poporului (CHP). Un exemplu important este arestarea primarului Ekrem Imamoglu, unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Erdogan. Acesta a fost reținut pe 19 martie, sub acuzația de „corupție”, acuzație pe care o respinge categoric, denunțând o „execuție fără proces”. Arestarea primarului Imamoglu a amplificat protestele Imamoglu, considerat un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a beneficiat de un val de susținere publică, iar reținerea sa a declanșat proteste masive și turbulențe economice în Turcia. Guvernul a negat orice implicare în decizia justiției, însă criticii vorbesc despre o campanie de presiune sistematică asupra opoziției.

Trump vede lucrurile diferit în privința Ucrainei după întâlnirea de la Vatican, spune Zelenski
Internațional

Trump vede lucrurile diferit în privința Ucrainei după întâlnirea de la Vatican, spune Zelenski

Trump, atitudine schimbată față de Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump, desfășurată pe 26 aprilie la Vatican, ar fi influențat modul în care acesta percepe conflictul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute vineri seara, în fața unui grup de jurnaliști. Trump, atitudine schimbată față de Ucraina Zelenski s-a arătat încrezător că discuția directă cu Donald Trump a produs un impact real asupra modului în care liderul american înțelege războiul din Ucraina. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Sunt încrezător că, după întâlnirea noastră de la Vatican, președintele Trump a început să vadă lucrurile puțin diferit”, a spus Zelenski. Zelenski respinge armistițiile scurte propuse de Putin În cadrul aceleiași întâlniri, liderul de la Kiev a respins propunerile Rusiei privind încetări scurte ale focului, inclusiv o posibilă pauză între 8 și 10 mai, în contextul marcării a 80 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. „Este imposibil de ajuns la un acord în trei, cinci sau șapte zile. Să fim sinceri. E teatru din partea lui Putin. Nu pare serios”, a declarat președintele ucrainean. Zelenski cere, în schimb, un armistițiu de cel puțin 30 de zile, fără condiții prealabile, pentru a putea purta negocieri substanțiale. „Putin nu trebuie ajutat să iasă din izolare” Zelenski a avertizat că liderii internaționali nu ar trebui să participe la jocul diplomatic al Kremlinului, menit să îndulcească imaginea Rusiei în contextul celebrărilor din Piața Roșie. „Nimeni nu îl va ajuta pe Putin să joace acest tip de joc pentru a-și îndulci ieșirea din izolare pe 9 mai”, a subliniat Zelenski. Kievul nu garantează securitatea liderilor prezenți la Moscova Zelenski a transmis un avertisment clar cu privire la riscurile pe care le presupune participarea liderilor străini la evenimentele de la Moscova. „Nu putem garanta securitatea liderilor internaționali prezenți acolo. Nu se știe ce va face Rusia la acea dată. Ar putea avea loc incendii, explozii, iar apoi să fim învinovățiți”, a spus el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră