sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Mediu

Activiștii de mediu critică unele propuneri ale României pentru REPowerEU: nu ar reduce consumul de combustibili fosili, ar afecta biodiversitatea

Activiștii critică propunerile României pentru REPowerEU. Unele propuneri din planul REPowerEU al României nu sunt în concordanţă cu obiectivele de reducere a consumului de combustibil fosil, iar printre acestea se află şi construcţia de conducte de transport al gazului fosil şi centrale de cogenerare sau construcţia de hidrocentrale care pot afecta biodiversitatea din zonele protejate, atrag atenţia activiştii de mediu. Activiștii critică propunerile României pentru REPowerEU Potrivit Asociaţiei 2Celsius, în urma consultărilor publice organizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), pe data de 24 martie, pentru capitolul REPowerEU, organizaţiile Bankwatch România, Declic, WWF şi Greenpeace propun guvernului o serie de recomandări care să răspundă urgenţei climatice, nevoilor cetăţenilor aflaţi în sărăcie energetică şi de dezvoltare a infrastructurii energetice pentru integrarea energiei regenerabile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Planul REPowerEU al României a fost lansat recent şi cuprinde două reforme şi şapte propuneri de investiţii pentru tranziţia energetică a ţării. Bugetul alocat acestor iniţiative este de 1,4 miliarde de euro, iar din această sumă, 740 de milioane de euro sunt destinate energiei regenerabile şi 148 de milioane de euro pentru linii de transport a electricităţii", se arată într-un comunicat de presă. În viziunea experţilor, în planul REPowerEU al României există şi propuneri care nu sunt în concordanţă cu obiectivele de reducere a consumului de combustibil fosil, cum ar fi construirea de conducte de transport al gazului fosil şi centrale de cogenerare. În plus, se propune construirea de hidrocentrale care pot afecta biodiversitatea din zonele protejate. Criza energetică și sărăcia Organizaţiile 2Celsius, Bankwatch România, Declic, WWF şi Greenpeace propun Guvernului o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea propunerii României. Una dintre acestea se referă la realizarea unei scheme cu finanţare integrală a investiţiei dedicate consumatorilor vulnerabili pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă. "În prezent nu există niciun instrument de finanţare care să atenueze efectele crizei energetice asupra cetăţenilor aflaţi în sărăcie energetică, doar scheme suport pentru co-plata facturilor, care tratează doar cauzele. Oferirea independenţei energetice consumatorilor vulnerabili va reduce substanţial costurile acestora cu energia", notează sursa citată. Mix variat de energie regenerabilă De asemenea, este nevoie de amplificarea investiţiilor în sistemele de transport, dar şi de distribuţie a energiei electrice, pentru a creşte capacitatea reţelei de a prelua energia regenerabilă din sursele noi planificate, dar şi de la prosumatori. Totodată, o altă propunere vizează construirea unor premise/programe-pilot pentru tranziţia sistemelor de încălzire centralizată către a patra generaţie de sisteme inteligente, care utilizează un mix variat de energie regenerabilă, pompe de căldură, recuperare de căldură şi eficienţă energetică. Acest mix utilizează o cantitate marginală de gaz fosil, doar în vârfurile de sarcină, contribuind la reducerea consumului de gaze şi la îmbunătăţirea mediului înconjurător. Noi hidrocentrale, toxice Conform organizaţiilor de mediu, ar fi nevoie de creşterea capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile fără a crea un impact suplimentar asupra mediului. "Propunem modernizarea şi retehnologizarea amenajărilor hidroenergetice existente în locul finanţării de construcţii noi, cu potenţial să dăuneze altor zone protejate. Strategia Uniunii este de creştere a numărului şi suprafeţelor ariilor protejate la nivel comunitar, iar construirea de baraje contravine acestui obiectiv. Şi raportul IPCC arată că în contextul schimbărilor climatice proiectele hidroenergetice mari devin ineficiente în cazul zonelor în care temperaturile medii vor creşte cu 1,5-2 grade Celsius. În România, temperatura a crescut deja cu 2,4 grade Celsius faţă de 1960 şi experimentăm perioade de secetă prelungite", sunt de părere specialiştii de mediu. Nu în ultimul rând, se propune implementarea unui cadru legal pentru construcţia de parcuri eoliene offshore, asta după ce "iniţial trecută ca reformă în PNRR, legislaţia pentru dezvoltarea sectorului eolian offshore a fost scoasă din versiunea finală a Planului". MIPE: 1,4 miliarde de euro în plus MIPE anunţa, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă că, în ceea ce priveşte REPowerEU, programul aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 de euro, din care 1.397.228.597 euro - alocare RePowerEU, şi 43.162.623 de euro - rezerva de ajustare la Brexit pentru investiţii strategice în domeniul-cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice). Citește și: Copiii din Valea Jiului învaţă despre energia eoliană în cadrul unui proiect educaţional În acest sens, ministerul de resort aminteşte că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/435 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce priveşte capitolele privind RepowerEU, capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor-membre, există obligaţia ca, în momentul transmiterii noului capitol, să prezinte şi rezumatul procesului de consultare publică, încurajându-se asigurarea unui cadru cât mai larg de consultare cu participarea tuturor partenerilor sociali cu expertiză relevantă în raport cu obiectivele REPowerEU.

Activiștii de mediu critică unele propuneri ale României pentru REPowerEU: nu ar reduce consumul de combustibili fosili, ar afecta biodiversitatea
Bătălie mondială dură pe micile reactoare nucleare modulare: SUA, Franța, Coreea de Sud au proiecte în derulare
Mediu

Bătălie mondială dură pe micile reactoare nucleare modulare: SUA, Franța, Coreea de Sud au proiecte în derulare

Bătălie mondială dură pe mini-reactoare nucleare. O nouă generaţie de mici reactoare modulare americane a stârnit interesul municipalităţilor şi politicienilor, chir şi în Europa, însă drumul până la comercializare şi exploatare este încă presărat cu numeroase obstacole de reglementare şi financiare. Proiecte esențiale pentru SUA Cu prilejul unei audieri care a avut loc în urmă cu câteva zile în Congres, secretarul SUA pentru Energie Jennifer M. Granholm, a reafirmat "importanţa energiei nucleare" în oferta de electricitate a SUA în următorii ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În absenţa unui nou proiect de centrală nucleară tradiţională şi a îmbătrânirii parcului existent, viitorul industriei se bazează pe micile reactoare din noua generaţie, aşa-numitele SMR (small modular reactors). "Am vorbit cu numeroşi directori de regii publice şi mulţi spun că vor să construiască SMR-uri şi nu mari reactoare", explică William Freebairn, analist la S&P Global. Potrivit acestuia, în multe cazuri este vorba de înlocuirea centralelor pe cărbune din regiuni izolate unde "posibilitatea de a instala un reactor clasic este foarte limitată". Mai mici, mai eficiente, mai sigure Mai multe companii americane dezvoltă în prezent propriul lor SMR, mai ieftin decât un reactor nuclear clasic şi, a priori, cu un interval de construcţie mai scurt şi cu un consum de combustibil mai mic, deci cu mai puţine deşeuri nucleare. Însă până acum doar un singur model de SMR, cel dezvoltat de start-up-ul NuScale, a fost validat de Comisia de reglementare a activităţilor din domeniul nuclear (NRC) din SUA, în luna ianuarie a anului trecut, la şase ani de la depunerea cererii de validare. "Celelalte ţări din lume care sunt interesate de energia nucleară se uită la ceea ce se întâmplă în SUA şi sunt gata să facă comenzi după ce NRC emite autorizaţia", subliniază Bahram Nassersharif, directorul programului de inginerie nucleară de la Universitatea din Rhode Island. Cu sediul la Portland (Oregon), NuScale miza iniţial pe punerea în serviciu a primului său reactor de tip SMR, cu o capacitate de 77 Megawaţi, faţă de aproximativ 1.000 de Megawaţi pentru un reactor standard, în anul 2026 la Idaho Falls (statul Idaho din nord-vestul SUA), însă NuScale a fost nevoită să amâne această dată pentru 2030. Bătălie mondială dură pe mini-reactoare nucleare Însă timpul se scurge pentru NuScale deoarece concurenţii americani, dar şi din alte ţări, precum Franţa sau Coreea de Sud, lucrează la propriile SMR-uri. În prezent la nivel mondial există în dezvoltare 70 până la 80 de proiecte de SMR. În plus, factura pentru centrala NuScale a fost revizuită în sus cu 75%, până la 9,3 miliarde de dolari, din care 4,2 miliarde de dolari vor fi preluate de diferite entităţi publice. Grupul de municipalităţi, botezat UAMPS, care are contract cu firma NuScale a pierdut o parte din membri şi este imperativ necesar ca până la finele acestui an să se angajeze să preia o anumită cantitate de energie produsă la viitoarea centrală, în caz contrar proiectul riscând să fie anulat. Spre deosebire de NuScale, un alt start-up american Safe Nuclear Corporation (USNC), care vrea să pună în serviciu primul său reactor în 2027 la Champagne (statul Illinois), a ales o abordare de reglementare care îi permite să obţină omologarea pentru diferitele componente ale instalaţiei sale pe parcurs ce sunt construite, în locul unei validări apriori pentru întregul proiect. Pe termen lung, USNC vrea să propună reactoare compuse din elemente standardizate, care ar putea fi construite în uzină şi apoi transportate pe şantier, ceea ce ar reduce considerabil costurile şi întârzierile, explică Daniel Stout, directorul acestei firme cu sediul la Seattle (statul Washington). România va avea mini-reactor Noii actori americani din sectorul energiei nucleare îşi prezintă SMR-urile drept mai puţin expuse riscurilor de accident grav şi iradiere sau contaminare, graţie taliei lor reduse şi tehnologiilor folosite, care exclude în special topirea miezului reactorului. "Accidentele majore dar şi incidentele minore au permis tragerea a numeroase învăţăminte, şi aceste lecţii au fost încorporate în noile modele" susţine Baham Nassersharif, potrivit căruia "noile reactoare sunt, pe ansamblu, mult mai sigure decât cele din generaţia precedentă". Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie La începutul anului, americanii de la NuScale Power şi compania românească RoPower Nuclear (RoPower), deţinută în cote egale de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, anunţă semnarea contractului pentru lucrările de Front-End Engineering and Design (FEED), ce marchează un pas important spre implementarea unei centrale electrice NuScale VOYGR cu reactoare modulare mici (SMR) în România. Contractul a fost parafat în data de 28 decembrie 2022, iar lucrările FEED pe care le va demara NuScale vor defini caracteristicile principalele şi specifice de amplasament pentru o centrală VOYGR-6 SMR care ar putea fi dezvoltată pe amplasamentul centralei electrice Doiceşti.

DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe
Eveniment

DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe

Teodosie Tomitanul s-a născut Macedon Porcu. Pe 12 decembrie 1955, în Vatra Dornei se năștea un copilaș într-o familie foarte numeroasă. Înaintea lui i se mai născuseră încă 16 frați și surori. Din cei 17, doar zece au supraviețuit. Teodosie Tomitanul s-a născut Macedon Porcu Potrivit biografiei de pe site-ul Arhiepiscopiei Tomisului, "Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie a văzut lumina zilei la 12 decembrie 1955, în Vatra Dornei, județul Suceava, la botez dându-i-se numele de Macedon". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Informațiile sunt corecte, mai puțin una: numele de familie al părinților săi. Potrivit Monitorului Oficial (partea a III-a, numărul 90/2009), acesta nu era Petrescu, ci Porcu. În martie 2009, când actualul Teodosie Petrescu încă se mai numea Macedon Petrescu, acesta și-a schimbat prenumele în Teodosie. Cu această ocazie, anunțul din Monitorul Oficial a menționat și numele de familie originar. Teodosie Petrescu s-a născut Macedon Porcu (sursa: Monitorul Oficial) Evident, înainte de a-și schimba prenumele, Macedon avusese grijă să-și modifice numele de familie, din Porcu în Petrescu. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie

Ucrainenii din teritoriile ocupate, sfătuiți de autoritățile de la Kiev să accepte pașapoartele rusești pentru a supraviețui
Eveniment

Ucrainenii din teritoriile ocupate, sfătuiți de autoritățile de la Kiev să accepte pașapoartele rusești pentru a supraviețui

Ucrainenii ocupați, să accepte pașapoarte rusești. Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț (foto), i-a sfătuit pe ucrainenii din teritoriile ocupate de Rusia să accepte paşapoartele ruseşti, potrivit Ukrainska Pravda. Ucrainenii ocupați, să accepte pașapoarte rusești "Principalul lucru este supravieţuirea", a spus Lubineț la televiziune, au relatat duminică noapte media locale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Guvernul va răspunde cu înţelegere, pentru că naturalizările se fac sub presiune", a declarat el. Lubineț s-a exprimat "categoric" împotriva inculpării ucrainenilor care au primit cetăţenie rusă pentru "a supravieţui". Totuşi, organizatorii procesului de naturalizare, care vor fi judecaţi drept "colaboratori", vor fi inculpaţi, a mai afirmat el. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Comentariile sale vin după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret conform căruia ucrainenii din teritoriile anexate formal de Kremlin în octombrie anul trecut vor fi consideraţi străini începând cu 1 iulie 2024. Orice ucrainean fără permise de rezidenţă riscă atunci să fie expulzat, ca orice străin.

Porcul nu mai e frate cu românul: importăm masiv carne de porc din UE și din afara blocului comunitar. "Ne punem în pericol securitatea alimentară", spune liderul fermierilor
Economie

Porcul nu mai e frate cu românul: importăm masiv carne de porc din UE și din afara blocului comunitar. "Ne punem în pericol securitatea alimentară", spune liderul fermierilor

România importă masiv carne de porc. Țara noastră, singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, este dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate, până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară, iar carnea de porc este doar unul dintre acestea, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu. Riscuri de securitate alimentară "Neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obligaţi să importăm produse alimentare de la partenerii europeni, dar şi de pe pieţe terţe. Asta a făcut ca şi în anul agricol 2021/2022, România să realizeze un deficit comercial foarte mare, ceea ce denotă o dependenţă netă a României de importul de produse agroalimentare, în special: carne de porc, tăiată şi în viu. Acest lucru imprimă riscuri majore cu privire la securitatea alimentară şi nu numai. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Uneori cu privire la agricultură suntem captivaţi de anumite realizări, în realitate, problemele noastre, atât din punct de vedere cantitativ, calitativ şi valoric când vorbim de producţia agroalimentară, rămân extrem de grave, din cauza eficienţei economice scăzute în ansamblul ei", a declarat pentru Agerpres preşedintele AFR. Acesta a subliniat că situaţia balanţei comerciale pe produse agroalimentare trebuie tratată serios, astfel încât, să poată fi rezolvate două paradoxuri cu care se confruntă România. "Realizăm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependenţi de importurile de produse alimentare până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară. De asemenea, România este singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, dar dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate", a menţionat Botănoiu. Importuri de 750 de milioane de euro Potrivit sursei citate, numărul porcilor crescuţi anul trecut în fermele româneşti a fost de 17 ori mai mic decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de șapte ori faţă de anul 2000, iar acest lucru se vede în balanţa comercială în condiţiile în care România importă anual carne de porc de peste 750 milioane de euro. "Doar circa 750.000 de porci au fost crescuţi în anul 2022 în fermele româneşti. De 17 ori mai puţin decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de șapte ori mai puţin decât în 2000. Ce s-a întâmplat, în ultimele trei decenii, cu această ramură a zootehniei care odinioară hrănea o ţară întreagă? Eşecul statului în lupta împotriva pestei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze. Efectul: importuri masive de carne de porc în situaţia în care suntem primii producători de porumb boabe la nivel european. De asemenea, doar o cincime din carnea de porc pe care au cumpărat-o românii în 2022 a provenit din fermele din România. Iar din aceşti 20%, doar jumătate sunt animale născute şi crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calculul nu acoperă şi suinele crescute în gospodării pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scădere în ultimii ani", arată preşedinte AFR în analiza sa privind piaţa porcului din România. România importă masiv carne de porc Acesta consideră că deciziile politice luate cu întârziere şi, de multe ori, nu în concordanţă cu realitatea, continuă să lase o amprentă negativă asupra acestui sector important din zootehnie. "Consumul de carne de porc a crescut uşor, dar nu din producţie autohtonă. Importurile de carne de porc nu duc decât la plata fermierilor din alte state. Este surprinzător pentru că, dacă vă uitaţi la statistici, la ce importăm, la deficitul balanţei de plăţi şi aşa mai departe, pe locul unu la partea de produse alimentare este de departe carnea de porc. După apariţia pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, iar in 2022, la 750.000 de tone aşa cum reiese din datele Institutului de Statistică", a mai spus el. În opinia sa, efectivele de animale au scăzut în ultimul deceniu pentru toate speciile, România consemnând între anii 2012 şi 2022, unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populaţiei de porcine. Pe de altă parte, Comisia Europeană este decisă şi acţionează ferm pentru reducerea numărului de bovine, porcine şi de alte animale crescute în ferme în UE. Populația scade, prețul crește Fermele care produc viermi şi insecte pentru consum uman vor avea parte de subvenţii tot mai generoase, a anunţat Bruxellesul, în detrimentul clasicelor ferme în care sunt crescute animale precum porcii sau păsările, avertizează Botănoiu. "Este o tendinţă descrescătoare ce se poate observa în ultimul deceniu la nivelul UE, România consemnând între 2022 şi 2012 unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populaţiei de porcine. Populaţia de porci a scăzut în 2022 cu 5,9% în UE, România consemnând al treilea cel mai mare declin procentual dintre ţările blocului comunitar, de 34,9%, după Slovacia - 39,74% şi Lituania - 36,28%. România a pierdut într-un deceniu 1,8 milioane de porci, de la 5,2 milioane de animale în 2012 ajungând la 3,4 milioane în 2022", a punctat preşedintele AFR.Pe de altă parte, Botănoiu a menţionat că în timp ce numărul de purcei a scăzut constant, preţul a crescut, începând cu luna noiembrie 2022: de la 53 euro (preţ de bursă, fără transport şi marja producătorului) în noiembrie 2022, a ajuns la aproape 78 euro în februarie 2023, 86 euro în martie până la o medie europeană de aproape 88 euro, dar adăugând transportul şi marja producătorului, preţul depăşeşte 115 euro/cap. Fără investiții în producție "Statele membre mari producătoare de purcei, printre care amintim Germania, Olanda sau Danemarca, şi-au schimbat politica. Unele au redus numărul de purcei, altele preferă să crească şi să livreze, mai ales pe piaţa asiatică. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie România este net importatoare de purcei şi în curând nu va mai avea de unde să cumpere. Şeptelul de scroafe s-a redus drastic datorită pestei porcine africane. Pentru a ne produce singuri 80% din purcei, avem nevoie de ferme mari cu 3.000-5.000 de scroafe. O prioritate pentru guvernanţii noştri ar trebui să fie încurajarea investiţiilor în fermele de reproducţie. Avem un minus uriaş care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulţi ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere să investească în ferme de reproducţie", a concluzionat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie
Economie

Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie

Teodosie, 28.000 lei lunar, bani publici. 334.433 de lei. Aceasta este suma pe care Teodosie, arhiepiscopul de Constanța, o primește de la statul român în fiecare an. Aproximativ 28.000 de lei lunar, echivalentul a aproape șase mii de euro. Teodosie, 28.000 lei lunar, bani publici Mai mult de jumătate din bani, 176.304 lei vin prin intermediul Arhiepiscopiei Tomisului. Restul sumei, 158.129 lei, îi intră în conturi lui Teodosie de la Universitatea "Ovidius" din Constanța, unde este conducător de doctorate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ambele instituții sunt finanțate din fonduri publice. Datele apar în declarația de avere a lui Teodosie (Petrescu, potrivit numelui său laic) din 2021, de atunci încoace astfel de documente nemaifiind făcute publice de către prelatul BOR. Banii încasați în 2020 de arhiepiscopul Teodosie (sursa: integritate.eu) Patriarhul Daniel i-a cerut arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, să pună capăt disputei cu Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Citește și: DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe Potrivit unei scrisori trimise de patriarhul Daniel către Teodosie, urmează ca, în iunie, Sfântul Sinod să ia o decizie legată de "problema distincției dintre poziția oficială a Bisericii și opiniile individuale ale ierarhilor, clericilor și mirenilor". Citește și: Andrei Pleșu: „Teodosie de la Constanța (…) o versiune virilă a viguroasei doamne Șoșoacă” Între Vasile Bănescu și arhiepiscopul Teodosie a avut loc o dispută publică, în care acesta din urmă a afirmat, printre altele, despre Bănescu, că "are a doua soție care a fost categoric împotriva religiei și atunci ce să aștepți dintr-o atmosferă de familie foarte controversată".

Cam 18 milioane de mici se vor pregăti de 1 mai anul acesta, în creștere cu 30% față de anul trecut
Eveniment

Cam 18 milioane de mici se vor pregăti de 1 mai anul acesta, în creștere cu 30% față de anul trecut

Micii de 1 mai, 18 milioane. Cererea de mici pentru minivacanţa de 1 Mai din acest an s-a majorat cu circa 30% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, producţia estimată de procesatori fiind de aproximativ 18 milioane de mititei, ceea ce înseamnă că jumătate dintre români vor consuma acest emblematic produs, susţine Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). Micii de 1 mai, 18 milioane "Din informaţiile furnizate de membrii ARC, există o creştere a cererii de mici pe piaţă, care variază însă foarte mult de la companie la companie. Estimăm această creştere ca fiind de 30%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2022, şi cu aproximativ 8% mai mare faţă de perioada 1 ianuarie - 25 aprilie 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Producţia totală de mici este estimată la aproximativ 1.500 tone pentru această minivacanţă de 1 Mai, ceea ce ar însemna 18 milioane de mici, luând în calcul faptul că în general un mic are cam 80 grame înainte de a-l pune pe grătar. Dacă ne gândim că românul consumă în genere doi mici, ar însemna că jumătate din populaţia actuală s-ar desfăta cu acest emblematic produs", a declarat, pentru Agerpres, Dana Tănase. Aceasta a precizat că micii preferaţi ai românilor sunt în continuare cei făcuţi dintr-un amestec de carne de porc şi vită. 4-5 milioane de mici săptămânal Deşi nu există o statistică oficială privind consumul de mici în România, estimările ARC arată un consum anual de aproximativ 200-250 milioane mici, respectiv în jur de 20.000 tone. "Nu există o statistică oficială privind consumul de mici în România. Micii se încadrează în categoria cărnii preparate, categorie care cuprinde şi alte sortimente cum ar fi cârnaţii proaspeţi sau uşor afumaţi care mai păstrează caracteristicile cărnii proaspete. Din estimările noastre, consumul anual s-ar ridică la aproximativ 200-250 milioane mici, în jur de 20.000 tone", a menţionat Dana Tănase. În ceea ce priveşte preţul micului autohton, reprezentantul procesatorilor afirmă că, în contextul inflaţiei ridicate înregistrate în ultimul an, efectele se văd şi asupra acestui produs. "Traversăm o perioadă caracterizată printr-o mare volatilitate a preţurilor, iar creşterile de costuri de producţie pe care le înregistrăm începând cu preţul cărnii de porc şi vită, principala materie primă pentru mici, produc efecte şi asupra preţului micului autohton. Cu siguranţă şi consumul pentru acest produs atât de iubit de români a înregistrat o scădere", a concluzionat Dana Tănase. Cum ar fi apărut micii Potrivit sursei citate, istoria micilor a început la sfârşit de secol XIX - început de secol XX, în restaurantul Iordache, supranumit "La o idee", din strada Covaci nr. 3, aflat în centrul istoric al Capitalei, clădire care există şi în prezent. La acea vreme i-au trecut pragul scriitori, politicieni, diplomaţi, militari, ziarişti şi artişti ai Bucureştilor. Citește și: Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene, spune Zelenski, care crede că peninsula poate fi eliberată. Kievul susține că va contraataca și fără promisele avioane F-16 Povestea spune că localul şi-ar fi căpătat o faimă mai mare din ziua în care poetul şi gazetarul Nicolae T. Orăşanu, într-un moment de inspiraţie umoristo-gastronomică i-a alcătuit un meniu original, botezând în stilul său mucalit preparate şi băuturi pe care memorialistul Constantin Bacalbaşa le-a consemnat în lista de bucate "à la Oraşănu". Astfel, într-una din seri, când consumul "înfometaţilor" a făcut ravagii, iar rezerva de maţe pentru cârnaţi se terminase, patronului Iordache, în faţa acestei situaţii neprevăzute, i-a venit inspiraţia să frigă pe grătar "patricienii" (după cum au fost denumiţi cârnaţii mari de către Orăşanu) fără înveliş, dar într-o formă mai mică. Însă, la tocătură, Iordache a mai adăugat câteva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat şi puţin salpetru. Din acea seară, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de "mici", tot de la ziaristul Orăşanu.

Navă rusească specializată în operațiuni submarine, reperată lângă gazoductul Nord Stream cu câteva zile înainte de exploziile care l-au scos din uz
Eveniment

Navă rusească specializată în operațiuni submarine, reperată lângă gazoductul Nord Stream cu câteva zile înainte de exploziile care l-au scos din uz

Rusia și-a sabotat gazoductul Nord Stream. Sau cel puțin asta pare să se înțeleagă din aceea că o navă rusească specializată în operaţiuni submarine a fost reperată lângă conductele Nord Stream în Marea Baltică cu câteva zile înainte de exploziile misterioase care au avariat gazoductul. Informația a fost făcută publică de armata daneză, confirmând relatările cotidianului danez Information. Rusia și-a sabotat gazoductul Nord Stream Centrul de comandă al apărării daneze a declarat pentru ziarul menţionat că o navă de patrulare a realizat 26 de fotografii cu nava SS-750 la est de insula Bornholm pe 22 septembrie 2022. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Patru zile mai târziu, exploziile au avariat conductele Nord Stream 1 şi 2 care leagă Rusia de Germania, care se află lângă insula Bornholm. Exploziile, care au provocat scurgeri majore de metan, sunt considerate rezultatul unui act de sabotaj. Ziarul Information a relatat la mijlocul lui aprilie că nava daneză de patrulare P524 Nymfen a realizat 112 fotografii cu nave ruseşti în zonă pe 22 septembrie, dar faptul că această navă s-a aflat în locul în cauză în ziua respectivă nu fusese confirmat anterior de armată. Germania, Suedia şi Danemarca au lansat investigaţii asupra incidentului, dar până în prezent nu au anunţat identificarea celor responsabili. Alte surse indică chiar mai multe nave rusești Portalul german t-online a relatat la sfârşitul lui martie, citând informaţii din cercurile de securitate şi date disponibile public, că mai multe nave ruseşti au operat în zonă cu doar câteva zile înainte de exploziile conductelor, printre care şi SS-750. Citește și: Șmecherie rusească: Moscova și-a sabotat doar parțial conductele Nord Stream, o linie a Nord Stream 2 este funcțională SS-750 are un minisubmarin cu braţe mobile şi a fost concepută în mod special pentru operaţiuni submarine, a declarat cercetătorul suedez şi expertul în informaţii Joakim von Braun pentru Information. Un alt expert, Oliver Alexander, a fost citat în articolul publicat joi seara cu afirmaţia că nava, teoretic, s-ar fi putut afla în zonă din alte motive. "Dar momentul, să te afli în acest loc exact în acest moment, asta este ceva", a spus el.

Cum învaţă mai mulţi refugiați ucraineni româna la Iași: în limba rusă. O fac pentru copiii lor
Eveniment

Cum învaţă mai mulţi refugiați ucraineni româna la Iași: în limba rusă. O fac pentru copiii lor

Refugiați ucraineni învață româna în rusă. Stabiliți în Moldova, în special în regiunea Iașiului, refugiații au cerut ajutorul Inspectoratului Școlar Județean Iași: voiau ca ei și copiii lor să învețe limba română. Refugiați ucraineni învață româna în rusă Iar căutarea unui profesor a fost anevoioasă, fiindcă niciunul dintre cursanți nu știe engleză sau franceză, deci predarea trebuia să se facă în limba lor maternă sau în limba soră, rusa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Zinaida Gromic a și spus de la început că războiul rămâne pe hol și nu intră în sala sa de clasă, fiindcă stârnește prea multe dureri în rândul refugiaților. Citește și: Le Monde: Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks, Ungaria. De luni întregi, Franța, Ungaria și Bulgaria blochează sancțiunile UE asupra energiei nucleare rusești Pe de o parte este distrugerea caselor și familiilor acestora, pe de alta, este ruperea definitivă de rudele pe care mulți le au în continuare în Rusia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kremlinul, atacuri în serie la Republica Moldova: Își limitează deliberat suveranitatea în sensul absorbției de către România
Internațional

Kremlinul, atacuri în serie la Republica Moldova: Își limitează deliberat suveranitatea în sensul absorbției de către România

Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România". Autorităţile Republicii Moldova iau decizii îndreptate spre pierderea suveranităţii ţării, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax. Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România" Într-o conferinţă de presă, lui Peskov i s-a solicitat să comenteze o postare a vicepreşedintelui Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, consacrată Republicii Moldova, în care acesta afirma că "o astfel de ţară nu mai există", întrucât "şefii locali au vândut-o României, devenind trădători ai patriei lor". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Peskov a fost întrebat dacă Kremlinul este de acord cu faptul că nu mai există "o astfel de ţară ca Republica Moldova". "Ei şi-au distrus deja limba, nu o mai numesc limbă moldovenească. Vedem o tendinţă în sensul absorbţiei de către România, vedem acţiuni îndreptate spre limitarea deliberată a propriei lor suveranităţi etc. În acest sens, într-adevăr, acolo au loc procese destul de interesante", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse. Moscova vede "proteste" în Moldova În acelaşi timp, a spus el, aceste procese "nu se corelează cu sentimentele din societate". "Vedem un număr mare de acţiuni de protest, vedem un număr mare de persoane care nu sunt de acord cu această politică", susţine Peskov. Mai mult, Peskov a declarat că "actuala conducere a Republicii Moldova se îndreaptă rapid spre deja binecunoscuta rusofobie". "Ei consideră că ar trebui să fie un atribut absolut obligatoriu al integrării europene să urască Rusia şi orice manifestare pro-rusă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Nici această politică nu corespunde stării de spirit din societatea moldoveană", a insistat el. "Desigur, este vorba de o ţară care încearcă acum să devină rapid neprietenoasă cu noi", a adăugat Peskov. Medvedev: O astfel de țară nu mai există Într-o reacţie la declaraţia premierului moldovean Dorin Recean, potrivit căruia mai mulţi oficiali ruşi, inclusiv Vladimir Putin, ar avea interdicţie de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că "o astfel de ţară nu mai există". Potrivit lui Medvedev, nimeni din conducerea Rusiei nu intenţionează să vină la Chişinău. Citește și: În Delta Dunării, stâlpii și liniile de înaltă tensiune au ucis 780 de păsări din 56 de specii într-un an. Se fac lucrări anti-coliziune Ca urmare, Ministerul de Externe al Republicii Moldova l-a convocat pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, pentru a i se cere explicaţii în legătură cu afirmaţiile lui Dmitri Medvedev, potrivit Deschide.md. "Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene nu va comenta limbajul absolut inacceptabil al declaraţiilor unor oficiali ruşi, expuse astăzi (vineri), dar subliniem faptul că ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasneţov, va fi convocat la minister pentru a i se cere explicaţii pe marginea afirmaţiilor ce vizează ţara noastră", se arată într-un comunicat al MAEIE.

Doar un colector de deșeuri de ambalaje din zece respectă legea în acest moment, după ce statul a impus o garanție de 500.000 de lei
Mediu

Doar un colector de deșeuri de ambalaje din zece respectă legea în acest moment, după ce statul a impus o garanție de 500.000 de lei

Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps. O pondere de sub 10% dintre cei 4.000 de colectori de deşeuri de ambalaje, activi pe piaţa din România, au reuşit să achite garanţia de 500.000 lei către stat, în urma unor modificări legislative intrate în vigoare la începutul anului, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată vineri. Colectarea deșeurilor de ambalaje, în colaps Potrivit datelor Clean Recycle, de la 1 ianuarie 2023, operatorii economici au obligaţia de a reduce cantitatea de plastic de unică folosinţă pusă pe piaţă, faţă de anul precedent, cu 5% până în luna decembrie, cu 10% în 2024, cu 15% în 2025 şi cu 20% în 2026. Totodată, trebuie să raporteze aceste cifre Administraţiei pentru Fondul de Mediu (AFM). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Astfel, doar colectorii care s-au conformat legii pot încheia în continuare contracte cu OIREP-urile (Organizaţii care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului - n.r.) din România, care asigură preluarea responsabilităţii extinse a companiilor. Măsura a fost luată de autorităţi pentru a preîntâmpina anumite blocaje în situaţia unor eventuale cazuri de fraudă, dar ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului operatorilor economici din România, care pun pe piaţă deşeuri de ambalaje (suma garanţiilor fiind transferată în continuare de la colectori către clienţii finali, în contextul în care concurenţa devine mai mică, iar cererea rămâne în continuare crescută). Pot apărea blocaje majore De asemenea, situaţia ar putea genera blocaje majore privind managementul deşeurilor de ambalaje, având în vedere responsabilitatea de mediu celor care pun pe piaţă ambalaje şi deşeuri de ambalaje şi numărul restrâns de companii de colectare care au reuşit să plătească garanţiile impuse", se precizează în analiza citată. Până în anul 2029, ţinta de mediu impusă pentru colectarea produselor de plastic de unică este de 90%, iar anul acesta au crescut şi obiectivele de valorificare şi reciclare pentru toate tipurile de deşeuri de ambalaje, astfel: hârtie/carton - de la 60% la 65%; plastic - de la 22,5% la 35% (PET - la 57%); sticlă - de la 60 la 65%; metale feroase - de la 50% la 60%; aluminiu - de la 20% la 30%; lemn - de la 15% la 20%. Practic, toţi operatorii economici care introduc pe piaţă, prin activitatea economică proprie, aceste tipuri de deşeuri, au obligaţia să colecteze separat şi să recicleze sau să valorifice în proporţiile menţionate deşeurile generate. Țintele de reciclare, neatinse Reprezentanţi Clean Recycle susţin că, în acest moment, la nivelul României, ţintele de reciclare nu sunt atinse. Doar la nivelul anului 2019, procentul de reciclare se situa la 44,6%, după cum relevă datele Eurostat. Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Clean Recycle este unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării şi valorificării ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje puse pe piaţă de producători şi importatori. În prezent, Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc şi pun pe piaţă deşeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum: FMCG şi retail, agribusiness, automotive, distribuţie, producţie industrială, farmaceutice etc.

Lupta singuratică a unei doamne de la ultimul etaj cu panoul publicitar de pe acoperișul blocului, o epopee juridico-administrativă
Eveniment

Lupta singuratică a unei doamne de la ultimul etaj cu panoul publicitar de pe acoperișul blocului, o epopee juridico-administrativă

Panou publicitar pe bloc, proces nesfârșit. În urbanismul ieșean, nimic nu este mai etern decât provizoratul. Panou publicitar pe bloc, proces nesfârșit În urmă cu zece ani, un panou publicitar a fost instalat pe blocul cunoscut ieșenilor sub numele de "1001 articole" din Podu Roș. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Construcția "provizorie" a devenit între timp o parte a peisajului. La fel de etern pare să devină și conflictul juridic referitor la panou. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Montarea acestuia a fost contestată dintru bun început de o parte a locatarilor, de la ultimul etaj al blocului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

300.000 de euro despăgubiri, după ce o infecție nosocomială a ucis un bărbat la Spitalul Județean de Urgențe din Cluj
Justiție

300.000 de euro despăgubiri, după ce o infecție nosocomială a ucis un bărbat la Spitalul Județean de Urgențe din Cluj

Infecție nosocomială ucigașă, 300.000 euro daune. În ianuarie 2017, Marcel Bali s-a plâns că se simte rău. Soția acestuia a sunat la 112, iar un echipaj al ambulanței l-a transportat la UPU, după care a fost mutat la Clinica de Neurochirurgie Cluj-Napoca, fiind diagnosticat cu anevrism vascular cerebral. Infecție nosocomială ucigașă, 300.000 euro daune Două zile mai târziu, a fost operat, iar în urma intervenției i-a fost montat un tub de dren extern la nivelul capului. Deși părea că totul merge înspre bine, o săptămână mai târziu, a fost depistată o infecție nosocomială. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Motivul? Tubul de dren care i-a fost montat la nivelul capului. Bacteria pe care a contactat-o se numește Acinetobacter Baumannii. Bărbatul făcuse febră care, în ciuda tratamentelor aplicate, s-a accentuat. Medicii au decis să îl intubeze pe bărbat. După asta, au urmat 9 intervenții chirurgicale pentru repoziționarea tubului de dren. Citește și: Nu mai sunt bani nici pentru spitale: managerii unor clinici din București afirmă că CNAS decontează câte 2.200 de lei pe intervenții de un milion de lei Însă, din nefericire Marcel Bali a decedat în data de 3 aprilie 2017 la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului Județean de Urgență Cluj-Napoca. Concluziile expertului medico-legal au fost cât se poate de clare. Moartea a venit din cauza infecției contractate în spital. Cum s-a stabilit ca suma despăgubirilor să fie de 300.000 de euro, aflați din Monitorul de Cluj.

Se lansează programul pentru panouri fotovoltaice. Cum puteţi primi 20.000 de lei de la stat
Economie

Se lansează programul pentru panouri fotovoltaice. Cum puteţi primi 20.000 de lei de la stat

Se lansează programul pentru panouri fotovoltaice. Peste câteva zile ar urma să fie demarat programul Casa Verde Fotovoltaice 2023. Se lansează programul pentru panouri fotovoltaice Cei care vor să îşi monteze panouri fotovoltaice pe banii statului trebuie să se înscrie singuri în aplicaţia informatică a Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În sesiunile anterioare, înscrierea era făcută de către instalatori. Citește și: Unde se duc rușii când se duc să scape de războiul lui Putin? Majoritatea au invadat țările vecine, provocând angoasa unei cuceriri lente. Mii de rusoaice, turism de naștere în Argentina Perioada avansată de reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi AFM pentru lansarea Casa Verde 2023 este între 5 și 15 mai. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pe balta Comana din delta Comana (Giurgiu) a fost interzisă circulația oricăror bărci cu motor, pentru evitarea poluării
Mediu

Pe balta Comana din delta Comana (Giurgiu) a fost interzisă circulația oricăror bărci cu motor, pentru evitarea poluării

Fără bărci motorizate în balta Comana. Consilierii judeţeni au adoptat miercuri, în şedinţă ordinară, un proiect de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului de navigaţie pe balta Comana, arie protejată, de interes naţional. Patru sute de hectare, inundate "În mandatul trecut am reuşit să continuăm un proiect mai vechi la balta Comana şi am inundat cele patru sute de hectare care au creat Delta Comana, atât de apreciată. Încercăm să depunem acum un alt proiect prin care să ridicăm cota digului şi să inundăm o suprafaţă mai mare (...). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totodată, avem obligaţia legală de a avea, inclusiv pe acest luciu de apă, pe care evident că nu încurajează circulaţia niciunui fel de ambarcaţiuni, să avem un asemenea regulament, motiv pentru care am iniţiat acest proiect de hotărâre cu aprobarea Regulamentului de Navigaţie pe Balta Comana", a declarat în cadrul şedinţei CJ Giurgiu preşedintele instituţiei, Dumitru Beianu. Potrivit Hotărârii Guvernului numărul 741 din 2020, balta Comana nu face parte din categoria căilor navigabile interioare ale României. Fără bărci motorizate în balta Comana Balta Comana face parte din Parcul Natural Comana, judeţul Giurgiu, şi reprezintă o zonă naturală protejată de interes naţional, iar regulamentul de navigaţie a fost aprobat pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei doar pentru ambarcaţiunile propulsate cu vâsle, vele sau pedale, pentru prevenirea poluării mediului, evitarea accidentelor, protejarea zonei ecologice şi păstrarea liniştii pentru populaţia din zonă. Citește și: Europa continuă să folosească masiv pesticide, în ciuda avertismentelor de mediu. Germania, Franța și Austria, campioane Balta Comana este situată pe teritoriul a trei unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Giurgiu, comunele Călugăreni, Mihai Bravu şi Comana, are o suprafaţă totală de 1.259,82 hectare, face parte din Parcul Natural Comana şi este o arie protejată de interes naţional. Pentru evitarea poluărilor accidentale este interzis accesul oricărui mijloc motorizat, cu excepţia celor utilizate, exclusiv, de către autorităţi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră