miercuri 10 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7452 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS publicat azi. Suveraniștii din AUR, SOS și POT la 15% în spatele grupării PSD, PNL, USR și UDMR.  Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan CURS este controlat de soțul unei deputate PSD, Diana Tușa.  Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate Potrivit acestui sondaj, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, AUR ar obține 34% din voturi, SOS România - 5%, iar POT (formațiunea Anei Maria Gavrilă) doar 3%, deci nici nu ar trece pragul electoral. În schimb, PSD ar fi votat de 23% din alegători, PNL - 16%, USR - 12%, iar UDMR - 5%, adică un total de 56%.  Datele CURS arată că intenția de vot pentru partidele coaliției majoritare a rămas aproape staționară, din mai până acum.  Care a fost evoluția intenției de vot pentru primele patru partide: AUR: Mai - 35%, Iulie - 38%, Septembrie - 34% PSD: Mai - 24%, Iulie - 20%, Septembrie - 23% PNL: Mai - 14%, Iulie - 15%,  Septembrie - 16% USR: Mai - 14%, Iulie - 12%,  Septembrie - 12% UDMR și SOS au răms la 5%.  Sondajul a fost efectuat față-în-față, la domiciliul respondenților, pe un eșantion de 1.100 de persoane, în perioada 5– 19 septembrie, 2025, și are o marjă de eroare de 3%.  Un sondaj Avangarde prezentat sâmbătă susținea că AUR este pe primul loc cu 41%, urmat de PSD – 19% și PNL – 13%. USR ar obține 12%, UDMR – 6%, iar SOS România și Partidul Oamenilor Tineri câte 2%. Avangarde este controlat de Marius Pieleanu. 

Actuala coaliție majoritară ar câștiga alegerile, în caz de anticipate, arată un sondaj CURS Foto: Inquam/Octav Ganea
Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor, președintele UDMR: 13.000 din administrația locală și circa 20% din cea centrală. Potrivit ultimelor date de la ministerul de Finanțe, din iulie 2025, în administrația centrală sunt 618.711 angajați - posturi efectiv ocupate - plătiți integral de la bugetul de stat. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor În consecință, potrivit liderului UDMR, ar putea fi concediați circa 134.000 de bugetari. „Cu toții cu toții am ajuns la concluzia că trebuie să reducem aceste cheltuieli. Cum putem reduce? Putem reduce desființând posturile ocupate, 10% asta înseamnă la 130.000 aproape de posturi în administrația locală 13.000 de posturi sau reducând cheltuielile tot cu 10%, dar nici acolo nu poți să reduci uniform.  De aceea marea majoritate, cel puțin până la această oră din Coaliție, am agreat să reducem numărul de posturi ocupate, fiindcă are un efect mai rapid, imediat și nu cred că este o catastrofă pentru administrația locală (...) În administrația centrală trebuie să aplicăm 20% că și acolo au fost schemele umplute în anumite autorități, în anumite ministere. Nu trebuie să ne ascundem după degete. România ar funcționa și dacă noi la administrația locală, scoatem 13.000 de posturi și 20% din administrația centrală. Poate reușim să creștem eficiența. Important este statul să lucreze pentru cetățeni și poate lucra. Au demonstrat câteva autorități locale”, a spus Kelemen Hunor la Antena 3. Și premierul Ilie Bolojan a susținut concedierea a 13.000 de bugetari din administrația locală. Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului ar putea fi trimiși în sectorul privat, a susținut, în mai 2025, și decanul FABIZ, Tănase Stamule. „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat (...) Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului.Toate aceste pot fi făcute de un tandem preşedinte-premier care poate lucra în echipă, înțelege economia și ar trebui să pună interesul național mai presus de orice”, propunea Stamule.   

Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru Foto: captură video
Eveniment

ANALIZĂ Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru

Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan: reforma fiscală legiferată în 2016 și implementată din 2017 a dus la o mai bună colectare a veniturilor, reducerea evaziunii fiscale și o relație mai bună cu contribuabilii.  Consilierul onorific al lui Ilie Bolojan, Ionut Dumitru, a propus, sâmbătă, desființarea și reînființarea ANAF, dar ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a spus că nu este de acord. Ionuț Dumitru a oferit ca exemplu Grecia, care în 2017 a desființat Fiscul și l-a reînființat într-o structură complet nouă. Citește și: Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF, Nazare se opune Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice (IAPR) din Grecia este o agenție independentă în ceea ce privește structura și funcționarea sa. Înființată prin Legea 4389/2016 și începând să funcționeze în 2017, IAPR se bucură de independență operațională, autonomie administrativă și financiară și nu este supusă controlului sau supravegherii din partea organismelor guvernamentale sau a altor autorități administrative.  IAPR este supusă controlului parlamentar și are circa 13.000 de angajați (la o populație de peste 10 milioane de persoane), în timp ce ANAF are peste 22.000 de angajați. Numirile în fruntea agenției sunt în continuare supuse influenței politice, dar politizarea este mult mai redusă, mai ales în aceea ce privește angajările în structurile IAPR. Comisia Europeană a supravegheat foarte atent atât legiferarea noii structuri, cât și activitatea ei, până în 2023.  Modelul grecesc este asemănător cu cel din Marea Britanie sau Suedia. Care sunt rezultatele IAPR: Modernizare și transformare digitală: IAPR a întreprins eforturi semnificative de modernizare digitală, înlocuind sistemele IT învechite și implementând instrumente digitale pentru îmbunătățirea conformării și a serviciilor oferite contribuabililor. IAPR a stabilit strategii sofisticate de evaluare a riscurilor și de conformitate, inclusiv un centru de audit pentru companii mari și unități de audit pentru persoane fizice cu venituri mari, axate pe audituri țintite, bazate pe date. Agenția a dat rezultate în creșterea colectării și recuperarea restanțelor fiscale, cu creșteri de peste 160% în colectarea restanțelor la scurt timp după înființare. A introdus noi servicii pentru soluționarea litigiilor în fața instanțelor, reducând nivelul litigiilor și promovând încrederea contribuabililor, o caracteristică întâlnită în agențiile fiscale avansate care promovează conformitatea cooperativă. Adaptarea la provocările locale: Spre deosebire de unele agenții fiscale din medii stabile, IAPR funcționează într-un context fiscal dificil, cu o istorie de evaziune și criză economică, dar a reușit să realizeze progrese în materie de reformă comparabile cu cele ale autorităților fiscale din alte țări din Europa de Sud care se află în proces de modernizare (reform-support.europa).  „În ansamblu, IAPR este considerată una dintre cele mai reușite reforme din istoria modernă a Greciei, îmbunătățind semnificativ eficacitatea administrației fiscale și veniturile publice ale țării”, scrie reform-support.europa.         

Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF Foto: Facebook
Politică

Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF, Nazare se opune

Consilierul onorific al lui Ilie Bolojan, Ionut Dumitru, propune desființarea și reînființarea ANAF, dr ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, se opune. Ionuț Dumitru a oferit ca exemplu Grecia, care în 2017 a desființat Fiscul și l-a reînființat într-o structură complet nouă. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF „După mine, aici nu știu dacă neapărat e și opinia Guvernului, ceea ce o să spun acum. După mine, structura după care funcționează ANAF astăzi este nefuncțională. Adică nu cred că cu aceeași abordare putem face schimbări majore (...) Eu personal, încă o dată, nu știu care este opinia Guvernului pe subiectul acesta și a ministrului de Finanțe, în primul rând, ca la dânsul este ANAF-ul, dar eu aș avea o abordare care ar trebui să fie mai radicală. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Grecia, spre exemplu. Grecia, ca să poată să îmbunătățească colectarea, și apropo, Grecia a îmbunătăți colectarea cam cu vreo 10 puncte procentuale din PIB. Deci Grecia a reușit să colecteze mult mai mult ca procent din PIB.  Ce a făcut? Pur și simplu a desființat entitatea precedentă și a reînființat alta independentă, în afara guvernului, cu profesioniști numiți acolo, cu obiective foarte bine definite. Vă recomand tuturor să intrați pe site-ul autorității fiscale din Grecia să vedeți cum raportează lună de lună KPI-urile pe care le au, câte debite colectează, care este obiectivul pe care îl au, cât au îndeplinit lună de lună. Fac lucrul acesta într-un exercițiu de transparență pe care nu prea l-am văzut”, a spus Ionuț Dumitru. Însă ministrul de Finanțe Alexandru Nazare l-a contrazis, public. „Dacă ANAF s-ar desființa, într-o lume ideală, am putea desființa și reînființa doar că România are ținte importante, avem nevoie de venituri. ANAF în două luni a demonstrat că poate obține miliarde în plus față de planul de venituri făcut la nivel înalt. Semne bune, ANAF cu noua atitutine a arătat că poate aduce venituri în plus și instituția trebuie reformată. Vorbim de reformă instituțională, nu de desființarea ei, reforma instituției pe noi baze, inclusiv selecție riguroasă personal, reforma anumitor departamente cheie sau în mod în care se fac controale. Despre asta suntem aliniați, că ANAF trebuie să se schimbe”, a spus Nazare, la Digi 24. 

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE” - Năsui Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE”: doar în Germania este mai mare - Năsui

„Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE”: doar în Germania este mai mare, susține deputatul USR Claudiu Năsui, pe Facebook. El arată că doar în acest an partidele au pri,it 388 de milioane de lei de la buget. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE” „Avem a doua cea mai mare subvenție pentru partide din UE. Prima e în Germania (dar acolo e un sistem special în care banii se dau de fapt la fundațiile partidelor). Până la luna august a anului acesta, statul a dat deja 388 de milioane de lei la partide. Și nu s-a terminat anul.   Subvenția pentru partide a continuat și sub guvernul Bolojan. Ca să avem un ordin de mărime pentru ce înseamnă 388 de milioane de lei. Prin creșterea TVA-ului la cărți statul estimează că va lua ~20 de milioane de lei în plus. Acolo guvernul a spus că era musai să crească taxele.   Guvernul Bolojan nu se va atinge de subvenția partidelor dintr-un motiv foarte simplu. PNL are probleme financiare și le rezolvă prin banii aceștia.   Pentru unii sunt mereu bani. Nu orice bani, banii dumneavoastră. Iar clasa politică română funcționează după principiul „cine împarte, parte își face”. Ei decid câți bani vă rămân din munca voastră și cât iau ei și ce fac cu ei.   Ca să înțelegem de ce au preferat să crească taxele, de ce cresc prețurile, de ce scad veniturile și, în general, de ce sărăcesc românii care nu sunt conectați la stat”, a scris Năsui. 

Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD, Bogdan Nicolae Badea, ajunge CEO Foto: Linkedin/BGEN
Politică

Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO

Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la conducerea Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO: Bogdan Nicolae Badea a fost de două ori secretar de stat în guvernările Ponta, iar în iulie 2017, în regimul Dragnea, a ajuns președinte al directoratului Hidroelectrica. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat încetarea mandatelor lui Karoly Borbely (CEO) și Marian Fetița (CFO), începând cu 19 septembrie 2025. România risca să piardă circa 15 milioane de euro din PNRR pentru că Karoly Borbely a trecut din Consiliul de Supraveghere în poziția de CEO a Hidroelectrica, Comisia Europeană considerând că aceasta reprezintă un conflict de interese.  Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO Recent, directorul BCR Pensii, Radu Crăciun, a criticat managementul Hidroelectrica: „Din păcate, pentru prea multe companii din România eticheta de «strategică» a fost un paravan pentru o calitate slabă a guvernatei lor, fiind ținute la adăpost de vigilența investitorilor privați și departe de posibilitatea finanțării lor prin intermediul pieței de capital”, a scris Crăciun pe blogul său.  Noul CEO al Hidroelectrica, Bogdan Nicolae Badea, a absolvit facultatea de inginerie civilă la Universitatea de Construcții și are un masterat în „Globalizarea, integrarea europeană şi securitatea energetică a României” la universitatea Blaga din Sibiu.  Badea a fost secretar de stat la ministerul Economiei din iunie 2013 în februarie 2014 și la ministerul Energiei din decembrie 2014 în noiemnrie 2015. Portofoliile erau deținute de PNL/ALDE, iar premier era Victor Ponta. Ziarul Financiar scria că „el a revenit la Ministerul Economiei în 2013, odată cu liberalul Varujan Vosganian, coordonând companiile de stat din industria minieră şi de apărare”.   Salariul lui îl zdrobește pe cel al lui Mugur Isărescu: în anul fiscal 2023 a fost, net, de 1.373.942 lei. Isărescu a luat de la BNR doar 1.081.187 lei în 2023. Salariul lui Badea a crescut substanțial în ultimii ani: era 889.184 lei, net, în anul fiscal 2021 1.253.185 lei în 2022 În doi ani, salariul său a crescut cu 50%.     

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor: dosarul a zăcut prin instanțe timp de aproape nouă ani. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii Mihail Emanuel Saghel (la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul BCCO Ploieşti), trimis în judecată pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Ionuţ Adrian Rădulescu, la data faptei ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJU) Prahova, deferit justiţiei pentru cercetare abuzivă, şi Constantin Sebastian Ristea, acuzat de complicitate la infracţiunea de luare de mită. Judecătorii au dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Constantin Ispas (fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie), deferit justiţiei pentru luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în cazul său urmând să fie constituit un dosar care se va judeca separat. DNA a susținut, potrivit unui cominicat din 2016, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei.  Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.   Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro. DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa, iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia. La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA. În 2023, Agerpres scria că ofiţerul de poliţie Constantin Ispas, din Prahova, obține daune morale de la stat, după ce a fost achitat în dosarul în care a fost judecat și omul de afaceri Sebastian Ghiță. 

Managerul spitalului din Caransebeș, Singh Bhupinder, prefera valuta cash Foto: Spitalul Caransebeș
Eveniment

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: suma uriașă găsită de DNA la percheziții

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: la perchezițiile efectuate acasă la medicul Singh Bhupinder, procurorii au găsit peste 120.000 de euro, în multiple valute. Suma nu figura în declarația de avere a soției acestuia, Barbara-Dorina Singh, și ea manager, dar la Serviciul de Ambulanță Caraș Severin. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Singh Bhupinder, managerul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș, a fost reținut vineri de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru 24 de ore. El a fost consilier onorific al ministrului PSD Alexandru Rafila.  Spitalul din Caransebeș este sub controlul Consiliului Local și al primarului PSD, Felix Borcean.  Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash „La percheziţii, anchetatorii au găsit la domiciliul suspectului Singh Bhupinder următoarele sume de bani care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor: 28.890 euro, 96.200 euro, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci şi 5.000 forinţi”, arată un comunicat al DNA.  Procurorul arată și ce șpagă ar fi cerut acesta de la firmele care renovau spitalul din Caransebeș. „La data de 4 mai 2025, suspectul Singh Bhupinder, în calitate de manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, ar fi acceptat promisiunea, direct şi pentru sine, de la suspectul D.I., administrator al unei societăţi comerciale, de a primi suma de 250.000 de lei, în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, şi anume atribuirea preferenţială, prin achiziţie directă, a unui contract de achiziţie publică cu societatea menţionată anterior constând în lucrări de reparaţii la etajul şase al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, în valoare de 900.400 lei, fără TVA”, precizează DNA.  Practic, șpaga ar fi fost de circa 25% din valoarea lucrării. Potrivit declarației de avere a Barbarei Singh, familia nu avea absolut nici un cont în bancă peste 5.000 de euro sau alte plasamente, deși a câștigat, doar în anul fiscal 2024, circa 393.000 lei, net.  Familia avea două apartamente și o casă de 300 mp în Caransebeș. 

Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar Foto: Facebook Flavius Nedelcea
Politică

Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar

Secretarul de stat PSD reținut azi de DNA, Flavius Nedelcea, este un multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar: el a fost plasat în două consilii de administrație ale unor companii de stat, plus în controversatul comitet „interministerial de finanțări” de la banca de stat EximBank. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar Nedelcea a fost reţinut de DNA Timişoara pentru instigare la abuz în serviciu. Este acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra preşedintelui ANPC (Sebastian Hotca) şi a directorului ANPC (Paul Anghel) pentru a fi schimbată şefa Protecției Consumatorului Caraş Severin.  Studiile lui Flavius Nedelcea: șase ani ca să ia o diplomă de inginer, la o universitate din Reșița, între 1992 și 1998. În paralel - potrivit propriului CV - din 1994 în 1998 a luat o licență de economist, tot de la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița.  În aprilie 2022, acesta a fost pus secretar de stat la ministerul Economiei. El ar fi coordonat, în minister, activitatea Direcției Resurse Minerale și pe cea a Direcției Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) - practic controla companiile unde ministerul era acționar.  Potrivit unei declarații de avere din 2025, Nedelcea a primit de la stat, în anul fiscal 2024, net: 116.808 lei - salariul de secretar de stat la Economie 14.155 - indemnizație membru CA IOR (companie controlată tot de ministerul Economiei) 85.878 lei - indemnizație CA Loteria Română 257.916 lei - indemnizație comitetul finanțări Eximbank În total, el a încasat de la stat aproape 480.000 lei, net, anual, o medie de puțin sub 40.000 de lei/lună. 

Un grup transpartinic de parlamentari cer deschiderea legăturilor cu Taiwanul Foto: News.ro
Politică

Pentru prima oară, un grup transpartinic de parlamentari cere deschiderea legăturilor cu Taiwanul

Pentru prima oară, un grup transpartinic de parlamentari cer deschiderea legăturilor cu Taiwanul: aceștia au trimis o scrisoare deschisă către Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Oana Țoiu, solicitând deschiderea unei reprezentanţe a României la Taipei şi a Taiwanului la Bucureşti, dar şi încheierea unui tratat de garantare a investiţiilor şi de evitare a dublei taxări între România şi Taiwan.  Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Un grup transpartinic de parlamentari cer deschiderea legăturilor cu Taiwanul Scrisoarea a fost semnată de Cristian Ghinea, senator USR, Daniel Fenechiu, senator PNL, Alexandru Muraru, deputat PNL, Szabolcs Nagy, deputat UDMR, Sorin Moise, senator PSD, Zoltán Miklós, deputat UDMR, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, senator PNL, Ovidiu Jitaru, senator PNL, Botond Csoma, deputat UDMR. Nici un „suveranist” nu se află pe listă. Ce arată semnatarii scrisorii: 15 state din UE au un birou economic şi cultural la Taipei, iar Taiwan are 29 de asemenea birouri în Europa România pierde anual investiţii de sute de milioane de euro şi ratează mii de locuri de muncă nou create pentru că cineva în statul român sabotează astfel chiar România. Cu 23 de milioane de locuitori, Taiwan are un PIB triplu faţă de România şi este o superputere în domeniul tehnologic. Produce 90% din cipurile de ultimă generaţie la nivel mondial E aberant că avem un parteneriat strategic cu SUA şi, pe subiectul Taiwan — care e important pentru ei — să fim servanţii Chinei. Statele Unite au nevoie de sprijin diplomatic din partea noastră pentru a descuraja China să rezolve conflictul prin forţă Cei nouă parlamentari cer „să fie eliminate practici frustrante pentru investitorii şi în general cetăţenii taiwanezi care au de-a face cu România (ştampila pusă nu pe paşaport ci pe o hârtie separată, caz unic în UE; cererea ca documente taiwaneze să fie autentificate în… China, etc)”.  „Există o obsesie legată de subiect - să nu cumva să supărăm China. China însăşi este un mare beneficiar al investiţiilor taiwaneze. Practic, pe acest subiect, suntem mai chinezi decât chinezii”, se mai arată în scrisoarea deschisă. 

De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: pe Băluță nu-l vrea Grindeanu, Bujduveanu nu are notorietate Foto: Facebook
Politică

ANALIZĂ De ce nimeni nu vrea alegeri la București: risc să câștige suveraniștii lui Georgescu

De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflictele mocnite în partidele coaliției majore induc un risc major să câștige suveraniștii lui Georgescu, afirmă surse politice. În acest moment, deși sondajele efectuate în august îl dădeau pe Daniel Băluță (PSD) cu prima șansă, un candidat suveranist - aproape oricare - susținut de Călin Georgescu ar putea obține victoria, profitând de divizarea și de erodarea coaliției majoritare.  În plus, PSD se opune unui candidat comun PNL-USR și afirmă că va rupe coaliția dacă o astfel de alianță va fi realizată.  De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București Care sunt problemele pretendenților din coaliția majoritară: Daniel Băluță (PSD), deși stă foarte bine în sondaje, nu este dorit de Grindeanu, care îl privește ca pe un rival. Actualul lider al PSD se teme că, dacă Băluță ajunge primar general al Capitalei, îi va lua, mai devreme sau mai târziu, conducerea partidului sau va deveni un pol de opoziție. Ciprian Ciucu, primarul PNL al Sectorului 6, nu este dorit de majoritatea liderilor liberali, mai ales de gruparea Thuma, din Ilfov.  În PNL a mai apărut, neoficial, candidatura lui Stelian Bujduveanu, viceprimar și primar interimar al Capitalei, care se promovează putrernic pe rețelele sociale. Problema lui Bujduveanu este lipsa de notorietate.  Cătălin Drulă are oficial susținerea USR, dar dacă ar ajunge primar al Capitalei ar putea fi un rival al lui Dominic Fritz. Un semnal că, deși declarativ este 100% susținut de conducerea partidului, în USR sunt rezerve este dat de sumele relativ modeste pentru promovarea sa pe rețelele sociale. Candidatura este contestată de foștii useriști care au părăsit partidul la presiunea grupării Barna-Drulă-Ghinea, mulți dintre ei fiind apropiați de Nicușor Dan. Ei se tem că acest candidat va face în primărie ceea ce a făcut în partid din 2021 în 2024, când a condus USR. În plus, Drulă nu ar putea atrage voturi de la electoratul PNL, ar arăta sondajele.  În aceste condiții, aproape toate partidele din coaliția majoritară, mai puțin USR, oficial, ar prefera să amâne alegerile pentru funcția de primar al Capitalei.  Din tabăra suveranistă, singura candidatură anunțată oficial este a Ancăi Alexandrescu, moderatoarea Realitatea Plus. Intenția de vot pentru ea era de 9% (locul 5), potrivit CURS, în august. INSCOP îi dădea o intenție de vot de 21,2%, locul III, la 2,6% în urma lui Ciucu.  „USR vrea în primul rând să respectăm legea. Legea spune că în 90 de zile după vacantarea postului, trebuie să se organizeze alegeri (...). A trecut deja acest termen de 90 de zile, suntem la peste 100 de zile de când s-a vacantat postul domnului Nicușor Dan și de aceea nu trebuie să fie nici o discuție, nu poate să vină nimeni cu condiții, să spună că ne trebuie întâi un consens în coaliție sau o târguială sau să vedem ce primește PSD în schimb, nu există, trebuie să aplicăm legea”, spunea Dominic Fritz, la RFI, la 16 septembrie. 

Cine sunt politrucii care supervizează construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă: unul dintre ei, Paul Eduard Simion, consilier la primăria lui Piedone Foto: Facebook
Politică

Cine sunt politrucii care supervizează construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Cine sunt politrucii care supervizează construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă: consiliul de administrație al companiei Energonucleat este compus din trei membri PSD, nici unul dintre ei neavând vreo legătură cu domeniul nuclear. Citește și: EXCLUSIV Șocant: milioanele fără justificare din conturile ministrului Muncii, bugetarul PSD Manole. Record: 780.000 de lei în 11 zile Ultima numire a avut loc în august 2025 și l-a adus în acest CA pe un fost director al unei companii din Sectorul 5, controlată de familia Piedone.  Cine sunt politrucii care supervizează construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă Energonuclear este o companie controlată integral de Nuclearelectrica, din portofoliul ministerului Energiei. „EN este o Societate de Proiect responsabila cu Constructia, Punerea in Functiune si Exploatarea Comerciala a celor doua unitati de 720 MW de tip CANDU 6 (Unitatile 3 & 4) existente pe amplasamentul de la CNE Cernavoda si utilizeaza tehnologia de tip CANDU (Canadian Deuterium and Uranium)”, se arată pe site-ul companiei. Cine sunt clienții PSD plasați în CA-ul Energonuclear, în 2025, în plină discuție despre depolitizarea companiilor de stat, mai ales a celor din energie: președintele CA-ului este Antonie Marius Negru, pus de PSD secretar de stat la ministerul Energiei. El a absolvit, la 31 de ani, facultatea de inginerie de la o universitate din Târgu Jiu. Din 1992 în 2008, când nu avea studii superioare, a „supervizat” instalații mecanice, potrivit propriului CV. El a fost până la începutul anului 2023 membru în Directoratul Complexului Energetic Oltenia, companie cu capital majoritar de stat. El a fost schimbat din funcție de fostul ministru Virgil Popescu, care l-a învinovățit de accidentul produs la Cariera Jilț Sud în care și-au pierdut viața trei mineri. PSD l-a apărat de acuzații.  Vlad Grigorean, membru PSD, este șeful de cabinet al președintelui Consiliului Județean Neamț. Presa locală scria, în aprilie 2025, că a fost plasat în controversata Autoritate Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Neamț, de unde urma să încaseze 2.500 de lei pe ședință. „În urmă cu câteva săptămâni, Grigorean a participat la un fel de emisiune tip gazeta de perete a partidului unde a reușit performanța de a spune, de vreo 30-40 de ori, evident cu accente de laudatio, numele președintelui Daniel Harpa”, consemna, în 2023, Vestea.net.  Paul Eduard Simion, consilier PSD la Sectorul 5 și deținător al unei diplome de „management strategic” de la Universitatea Româno-Americană. A fost director la compania de infrastructură a Sectorului 5, primărie controlată de familia Piedone. Din 2002 în 2011 a fost organizator și coordonmator „evenimente oficiale jocuri electronice” în sectorul Gaming.  Dacă nu își îndeplinește angajamentele privind numirile la conducerea companiilor de stat din energie și nu remediază deficiențele până la sfârșitul lunii noiembrie 2025, România riscă să piardă definitiv aproape 228 de milioane de euro.

Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF Foto: Facebook
Politică

Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF

Premierul Ilie Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF, iar cele care nu pot fi redresate trebuie închise. El a spus că multe societăți mici din zona de energie și cea a Ministerului Economiei trebuie sau redresate sau închise. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF „Și companiile de stat au restanțe destul de importante care trebuie executate de ANAF. Companiile care pot să fie redresate trebuie să continue, cele care sunt în pierdere cronică de mulți ani, cele care au capitaluri sociale negative, trebuie închise pentru că sunt o gaură neagră. Sunt multe societăți mai mici din zona de energie, din zona Ministerului Economiei, care sunt în astfel de situații care trebuie sau redresate sau închise. În acești ani am avut foarte multe neîncasări la buget, în afară de faptul că avem un nivel de taxare în anumite zone, printre cele mai mici din Europa, aveam foarte multe excepții. Asta a fost o problemă”, a spus Bolojan.  Premierul a apreciat că, dacă nu vor fi reduceri, „ va fi doar o problemă de timp până când aceste încasări suplimentare pe care le realizăm deja vor fi practic consumate de cheltuielile care dacă nu le reduci, sunt foarte mari și, deci, ne vom întoarce din nou într-o situație complicată”. „În fiecare an de acum înainte, în anii următori, dobânzile pe care România le va plăti la creditele pe care trebuie să le ia în continuare, din păcate, vor fi tot mai mari. Dacă nu reducem această diferență, atunci e doar o problemă de timp până când Guvernele noastre vor fi niște agenții de plăți, care vor plăti doar dobânzi și cheltuielile sociale. Nu vor mai putea crea condiții pentru dezvoltare în România”, a afirmat Bolojan. 

Un mecanic PSD, Gheorghe Bolintineanu, a fost reconfirmat director la SMART SA Foto: Jurnalul de Ilfov
Politică

Cu 17 zile înainte de venirea lui Bolojan, un mecanic PSD a fost reconfirmat director la SMART SA

Cu 17 zile înainte de venirea lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, un mecanic PSD, Gheorghe Bolintineanu, a fost reconfirmat director la SMART SA, o companie controlată de Transelectrica. La rândul ei, Transelectrica este controlată de stat, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Un mecanic PSD a fost reconfirmat director la SMART SA La 6 iunie 2025, Bolintineanu a primit un nou mandat de director general al SMART SA, până în decembrie 2028. Guvernul Bolojan s-a instalat la 23 iunie. Renumerația acestuia este uriașă, de 52.656 de lei, brut, lunar.  Gheorghe Bolintineanu este consilier județean PSD în Ilfov. Potrivit propriului CV, el a fost „mecanic șef” la Electrotranscom din 2002 în 2005. El ar fi absolvit în 2005 - CV-ul nu precizează vârsta - o facultate de management și inginerie economică la Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, București. DeFapt.ro a scris că Gheorghe Bolintineanu este cumătrul Sorinei Docuz, femeia cu care prim-ministrul Marcel Ciolacu are o relație „normală”.  „Fost președinte al PSD Ilfov, cu master la Academia SRI, Gheorghe Bolintineanu este un apropiat al interlopilor din clanul Sportivilor, alături de care s-a afișat la mai multe evenimente politice, dar și la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l susține și proteja pe Liviu Dragnea, fostul lider al PSD (...) Cariera avea să i se schimbe definitiv în anul 2013. Atunci, partidul l-a făcut director de sucursală la RAAPPS: i-a dat pe mână domeniul de protocol de la Scroviștea, acolo unde politicieni de rang înalt organizează diverse chermeze. Tot atunci, Bolintineanu a început un master la Academia Națională de Informații Mihai Viteazu a SRI. La Scroviștea, cumătrul Sorinei Docuz și-a dezvoltat relația de prietenie cu Liviu Dragnea, fostul lider PSD, care l-a pus șef peste organizația PSD Ilfov în anul 2019”, a arătat DeFapt.ro.   

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, blocate de pesedistul de la SGG, Radu Oprea Foto: Facebook Radu Oprea
Politică

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, blocate de pesedistul de la SGG

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, Mihai Jurca, sunt blocate de pesedistul de la SGG, Radu Oprea: informația apare într-o notificare trimisă de Jurca către Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica La 18 iulie, Jurca a anunțat că va concedia 40% din personalul Cancelariei și va realiza astfel o economie lunară de 850.000 de lei. Însă, ulterior nu s-a mai întâmplat nimic. Concedierile la Cancelaria premierului, blocate de pesedistul de la SGG Acum, Jurca, care a fost city manager la Oradea, explică cum a fost blocat de SGG. „În prezent, Cancelaria Prim-Ministrului este organizată potrivit Hotărârii Guvernului nr. 832/2022, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ coinițiat de instituția noastră împreună cu Secretariatul General al Guvernului. În conformitate cu dispozițiile legale precitate, toate actele normative care vizează organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului sunt coinițiate, cel puțin, împreună cu Secretariatul General al Guvernului. Lipsa însuşirii proiectului prin semnarea acestuia de toţi coinițiatorii acestuia determină inexistența lui. Altfel spus, orice procedură referitoare la un proiect de act normativ nu se poate realiza în lipsa existenței sale prin semnarea acestuia de toți coinițiatorii proiectului, eveniment anterior avizării acestuia și anterior realizării oricărei proceduri cu privire la un asemenea proiect. Pendente conditione, proiectul nu există. Eveniente conditione, se îndeplinesc procedurile specifice de consultare, avizare ş.a.m.d.”, le-a scris Jurca sindicaliștilor.  Aceștia dorea să știe „posibilitatea reorganizării Cancelariei Prim-Ministrului”.  Azi, fostul ministru Adrian Câciu l-a criticat pe premierul Bolojan pentru că nu reorganizează administrația centrală: „Asistăm, de peste o lună, la un balet despre alte administrații (care au și un grad de autonomie și legi organice de organizare sau funcționare), cu tăieri de posturi din pix, în timp ce,  în administrația centrală, acolo unde premierul și miniștrii puteau să facă lucrurile deja, nu se întâmplă nimic.  Suntem în septembrie!  Câte posturi/cheltuieli s-au redus de la Administrația Publică Centrală? Avem un răspuns public?  Că de declarații cât de greu este, s-a săturat lumea!”.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră