joi 24 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2858 articole
Maria Pană

Economie

Românii comandă în special mâncare de la fast-food. Turcii și libanezii, afaceriștii cu cel mai mare succes pe piață

Românii comandă mâncare de la fast-food. Fie că ies în oraş sau îşi comandă mâncare acasă, ieşenii, de exemplu, par să aibă o preferinţă pentru fast-food. Românii comandă mâncare de la fast-food O demonstrează rulajul restaurantelor cu cele mai mari cifre de afaceri în 2022: mâncăm fast food sau comandăm "de la Palas". După cifrele de vânzări realizate anul trecut, nouă din primele zece restaurante cu cele mai mari cifre de afaceri din Iaşi şi-au crescut afacerile, iar şase au înregistrat şi creşteri ale profitului, după un an în care creşterea de preţ la mărfurile alimentare a fost de peste 22%. Citește și: EXCLUSIV Halucinant: 11 din BMW-urile electrice cu care se lăuda Firea la Primărie au fost abandonate prin oraș, alte patru au fost vândute pentru plata salariilor. Au costat peste 500.000 EUR dar nu a existat nici un plan de business Un turc şi doi libanezi sunt în topul oamenilor de afaceri care ne oferă mâncarea cea mai vândută la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii comandă în special mâncare de la fast-food. Turcii și libanezii, afaceriștii cu cel mai mare succes pe piață
Cel mai mare studiu despre burnout şi emigrare în sistemul medical: unul din patru medici din România ar vrea să lucreze în străinătate
Eveniment

Cel mai mare studiu despre burnout şi emigrare în sistemul medical: unul din patru medici din România ar vrea să lucreze în străinătate

Medicii din România, "prăjiți" de muncă. Colegiul Medicilor din România a publicat datele a ceea ce instituția cel mai mare studiu, realizat pe cel mai mare eşantion de medici, din ultimii ani din ţară. Medicii din România, "prăjiți" de muncă Subiectul: burnout-ul la medici, intenţia de migrare externă şi frica de malpraxis. Conform datelor prezentate public de dr. Daniel Coriu, preşedintele CMR România, rezultatele nu sunt încurajatoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Adică 36% dintre cei 8.121 de medici care au răspuns în chestionar sunt supuşi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Unitățile de primire urgențe, inundate de cazuri care nu sunt urgențe. "Dar oamenii nu au unde să se ducă în altă parte", spune Rafila
Eveniment

Unitățile de primire urgențe, inundate de cazuri care nu sunt urgențe. "Dar oamenii nu au unde să se ducă în altă parte", spune Rafila

Unitățile de primire urgențe, mulți pacienți. "Spitalele de urgenţă, unde sunt foarte mulţi pacienţi, au această problemă", a burnout-ului medicilor (stare de epuizare fizică şi psihică). Unitățile de primire urgențe, mulți pacienți Este declarația ministrul Sănătăţii la Iaşi, întrebat despre rezultatele unui studiu prezentat recent de Colegiul Medicilor. Alexandru Rafila a vorbit despre soluţii care ar porni de la atractivitatea locului de muncă, respectiv dezvoltarea serviciilor medicale prespitaliceşti, care să scadă presiunea pe spitale. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro "Să ştiţi că 70-80 la sută din prezentările la unităţile de primire urgenţe nu ar trebuie să vină acolo, dar oamenii nu au unde să se ducă în altă parte", a explicat el, admiţând că lucrurile nu se pot rezolva peste noapte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Victimele colaterale ale puciului eșuat al lui Prigojin: cel puțin 13 militari ruși au fost uciși de mercenarii Wagner
Internațional

Victimele colaterale ale puciului eșuat al lui Prigojin: cel puțin 13 militari ruși au fost uciși de mercenarii Wagner

Mercenarii Wagner au ucis militari ruși. Cel puţin 13 militari ruşi au fost ucişi în operaţiunile desfăşurate de armata rusă împotriva rebeliunii grupării de mercenari Wagner, potrivit unor bloggeri militari ruşi. Mercenarii Wagner au ucis militari ruși Numărul militarilor ruşi ucişi ar putea fi chiar mai mare de 20, cred aceiaşi bloggeri, care precizează că şase elicoptere şi un avion de recunoaştere au fost doborâte de combatanţii Wagner în timp ce aceştia înaintau către Moscova. Autorităţile ruse nu au confirmat deocamdată vreun bilanţ al victimelor. Printre elicopterele doborâte se numără trei aparate MI-8, folosite în operaţiuni de război electronic şi care oricum erau puţine pe frontul din Ucraina, notează popularul blog militar rus Rybar. Conform aceleiaşi surse, un avion de transport Il-18 al armatei ruse şi care avea la bord un post de comandă de asemenea s-a prăbuşit, toţi militarii din avion pierzându-şi viaţa. Liderul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat el însuşi la începutul rebeliunii că luptătorii săi au doborât un elicopter al armatei ruse. El a pornit cu gruparea sa de mercenari un "Marş al Dreptăţii" către Moscova, cu scopul de a înlocui conducerea militară rusă, pe care o acuză pentru eşecurile armatei ruse în războiul din Ucraina, şi a ajuns sâmbătă la câteva sute de kilometri de capitală. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Criza ce ameninţa puterea preşedintelui Vladimir Putin a fost în final dezamorsată printr-un acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, ce prevede că Rusia va renunţa la acuzaţiile penale împotriva lui Prigojin şi a luptătorilor participanţi la rebeliune, dar liderul Wagner va pleca în Belarus.

VIDEO Kremlinul se recunoaște învins de Prigojin, care a părăsit Rusia: Dosarul penal împotriva lui va fi închis. Nimeni nu îi va persecuta pe luptători
Eveniment

VIDEO Kremlinul se recunoaște învins de Prigojin, care a părăsit Rusia: Dosarul penal împotriva lui va fi închis. Nimeni nu îi va persecuta pe luptători

Kremlinul se recunoaște învins de Prigojin. Luptătorii grupării paramilitare Wagner, care au preluat sâmbătă controlul asupra cartierului general al armatei ruse din Rostov pe Don (sud-vest), cu şeful lor, Evgheni Prigojin, în fruntea convoiului, au părăsit oraşul, a anunţat duminică guvernatorul regional. Wagner a părăsit Rostov "Coloana grupului Wagner a părăsit Rostov şi s-a îndreptat spre taberele sale", a indicat Vasili Golubev pe Telegram, fără a oferi mai multe detalii. Şeful mercenarilor ruşi din gruparea Wagner, Evgheni Prigojin, angajat într-o rebeliune armată împotriva conducerii militare ruse, a acceptat să oprească înaintarea luptătorilor săi spre Moscova şi să se întoarcă la bazele lor pentru a evita vărsarea de sânge. Citește și: Prigojin anunță că întrerupe marșul împotriva Moscovei, iar trupele sale revin pe front Totul, după medierea preşedintelui belarus Alexandr Lukaşenko, potrivit versiunii oficiale. Kremlinul se recunoaște învins de Prigojin "Dosarul penal va fi abandonat împotriva lui. El va merge în Belarus", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, despre omul de afaceri. "Nimeni nu îi va persecuta pe luptători, având în vedere meritele lor pe frontul ucrainean", a adăugat el. În acelaşi timp, preşedintele rus, Vladimir Putin, este "recunoscător" aliatului său belarus, Alexandr Lukaşenko, pentru rolul său de mediator cu Evgheni Prigojin în soluţionarea rebeliunii armate eşuate a şefului grupării Wagner. Citește și: VIRAL Ce părere are despre puciul lui Prigojin măturătorul care curăța strada printre blindatele Wagner, în timp ce acestea ocupau Rostov pe Don "Suntem recunoscători preşedintelui Belarus pentru aceste eforturi", a afirmat Dmitri Peskov, salutând "o rezoluţie fără noi pierderi". "Conversaţia din cursul serii dintre cei doi preşedinţi a fost foarte lungă şi sincer caldă", a adăugat el. Rebeliunea eşuată a grupului Wagner nu va afecta "în niciun caz" intervenţia militară rusă în Ucraina, a subliniat Kremlinul, în contextul în care trupele Kievului sunt în ofensivă de câteva săptămâni.

Un strălucit matematician plecat de la Iaşi, ajuns profesor în SUA la numai 24 ani, s-a întors acasă de la Berkeley: "Eu cu bunica am început". Povestea lui Daniel Tătaru
Eveniment

Un strălucit matematician plecat de la Iaşi, ajuns profesor în SUA la numai 24 ani, s-a întors acasă de la Berkeley: "Eu cu bunica am început". Povestea lui Daniel Tătaru

Român, profesor la Berkeley, reîntors acasă. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi e mai bogată cu un Doctor Honoris Causa. Român, profesor la Berkeley, reîntors acasă Un absolvent al promoţiei 1990 a Facultăţii de Matematică din Iaşi s-a întors în oraşul din care, la câteva zile după Revoluţie, aplica pentru studii în SUA. La doar 24 de ani, ajungea deja profesor la o prestigioasă universitate americană. Citește și: Rușii sărbătoresc puciul lui Prigojin: primarul Moscovei a cerut locuitorilor ca, luni, să nu meargă la muncă. Capitala Rusiei se pregătește de asediu După trei decenii de ani de carieră, prof. Daniel Tătaru, care predă în prezent la Universitatea Berkeley, din California, a primit la Iaşi diploma de Doctor Honoris Causa, cu sigiliul senatului universităţii ieşene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

BREAKING Răfuieli armate interne în Rusia: Prigojin acuză armata că i-ar fi bombardat trupele și promite răzbunare. FSB i-a deschis dosar liderului Wagner. Blindate la Moscova
Internațional

BREAKING Răfuieli armate interne în Rusia: Prigojin acuză armata că i-ar fi bombardat trupele și promite răzbunare. FSB i-a deschis dosar liderului Wagner. Blindate la Moscova

Haos în Rusia: Wagner versus armată. Liderul grupării paramilitare Wagner a acuzat vineri armata rusă că a efectuat lovituri asupra taberele luptătorilor săi din spatele frontului ucrainean provocând "un număr foarte mare de victime". Haos în Rusia: Wagner versus armată "Au efectuat lovituri, lovituri cu rachete, asupra taberelor noastre din spate. Un număr foarte mare dintre luptătorii noştri au fost ucişi", a declarat Evgheni Prigojin într-un mesaj audio difuzat de serviciul său de presă în care promite că va "răspunde" acestor atacuri ordonate, potrivit acestuia, de ministrul rus al Apărării. Liderul grupării de mercenari a cerut să fie "oprit" comandamentul militar rus, pe care l-a acuzat că a efectuat lovituri mortale asupra taberelor luptătorilor săi. "Comitetul de comandă al Grupului Wagner a decis că cei care au responsabilitatea militară a ţării trebuie opriţi", a spus Prigojin în mesajul audio, cerând să nu se opună "rezistenţă" trupelor sale şi afirmând că ministrul Apărării Serghei Şoigu va fi "oprit" . Armata rusă a dezminţit vineri că ar fi bombardat poziţiile mercenarilor Wagner, aşa cum a susţinut Evgheni Prigojin, în acuzaţii spectaculoase, care dezvăluie tensiunile profunde care există în cadrul forţelor Moscovei din Ucraina. FSB: Prigojin, trădător "Mesajele şi videoclipurile postate pe reţelele sociale de către E. Prigojin privind presupusele lovituri ale Ministerului rus al Apărării asupra bazelor din spate ale grupului paramilitar Wagner nu corespund realităţii şi reprezintă o provocare", se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Moscova. Serviciul Federal de Securitate (FSB) îndeamnă luptătorii grupului Wagner să nu dea curs ordinelor criminale și trădătoare ale lui Prigojin, ci să ia măsuri ca acesta să fie arestat, potrivit Ifax. Citește și: Salt spectaculos al Bucureștiului în Topul 100 al celor mai bune orașe de locuit: capitala României a avansat 21 de poziții și a ajuns pe locul 99 Potrivit FSB, comentariile liderului Wagner sunt un apel pentru începerea unui conflict armat civil în Rusia. Mișcări de trupe în Rusia, potrivit Nexta care relatează că autoritățile din Moscova sunt în alertă, iar pe drumul principal de la Rostov-pe-Don la Moscova au fost instalate filtre. În același timp, autoritățile ruse ar fi demarat o percheziție la centrul grupării de mercenari Wagner din Sankt Petersburg.

Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați "fără să clipească"
Internațional

Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați "fără să clipească"

Războiul din Ucraina continuă în 2024. Reprezentanţi de rang înalt ai Alianţei Nord-Atlantice şi ai Uniunii Europene în materie de afaceri externe şi securitate au spus joi că războiul din Ucraina s-ar putea prelungi şi ar putea dura până în anul 2024, relatează EFE. Războiul din Ucraina continuă în 2024 La un seminar internaţional în domeniul apărării în oraşul spaniol Toledo (centru), adjunctul secretarului general al NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate, Javier Colomina, a estimat că următoarele şase luni vor fi decisive şi se aşteaptă să fie înregistrate progrese pe frontul din Ucraina. În opinia sa, încheierea conflictului este dificilă însă pentru că Rusia are o mare capacitate de rezistenţă şi poate pierde "sute de mii de soldaţi fără să clipească". Rusia pierde 1,7 soldaţi la un soldat ucrainean şi nu are "nicio problemă" cu 2.000 de pierderi de militari pe zi, pentru că aşa a tratat conflictele de-a lungul istoriei, aşa cum a făcut-o în cel de-Al Doilea Război Mondial şi înainte. Potrivit lui Colomina, s-a crezut că societatea rusă, la un moment dat, se va simţi inconfortabil în legătură cu mobilizarea trupelor, dar preşedintele Vladimir Putin a procedat inteligent şi nu s-a atins de unele pături sociale precum studenţii sau clasele de mijloc şi bogate. În consecinţă, a subliniat oficialul NATO, 70% din societatea rusă susţine invazia Kremlinului în Ucraina, declanşată la sfârşitul lunii februarie 2022. Arsenal nuclear "brutal" El a remarcat că deşi unele dintre noile arme anunţate de Putin s-au dovedit nereuşite, Rusia dispune de un arsenal nuclear "brutal". Sprijinul pentru Ucraina va continua, a spus Colomina, dar, la un moment dat, comunitatea internaţională se va vedea în situaţia să-i sugereze că asistenţa financiară şi militară ar putea lua sfârşit dacă nu se înregistrează progrese substanţiale, notează EFE. Acum, potrivit oficialului NATO, Ucraina se află într-o fază în care îşi poate îmbunătăţi şansele în vederea negocierilor, dar această fereastră de oportunitate nu este de durată, a avertizat el. Referitor la contraofensiva ucraineană, reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice a remarcat că există "unele progrese", dar ele sunt totuşi "minore şi nu sunt decisive pentru soarta războiului". Țintele esențiale: Donbas și Crimeea La rândul său, şeful de cabinet al Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Camilo Villarino, a explicat că Rusia va încerca să-şi consolideze controlul asupra zonei Donbas (în estul Ucrainei) şi să păstreze Crimeea (peninsula ucraineană anexată în 2014) cu orice preţ, deoarece Putin nu-şi poate permite să piardă. În plus, Moscova dispune de resursele necesare pentru a-şi reorienta economia spre necesităţile războiului. Ruşii "pot rezista mult mai mult decât Ucraina şi decât noi", a spus Villarino. El a adăugat că ruşii aşteaptă următoarele alegeri prezidenţiale din SUA, din 2024, "sperând că republicanii vor câştiga" şi că aceasta va avea un impact asupra angajamentelor de ajutorare a Ucrainei şi va slăbi rezistenţa UE. Furnizarea de armament occidental, cu probleme Pentru începerea contraofensivei, Kievul a insistat că are nevoie de suficient armament, inclusiv de avioane occidentale. Occidentul, la diferite niveluri, a afirmat că Ucrainei i s-a livrat ceea ce a cerut. La începutul acestei săptămâni, publicaţia independentă rusă Meduza.io, citând The New York Times, relata că autorităţile ucrainene au plătit în 2022 furnizorilor occidentali peste 800 milioane de dolari, conform contractelor, care au fost total sau parţial îndeplinite. Citând surse ale guvernului ucrainean, The New York Times scria că o parte din tehnica occidentală nu a fost furnizată încă Kievului, iar o parte dintre echipamentele livrate erau într-o stare într-atât de proastă, încât au putut fi folosite doar pentru piese de schimb. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Interlocutori ucraineni ai publicaţiei americane, implicaţi în achiziţionarea de arme, au spus că armele lipsă au fost în cele din urmă livrate parţial, în alte cazuri intermediarii restituind banii. Dar, conform situaţiei de la începutul primăverii, o serie de astfel de contracte nu au fost onorate. Ca exemplu, NYT citează livrarea a 33 de obuziere autopropulsate donate Ucrainei de guvernul italian. Obuzierele fuseseră demult casate, dar Ucraina le-a cerut chiar şi în aceste condiţii pentru reparare şi utilizare. Astfel, 13 obuziere au fost trimise în SUA pentru reparaţii, dar când au fost returnate, s-a dovedit că nu puteau fi folosite în operaţiuni de luptă. Iar acesta este doar un exemplu dintre multe altele, potrivit Meduza.io, cu sediul în Letonia. Dincolo de aspectul militar, observatorii declară că Occidentul este interesat într-o victorie a Ucrainei, întrucât un eşec ar însemna punerea sub semnul întrebării a întregii ordini internaţionale actuale.

Primarul Chirica, judecat de o judecătoare al cărei soț încasează binișor, ca arhitect, de la Primăria Iași
Eveniment

Primarul Chirica, judecat de o judecătoare al cărei soț încasează binișor, ca arhitect, de la Primăria Iași

Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei. Singurul dosar în care Mihai Chirica a fost trimis în judecată de DNA Iași este judecat în Cameră Preliminară de judecătoarea Alina Codreanu, al cărei soț, arhitectul Mihai Codreanu, a încasat bani grei de la Primăria Iași pentru realizarea unor planuri urbanistice în beneficiul municipalității, arată Dezvăluirea. Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei Mai mult decât atât, cu sprijinul lui Mihai Chirica, Codreanu ocupă un loc în comisia de oportunitate, de pe lângă Consiliul Local, adică entitatea care emite primele avize pentru marile planuri urbanistice (blocuri de locuințe, spații de producție și comerciale etc.). În plus, firmele de arhitectură ale lui Codreanu realizează contra cost pentru marii dezvoltatori proiecte și planuri urbanistice care au nevoie de avize semnate de Chirica, dar și de votul consilierilor locali fideli primarului. Cu toate acestea, Alina Codreanu nu s-a gândit până acum să se abțină în acest dosar de corupție, în condițiile în care până acum s-au scurs două termene de judecată. Este vorba despre dosarul "Flux", în care Mihai Chirica, Gabriel Harabagiu și altii sunt acuzați că au emis ilegal certificatul de edificare pentru clădirea pe care firma afaceristului Gheorghe Cheșcu a ridicat-o în Tătărași. Citește și: Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public Magistrații Tribunalului au decis deja că poate să înceapă judecată pe fond. Pentru că vor să trimită dosarul înapoi la DNA, Chirica și ceilalți inculpati au făcut contestație la Curte de Apel Iași. La începutul lunii iunie, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iași la un complet de judecată condus de Alina Codreanu, soția arhitectului Mihai Codreanu.

Uluitor: studenții mediciniști din Iași protestează împotriva obligației de a fi prezenți la 70% din cursuri
Eveniment

Uluitor: studenții mediciniști din Iași protestează împotriva obligației de a fi prezenți la 70% din cursuri

Studenții mediciniști nu vor la cursuri. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi (UMF) a aprobat în Senat o serie de modificări propuse de Consiliul de Administraţie. Studenții mediciniști nu vor la cursuri Potrivit acestora, studenţii vor fi obligaţi să participe la cel puţin 70% din cursurile de la o disciplină pentru a o putea promova. Mai mult, aceştia nu vor avea cum să recupereze sau să refacă orele pierdute, aşa cum este cazul la unele lucrări practice sau laboratoare. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Astfel, dacă nu vor fi prezenţi la ore, studenții nu vor trece anul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cu ce se mai ocupă Iohannis în mijlocul grevei magistraților: le-a amintit ambasadorilor statelor UE la București că România vrea în Schengen
Eveniment

Cu ce se mai ocupă Iohannis în mijlocul grevei magistraților: le-a amintit ambasadorilor statelor UE la București că România vrea în Schengen

Iohannis nu știe de greva magistraților. Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care abordat şi subiectul Schengen, exprimând speranţa că în cursul acestui an va fi adoptată o decizie pozitivă pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie. Iohannis nu știe de greva magistraților "Preşedintele Klaus Iohannis a abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen, care continuă să fie un obiectiv prioritar pentru ţara noastră, reafirmând că România este un partener principial şi de încredere al Uniunii Europene, care acţionează constant şi dedicat pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale. Mulţumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg pentru aderarea ţării noastre la Schengen, preşedintele României a exprimat speranţa că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă în acest sens, cu sprijinul viitoarei Preşedinţii spaniole a Consiliului", informează Administraţia Prezidenţială. În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva Consiliului European din 29 - 30 iunie. Mulțumiri de protocol Şeful statului a adresat mulţumiri Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene într-un context dificil, marcat de continuarea războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele complexe ale acestuia la nivel regional şi global. El a subliniat că România va acţiona în continuare pentru o Uniune Europeană puternică şi rezilientă şi pentru protejarea valorilor şi a intereselor europene comune. Iohannis a evidenţiat şi necesitatea menţinerii capacităţii UE de a oferi răspunsuri pragmatice şi unitare provocărilor actuale, arătând că unitatea europeană reprezintă un semnal extrem de puternic atât pentru parteneri, cât şi pentru cei interesaţi să dezbine Uniunea, a precizat Administraţia Prezidenţială. În acest context, preşedintele s-a referit la recentul Summit al Comunităţii Politice Europene organizat cu succes de Republica Moldova la 1 iunie, evocând mesajul unitar de sprijin pentru Chişinău, precum şi pentru Ucraina transmis cu acest prilej, dar şi reconfirmarea relevanţei strategice a Vecinătăţii Estice şi a regiunii Mării Negre. Sancțiuni anti-Rusia, Moldova, Ucraina În perspectiva discuţiilor care vor avea loc în cadrul reuniunii Consiliului European referitoare la Ucraina, şeful statului a evidenţiat necesitatea menţinerii unui sprijin puternic din partea UE pentru această ţară, cât timp va fi necesar. Preşedintele Iohannis a reamintit că ţara noastră a condamnat ferm atacul forţelor ruse asupra barajului Nova Kahovka. Şeful statului a mai subliniat importanţa celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, salutând acordul asupra acestuia intervenit, miercuri, la Bruxelles, la nivelul ambasadorilor statelor membre. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Klaus Iohannis s-a referit şi la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, pledând, în acest sens, pentru deschiderea anul acesta a negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina. "Având în vedere crizele multiple din ultimii ani şi efectele acestora, preşedintele României a susţinut revitalizarea discuţiilor la nivel european pe tema protecţiei civile, arătând că va ridica acest subiect la Consiliul European de la finele acestei luni, întrucât este necesar un răspuns european unitar şi coordonat în cazul dezastrelor la scară largă, bazat pe un angajament pe termen lung, o mai bună utilizare a resurselor financiare şi o abordare extinsă la nivelul întregii societăţi", arată Administraţia Prezidenţială.

Piedone nu a mai depus declarații de avere și interese din 2020, deși a fost primar. ANI, fără nici o reacție pe subiect
Justiție

Piedone nu a mai depus declarații de avere și interese din 2020, deși a fost primar. ANI, fără nici o reacție pe subiect

Piedone, fără declarații de avere, interese. Ultima declarație de avere, respectiv de interese, au fost depuse de Cristian Popescu Piedone când a devenit primar al Sectorului 5, în 2020. De atunci, Piedone nu a mai depus nici una. Piedone, fără declarații de avere, interese Fostul primar al Sectorului 5 ar fi trebuit să mai depună în 2021 și în 2022 declarații de avere și interese. Pe site-ul Primăriei S5, însă, acestea nu există. Nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate nu apar aceste documente. Inspectorii ANI ar fi trebuit cel puțin să-l amendeze pe Piedone pentru nedepunerea documentelor. Mai mult, conform legii, ar fi putut iniția cercetarea averii acestuia. Nimic de genul acesta nu s-a întâmplat, însă, potrivit site-ului ANI. Care menționează că, în 2016, a sesizat Parchetul General pentru conflict de interese în cazul lui Piedone, pentru perioada când acesta fusese primar al Sectorului 4. În urma acestei sesizări, doi ani mai târziu, Popescu Piedone a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (a acordat contracte pe banii PS4 unor firme în care erau acționari și administratori copiii săi). Citește și: GALERIE FOTO Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie, dar, darnic, nu va cere despăgubiri statului român Potrivit declarației de avere din 2020, Piedone deținea patru terenuri intravilane la Bragadiru, o casă în București (moștenire), cinci autoturisme de colecție și un cont de puțin peste 50.000 de euro.

Fiul lui Joe Biden, Hunter, și-a recunoscut vinovăția în două dosare
Internațional

Fiul lui Joe Biden, Hunter, și-a recunoscut vinovăția în două dosare

Fiul lui Biden se recunoaște vinovat. Hunter Biden, fiul preşedintelui american Joe Biden şi ţintă recurentă a opoziţiei republicane, şi-a recunoscut vinovăţia în două procese federale care îl vizează, a anunţat marţi procurorul responsabil de caz, potrivit AFP. Fiul lui Biden se recunoaște vinovat El a pledat vinovat într-un caz de fraudă federală fiscală pe venit, a detaliat procurorul David Weiss. Hunter Biden, în vârstă de 53 de ani, va ajunge la un acord cu procuratura într-un caz de încălcare a legislaţiei asupra armelor de foc, ceea ce echivalează cu o recunoaştere a culpabilităţii. I se reproşează că ar fi achiziţionat o armă de foc în 2018 pe vremea când abuza de droguri. Fostul preşedinte Donald Trump, implicat într-o serie de dosare cu justiţia, a transmis într-o reacţie pe reţeaua sa "Truth Social" că Hunter Biden a scăpat doar cu o "amendă" şi a susţinut că sistemul judiciar este "defect". Dependența de droguri, descrisă într-o carte Fiul mai mic al preşedintelui american - cel mare, Beau, a decedat în 2015 de un cancer la creier - a descris cu sinceritate problemele sale de dependenţă de droguri într-o carte apărută în primăvara anului 2021. În volum, Hunter Biden, fost avocat şi om de afaceri devenit artist, dădea asigurări că a renunţat la alcool şi la droguri. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Preşedintele american l-a susţinut întotdeauna public şi s-a declarat chiar "mândru" de el într-o dezbatere aprinsă cu rivalul său republican Donald Trump înaintea alegerilor prezidenţiale din 2020. Joe Biden respinge de altfel în bloc acuzaţiile de corupţie ale opoziţiei parlamentare republicane, care îi reproşează lui Hunter Biden că ar fi făcut afaceri dubioase în Ucraina şi în China în timp ce tatăl său era vicepreşedinte. "Fiul meu nu a făcut nimic rău", a spus el într-un interviu acordat în luna mai postului de televiziune MSNBC. "Am încredere în el", adăugase Joe Biden.

Judecătorii intră în grevă pentru că li se taie pensiile speciale. Magistrații de la Tribunalul și Curtea de Apel București se simt "desconsiderați"
Justiție

Judecătorii intră în grevă pentru că li se taie pensiile speciale. Magistrații de la Tribunalul și Curtea de Apel București se simt "desconsiderați"

Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale "Judecătorii Curţii de Apel București, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cuunanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.", se arată în comunicatul CAB. Potrivit acestuia, "Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare. Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, esteconsacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabilpentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile deindependenţă pe care acesta trebuie să le ofere.". "Pensia de serviciu" Un comunicat ceva mai scurt a venit și de la TMB. Potrivit acestuia, "iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor". Rezultatul: un "protest faţă de parcursul procesului legislativ, constând în amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei)". Ministrul Gorghiu invocă un principiu "moral" În replică, noul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, spune că "Ministerul Justiției respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat. Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public. MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar.".

Regii bugetarilor din România: peste 14.000 euro pe lună le intră în buzunar. Culmea, deși sunt judecători CCR, nu de acolo vin cei mai mulți bani
Economie

Regii bugetarilor din România: peste 14.000 euro pe lună le intră în buzunar. Culmea, deși sunt judecători CCR, nu de acolo vin cei mai mulți bani

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră