Eveniment
Horia Georgescu, despre motivarea CCR în dosarul declarațiilor de avere: Se creează o breșă pentru acoperirea ilegalităților
CCR face inutilă legea declarării averilor. Fostul șef al ANI, Horia Georgescu, a analizat public decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la regimul declarațiilor de avere, publicând un mesaj detaliat pe Facebook.
CCR face inutilă legea declarării averilor
În opinia sa, decizia CCR creează un precedent periculos, marcând o vulnerabilitate serioasă în mecanismul de verificare a integrității persoanelor cu funcții publice.
Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor
„Curtea Constituțională a publicat în această seară motivarea deciziei luate în 29 mai 2025.
Câteva observații, referitoare la ce se întâmplă concret.
Declarațiile de avere, teoretic, se depun în continuare. Curtea nu a anulat obligația de a le completa, ci a intervenit doar asupra modului în care aceste declarații pot fi folosite și făcute publice.
Ce a decis Curtea, de fapt? A spus că publicarea online a declarațiilor de avere și interese trebuie oprită, pentru că, în forma actuală, încalcă dreptul la viață privată.
Adresele, numele rudelor, bunurile din localități mici – toate pot duce la identificarea directă a persoanei, iar acest lucru nu mai e acceptabil într-o societate digitală, unde datele personale circulă rapid și riscant.
Prin urmare, până când Parlamentul modifică legea (are la dispoziție 45 de zile de la publicare), acele articole se suspendă și vor fi eliminate automat dacă nu sunt corectate la timp.”
O breșă periculoasă în aplicarea legii
„Problema cea mai mare, însă, este ambiguitatea care rămâne. Legea încă obligă persoanele cu funcții publice să declare veniturile și bunurile soțului sau soției și ale copiilor aflați în întreținere.
Însă – și aici e esențial – Curtea spune clar că nu poți fi tras la răspundere dacă nu ai acele informații sau dacă ele sunt greșite.
Mai mult, persoanele respective nu sunt obligate să ți le furnizeze.
Practic, ești obligat să declari ceva ce poate nu știi, iar dacă greșești, nu pățești nimic.
Nici ei, de altfel. Asta face ca norma să rămână formală, dar greu de aplicat în realitate.
În practică, vor exista multiple interpretări, iar situația va genera confuzii majore.”
Lipsa de răspundere devine normă
„Imaginați-vă o situație banală, dar deloc imposibilă: un funcționar public sau demnitar, obligat prin lege să completeze declarația de avere, este căsătorit cu o persoană care refuză să-i comunice ce venituri a avut în anul precedent.
Nu invocă vreo clauză de confidențialitate sau vreo justificare contractuală, ci pur și simplu refuză.
Motivul real? Veniturile ar putea proveni din activități nedeclarate, din conflicte de interese, incompatibilități sau dintr-o avere nejustificată acumulată în paralel cu funcția publică exercitată de soț sau soție.
După decizia Curții Constituționale, funcționarul sau demnitarul poate nota în declarație că „nu cunoaște datele” și nu va putea fi sancționat pentru lipsa acestor informații.
Nici ANI nu-l poate amenda, nici procuratura nu-l poate acuza de fals.
Mai mult, nici soțul sau soția care ascunde veniturile nu are vreo obligație legală de a le face cunoscute.
Rezultatul? Se maschează o lipsă totală de răspundere și se creează o breșă pentru acoperirea ilegalităților.”
Discriminare între cetățeni?
„Într-un sistem gândit pentru a verifica integritatea persoanelor aflate în funcții publice, această situație este mai mult decât o ambiguitate: este o vulnerabilitate.
Funcționarul sau demnitarul rămâne, în aparență, conform cu legea, dar realitatea din spatele declarației devine imposibil de controlat.
Este clar că avem nevoie de o modificare legislativă coerentă și de instrumente reale pentru a preveni corupția, nu doar obligații formale fără efect.
Mai este o problemă care apare în context. Decizia CCR creează o posibilă discriminare între cetățeni: soții și soțiile funcționarilor publici sunt obligați indirect să-și dezvăluie veniturile prin declarația de avere a partenerului, în timp ce soții și soțiile celor din mediul privat nu au nicio obligație similară.
Această diferență de tratament, fără o justificare legală clară, poate fi considerată discriminatorie și contrară art. 16 din Constituție, deschizând calea pentru o nouă excepție de neconstituționalitate.”
Un vid legislativ periculos
„Așadar, suntem într-o perioadă de tranziție. Declarațiile se completează, dar nu se mai publică online.
Sancțiunile pentru lipsa unor date despre veniturile familiei nu mai pot fi aplicate.
Parlamentul trebuie să vină rapid cu modificări ca să lămurească situația.
Pentru asta este nevoie de voință politică. Până atunci, avem o lege care cere mult, dar nu poate sancționa aproape nimic.
PS Prin motivare CCR a încercat să limiteze dezastrul creat , dar a ieșit o improvizație și mai confuză. Atât s-a putut.”
