sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7517 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Nicuşor Dan le cere consilierilor să nu voteze blocuri turn

Nicuşor Dan le cere consilierilor locali ai Sectorului 5 să nu voteze PUD privind construirea de blocuri turn, de 35 de etaje, pe strada Progresului. Dezvoltatorul proiectului din Soseaua Progresului, One United Properties, a susținut că demersul său este „congruent cu solicitările absolut legitime ale oricărei comunităţi locale”. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă Nicuşor Dan le cere consilierilor să nu voteze blocuri turn „Azi, la ora 12,00, am trimis o adresă către Primăria Sectorului 5, în care am solicitat primarului să scoată proiectul de pe ordinea de zi, consilierilor să nu-l voteze şi dacă îl votează secretarul general să nu-l contrasemneze pentru legalitate, în care le-am spus mai multe motive de nelegalitate ale acestui proiect, cel mai important fiind acela că am retras avizul de circulaţie. Orice PUD, orice documentaţie de urbanism şi uneori şi autorizaţie de construire trebuie să aibă un aviz de circulaţie. Instituţia noastră, Primăria Municipiului Bucureşti, a dat un aviz de circulaţie în august 2023 pentru acest proiect pe care eu l-am retras azi. Proiectul nu mai are aviz de circulaţie, nu mai poate să fie votat mâine", a punctat Nicuşor Dan, marţi, într-o conferinţă de presă. Potrivit edilului general al Capitalei, avizul este semnat de directorul Direcţiei Transporturi şi Sistematizarea Circulaţiei din Primăria Capitalei, iar în calitate de superior ierarhic al acestuia îl poate retrage. „Procentul de ocupare a terenului trebuie să fie maxim 40% şi aici este 60%” "Pentru locuinţe noi avem o Hotărâre de Guvern care spune că oriunde construim preponderent rezidenţial, locuinţe, procentul de ocupare a terenului trebuie să fie maxim 40% şi aici este 60%. Mai avem un articol din Legea urbanismului care spune că (...) orice proiect cu CUT mai mare de patru nu poate să fie aprobat decât de către Consiliul General, prin PUG, nicidecum prin PUD. Şi mai avem un motiv de nelegalitate care vizează faptul că planul urbanistic zonal pe care ei trebuie să-l respecte prevede mai mult spaţiu verde pe sol natural decât spaţiul verde pe care îl prevedea în PUD", a afirmat Nicuşor Dan. El a spus că Planul Urbanistic Zonal din 2019, pe care se bazează PUD-ul, este ilegal. "A fost contestat de nişte vecini la Tribunalul Bucureşti, s-a dus la Tribunalul Prahova şi Tribunalul Prahova a spus că decizia de mediu pe care se bazează este nelegală. (...). În plus, nici pe această decizie de mediu nu o respectă, pentru că, de asemenea, decizia de mediu prevede mult mai mult spaţiu verde decât (...) s-a votat în PUZ şi, de asemenea, fiind o transformare a unei zone cu altă destinaţie într-o zonă de locuinţe, exista obligaţia încă din 2019, când s-a votat PUZ-ul, ca fiecărui locuitor care urma să locuiască acolo să i se aloce 20 de metri pătraţi de spaţiu verde, condiţie care nu a fost îndeplinită", a menţionat Nicuşor Dan. El a atras atenţia că în Capitală sunt construcţii bazate pe "acte şubrede". „Unde este statul român?” "Totuşi, unde e statul român? Adică, noi vorbim aici de o investiţie de câteva sute de milioane de euro. (...) În momentul acesta, în Bucureşti sunt construcţii în desfăşurare (...) sunt cel puţin 10-15 care reprezintă fiecare dintre ele investiţii de zeci de milioane de euro, care se bazează pe acte şubrede, pe care Inspectoratul şi prefectul refuză să le atace. Ce se va întâmpla când o instanţă va anula aceste acte, pentru că ele sunt vădit ilegale, cum este şi ăsta? (...) Dacă aş fi bancher sau fond de investiţii, m-aş uita cu mare atenţie la investiţiile imobiliare pe care le finanţez în Bucureşti, tocmai din cauza acestei instabilităţi pe care acte vechi care nu sunt anulate la timpul potrivit le produce", a adăugat Nicuşor Dan.

Nicuşor Dan le cere consilierilor să nu voteze blocuri turn Foto: Facebook
Ciolacu și Geoană, la aceeași masă Foto: Antena 3
Politică

Ciolacu și Geoană, la aceeași masă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, au stat la aceeași masă, cu Victor Ponta alături, la o aniversare care a avut loc luni seara, anunță Antena 3. Însă, din fotografii că nu a fost o petrecere extinsă, la masă participând circa 7-8 persoane. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă Foto: Antena 3 Foto: Antena 3 Ciolacu și Geoană, la aceeași masă Este posibil ca aceștia să fi participat la aniversarea lui Marius Tucă, care a împlinit, la 29 iulie, 58 de ani și care apare în imaginile difuzate de Antena 3. Ponta a confirmat întâlnirea. „Nici dacă mă tăiați și îmi puneți sare pe tăieturi n-o să povestesc de la o întâlnire privată. A fost ziua de naștere a unui bun prieten. Nu știu cum a invitat sărbătoritul oamenii, dar în niciun caz nu a fost o întâlnire politică. Eu cred că am stat mai mult de două ore. Mi se pare absolut normal ca oamenii să meargă la zile de naștere. Nici dacă mă torturați, mă ardeți, n-o să povestesc de întâlniri private, pentru că este de prost gust”, a spus Victor Ponta, la Antena 3 CNN. În iunie 2024, DeFapt.ro a arătat că PSD a amenințat PNL că îl va susține pe Mircea Geoană la prezidențiale. Actualul secretar general adjunct al NATO ar fi promovat electoral în tandem cu Ciolacu, care ar urma să fie premier și după instalarea lui Geoană la Cotroceni. Citește și: VIDEO Cu o dexteritate atent exersată, Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump înainte de declarațiile televizate. Ceasul, posibil un Audemars Piguet de zeci de mii de euro În prezent, nu este clar ce rețea are Geoană pentru a strânge numărul uriaș de semnături. Antena 3 și lideri ai PUSL l-au lăudat însă constant pe fostul președinte al PSD. „Geoană, ca președinte, ar fi un super președinte, zic eu. Partea internațională e clar că o stăpânește, e la ani lumină față de orice contracandidat”, spunea, de exemplu, Mugur Ciuvică, candidat PUSL la Parlamentul European.

BNS acuză guvernul Ciolacu Foto: Bihoreanul
Economie

BNS acuză guvernul Ciolacu

Sindicaliștii de la BNS acuză guvernul Ciolacu, analiza lor privind deficitul bugetar fiind fără precedent: „Din 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat”, arată BNS. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă BNS acuză guvernul Ciolacu Ce se arată în comunicatul Blocului Național Sindical: „Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani” „Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice” „Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor” „Cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB)” „Reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic” La finalul comunicatului, BNS cere Guvernului „mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”.

Sute de studenți au cerut SNSPA să oprească hărțuirea sexuală Foto: SNSPA
Politică

Sute de studenți au cerut SNSPA să oprească hărțuirea sexuală

Sute de studenți au cerut, încă din 2017, conducerii SNSPA un cod etic care să oprească hărțuirea sexuală, dar aceasta a refuzat. Rectorul SNSPA este, din 2012, Remus Pricopie, fost ministru PSD al Educației și, acum, un susținător al lui Marcel Ciolacu, cu susținerea căruia soția sa a fost plasată în conducerea Curții de Conturi. Pricopie pe vremea când era ministru PSD în guvernul Ponta Foto: Politica Broaștei Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă Poliţia Capitalei efectuează cercetări într-un dosar ce vizează folosirea funcţiei în scop sexual în cazul profesorului de sociologie de la SNSPA Alfred Bulai, au declarat, pentru Agerpres, surse judiciare. Sute de studenți au cerut SNSPA să oprească hărțuirea sexuală „Personal am făcut parte dintr-o iniţiativă studenţească şi încă din 2016 am cerut SNSPA modificarea codului de etică, în aşa fel încât să aibă o definitie mai cuprinzătoare pentru ceea ce înseamnă hărţuirea sexuală, să prevadă măsuri clare care se pot aplica în asemenea situaţii, dar şi sancţini. Petiţia, care a strâns peste 600 de semnături, a fost depusă la Senatul universităţii, fără să primească un răspuns. Vorbim de o initiativă care s-a întins pe o perioadă de 2 ani, 2 ani de obstacole constante din partea conducerii care nu a vrut să accepte aceste modificari. Răspunsul a fost că SNSPA prevede deja în codul de etică existent aceste aspecte și nu e nevoie de adăugiri", a relatat o fostă studentă de la SNSPA la Antena 3. Citește și: VIDEO Cu o dexteritate atent exersată, Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump înainte de declarațiile televizate. Ceasul, posibil un Audemars Piguet de zeci de mii de euro Snoop.ro relatează ce li s-ar fi transmis studenților. „«Opriți-vă, e ca și cum ai vrea să schimbi Constituția unei țări»”, relatează una dintre studente că li s-a spus când au adunat cele 600 de semnături acum șapte ani”, relatează acest site. Însă sociologul Alfred Bulai a fost unul din cei șapte membri din Senatul SNSPA care au semnat documentul cu modificările Codului propuse de studentele grupului informal Inițiativa AS.

Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist Foto: Facebook
Politică

Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai este un pesedist cu o avere uriașă. Deși conduce o universitate de științe politice, Pricopie este absolvent al Facultății de Chimie-Fizică din cadrul Universității București. CV al chimistului Remus Pricopie care, brusc, a ajuns în Occident pe cu totul alte specializări Citește și: Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai: „Aveți grijă cu ăștia” În martie 2023, Camelia Pricopie, soția rectorului SNSPA, a fost aleasă, al propunerea PSD, vicepreședinte la Curtea de Conturi în locul lui Nicolae Bădălău, care fusese arestat. Ea a fost anterior chimistă la o unitate SRI. După dezvăluirile privind agresiunile sexuale ale sociologului Alfred Bulai, jurnalista Carmen Dumitrescu, absolventă a SNSPA, a acuzat conducerea universității că nu le-a ascultat pe victimele acestuia, că ar fi știut și nu a făcut nimic: „Și îndrăznesc să spun că vina pentru traumele lor și ale altor zeci sau sute de studente nu e doar a acestor profesori cu instincte de prădători, care cred despre ei înșiși că sunt zei ai manipulării, ci a fiecărei persoane care a stat la conducerea SNSPA în ultimii 20 și ceva de ani”. Pricopie, foarte activ pe rețelele sociale, tace acum De altfel, după apariția acestui scandal, Remus Pricopie, de obicei extrem de activ pe rețelele sociale, nu a postat nimic. Un comunicat al SNSPA afirmă că „imediat după apariția acuzațiilor în presă, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, după consultarea cu președintele Senatului SNSPA, prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, și cu decanul Facultății de Științe Politice, conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, s-a autosesizat și a solicitat Comisiei de Etică a SNSPA o analiză urgentă și detaliată a situației (...) Rectorul SNSPA a cerut retragerea profesorului Alfred Bulai din poziția de director al Departamentului de Sociologie și suspendarea participării la activitățile didactice, pe perioada derulării analizei Comisiei de Etică a situației sesizate”. Citește și: VIDEO Cu o dexteritate atent exersată, Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump înainte de declarațiile televizate. Ceasul, posibil un Audemars Piguet de zeci de mii de euro Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist Pricopie este rectorul SNSPA din 2012. Guvernul Ponta l-a pus de două ori ministru al Educației, între 2012 și 2014, fiind unul dintre cei care l-au apărat hotărât pe premierul PSD de acuzațiile de plagiat. „Ministerul Educației, condus de Remus Pricopie, a decis ca Victor Ponta rămâne doctor în drept penal în ciuda dovezilor prezentate public de Universitatea București conform cărora teza de doctorat a premierului este un plagiat. MEC respinge și solicitarea instituției de învățământ de a-i retrage acestuia titlul de doctor”, scria ziare.com în martie 2013. Veniturile lui Remus Pricopie sunt uriașe. Ele apar în declarația de avere a soției, întrucât declarațiile sale de avere sunt de negăsit: 241.362 de lei „activitate didactică și de cercetare” 188.700 de lei „proiecte” 75.220 de lei „alte activități didactice, cumul” 62.164 de lei - „alte activități didactice plata cu ora” Familia deține trei apartamente, din care două au 198 mp și sunt în București - dar nu declară venituri din chirii. În plus, Remus Pricopie declară circa patru hectare de teren agircol, în Dărmănești, Dâmbovița. Remus s-a născut în cuibul vulpii În 2014, întrebat, într-o emisiune la postul Digi 24, în ce oraș s-au născut Romulus și Remus, ministrul Educației a răspuns: „Nu știu dacă s-au născut într-un oraș anume, pentru că ei au fost găsiți de cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetățean….". Pentru că moderatoarea i-a atras atenția, râzând, că în legendă nu e vorba despre o vulpe, ci despre o lupoaică, Remus Pricopie s-a corectat: „Lupoaică, da. Lupoaica nu era un cetățean… Roma a venit după".

Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai Foto: Captură video
Politică

Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai

Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Marius Pieleanu, este acuzat de jurnalista Carmen Dumitrescu, că era un prădător sexual, la fel ca Alfred Bulai. Firmele lui Marius Pieleanu sunt abonate la contracte cu instituțiile controlate de PSD, deși acesta nu le-a trecut în declarația de interese, așa cum ar fi obligat de lege și așa cum face Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, care controlează CURS. În regimul Dragnea, soția lui Pieleanu a fost plasată de PSD în conducerea Curții de Conturi. Citește și: SNSPA îl protejează pe profesorul universitar și sociologul Alfred Bulai, acuzat de hărțuire sexuală: refuză să sesizeze Parchetul, deși Codul Penal cere clar acest lucru Dumitrescu, care a fost studenta lui Bulai la SNSPA, a scris, pe Facebook că „se știa” modul în care aceștia acționează asupra studentelor. Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai „Evident, discutam cu colegi mai mari despre cum sunt profesorii, despre cât de exigenți sunt, despre cât de buni sunt, pentru că la SNSPA fiecare profesor era, de fapt, un personaj. Ungureanu era cel exigent și nonconformist, Miroiu era femeia cu autoritate, Țăranu era eruditul cu grai moldovenesc, la cursurile căruia stăteai cu răsuflarea tăiată, Pârvulescu era cel înțelegea cum funcționează lumea politică de la cap la coadă. Dar când a venit rândul profesorilor de la Sociologie (Bulai și Pieleanu), studentele mai mari ne-au zis scurt: «Aveți grijă cu ăștia! Mai ales dacă vă cheamă în practică! Și să aveți grijă cum vă îmbrăcați la cursuri, că dacă le place de voi, aia e!» Era un fel de fapt știut, o parte a statu-quo-ului universitar la SNSPA. Era una dintre garanțiile universitare: că dacă cumva le placi ăstora doi, e nasol de tine! Deci trebuia să ai grijă! În ce consta această autoprotecție, nu știu nici acum. Cert e că multe dintre noi, când aveau cursuri de sociologie, aveau grijă să nu se machieze și să nu se îmbrace în vreun fel care ar fi putut fi catalogat drept atrăgător. De-a lungul celor patru ani în care am urmat cursurile la SNSPA și în care am fost studenta celor doi, am auzit zeci de întâmplări. Majoritatea din practică. Se vorbea și despre violuri. Mereu întrebam de ce nu spune nimeni nimic. Motivele erau cam aceleași: nu e bine pentru imaginea unei tinere studente cu o carieră în față să se audă că a fost abuzată sexual, părinții ar fi fost dezamăgiți, mulți plăteau taxe ca să își țină copiii acolo și voiau ca banii lor să se concretizeze în diplome, nu în plângeri penale. Așa că fetele tăceau”, scrie Carmen Dumitrescu. Ea relatează că în perioadele de practică erau studentele erau victimele celor doi. Conducerea SNSPA, complice prin tăcere „Eu nu m-am specializat pe sociologie, așa că n-am fost în practică la sociologie decât o singură dată și am avut noroc să mă trimită undeva prin Giurgiu cu o colegă să facem niște chestionare în școli. N-am fost în gașca care pleca în Deltă sau la mare. Deci n-am stat cu profesorii în practica aia, ci doar cu colega mea. Dar și la întoarcere am aflat de la cei care au fost în deplasarea cu Bulai și Pieleanu că din nou s-a alunecat”, a arătat ea. Carmen Dumitrescu a reproșat conducerii SNSPA, unde rector este Remus Pricopie, că nu a acționat împotriva prădătorilor sexuali: „Sigur, dacă conducerea universității ar fi ascultat zecile, ba îndrăznesc să spun, sutele de mărturii despre comportamentul inadecvat al celor doi profesori, fetele acelea pe care azi le vedem în investigația Snoop n-ar fi fost obligate să trăiască cu traumele pe care le au. Și îndrăznesc să spun că vina pentru traumele lor și ale altor zeci sau sute de studente nu e doar a acestor profesori cu instincte de prădători, care cred despre ei înșiși că sunt zei ai manipulării, ci a fiecărei persoane care a stat la conducerea SNSPA în ultimii 20 și ceva de ani. Fiecare dintre cei care au știut și n-au mișcat un deget. Fiecare poartă vina acestor traume. Pentru că și aici toți știau!” Citește și: VIDEO Cu o dexteritate atent exersată, Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump înainte de declarațiile televizate. Ceasul, posibil un Audemars Piguet de zeci de mii de euro

Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump Foto: Romania Curata
Politică

Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD) își ascunde în buzunar ceasul scump înainte de declarațiile televizate, arată o filmare distribuită pe rețelele sociale. Ceasul ar putea fi un Audemars Piguet Royal Oak Offshore, care costă zeci de mii de euro - prețul variind foarte mult, în funcție de model. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump Din filmare se poate constata că Grindeanu este obișnuit ca, înainte de a fi filmat sau fotografiat, să își ascundă ceasul. El s-a uitat dacă presa îi surprinde gestul, după care a verificat dacă ceasul este bine plasat în buzunarul de la pantaloni. În declarația de avere, ministrul Transporturilor nu menționează deținerea unor ceasuri sau bijuterii a căror valoare însumată să depășească 5.000 de euro. Conform declarației de avere, el și soția câștigă împreună 16.000 lei pe lună. “Nu se vede foarte clar din materialul postat, dar având în vedere forma cadranului și cureaua este un Audemars Piguet Royal Oak Offshore (nu identific exact modelul). Prețul variază de la 20k până la 200k in funcție de model“, scrie un comentator de pe Reddit. În ultimii ani, mai mulți politicieni au fost ironizați pentru ceasurile lor scumpe. Europarlamentarul Rareș Bogdan a purtat un ceas Rolex de 30.000 de euro în baia de mulțime pe care a făcut-o în piața din Șimleu Silvaniei, unde a mers, la 13 noiembrie, împreună cu liderii PNL. Bugetarul Marian Mina cu unul din ceasurile sale de lux. Liderul PSD Giurgiu, bugetarul Marian Mina, s-a afișat în campanie electorală cu un ceas de aur, cel mai probabil un Rolex Oyster, arată fotografii primite la redacția DeFapt.ro.

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, era dur cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în 2022, și a devenit împăciuitorist în 2024: “Putea să urce şi pe Himalaya să facă astfel de declaraţii, importantă e gravitatea declaraţiilor“, spunea liderul social-democrat în 2022. Discursul său s-a schimbat radical în 2024. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Și în 2022, și în 2024, Orban, aflat în vizită la Băile Tușnad, a făcut același tip de afirmații, în care lăuda Rusia și îi ataca pe susținătorii Ucrainei. Viktor Orban la Tusnad Foto: Facebook Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Însă reacțiile lui Ciolacu s-au schimbat, în doi ani. În 2022, el cerea o discuție în coaliție și afirma că așteaptă o reacție a liderului UDMR Kelemen Hunor. “O să avem o discuţie în cadrul coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare la toată lumea. Nu a fost o jignire adusă în special românilor. Mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României, dar indiferent, putea să o facă şi pe Himalaya, efectele sunt aceleaşi, ale tale ca şi om politic”, a declarat Ciolacu în iulie 2022. În iulie 2024, a avut o reacție complet diferită. “Treaba dânsului. A spus ceva de România? Aţi vrut să îi interzic să vină pe teritoriul României. Acelaşi lucru mi se pare că l-a spus şi de la Bruxellesşi de la Budapesta. Nu e treaba mea“, a spus duminică premierul PSD. Viktor Orban, primit de Marcel Ciolacu Conducerea Rusiei este "hiper-raţională", în timp ce Occidentul devine tot mai "iraţional", iar centrul de putere al lumii se va muta în Asia, a declarat sâmbătă Viktor Orban, care crede totodată că Ucraina nu va putea niciodată să-şi îndeplinească visul de a deveni membră a Uniunii Europene sau a NATO. Polonia a reacţionat duminică la discursul rostit de premierul maghiar Viktor Orban la Băile Tuşnad sugerându-i să iasă din Uniunea Europeană şi să facă o uniune cu Vladimir Putin şi cu alte state autoritare, dacă nu este mulţumit de deciziile UE şi NATO.

Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment Foto: Inquam/George Calin
Politică

Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment

Un document bine ascuns de Guvern arată că Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) se îndreaptă spre faliment: în șase luni a cheltuit cât pentru aproape opt luni. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Potrivit unei anexe la un memorandum cu tema “Stabilirea limitelor de credite bugetare şi credite de angajament pe luna august 2024“, CNAS a cheltuit 61% din creditele de angajament și 63,6% din creditele bugetare după doar șase luni. Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment Și în 2023, CNAS a rămas fără bani în ultimele trei luni, iar unele spitale mari abia au reușit să plătească salariile. De exemplu, în decembrie 2023, bugetul alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București era de 300 de lei pe lună. Documentul, care provine de la ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), arată că cheltuielile de personal, subvențiile și asistența socială au înghițit mult peste sumele prevăzute. “La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (53,36%), titlul 40 „Subvenții” (65,22%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (53,11%), titlul 57 „Asistență socială” (56,86%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (68,38%) și titlul 59 „Alte cheltuieli” (66,90%). La nivelul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației semnalăm faptul că pe primele 6 luni ale anului 2024 se înregistrează o execuție de 72,64%. De asemenea, la nivelul programelor naționale derulate de această instituție se remarcă următoarele: Pentru Programul Național de Dezvoltare Locală etape I și II s-au efectuat deschideri de credite bugetare pe primul semestru în sumă de 1.158.170 mii lei, reprezentând 87,15% din prevederile bugetare anuale alocate. Pentru Programul național de investiții „Anghel Saligny” s-au efectuat deschideri de credite bugetare în sumă de 4.645.335 mii lei, reprezentând 79,6% din prevederile bugetare anuale alocate. Pentru Programul național de construcții de interes public sau social derulat prin Compania Națională de Investiții s-au efectuat deschideri de credite bugetare pe primele 6 luni ale anului în sumă de 1.949.500 mii lei, reprezentând 90,28 % din prevederile bugetare anuale aprobate“, se arată în document.

PSD plătește reclamă împotriva aliaților din PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

PSD plătește reclamă împotriva aliaților din PNL

PSD plătește reclamă împotriva aliaților din PNL, pe care-i acuză că acționează împotriva mediului privat: un articol online, sponsorizat de PSD, afirmă că acest partid “îi impune lui Boloș și liberalilor ca toate modificările fiscale să treacă prin filtrul mediului privat“. Dezacordul din titlu aparține PSD, redacția DeFapt.ro a preluat citatul exact. Titlul corect era “le impune lui Boloș și liberalilor“. Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR Articolul vine după ce, la ultima ședință de guvern, premierul Marcel Ciolacu l-a certat public pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, pentru că a modificat legislația fără să se consulte cu sectorul privat. Până acum, liderii liberali nu au răspuns acestor acuzații în serie. Captură de ecran PSD plătește reclamă împotriva aliaților din PNL “Premierul Marcel Ciolacu intervine în scandalul provocat de ultima serie de decizii ale lui Marcel Boloș, larg criticate de mediul de afaceri din cauza lipsei de consultare cu aceștia și viteza accelerată de implementare, fără o analiză a impactului real asupra companiilor românești. Ciolacu îi impune ministrului liberal să urmeze pașii necesari consultării cu toți actorii afectați de aceste modificări din domeniul fiscal“, se arată în reclama PSD. Articolul sugerează și că PNL vrea majorarea taxelor, prin impunerea unei cote unice de 16% “pe toată linia“. “Acum câteva luni, într-o ședință a coaliției, Boloș este cel care a venit cu ideea unei noi tranșe de impozitare, o propunere de care chiar și liberalii s-au speriat: a prezentat o simulare pe cotă unică de 16% pe toată linia (16% pentru impozitul pe venit, impozitul pe dividende și impozitul pe profit). Ulterior, ministrul Boloș a primit instrucțiuni de la PNL să ascundă cifrele și să nu mai apară vreodată cu ele. În prezent, în România cota de impozitare este de 10% pe salariu, 16% pe profit și 8% la dividende, iar pentru locuințe impozitarea este cuprinsă între 0,08% și 0,2%, în funcție de decizia fiecărui Consiliu Local“, afirmă PSD.

Damen Galați produce nave pentru alte țări, Șantierul Mangalia, în faliment Foto: Captură video
Eveniment

Damen Galați produce nave alte țări, Șantierul Mangalia, faliment

În timp ce Damen Galați produce pe bandă rulantă nave militare pentru alte țări, Șantierul Mangalia, preluatd de stat printr-o decizie a guvernării PSD, este în faliment. Ieri, Damen Galați a livrat marinei militare pakistaneze cea de-a treia navă offshore "Patrol Vessel" pentru operaţiuni antipiraterie, de salvare pe mare şi asigurarea securităţii maritime a rutelor comerciale. Citește și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Damen Galați produce nave pentru alte țări, Șantierul Mangalia, în faliment Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia este în faliment și peste 1.000 dintre cei 1.480 de salariaţi au intrat în şomaj tehnic. Acest șantier a fost preluat de stat, la o decizie a guvernării PSD, la acel moment premier fiind Mihai Tudose. După preluarea de stat, Guvernul a încercat o asociere cu firma Damen, dar aceasta s-a retras după mai multe conflicte cu ministerul Economiei, pe care l-a acuzat că nu-ș repsectă promisiunile. “Ne-am descoperit nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem şi noi un santier naval. Şi vă spun că îl luăm, vom avea un şantier naval al statului (…) Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo”, se lăuda Mihai Tudose la 10 ianuarie 2018. Foto: inquam/Sabin Cirstoveanu Însă, după peste șase ani, Șantierul Mangalia este în faliment, iar Armata Română nu a cumpărat nici o navă produsă în România. În schimb, Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză se pregătește un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu

Ministerul lui Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu: cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut în primele șase luni. Informația apare într-un grafic din nota privind execuția bugetului general consolidat. Nota nu explică această situație. Citează și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în total, cheltuielile cu investițiile - care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe - “au fost în valoare de 46,27 mld lei, în creștere cu 41,07% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 mld lei“. Însă cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri UE au scăzut de la 19,3 miliarde de lei la 16,88 miliarde de lei. Scăderea este de 13%. În consecinţă, şi cofinanţarea de la bugetul naţional scade. Investiţiile din fonduri europene nu afectează cheltuielile bugetului de stat, însă cheltuielile din fonduri naţionale cu cofinanţarea intră în contul deficitului bugetar. “Creșterea economică a României se bazează pe investiții“, susținea Marcel Ciolacu la o întâlnire cu FMI. “Cred că până acum vreo 2,65 din 3 și 6 parcă suntem cu deficitul sunt băgați direct vreo 58 de miliarde de lei, respectiv peste 11 miliarde de euro, numai direct prin investiții“, afirma el și acum patru zile. În realitate, toate cheltuielile cu incvestițiile - inclusiv cele din fonduri UE - sunt la 46 de miliarde de lei, mult sub ceea ce spunea Ciolacu. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23% în aceste șase luni.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Primar pesedist, reținut pentru că a dat șpagă alegătorilor Foto: Facebook
Politică

Primar pesedist, reținut pentru că a dat șpagă alegătorilor

Curs scurt de fraudare a alegerilor: un primar pesedist din Bistrița Năsăud a fost reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor care urmau să voteze “un anumit candidat/partid“ la alegerile din 9 iunie, anunță Direcţia Generală Anticorupţie. Citește și: Înalta Curte de Casație și Justiție îi salvează pe plagiatori: titlurile științifice sunt irevocabile. ÎCCJ a anulat un ordin de ministru de retragere a doctoratului Au mai fost reținuți viceprimarul, secretarul şi un viitor consilier local din primăria Sânmihaiu de Câmpie. Primarul Ioan Mate a fost reales la alegerile din 9 iunie. Primar pesedist, reținut pentru că a dat șpagă alegătorilor “În fapt, în perioada martie - iunie 2024, funcţionari din cadrul unei primării din judeţul Bistriţa Năsăud, au eliberat în fals mai multe adeverinţe pentru stabilirea domiciliului/reşedinţei pe raza comunei a unor persoane care în realitate nu deţineau proprietăţi în perimetrul respectiv, cu scopul de a vota un anumit candidat/partid la alegerile locale din data de 09.06.2024. În urma schimbării domiciliului şi a exercitării votului, fiecare persoană a primit suma de 700 de lei”, informează Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). Primarul localităţii, Ioan Mate, viceprimarul Dorin Nicula, secretarul primăriei, Lucian Adin Dragomir Oltenaş, precum şi un viitor consilier local au fost reţinuţi pentru 24 de ore. Totodată, faţă de un alt viitor consilier local, a fost luată măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. De asemenea, ofiţerii DGA – Bistriţa Năsăud pun în executare un mandat de aducere pentru încă o persoană, funcţionar în cadrul aceleiaşi primării, în vederea audierii la unitatea de parchet. Referitor la această situaţie, Organizatia PSD Bistrita-Năsăud consideră că instituţiile statului competente sunt singurele care trebuie să analizeze orice suspiciune şi să analizeze dacă există încălcări ale legii.

PSD vrea comisar european un aplaudac zelos al lui Dragnea
Politică

PSD vrea comisar european un aplaudac zelos al lui Dragnea

Pe cine vrea PSD comisar european era un aplaudac zelos al lui Liviu Dragnea: „Alegerea lui Liviu Dragnea în fruntea Partidului Social Democrat înseamnă un PSD unit“, spunea Victor Negrescu, într-un discurs din iulie 2015. El a fost ministru al Afacerilor Europene între 2017 și 2018, cu susținerea lui Dragnea, căruia i-ar fi spus că poate influența Comisia Europeană să închidă ochii la distrugerea statului de drept. Citește și: Înalta Curte de Casație și Justiție îi salvează pe plagiatori: titlurile științifice sunt irevocabile. ÎCCJ a anulat un ordin de ministru de retragere a doctoratului PSD vrea comisar european un aplaudac zelos al lui Dragnea Presa susține că Negrescu este, alături de Tudose, pe lista PSD de propuneri pentru postul de comisar european în viitoarea comisie. Și în 2019 numele lui Negrescu era vehiculat pentru acest post, dacă la guvernare rămânea PSD. În afară de odele înălțate conducerii PSD, Negrescu s-a mai făcut remarcat prin numeroase gafe, inclusiv invocarea spiritului diplomatului Grigore Gafencu. “Când va ajunge la guvernare, PSD, va continua proiectele pentru dezvoltarea acestei zone precum cele prezentate de Președintele PSD, Liviu Dragnea, la Cluj“, declara el în 2016. Înainte ca Dragnea să preia conducerea PSD, Negrescu era la fel de entuziasmat în legătură cu Victor Ponta. “Este nevoie ca partidul să ofere bazei sale accesul la procesul decizional instituţionalizat din interiorul structurilor locale şi naţionale şi CREDEM că modelul prezentat de preşedintele Victor Ponta, model preluat de la Laburiştii Englezi, poate reprezenta un nou început pentru PSD“, spunea Negrescu în 2011. Transcrierea cu majuscule apare pe site-ul partidului socialist euroipean, PES. În august 2018, el îl invoca pe diplomatul Grigore Gafencu, deși acesta decedase în anii 50. “Inclusiv Gafencu a vorbit în anii '80-'90 despre ce înseamnă această construcție comună (europeană - n.red.) și despre deschiderea către estul Europei", a declarat într-o emisiune la Antena3 ministrul pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. Gafencu a murit în 1957. Negrescu și Titi Sultan În 2019, Negrescu s-a fotografia cu un personaj controversat, fostul subcomisar Titi Sultan - fost asistent universitar la Academia de Poliție, arestat în 2004 într-un dosar de corupție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră