sâmbătă 18 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8588 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan
Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor
Eveniment

Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor

Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor, anunță CNBC, citat de news.ro. Măsura vine ca o soluţie pentru utilizatorii care folosesc încă adrese create cu ani în urmă şi care nu mai corespund nevoilor actuale. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor Potrivit unei actualizări apărute pe pagina de asistenţă a conturilor Google, utilizatorii pot înlocui adresa Gmail existentă cu una nouă, fără a fi nevoiţi să creeze un cont separat. Deocamdată, această opţiune este menţionată doar în versiunea în limba hindi a paginii de suport, ceea ce sugerează că lansarea ar putea începe în India sau în pieţe vorbitoare de hindi, urmând să fie extinsă treptat la nivel global. Versiunea în limba engleză a paginii de asistenţă indică în continuare că adresele @gmail.com ”de obicei nu pot fi schimbate”. Compania nu a oferit încă detalii oficiale privind calendarul exact sau regiunile care vor avea prioritate în implementare.   Conform noii politici, utilizatorii care îşi schimbă adresa Gmail vor păstra automat vechea adresă ca alias. E-mailurile trimise către adresa iniţială vor continua să ajungă în inbox, iar aceasta va rămâne validă pentru autentificarea în servicii precum Google Drive, Maps sau YouTube. Toate datele existente — inclusiv e-mailurile, fotografiile şi mesajele — vor rămâne neschimbate. Anterior, cei care doreau o adresă Gmail nouă erau obligaţi să creeze un cont complet diferit şi să transfere manual datele, un proces complicat care putea afecta aplicaţiile şi serviciile conectate la cont. Există însă şi limitări. După schimbarea adresei, utilizatorii nu vor putea crea o altă adresă Gmail nouă timp de 12 luni şi nu vor putea şterge adresa aleasă recent. De asemenea, adresa veche poate fi reutilizată ulterior în cadrul aceluiaşi cont, potrivit traducerii automate a paginii de suport. Google nu a emis până acum un comunicat oficial privind această modificare, informaţia fiind descoperită iniţial de utilizatori pe forumuri şi în comunităţi tech.

În 2025 s-au deschis 146 km de autostradă și drum expres, câți ar putea fi inaugurați în 2026 - analiză presă
Eveniment

În 2025 s-au deschis 146 km de autostradă și drum expres, câți ar putea fi inaugurați în 2026 - analiză presă

În 2025 s-au deschis 146 km de autostradă și drum expres, câți ar putea fi inaugurați în 2026: în varianta optimistă, 301 km, arată o analiză publicată pe Facebook de site-ul specializat 130km.ro. Numărul real va fi mai mic, dar România ar putea avea, la finalul anului viitor, peste 1.600 kilometri de autostradă și drumuri expres.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Pentru comparație, Ungaria are 1.938 km de autostradă și drumuri expres, Croatia - 1.361 km, iar Bulgaria - 945 km.  În 2025 s-au deschis 146 km de autostradă și drum expres, câți ar putea fi inaugurați în 2026 „Anul 2025 a adus si foarte multe semnari noi de contracte pentru executia unor sectiuni de autostrada si drum expres, importante pentru deschideri noi de trasee in anii urmatori. Contractele noi insumeaza o lungime totala de 360km si fac parte din traseele autostrazilor A3 si A8, si cele ale drumurilor expres DEx6, DEx14 si DEx16. La finalul anului 2025, numarul total de kilometri de autostrada si drum expres aflati in constructie se ridica la 837km. Anul acesta s-au lansat si unele licitatii noi pentru contracte de executie a unor sectiuni pe autostrada A8. Lungimea totala a segmentelor scoase la licitatie in acest an se ridica la 89km. In total, la sfarsitul anului 2025 erau in licitare 477km de noi autostrazi si drumuri expres.   Astfel, la sfarsitul anului 2025 Romania inregistra o retea de autostrazi si drumuri expres cu o lungime totala de 1.418km (din care 146km deschisi in 2025). La aceasta se adauga un numar total de 837km aflati in constructie (din care contracte semnate in 2025 pentru 360km) si 477km aflati in licitare (din care licitatii lansate in 2025 pentru 89km).   La ce ne putem astepta anul viitor? In total, in 2026 s-ar putea deschide un numar maxim teoretic de 301km de noi trasee de autostrazi si drumuri expres. Numarul real va fi mai mic, cel mai probabil. Insa acesta va fi unul semnificativ pentru extinderea retelei de drumuri de mare viteza in Romania, care ar putea atinge in jur de 1.600km la sfarsitul anului viitor”, arată 130km.ro. 

VIDEO Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi
Politică

VIDEO Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi

De Crăciun, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi. Ileni face parte din comuna Mândra, județul Brașov, și are o populație de circa 640 de locuitori.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi „Frunză verde de trifoi/Președintele-i la noi/A venit, ne-a onorat/Că e de la noi din sat” i-a strigat, la întâmpinare, corul femeilor din sat.  Șeful statului a fost primit la muzeul din sat cu pâine și sare, iar gazdele i-au cântat o colindă. Președintele României a cântat alături de ei. „Seara de Crăciun a adus bucurie în Satul Ileni. Vizita domnului președinte Nicușor Dan la Muzeul din Ileni ne-a emoționat și ne-a onorat.   A fost o întoarcere acasă, ca fiu al satului, un moment care ne-a reamintit că legătura cu locurile natale rămâne vie, indiferent de drumurile vieții.   Pentru comunitatea noastră, prezența sa a fost un semn de apropiere, respect și continuitate.   Vă mulțumim pentru că ați revenit acasă și pentru că purtați Ileniul cu dumneavoastră”, este mesajul de pe pagina de Facebook a satului Ileni.    Nicușor Dan este născut în Făgăraș, iar copilăria și-a petrecut-o la bunici, în satul Ileni, aflat la 12 kilometri distanță de locul natal.    

Dosarul cocainei eșuate pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” - presă
Eveniment

Dosarul cocainei eșuate pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” - presă

Dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016, arată un documentar G4Media.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Dosarul se referă la celebrul transport de droguri care a ajuns în România la 19 martie 2019, în zona Sfântu Gheorghe, la câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Aceștia au avut ghinion, au fost surprinși de furtună și au pierdut o parte din marfă. Calupuri de cocaină au putut fi găsite pe plajele românești ale Măgrii Negre, așa s-a aflat despre acest incident. Din transportul de circa 3,5 tone, circa 2,5 tone au ajuns la autorități, iar o tonă a rămas la traficanți. Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” În iulie 2020, DIICOT a trimis în judecată 16 inculpați. Însă, potrivit G4Media, după cinci ani în care dosarul a stat în camera preliminară - unde, potrivit legii, deciziile trebuie luate în maximum 60 de zile - Tribunalul Tulcea l-a retrimis la DIICOT, pentru presupuse vicii de procedură.  În 2020, de exemplu, luni întregi, dosarul a fost pasat între Tulcea și București, fiindcă nu era clar dacă infracțiunea se desfășurase doar la Tulcea sau pe teritoriul întregii țării. Rămas la Tulcea, dosarul este preluat de o judecătoare cu experiență de un an și ceva, iar amânările curg lanț: nu există traducere în spaniolă, un inculpat s-a înrolat în armata ucraineană sau unul dintre inculpaţii români susţine că el n-a primit rechizitoriul la reşedinţa sa din Guadalajara. De la o amânare la alta se scurg luni întregi, mult peste cele 60 de zile din lege.   În acest timp, presupus cap al operațiunii, Joseph Nour Eddine Nasrallah, care se afla într-o închisoare din Brazilia, a devenit de negăsit.  În noiembrie 2025, DIICOT a atacat decizia Tribunalului Tulcea de a cere refacerea procedurilor, iar contestația se judecă la Curtea de Apel Constanța, având termen în februarie 2026.  În dosar erau implicați și doi polițiști, Cătălin Popaene şi Costinel Bobîrnea, acuzaţi că au luat câte 1.000 de euro mită pentru a trece cu vederea faptul că transportatorii drogurilor nu avea acte de conducere a unei bărci aflate la remorcă - unde se aflau drogurile. În decembrie 2020, Curtea de Apel Constanța le-a permis celor doi să-şi exercite profesia de poliţist. Iar în mai 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, cei doi au scăpat și de controlul judiciar. În prezent, ambii sunt polițiști în Bucureşti, scria Libertatea în februarie 2025. 

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE - Le Monde
Politică

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE - Le Monde

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE, arată publicația franceză Le Monde. În noiembrie 2024, o investigație realizată de Cătălin Prisacariu și Oleg Oganov și publicată de DeFapt.ro arăta „cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului”.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Acum, Le Monde arată că sunt sute de cazuri ale unor cetățeni ruși care, cu complicitatea autorităților statului român, au obținut cetățenie.  Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE „Cum rușii evită sancțiunile și obțin «cetățenia europeană» cu ajutorul documentelor false românești. De la invadarea Ucrainei, sute de cetățeni ruși ar fi obținut cetățenia română în mod fraudulos, pentru a evita sancțiunile sau pentru a trăi în Uniunea Europeană”, titrează Le Monde.  „Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori, în timp ce între 4 și 5 milioane de cetățeni au părăsit țara de la căderea comunismului, în 1989. Cu toate acestea, mica comună Varfu Campului a înregistrat, în mod curios, o dublare a populației în decursul unui deceniu, trecând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021. În acest sat din nordul țării, aproape de Ucraina, aproape 10.000 de persoane erau înscrise pe listele electorale în 2024, dar unele secții de votare au înregistrat o participare de doar 2% la alegerile municipale organizate în iunie același an. Acest lucru a trezit suspiciunile autorităților. În noiembrie 2024, mai multe zeci de percheziții au scos la iveală înșelăciunea: nu exista o economie înfloritoare sau un baby-boom, ci aproape 10 000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră documente de identitate române în mod fraudulos, stabilindu-și un domiciliu fictiv în Varfu Campului, uneori fără acordul prealabil al proprietarilor. Documente false, în schimbul unor mită, ar fi fost întocmite de ani de zile de funcționari ai două birouri de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor”, mai arată publicația franceză.  Ancheta Parchetului General a dezvăluit „existența unui grup criminal format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, în principal rezidenți în România”, cu sprijinul avocaților, traducătorilor și notarilor locali. Numai în 2025, grupul ar fi depus peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, în majoritate pentru cetățeni ruși. În total, autoritățile au estimat că peste 18.700 de cetățeni din fosta URSS aveau reședințe fictive în România, unii dintre ei obținând pașapoarte românești. Pentru a obține cetățenia românească, unii ruși au preluat identitatea soldaților ucraineni uciși pe front, potrivit unui ofițer de poliție citat într-o anchetă jurnalistică și unei surse judiciare intervievate de Le Monde. Mai rău, infractorii au ocolit obstacolele mergând mai departe și creând direct un certificat de cetățenie fals, care în mod normal ar fi emis de ANC. În loc să aștepte doi ani pentru procedura standard, chiar dacă frauduloasă, de „restabilire” a cetățeniei, falsificarea unui certificat durează doar câteva săptămâni și costă câteva zeci de mii de euro.

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE. Atac la Recorder: „Diversiune”
Politică

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE. Atac la Recorder: „Diversiune”

Fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE: el relatează o întâlnire cu fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și, după discuțiile de la Bruxelles, a ajuns la concluzia că chiar Comisia Europeană „gira” situația din România.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Într-un interviu pentru Ionuț Cristache, difuzat de platforma Gândul, fostul lider liberal, un aliat constant al PSD, mai afirmă că reportajul Recorder a fost o diversiune care are ca scop „încercarea de a-i îndepărta pe cei care azi sunt judecători în instanțe și au curajul să judece cu legea și numai cu legea”.  Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE „Toate abuzurile care s-au întâmplat în justiție în anii 2010, din 2010 până în 2020, am constatat că erau bine cunoscute la Bruxelles. Da, da, erau bine cunoscute și tolerate. Erau girate, erau făcute cu girul Comisiei Europenecare nu a ridicat mecanismul de cooperare și verificare, pentru că ăsta era un instrument cu care România era ținută, să zicem, la colț. Adică era ținută la respect.România nu îndrăznea să ridice gura în această privință. Eu am avut, la un moment dat, în 2019, la începutul anului, o întâlnire cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (...) Și, cu acel prilej, Juncker mi-a confirmat că știe de implicarea servicilor secrete în actul de justiție.Mi-a spus mai mult de atâta, că avea anumite informații în legătură cu modul în care funcționau serviciile de informații, inclusiv în ceea ce-l privește. Avusese anumite informații foarte interesante. Și i-am cerut lui Juncker să ridice mecanismul de cooperare și verificare. Și Juncker mi-a spus: până la sfârșitul mandatului, care lua sfârșitul în 2019, osă ridicăm mecanismul de cooperare și verificare. Trebuie să vă spun că la sfârșitul întrevederii, unul din consilierii lui a venit și mi-a spus: domnule președinte, vă dau un sfat. Nu mai ridicați aceste chestiuni în spațiu public, legate de abuzurile care se întâmplă în justiție în România. Pentru că probabil îi deranja la ureche, așa cum v-am spus, făcute cu acordul Comisiei. Și i-am spus, adică cum îmi cereți ca să pun gunoiul sub preș? Și persoana respectivă mi-a spus, da. Și eu am zis, cu așa ceva nu sunt de acord. Nu sunt de acord să tac din gură când astfel de abuzuri se petrec în țara mea. Și mi-a spus, bine, faceți cum credeți”, a relatat Tăriceanu, potrivit Gândul. 

Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”
Eveniment

Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”, scrie site-ul vg.hu. Jurnaliștii maghiari arată că inaugurarea a avut loc în această săptămână și că decizia ar fi fost luată pentru a respecta termenele de eligibilitate impuse de finanțarea europeană. Însă autostrada s-a deschis fără spații de odihnă și servicii. „Asta se întâmplă doar în România: nu este încă terminată, dar noua autostradă a fost deja deschisă traficului – nu au vrut să piardă finanțarea UE”, titrează vg.hu. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” „Tronsonul a fost predat marți, iar de acum putem parcurge 250 de kilometri fără întrerupere. Odată cu deschiderea sa, rețeaua de autostrăzi din România s-a extins la 1.416 kilometri, dintre care 146 de kilometri au fost predate în acest an. Potrivit Pro Infrastructura, care monitorizează investițiile majore în transporturi, tronsonul Focșani-Adjud nu este încă finalizat, deoarece zonele de odihnă nu au fost terminate, iar alte proiecte de construcție au fost suspendate din cauza deschiderii din acest an. Conform raportului portalului de specialitate, autostrada A7 este construită în principal de grupul UMB, deținut de antreprenorul român în construcții Dorinel Umbrarescu. UMB a sacrificat mai multe proiecte paralele pentru ca tronsonul Focșani–Adjud să poată fi finalizat în acest an. Pro Infrastructura a subliniat că, pe baza contractelor semnate în 2022, autostrada A7 ar fi trebuit să ajungă deja în zona Paşcani. Cu toate acestea, în starea actuală a lucrurilor, este discutabil dacă tronsonul lipsă de 120 de kilometri va fi finalizat până la sfârşitul anului 2026, chiar dacă este construit tot de UMB”, arată vg.hu.    

Regizorul Stere Gulea: România va trece printr-un regim autocratic
Politică

Regizorul Stere Gulea: România va trece printr-un regim autocratic

România va trece printr-un regim autocratic, spune regizorul Stere Gulea (82 de ani), într-un interviu pentru news.ro. El apreciază că cel mult 30% din populaţie are aspiraţii şi valori occidentale, iar restul, nu.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși România va trece printr-un regim autocratic „Ce şanse credeţi că are România să se întoarcă în siajul Kremlinui?”, a fost întrebat Gulea. „Nu la modul ăla, dar pesemne că va trece printr-un regim autocratic! (...) Nu acum, dar într-un viitor greu predictibil cred că da. Şi nu va fi singura din zonă, să ştiţi! Eu aşa cred”, a răspuns el.  „Gen Orban, Erdogan. Zona asta. Din multe puncte de vedere e cel mai probabil să fie aşa ceva, pentru că societatea, oamenii sunt cam de nivelul ăsta, să ştiţi! Ca aspiraţie! N-au aspiraţiile occidentale, să ştiţi! Eu zic că doar undeva, 30% din populaţia României, se identifică cu valorile occidentale. Parte din populaţie care, la rândul ei, are mari probleme de identitate, pentru că multe lucruri s-au pierdut. Toate schimbările, aşa-zis modernizările lumii occidentale, cu toate libertăţile astea, e greu de a face opţiune cu ele, să ştiţi! Bun, acum ştiţi cum e, orice predicţie este sortită oricând ridicolului. Dar dacă m-aţi întrebat cum văd eu viitorul politic, cam aşa îl văd! În măsura în care Occidentul – vorbesc de liderii occidentali – chiar reuşeşte să devină mult mai ferm şi mai activ în sensul apărării valorilor occidentale… Dar vedeţi ce se întâmplă şi la ei! Franţa este o ţară neguvernabilă, în Germania extrema dreaptă e puternică. Deci, cele mai importante două ţări… Cel puţin Franţa e într-un moment foarte prost! Precar de-a dreptul. V-am spus că am băiatul care trăieşte acolo şi… În fine, e un om care ştie şi politică, şi istorie şi de unde când a ajuns acolo, la 20 de ani – că şi-a făcut studiile în Franţa –, era convins că a făcut alegerea bună, acum… Sigur că nici n-avea altă opţiune atunci, dar îmi dau seama că nu mai e nici pe departe convins că opţiunea lui a fost bună. Dar ce să faci? Asta e lumea! Unde să te duci? Nici nu prea ai unde. În America nu mai e momentan cazul nici acolo. Eu nu cred că America va rămâne trumpistă. Pentru că nici soluţiile pe care le avansează gruparea lui nu sunt soluţii de oameni deştepţi. Sunt soluţii de zănateci, de oameni apucaţi. Chit că a fost înconjurat de Silicon Valley într-o vreme. Dar şi ăia au luat-o…”, a mai apreciat regizorul. 

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria
Politică

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria. În articolul din ediția specială de Crăciun a săptămânalului britanic, se arată că Moldova a fost luată în considerare pentru a fi desemnată „Țara Anului 2025” urmare a modului în care alegătorii au respins tabăra pro-rusă, la alegeri.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria The Economist arată că „încercăm să identificăm țara care a înregistrat cele mai mari progrese, fie din punct de vedere economic, politic sau în orice alt domeniu important”.  „Alegătorii din Moldova au respins un partid pro-rus, în ciuda amenințărilor și dezinformării din partea Moscovei”, menționează publicația. Însă cei mai puternici competitori au fost Argentina, condusă de Javier Milei, și Siria. „Argentina a înregistrat îmbunătățiri în plan economic. Președintele Javier Milei a inițiat în 2023 reforme de amploare în favoarea pieței libere, în speranța de a scoate țara din starea de statism și stagnare în care se afla de peste un secol. Astfel de reforme – eliminarea controlului prețurilor, reducerea cheltuielilor și renunțarea la subvențiile care distorsionează piața – sunt extrem de dificile, deoarece sunt extrem de dureroase; mulți reformatori anteriori au eșuat. Cu toate acestea, domnul Milei a rămas ferm pe poziții în 2025, iar alegătorii i-au rămas alături. La fel a făcut și America, oferind o linie de salvare de 20 de miliarde de dolari pentru a evita o criză financiară. Rezultatele au fost impresionante. Inflația a scăzut de la 211% în 2023 la aproximativ 30% în prezent. Rata sărăciei a scăzut cu 21 de puncte procentuale față de anul trecut. Bugetul a fost adus sub control. Domnul Milei a trecut la un peso flotant și a eliminat majoritatea controalelor asupra capitalului (...) Dar dacă reformele sale vor fi susținute, ele ar putea modifica definitiv traiectoria Argentinei și ar putea da speranță reformatorilor economici de pretutindeni”, consemnează The Economist.  Însă, la final, publicația britanică a decis pentru Siria: „Femeile nu sunt obligate să se acopere sau să rămână acasă. Distracția și, da, alcoolul sunt permise. Domnul Sharaa a adus o serie de surprize pozitive, menținând unitatea țării și stabilind relații bune cu America și statele din Golf. Odată cu relaxarea sancțiunilor occidentale, economia începe să-și revină”. Trei milioane de sirieni s-au întors acasă, mai arată The Economist. 

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși
Internațional

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii (bloggeri militari) ruși, care critică Kremlinul pentru faptul că nu recunoaște această înfrângere. Ieri, orașul a fost vizitat de omul de afaceri Howard Buffet - fiul lui Warren Buffet - însoțit de trupele ucrainene.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși „Bloggerii militari afiliați Kremlinului recunosc succesele semnificative ale Ucrainei în direcția Kupiansk și critică Kremlinul și comandamentul militar rus pentru furnizarea de rapoarte false de pe câmpul de luptă.  Criticile răspândite ale bloggerilor militari la adresa afirmațiilor false și exagerate ale Kremlinului și ale comandamentului militar rus în Kupiansk expun și mai mult modul în care efortul continuu al Rusiei de război cognitiv, care urmărește să prezinte apărarea ucraineană ca fiind pe punctul de a se prăbuși și victoriile majore ale Rusiei pe câmpul de luptă ca fiind inevitabile, nu reflectă realitățile de pe câmpul de luptă. Bloggerii militari ruși au recunoscut, de asemenea, că eșecurile Rusiei în Kupiansk indică faptul că Rusia nu dispune de suficientă forță de muncă sau material pentru a învinge în mod iminent partea de nord a Centurii Fortăreței, continuând în același timp operațiunile ofensive în alte părți. ISW a evaluat recent că forțele ruse vor continua probabil să se lupte pentru a menține ofensivele pe mai multe fronturi dorite de Kremlin în diferite direcții, din cauza costurilor pe termen lung ale materialelor și forței de muncă necesare pentru aceste operațiuni simultane. Eforturile Rusiei de a începe bătălia pentru Centura Fortăreței vor epuiza probabil și mai mult resursele rusești, iar Rusia va trebui probabil să acorde o prioritate mai mică altor sectoare de pe linia frontului, pentru a concentra și mai multe forțe în zona Centurii Fortăreței. Prin urmare, Kremlinul solicită în cadrul negocierilor ca Ucraina să cedeze părțile neocupate ale regiunii Donețk, probabil pentru a economisi resursele umane și materiale ale Rusiei”, scrie Institutul de Studiu al Războiului, ISW. 

Tradiționale urări de Crăciun între suveraniști: „Domnu' Simion, uitați scroafa!”
Politică

Tradiționale urări de Crăciun între suveraniști: „Domnu' Simion, uitați scroafa!”

Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa pe care o agresați dumneavoastră sexual”, a strigat Diana Șoșoacă, președintele SOS România, la o transmisie live, de doar două ore și trei minute, pe Facebook, de la pomana porcului.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În mesajul video, ea îl acuză pe președintele AUR, George Simion, că a refuzat propunerea ei de unificare a mișcării suveraniste. Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa” „Toate mișcările de unitate eu le-am făcut. Au fost refuzate de fiecare dată de George Simion și AUR. Și am spus că trec peste toată mizeria, dar nu, nu pot să trec pentru ceea ce făcut astăzi sau aseară la televizor, probabil când a avut emisiunea. A fost ultima încercare de unificare cu AUR vreodată.  Este mult prea infiltrat de PSD, iar acordul semnat cu PSD-ul este mult prea prea mare”, a susținut Șoșoacă.  Ea nu i-a uitat din pomelnic nici pe Anca Alexandrescu și Călin Georgescu. „Ia ziceți domnule Amititeloaie, de câte ori a încercat să distrugă SOS domnul Georgescu? Câte puciuri am avut făcute de el?”, a întrebat Șoșoacă un participant la pomana porcului. „E un trecut care nu poate fi uitat așa ușor”, răspunde numitul Amititeloaie.  „Uniți-vă, bă, voi cu Alexandreasca, femeia PSD-ului”, mai strigă șefa SOS.  Pusă pe glume, ea îi transmite liderului AUR: „Vai, Simioane, cum ai lăsați scroafa asta agresată sexual! Nici șoricul n-a mai rămas de ea!”. 

Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul Armatei și acum au fost suspendați
Politică

Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul Armatei și acum au fost suspendați

Prefectul și subprefectul de Olt, Cosmin Floreanu (PSD) și respectiv Ștefan Nicolae (PNL) s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul Armatei, au golit două încărcătoare și acum au fost suspendați din funcție.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul și acum au fost suspendați Primul care a prezentat situația a fost primarul PNL al Slatinei, Mario di Mezzo: „Prefectul de Olt a fost umflat azi de Parchetul Militar și dă cu subsemnatul chiar acum la București, pentru niste aroganțe de vătaf care a prins un strop de putere.  Marus, primvicepreședintele  PSD, nu iese public să mărturisească nimic despre preferatul lui, Cosmin Floreanu, prefectul de Olt și motivele pentru care acesta scrie cu sârg chiar în aceste momente? 🙈 Sau sperați să "schimbați sângele" și de data asta și să iasă curat ca lacrima? 🤷‍♂️”.  Ulterior, di Mezzo a arătat, pentru Cotidianul, și cer au făcut cei doi bugetari. Totul a început la un exercițiu de instruire a rezerviștilor. „Prefectul s-a dus în calitatea lui de prefect, iar la finalul exercițiului s-a crezut un fel de Rambo. A luat Kalașnikovul și a început să tragă. PSD-ul așa se crede la Slatina și în județul Olt, un fel de Rambo. Poate să încalce orice lege… nu există așa ceva. Prefectul a zis c-o fi la blâci și că trage la țintă cu pușca cu airsoft”, a afirmat primarul de Slatina.  Ancheta vizează fapte care ar fi avut loc în luna mai a acestui an, imediat după un exercițiu de mobilizare a rezerviștilor desfășurat în poligonul militar Redea, din județul Olt. Potrivit surselor judiciare, prefectul și subprefectul ar fi tras ilegal cu arme de tip Kalașnikov, descărcând mai multe încărcătoare, deși nu aveau dreptul legal să folosească armament de război. Anchetatorii susțin că aceștia ar fi fost sprijiniți de cadre din unitatea militară, iar ulterior ar fi fost întocmite documente cu date nereale pentru a justifica consumul de muniție și folosirea armelor. Dosarul este instrumentat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Potrivit surselor judiciare, acuzațiile avute în vedere sunt nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă. 

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații ale procuroarei Deriuș
Justiție

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații ale procuroarei Deriuș

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL din Chiajna, Mircea Minea, partener de afaceri cu familia Savonea: procuroarea Lucia Deriuș vorbește tot mai deschis, într-un interviu pentru Hotnews, despre acest caz. Ea descrie cum un șef de secție din DNA i-a blocat ducerea la îndeplinire a unui mandat judecătoresc de percheziție la Minea.  Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Rise Projects a arătat, în 2023, că Mircea Minea și soțul Liei Savonea, Mihai, au fost asociați într-o afacere imobiliară derulată în această localitate de la marginea Capitalei. Lucia Deriuș relatează că a obținut mandatul de percheziție profitând de faptul că șeful ei era plecat.  Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații „La un moment dat, șeful de secție și adjunctul au fost plecați, iar în locul lor de semnarea adreselor s-a ocupat o colegă. Am profitat de situație și având toate lucrările făcute, am mers la judecătorul de drepturi și am solicitat mandate de percheziție. În aceeași zi am primit mandatele. Când a venit șeful de secție i-am comunicat că am primit mandatele de percheziție și trebuie să le pun în aplicare. Nu vă închipuiți care a fost reacția. Că nu știe cum am obținut semnătura, și i-am spus că uitați colega care v-a ținut locul. Și mi-a spus că nu este de acord, că dacă vreau percheziție să fac o ridicare de înscrisuri”, a arătat Deriuș.  Au urmat mai multe zile în care mandatul pur și simplu nu era pus în executare. „După zece zile, în care nu exista nicio justificare, șeful secției m-a chemat la el și a început să mă certe, mi-a zis: ce vreți să-i faceți? Să-l arestați? (n.r. era vorba despre primarul din Chiajna) I-am zis că nu pot să-l arestez eu, cel mult pot face o propunere, și a continuat «Dar ce vreți să-i faceți?». Credeți-mă acea situație nu are corespondent în niciun fel de experiență din trecut.(...) Erau de față și polițiștii mei și adjunctul secției. Toți am amuțit. După ce mi-am revenit am început să-i spun, vorbind concret despre speță, și i-am explicat că acel inculpat a mai fost trimis în judecată și are sechestru pe tot, că o percheziție ar fi de natură să elucideze foarte multe aspecte, că judecătorul de drepturi și libertăți a încuviințat.  Dar el a continuat pe un ton ridicat, „dar ce vreți să-i faceți?”. Atunci i-am spus că vreau să-i respect drepturile procesuale. Atunci s-a terminat discuția și mi-a zis îți infirm continuarea urmăririi penale, deși ea fusese supusă spre analiză judecătorului de drepturi și libertăți când mi-a fost emis mandatul”, a mai relatat procurorul.  DNA a transmis un răspuns către Hotnews în care nega acuzațiile. 

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă. Bani către stadioane
Politică

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă. Bani către stadioane

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, circa 4,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă. Bani s-au dus inclusiv către stadioane. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada septembrie 2023-octombrie 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro).  La finalul ședinței de guvern, nici purtătoarea de cuvânt a Executivului, nici ministrul de Finanțe, nu au vorbit despre multiplele proiecte de hotărâre de guvern prin care se scot bani din fondul de rezervă. Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă Ce sume va scoate guvernul Bolojan din Fondul de rezervă: 473 de milioane de lei către ministerul Energiei 120 de milioane de lei către ministerul Mediului, „pentru gestionarea durabilă a fondului forestier”  1,96 miliarde de lei către fondul de asigurări de sănătate 1,6 miliarde lei către ministerul Apărării, prin două HG-uri diferite Șase milioane de lei către radioul public pentru plata releelor Societății de Radiocomunicații 200 milioane de lei către ministerul Dezvoltării, care apoi transferă banii către CNI. „Suplimentarea creditelor bugetare cu această sumă este necesară pentru asigurarea continuității proiectelor publice prioritare, inclusiv obiective semnificative precum Academia de Muzică Cluj-Napoca, Sala Polivalentă Tulcea, cămine studențești la universitățile din Timișoara, Oradea și Suceava, stadionul municipal Târgoviște sau Complexul Multifuncțional Sala Polivalentă Brașov”, se arată în nota de funbdamentare.  101 milioane lei către ANSVA „în vederea achitării obligațiilor de plată restante în ceea ce privește activitățile și acțiunile desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți” 101,6 milioane lei în vederea asigurării cheltuielilor pentru întreţinerea cabalinelor din categoria Herghelia Naţională.  Niciunui primar de la niciun partid politic nu îi convine dacă obiceiul vechi, emiterea de hotărâri de guvern pe final de an cu transfer de sume din fondul de rezervă, nu mai funcţionează. Nu mai funcţionează, pentru că nu mai avem resurse. Nu putem să luăm împrumuturi cu dobânzi foarte mari, ca să înglodăm ţara-n datorii, ca să asigurăm, iertaţi-mă, liniştea unei primării care nu-şi încasează impozitele”, a declarat premierul, acum circa cinci zile, într-un interviu la Cotidianul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră