marți 04 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Antony Blinken îndeamnă Israelul și palestinienii să "să pună capăt ciclului de violenţe"

Războiul palestino-israelian a escaladat . Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a discutat telefonic marţi cu lideri israelieni şi palestinieni pentru a-i îndemna "să pună capăt ciclului de violenţe", după escaladarea din ultimele săptămâni, scrie AFP. În convorbiri separate cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, şi cu ministrul israelian de externe, Yair Lapid, Antony Blinken a subliniat "importanţa de a vedea palestinienii şi israelienii lucrând pentru a pune capăt ciclului de violenţe", a declarat Departamentul de Stat în două comunicate. Războiul palestino-israelian a escaladat El le-a mai cerut ambelor părţi să dea dovadă de "reţinere" şi "să se abţină de la orice acţiune sau declaraţie care să alimenteze escaladarea tensiunilor", inclusiv privind Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est, al treilea loc cel mai sfânt al islamului, dar şi cel mai sfânt loc al iudaismului sub numele său de Muntele Templului. Secretarul de stat american a discutat deja luni cu omologul său iordanian, Ayman Al Safadi, pentru a insista asupra "importanţei păstrării statu-quo-ului istoric" la aceste locuri sfinte administrate de Iordania, dar al căror acces este controlat de statul evreu, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În convorbirea său cu ministrul israelian de externe, Antony Blinken "a reiterat sprijinul de neclintit al guvernului" american "pentru securitatea Israelului şi a condamnat recentele atacuri cu rachete dinspre Fâşia Gaza". Liderului palestinian i-a reafirmat angajamentul "Statele Unite de a îmbunătăţi calitatea vieţii poporului palestinian în mod concret". Violențele dintre cele două state s-au agravat în ultimele săptămâni Antony Blinken a pledat pe lângă cei doi pentru "o soluţie negociată cu două state" care să trăiască unul lângă altul, în pofida unui proces de pace muribund. Aceste violenţe intervin într-un context de tensiuni continue între israelieni şi palestinieni, agravate de patru atacuri comise în Israel între 22 martie şi 7 aprilie, care au făcut 14 morţi în total. În urma acestor atacuri, armata israeliană a desfăşurat mai multe operaţiuni, unele dintre ele soldate cu morţi, în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de statul evreu din 1967, în special în regiuni de unde erau originari unii autori ai atacurilor din Israel. Peste 150 de palestinieni au fost răniţi în altercaţii cu forţele israeliene, vineri şi duminică, pe Esplanada Moscheilor, care au coincis cu sărbătoarea Paştelui evreiesc şi cu luna sfântă a musulmanilor, Ramadan, potrivit AFP.

Antony Blinken îndeamnă Israelul și palestinienii să "să pună capăt ciclului de violenţe"
Rusia a plănuit să invadeze Belarusul după alegeri, susțin oficiali ucraineni
Internațional

Rusia a plănuit să invadeze Belarusul după alegeri, susțin oficiali ucraineni

Rusia voia să invadeze Belarusul. Rusia a planificat o invazie a Belarusului după alegerile contestate din 2020, a susținut departamentul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, publicând documente recent descoperite. Documentele dezvăluie pregătirea Armatei 1 de tancuri a Rusiei pentru invazia și capturarea Belarusului, a susținut marți ministerul. Rusia voia să invadeze Belarusul "După falsificarea alegerilor prezidențiale din Belarus, Federația Rusă a elaborat un plan de invadare și de suprimare a protestelor populare", a susținut agenția ucraineană. "Ocuparea Belarusului a fost planificată sub pretextul evitării implicării Rusiei "în regiunea continentală europeană într-un război regional sau pe scară largă cu statele membre NATO din Occident", potrivit FoxNews. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Ministerul a evidențiat un document intitulat "Legenda planului de regrupare a unităților și unităților militare ale Armatei 1 de tancuri în zona de misiune". Belarus a organizat alegeri prezidențiale duminică, 9 august 2020, iar votul anticipat s-a desfășurat între 4 și 8 august. Comisia Electorală Centrală a raportat că președintele în exercițiu, Alexander Lukașenko, a câștigat alegerile cu puțin peste 80% din voturi. El a câștigat toate alegerile prezidențiale din 1994, însă observatorii internaționali au condamnat trei din cele patru alegeri ca fiind nici libere, nici corecte. Candidata opoziției, Sviatlana Tsikhanouskaya, a susținut că a obținut o victorie decisivă în primul tur cu cel puțin 60% din voturi, iar campania sa a format Consiliul de coordonare pentru a facilita transferul de putere și și-a declarat intenția de a organiza "proteste pe termen lung" împotriva rezultatelor oficiale. Uniunea Europeană a impus sancțiuni oficialilor bieloruși considerați responsabili de "violență, represiune și fraudă electorală".

Iohannis a subliniat la consultările cu Biden importanța creării accelerate a Grupului de luptă în România
Internațional

Iohannis a subliniat la consultările cu Biden importanța creării accelerate a Grupului de luptă în România

Grupul de luptă NATO, vital pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia omologului american, Joe R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Grupul de luptă NATO, vital pentru România Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Sursa citată precizează că liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise. Liderii au evaluat şi strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei. În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale, arată sursa citată. Iohannis condamnă ferm crimele comise de ruși în Ucraina "Preşedintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile", precizează Administraţia Prezidenţială. Şeful statului a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar. El a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre. Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a evidenţiat şi impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră. Totodată, el a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. Şeful statului a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei, care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.

"Dosarul Skoda" se joacă în deplasare. Mihai Chirica și Gheorghe Nichita, împreună peste o lună la Judecătoria Bârlad
Eveniment

"Dosarul Skoda" se joacă în deplasare. Mihai Chirica și Gheorghe Nichita, împreună peste o lună la Judecătoria Bârlad

"Dosarul Skoda" se mută la Judecătoria Bârlad. Cele 60 de volume din dosarul Skoda părăsesc Iaşul şi pleacă la Bârlad unde, pe 16 mai, se va ţine prima şedinţă în această cauză după strămutarea procesului de pe rolul Judecătoriei Iaşi. "Dosarul Skoda" se mută la Judecătoria Bârlad Noul termen în dosarul în care primarul Iaşului, Mihai Chirica, şi fostul primar, Gheorghe Nichita, sunt citaţi în calitate de inculpaţi, a fost stabilit ieri, după ce magistraţii ieşeni au constatat că “prin sentinţa penală nr. 6/23.03.2022 pronunţată în dosarul nr. 133/245/2022 al Curţii de Apel Iaşi s-a admis cererea de strămutare formulată de către inculpatul petent Chirica Mihai, fiind strămutată judecarea cauzei înregistrate sub numărul 1803/245/2021 de pe rolul Judecătoriei Iaşi pe rolul Judecătoriei Bârlad, motiv pentru care instanţa se constată dezinvestită de soluţionarea prezentei cauze". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Mihai Chirica a cerut Curţii de Apel Iaşi, chiar din prima săptămână a anului, să admită strămutarea procesului într-un alt oraş. Apărătorii edilului considerau că Iaşul nu poate asigura condiţiile necesare unei judecăţi imparţiale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Iaşiul, una dintre poveştile noastre de succes", spune fondatorul Wizz Air
Eveniment

"Iaşiul, una dintre poveştile noastre de succes", spune fondatorul Wizz Air

De la două avioane la o poveste de succes. József Váradi, co-fondator al companiei aeriene low-cost Wizz Air şi director executiv al acesteia, explică pentru cititorii Ziarului de Iaşi cum a ajuns de la două avioane la o flotă de 152 de aparate, ce planuri de dezvoltare urmează şi care este locul Iaşiului în strategia de extindere a Wizz. De la două avioane la o poveste de succes La Aeroportul Iaşi va fi construit un terminal de pasageri care va tripla capacitatea aerogării. Ce planuri are compania Wizz Air în continuare la Iaşi? Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Iaşiul este una dintre poveştile noastre de succes din România şi, cu siguranţă, nu ne vom opri aici. Înseamnă o bază importantă pentru Wizz şi, chiar dacă pandemia a stopat planurile noastre de extindere, vedem că traficul de pasageri este într-o tendinţă susţinută de revenire. Pentru moment, zborurile de la Chişinău au fost transferate la Iaşi, dar ne vom întoarce în Republica Moldova. Chiar şi aşa, Iaişul rămâne una dintre cele mai bune pieţe regionale din România şi ne gândim la destinaţii noi, poate să şi extindem baza de aici", a declarat József Váradi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cadrele didactice urmează să primească între 4.000 și 10.000 lei fiecare. Ministerul Educației a calculat greșit modul de acordare a salariilor
Eveniment

Cadrele didactice urmează să primească între 4.000 și 10.000 lei fiecare. Ministerul Educației a calculat greșit modul de acordare a salariilor

Cum se vor acorda banii. Angajaţii din învăţământul preuniversitar din întraga ţară urmează să primească în următorii cinci ani, eşalonat, sume cuprinse între aproximativ 4.000 şi 10.000 de lei, aceşti bani fiind de fapt drepturi salariale neacordate de către Ministerul Educaţiei, care a calculat greşit modul de acordare a salariilor. Cum se vor acorda banii Aceste recalculări vizează salariile din perioada 2017 – 2021, iar angajaţii din învăţământul preuniversitar vor primi în următoarele aproximativ 90 de zile 5% din valoarea acestor drepturi neacordate. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Practic, la un calcul simplu, este vorba de sume cuprinse între 300 şi 500 de lei. Sindicatele din învăţământ atrag însă atenţia că la aceste sume nu este luată în considerare inflaţia sau dobânda, iar sumele ar trebui să fie cu 20 sau 30% mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia a început următoarea etapă a "campaniei militare" în Ucraina, anunță Lavrov
Internațional

Rusia a început următoarea etapă a "campaniei militare" în Ucraina, anunță Lavrov

A doua etapă a războiului din Ucraina. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că următoarea fază a "campaniei militare" a Rusiei în Ucraina a început, centrată pe "eliberarea completă" a regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk, transmite EFE. A doua etapă a războiului din Ucraina "Operaţiunea în estul Ucrainei are ca obiectiv, aşa cum s-a anunţat deja, eliberarea completă a republicilor Doneţk şi Lugansk. Această operaţiune va continua, următoarea fază a acestei operaţiuni începe", a declarat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu la postul de televiziune India Today, difuzat de instituţia pe care o conduce, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Şi mi se pare că va fi un moment important al acestei operaţiuni speciale", a adăugat Lavrov, primul înalt oficial din Rusia care confirmă public că marea bătălie a Rusiei pentru Donbas a început, notează EFE. La rândul său, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a declarat că forţele ruse pun în aplicare în mod metodic planul "de a elibera republicile populare Doneţk şi Lugansk" din provincia Donbas, a relatat RIA, citată de Reuters. Potrivit sursei citate, Şoigu a mai spus că evenimentele din ultimele luni demonstrează cât de important este pentru Rusia să continue să-şi perfecţioneze armata.

Poliția investighează incendiul de la biserica ortodoxă rusă din Paris
Internațional

Poliția investighează incendiul de la biserica ortodoxă rusă din Paris

Acte de vandalism în Paris. Poliția franceză a început o anchetă privind cauza incendiului care a devastat o mică biserică ortodoxă rusă din centrul Parisului în duminica Paștelui, a anunțat Departamentul de pompieri din Paris. Aproximativ 60 de pompieri au fost trimiși la biserică pe 17 aprilie pentru a stinge incendiul care a izbucnit la Saint-Seraphin-de-Sarov, în arondismentul (districtul) 15 din Paris, a declarat un purtător de cuvânt al pompierilor din Paris. S-au înregistrat pagube importante, dar nu s-au înregistrat victime. Acte de vandalism în Paris Experții de la prefectura de poliție din Paris cercetează acum dacă cauza incendiului a fost accidentală sau dacă a fost provocat intenționat, a precizat acesta, potrivit Reuters. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Pagubele sunt foarte importante", a precizat biserica pe pagina sa de Facebook. "Antimins (pânza de altar) și epitaphion (imaginea icoanei lui Hristos) sunt intacte. Aproape tot restul a ars". De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, mai multe instituții asociate cu Rusia în Franța, inclusiv un centru artistic rusesc din Paris, au fost vizate de acte de vandalism.

Prețul gazelor naturale a revenit la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina
Internațional

Prețul gazelor naturale a revenit la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina

Prețul gazelor a scăzut considerabil. Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa şi-au continuat marţi declinul, coborând la cel mai scăzut nivel înregistrat de la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe fondul încălzirii vremii şi al semnalelor de la Kremlin că plata în ruble este aşteptată abia în luna următoare, transmite Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au coborât marţi dimineaţa chiar şi cu 12%, până la 84 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie, cu o zi înainte de debutul invadării Ucrainei. Marţi a fost a doua şedinţă consecutivă de scădere a preţurilor, după declinul de 9,2% înregistrat în ziua de 14 aprilie, înaintea vacanţei de Paşte. Prețul gazelor a scăzut considerabil Piaţa europeană s-a concentrat pe evoluţia livrărilor de gaze din Rusia, principalul său furnizor, în special după ce luna trecută preşedintele Vladimir Putin a anunţat că ţările ostile vor trebui să plătească în ruble pentru gazele ruseşti, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a spus luni că "mai este timp" pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie, deoarece aceste plăţi ajung la scadenţă undeva în luna mai. Peskov nu a dorit să comenteze dacă există clienţi care au acceptat să plătească în ruble şi au înfiinţat conturile bancare cerute de Putin. În paralel, analiştii de la firma Maxar au prognozat că temperaturile peste medie din sud-est-ul Europei se vor extinde săptămâna viitoare şi spre mijlocul continentului. Aceste evoluţii ar urma să reducă o parte din presiunile asupra cererii de gaze naturale. "Preţul gazelor naturale a scăzut pe măsură ce fundamentele pe termen scurt s-au relaxat", susţine Edmund Siau, analist şef pentru gaze şi GNL la firma de consultanţă FGE. Distrugerea cererii şi trecerea la gaze lichefiate au redus presiunile la adresa preţurilor europene la gaze naturale însă planează în continuare spectrul competiţiei din Asia. "Traderii se întreabă ce va face Asia cu carantinele din China şi care est planul pentru refacerea stocurilor înainte de venirea iernii", a spus Edmund Siau.

Forțele ruse din Donbas dau asaltul final asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol
Internațional

Forțele ruse din Donbas dau asaltul final asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului. Forţele proruse din Donbas, în estul Ucrainei, au început marţi asaltul asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol, ultimul punct de rezistenţă din acest oraş ucrainean care este sub asediu de mai bine de o lună şi jumătate, transmite EFE. "Din câte ştiu eu, unele grupuri de asalt, alese special pentru această misiune, şi-au început deja activitatea şi, pentru aceasta, ne ajută şi Federaţia Rusă, cu aviaţia şi artileria sa", a declarat purtătorul de cuvânt al miliţiilor din autoproclamata republică populară Doneţk, Eduard Basurin. Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului Forţele proruse controlează toate cartierele rezidenţiale din Mariupol, a mai spus Basurin, intervievat de televiziunea de stat rusă. El şi-a exprimat speranţa că forţele ucrainene baricadate în oţelăria Azovstal se vor preda în curând, potrivit Agerpres. Forţele proruse au ca obiectiv "să elibereze" oţelăria cât mai repede cu putinţă, a declarat un alt separatist, Denis Puşilin, citat de RIA, transmite Reuters. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au lovit 1.260 de ţinte în Ucraina în timpul nopţii şi că au doborât un MiG-29 ucrainean în regiunea Doneţk. La sfârşitul săptămânii trecute, Rusia a dat un ultimatum apărătorilor Mariupolului să predea armele şi vor fi lăsaţi în viaţă, însă forţele ucrainene au refuzat să capituleze şi au promis să lupte până la capăt. Potrivit autorităţilor ucrainene, alături de militari, în oţelăria Azovstal sunt şi circa o mie de civili, între care femei şi copii, iar circa 100.000 de locuitori se află în alte zone din oraşul portuar. În schimb, Moscova respinge ideea că în oţelărie s-ar adăposti şi civili şi dă asigurări că atacurile sale vizează exclusiv grupări armate ucrainene.

Parlamentul italian a decis în unanimitate că va trimite arme în Ucraina
Internațional

Parlamentul italian a decis în unanimitate că va trimite arme în Ucraina

Italia va trimite arme în Ucraina. Parlamentul italian a aprobat livrări de arme către Ucraina, a declarat premierul Mario Draghi într-un interviu acordat Corriere della Sera, relatează Ukrinform. "Decizia de a trimite arme a fost luată în parlament aproape în unanimitate. Termenii problemei sunt clari: pe de o parte, sunt oamenii care au fost atacați, pe de altă parte - armata agresorului", a declarat Draghi. Italia va trimite arme în Ucraina Sancțiunile împotriva Rusiei sunt necesare pentru a slăbi agresorul, dar nu pot opri trupele pe termen scurt, a adăugat Draghi. Prin urmare, potrivit șefului guvernului, ucrainenii trebuie ajutați direct cu arme. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "A nu face acest lucru ar echivala cu a le spune: predați-vă, acceptați sclavia și subjugarea - un mesaj care contravine valorilor noastre europene de solidaritate. În schimb, vrem să le permitem ucrainenilor să se apere singuri", a declarat Draghi. Premierul italian spune că la început a crezut că Rusia va obține o victorie rapidă, dar acum "nu există semne că poporul ucrainean va putea accepta ocupația rusă".

Josep Borrell: "Rusia distruge patrimoniul cultural al Ucrainei"
Internațional

Josep Borrell: "Rusia distruge <în mod intenţionat> patrimoniul cultural al Ucrainei"

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean. Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge "în mod intenţionat" patrimoniul cultural al Ucrainei în timpul invaziei acestei ţări care a început la 24 februarie, relatează EFE. Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean "Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", notează Borrell pe contul său oficial de Twitter. Cultura ucraineană este "parte importantă a patrimoniului european", subliniază Borrell. Prin urmare, el a asigurat că UE "sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război", potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Înaltul oficial european a menţionat în mesajul său campania comunitară #ArtVsWar, al cărui obiectiv este de a conştientiza asupra nivelului de distrugere a patrimoniului cultural, a obiectivelor şi a iniţiativelor culturale ca urmare a unui conflict militar. În Ucraina "cultura este azi prezentă graţie curajului unui popor viteaz capabil să combată ameninţările continue de distrugere", a declarat la rândul său Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE). Kievul a dispus acoperirea principalelor monumente cu saci de nisip pentru a încerca să evite deteriorarea lor de bombardamentele sau de gloanţele ruseşti.

Brigada rusă acuzată de crime de război de la Bucha a primit un titlu onorific din partea lui Putin
Internațional

Brigada rusă acuzată de crime de război de la Bucha a primit un titlu onorific din partea lui Putin

Criminalii din Bucha decorați de Putin. O brigadă acuzată de comiterea de crime de război în orașul ucrainean Bucha a primit un titlu onorific din partea președintelui rus Vladimir Putin. Într-o scrisoare semnată luni, Putin a felicitat Brigada 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate din Rusia pentru "marele lor eroism și curaj" și a acordat unității titlul de "Gărzi" pentru "protejarea suveranității Rusiei". Criminalii din Bucha, decorați de Putin "Această înaltă distincție vă recunoaște meritele deosebite, marele eroism și curaj în apărarea patriei voastre și în protejarea suveranității și intereselor naționale ale Rusiei", a spus Putin în scrisoare."Prin acțiunile istețe și îndrăznețe din timpul operațiunii militare speciale din Ucraina, personalul unității a devenit un model de urmat în îndeplinirea datoriei militare, curaj, devotament și profesionalism". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Într-o declarație emisă la 4 aprilie, Ministerul ucrainean al Apărării i-a numit pe militarii Brigăzii 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate drept criminali de război direct implicați în atrocitățile comise împotriva civililor din Bucha, potrivit CNN. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia pentru aceste crime și a cerut Moscovei să înceteze să mai comită "crime de război". Kremlinul a negat orice implicare în masacrele în masă, reiterând în același timp afirmațiile nefondate potrivit cărora imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din București sunt false. În timpul unei vizite la Bucha și Borodyanka săptămâna trecută, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat că există "motive rezonabile de a crede că sunt comise crime care țin de jurisdicția CPI".

Macron: Discuțiile cu Putin au intrat în impas după descoperirea masacrelor comise de ruși în Ucraina
Internațional

Macron: Discuțiile cu Putin au intrat în impas după descoperirea masacrelor comise de ruși în Ucraina

Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron. Preşedintele francez Emmanuel Macron, care candidează pentru un nou mandat şi se va confrunta în turul doi al scrutinului prezidenţial în 24 aprilie cu rivala sa de extrema dreaptă Marine Le Pen, a declarat luni că dialogul său cu şeful statului rus, Vladimir Putin, a intrat în impas după descoperirea masacrelor în Ucraina, relatează Reuters. Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron "După masacrele pe care le-am descoperit la Bucea şi în alte oraşe, războiul a luat o turnură diferită, aşadar de atunci nu am mai vorbit direct cu el, dar nu exclud să o fac pe viitor", a declarat Emmanuel Macron la postul de televiziune France 5, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Rusia a calificat acuzaţiile potrivit cărora trupele sale au executat civili la Bucea în perioada în care au controlat oraşul drept "un fals monstruos" cu scopul de a denigra armata rusă. Întrebat de ce nu urmează exemplul altor lideri europeni care au mers la Kiev, Macron a spus că o demonstraţie în sine de sprijin nu a fost necesară după invazia Rusiei în 24 februarie în Ucraina. "Mă voi duce la Kiev, dar voi merge pentru a contribui cu ceva util, nu doar pentru a-mi demonstra pur şi simplu sprijinul", a afirmat preşedintele în exerciţiu francez, indicând că de la începutul invaziei ruse în Ucraina el a vorbit de 40 de ori la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kremlinul susţine că şi-a lansat "operaţiunea militară specială" pentru demilitarizarea şi "eliberarea" Ucrainei de extremişti naţionalişti. Ucraina şi Occidentul afirmă că Rusia a lansat un război de agresiune neprovocat.

Rușii reinstaurează regimul sovietic în Ucraina. Statuia lui Lenin se întoarce la Henichesk, un oraș din apropierea Crimeei
Internațional

Rușii reinstaurează regimul sovietic în Ucraina. Statuia lui Lenin se întoarce la Henichesk, un oraș din apropierea Crimeei

Steaguri roșii și monumente din epoca sovietică. O statuie a fostului lider sovietic Vladimir Lenin a fost ridicată în orașul Henichesk, din Ucraina, ocupat de Rusia, după cum arată fotografiile postate luni pe rețelele de socializare, la aproape șapte ani după ce una a fost îndepărtată ca parte a eforturilor de "decomunizare". Orașul Henichesk se află pe malul Mării Azov, în provincia Kherson, la nord de granița cu Crimeea anexată de Rusia. Steaguri roșii și monumente din epoca sovietică Trei fotografii, postate pe Facebook, arată noua statuie a lui Lenin în fața clădirii consiliului regional. Pe acoperișul clădirii se vede un steag rusesc. Statuia originală a lui Lenin din fața clădirii guvernamentale a fost demontată prin ordinul consiliului municipal la 16 iulie 2015, arată înregistrări video și știri locale. Potrivit acestor rapoarte, Henichesk a fost unul dintre ultimele orașe din regiune care a avut o statuie a lui Lenin, potrivit CNN. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Iuri Sobolevsky, deputat regional ucrainean pentru Kherson, a confirmat noua statuie într-o postare pe Facebook. "Orcii din regiunea Kherson își continuă experimentele de a se muta înapoi în timp", a scris Sobolevsky, folosind un termen de argou pentru soldații ruși. "Steaguri roșii, monumente din epoca sovietică. Și toate acestea pe fundalul unei crize umanitare care se agravează, al suprimării severe a disidenței și al manifestărilor de poziție civică. Motivul lor este absolut transparent - ei [acționează ca niște paraziți] pe sentimentele nostalgice ale populației", a scris Sobolevsky.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră