marți 04 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Pentagonul neagă că ar fi ajutat Ucraina să țintească generalii ruși din teatrul de război

Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși. Departamentul american al Apărării a negat joi furnizarea de informaţii care le-au permis forţelor ucrainene să vizeze ofiţeri ruşi cu grad înalt în apropierea frontului, după cum a raportat New York Times, notează AFP. Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii "pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși Dar, a adăugat el, "nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană". Informaţii comunicate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde crucisătorul Moskva, a afirmat canalul american NBC. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Potrivit unor responsabili anonimi citaţi de canal, forţele ucrainene le-au cerut americanilor informaţii referitoare la o navă aflată în Marea Neagră. Americanii ar fi identificat atunci bastimentul drept Moskva şi ar fi precizat poziţia sa, potrivit Agerpres. Contrar afirmaţiilor Pentagonului, New York Times a afirmat miercuri, citând surse anonime din cadrul serviciilor americane, că informaţiile furnizate de Statele Unite armatei ucrainene au permis ţintirea mai multor generali ruşi în apropierea liniei frontului. Citând mai mulţi înalţi responsabili americani, jurnalul a declarat că dintre cei peste zece generali ruşi ucişi de forţele ucrainene, "mulţi" au fost ţintiţi cu ajutorul serviciilor americane de informaţii. Consiliul Naţional de Securitate al SUA (NSC) a calificat deja "iresponsabilă" afirmaţia conform căreia Statele Unite ajută Ucraina să ucidă generali ruşi. "Statele Unite furnizează informaţii despre câmpul de luptă pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara", a declarat pentru AFP într-un e-mail purtătoarea de cuvânt a NSC, Adrienne Watson. "Nu furnizăm informaţii cu intenţia de a ucide generali ruşi", a subliniat ea. Eforturile de informaţii ale Washingtonului pentru a ajuta Ucraina s-au "concentrat pe determinarea locaţiei şi a altor detalii despre cartierele generale mobile ale armatei ruse, care se deplasează regulat", a scris New York Times.

Pentagonul neagă că ar fi ajutat Ucraina să țintească generalii ruși din teatrul de război
Marșul "Pride", aprobat de Primăria Iași. Când va avea loc evenimentul minorităților sexuale
Eveniment

Marșul "Pride", aprobat de Primăria Iași. Când va avea loc evenimentul minorităților sexuale

Marşului Iaşi Pride a fost aprobat de Primăria Iaşi. Anul trecut, la primul marş de la Iaşi al acestei asociaţii de apărare a drepturilor minorităţilor sexuale, participarea a fost una restrânsă, fiind în perioada restricţiilor pandemice. În ciuda acestora, atunci a avut loc simultan şi un anti-protest al unei comunităţi creştine locale. Marşului Iaşi Pride a fost aprobat de Primăria Iaşi Marşul Iaşi Pride va avea loc anul acesta pe data de 5 iunie, începând cu ora 16. Evenimentul va avea ca punct de plecare corpul A al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi se va finaliza în faţa Palatului Culturii. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Evenimentul este organizat de Asociaţia Rise OUT în baza dreptului fundamental la liberă întrunire şi asociere, pe care comunitatea LGBTQ şi-l exercită sub protecţia Constituţiei României. Solicitarea privind organizarea Marşului Iaşi Pride a fost aprobat de Primăria Municipiului Iaşi la data de 3 mai 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Calendarul extinderii Aeroportului Iași: o investiţie de 70 milioane euro. Cel mai mare după Otopeni
Eveniment

Calendarul extinderii Aeroportului Iași: o investiţie de 70 milioane euro. Cel mai mare după Otopeni

Începe construcția T4 al Aeroportului Iași. Ieri a fost semnat contractul de finanţare, săptămâna viitoare va fi parafat cel cu firma constructoare, iar la toamnă va putea să înceapă realizarea terminalului de pasageri T4. "Va fi cel mai mare din ţară, după Otopeni", spune şeful Aerogării ieşene. Începe construcția T4 al Aeroportului Iași Primul contract în proiectul extinderii infrastructurii aeroportuare a fost semnat ieri la Casa Pătrată. Este vorba de finanţarea construirii terminalului de pasageri T4, a extinderii parcării şi a refacerii căilor de acces în incinta aerogării, cu un total de 447,27 milioane de lei (inclusiv TVA). Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Valoarea totală eligibilă este de 303,25 milioane de lei (respectiv puţin peste 60 de milioane de euro), din care suma acordată prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 257 de milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iașiul va avea un mega cartier de "zgârie nori" la numai trei km de centrul oraşului
Eveniment

Iașiul va avea un mega cartier de "zgârie nori" la numai trei km de centrul oraşului

Noul cartier de "zgârie nori" din zona industrială. Una dintre cele mai anoste zone actuale ale municipiului Iaşi ar urma să devină, în câţiva ani, un cartier absolut de nerecunoscut. Potrivit planurilor unor entităţi private, avizate deja la nivel de Primărie, perimetrul delimitat de intersecţia Calea Chişinăului - Primăverii, Dedeman, intersecţia Baza 3 şi Podul Tudor Vladimirescu, acum invadat în mare măsură de ruine industriale, va suferi modificări importante din punct de vedere urbanistic. Noul cartier de "zgârie nori" din zona industrială Printre numeroase alte edificii cu funcţiuni diverse, perimetrul va fi “presărat” de mai multe clădiri de înălţimi fără precedent acum în Iaşi: de 22, 23, 25 şi chiar 26 de etaje. “Ziarul de IaşI” publică astăzi planurile urbanistice pentru această zonă în plină expansiune. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Una dintre cele mai înalte unităţi de cazare din Iaşi va fi construită la 3 km de centrul oraşului. Hotel Orizont SRL a iniţiat un plan urbanistic zonal pentru construirea unui apart-hotel la intersecţia dintre Calea Chişinăului şi bld. Tudor Vladimirescu, lângă actualul magazin Leroy Merlin. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul
Internațional

Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul

Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal. Armata ucraineană a anunţat că luptele continuă la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei), unde Rusia "încearcă să-i anihileze" pe ultimii apărători din oţelărie, chiar dacă a anunţat o încetare a focului unilaterală începând de joi dimineaţă, relatează AFP. "Ocupanţii ruşi sunt ocupaţi cu blocarea şi încercarea de a anihila unităţile ucrainene din interiorul Azovstal", indică într-un comunicat joi dimineaţă armata ucraineană. Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal Trupele Moscovei, potrivit acesteia, "şi-au reluat ofensiva cu sprijinul avioanelor pentru a prelua controlul asupra combinatului". Acest comunicat intervine în timp ce Moscova a anunţat miercuri seara că forţele sale vor înceta focul timp de trei zile consecutiv, începând de joi 05:00 GMT, pentru a permite evacuarea civililor în continuare prezenţi la Azovstal, în jur de 200 de persoane, potrivit primarului Mariupolului, Vadim Boicenko, potrivit Agerpres. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, care conduce apărarea de la combinat, a indicat la rândul său într-o înregistrare video difuzată miercuri seara că forţele ruse au reuşit să intre în oţelărie unde au loc "lupte violente şi sângeroase". "De două zile, inamicul a reuşit să intre în incinta combinatului", a afirmat el în înregistrarea video publicată pe Telegram. "Sunt mândru de soldaţii mei, care depun eforturi supraomeneşti pentru a rezista asaltului inamic. Sunt recunoscător lumii întregi pentru sprijinul colosal acordat garnizoanei din Mariupol. Soldaţii noştri merită aceasta", a adăugat el. Combinatul siderurgic Azovstal, un imens complex străbătut de reţele subterane, este ultima redută a rezistenţei ucrainene în faţa armatei ruse, care asediază acest port strategic de la Marea Azov de la începutul lunii martie. Predarea sau capitularea acesteia va fi o victorie importantă pentru Moscova, notează AFP. Primarul Vadim Boicenko a cerut joi continuarea evacuărilor din oraş, efectuate cu ajutorul Naţiunilor Unite şi al Crucii Roşii. "Luptăm împreună pentru a salva fiecare persoană, fiecare locuitor al Mariupolului", a spus el.

Șefa ONAC, urmărită penal de DNA în legătură cu achizițiile de măști anti-Covid
Eveniment

Șefa ONAC, urmărită penal de DNA în legătură cu achizițiile de măști anti-Covid

Achiziţie nelegală de 1,7 milioane de măşti de protecţie. Cornelia Nagy, preşedintele Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC), este urmărită penal de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de achiziţia nelegală a 1,7 milioane de măşti de protecţie la începutul pandemiei de COVID-19. Achiziţie nelegală de 1,7 milioane de măşti de protecţie În acelaşi dosar, a fost pusă sub acuzare Iona Mădălina Hohan (fostă Deaconeasa), consilier achiziţii publice în cadrul ONAC, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, foloase necuvenite. De asemenea, în cauză s-a mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de SC ROMWINE&COFFE SRL şi faţă de alte persoane, administratori de societăţi comerciale, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de trafic de influenţă, spălarea banilor, infracţiuni de fals şi înşelăciune. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Potrivit unui comunicat al DNA, în prezenta cauză penală se desfăşoară cercetări cu privire la modalitatea presupus nelegală în care, în cursul anului 2020, la începutul pandemiei de COVID-19, a fost încheiat un contract cadru de achiziţii publice de măşti de protecţie, în valoare de peste 50 de milioane lei, potrivit Agerpres. În acest context, Cornelia Nagy, în calitate de preşedinte al ONAC, şi Iona Mădălina Hohan (fostă Deaconeasa), în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin încălcarea legislaţiei, ar fi semnat în cursul lunii martie 2020 un acord cadru între instituţia pe care o reprezentau şi firma SC ROMWINE&COFFE SRL, prin care era vizată achiziţia a 1.750.000 măşti de protecţie. În demersurile lor, cele două reprezentante ale ONAC ar fi fost determinate de cei doi oameni de afaceri care controlau firma ROMWINE&COFFE SRL şi de administratorul acesteia, care, împreună, s-ar fi înţeles să interpună firma în procedura de atribuire a contractului finanţat din bani publici, deşi cunoşteau că respectiva firmă nu are capacitatea tehnică şi financiară să onoreze acordul cadru. Cum SC ROMWINE&COFFE SRL nu avea capacitatea să respecte clauzele contractuale (livrarea la timp a măştilor), ar fi fost falsificate mai multe documente care i-ar fi permis acesteia să evite plata către statul român a unor penalităţi în valoare de 12.786.706 lei. Pentru a se asigura de obţinerea/derularea în bune condiţii a contractelor de achiziţii publice cu materiale sanitare, unul dintre suspecţi ar fi achitat unei alte persoane, suspect în cauză, sub forma unui contract de reprezentare consultanţă şi prestări servicii - intermediere, suma de 568.820 lei. "Prin activităţile descrise mai sus ar fi fost vătămate interesele societăţilor participante în cadrul procedurii şi ale instituţiilor publice implicate în acţiunile de prevenire şi răspuns împotriva infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 cărora le erau destinate materialele de protecţie. Concomitent s-ar fi obţinut un folos necuvenit în sumă totală de 22.906.031 lei pentru societăţile controlate de suspecţi (atât pentru cea care a încheiat contractele de mai sus, cât şi pentru firmele interpuse).

Forțele ruse au pierdut aproximativ 24.700 de soldați în Ucraina, 1.092 tancuri și 196 de avioave, transmit autoritățile de la Kiev
Internațional

Forțele ruse au pierdut aproximativ 24.700 de soldați în Ucraina, 1.092 tancuri și 196 de avioave, transmit autoritățile de la Kiev

Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina. Apărătorii ucraineni au ucis deja aproximativ 24.700 de soldați ruși de când a început invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina Potrivit comunicatului, inamicul a suferit cele mai mari pierderi în ultima zi în zona Popasna, potrivit Ukrinform Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Între 24 februarie și 5 mai, inamicul a pierdut, de asemenea: 1.092 de tancuri2.651 de vehicule blindate de luptă499 de sisteme de artilerie 169 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple 83 de sisteme de luptă antiaeriană 196 de avioane 155 de elicoptere 1.907 autovehicule și cisterne de combustibil 10 nave 312 de vehicule aeriene fără pilot 38 de unități de unități speciale 89 de rachete de croazieră. Rusia nu a reușit să atingă niciunul dintre obiectivele sale inițiale stabilite înainte de începerea unei invazii masive în Ucraina și "a pierdut deja războiul din Ucraina" în ceea ce privește propria percepție a victorie, spune secretarului de presă al Casei Albe, Jen Psaki.

O femeie din China a fost găsită în viață după șase zile petrecute sub dărămăturile unei clădiri prabușite
Internațional

O femeie din China a fost găsită în viață după șase zile petrecute sub dărămăturile unei clădiri prabușite

Salvată de sub dărămături. O femeie a fost salvată joi în oraşul chinez Changsha (centrul ţării) după ce a supravieţuit timp de şase zile sub dărâmăturile unei clădiri care s-a prăbușit pe 29 aprilie, potrivit Agerpres. Femeia, captivă sub dărâmături 132 de ore înainte de a fi salvată, este cea de-a zecea supravieţuitoare a dezastrului care s-a soldat până în prezent cu cinci morţi, în timp ce alte zeci de persoane sunt date dispărute. Salvată de sub dărămături Echipa de salvare a detectat semne de viaţă prin metode tradiţionale, lovind obiecte, strigând sau cu ajutorul câinilor dresaţi, utilizând totodată mijloace speciale de intervenţie, precum drone sau detectori de semne vitale, a explicat Liang Buge, expert al echipei de intervenţie. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Cel puţin nouă persoane au fost arestate în legătură cu prăbuşirea imobilului, printre care proprietarul clădirii, acuzat de nerespectarea reglementărilor de construcţie şi de comiterea altor infracţiuni. În imobilul de opt etaje, în care fuseseră efectuate modificări de structură, funcţionau magazine, un restaurant, o cafenea, un hotel de familie şi mai multe apartamente, potrivit agenţiei oficiale de ştiri Xinhua. Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a cerut anchetarea faptelor şi a lansat o campanie naţională de reducere a riscurilor prezentate de clădirile construite în regie proprie. În ultimii ani s-au prăbuşit mai multe imobile în China, precum hotelul din provincia Fujian din martie 2020, în care şi-au pierdut viaţa 29 de persoane, sau o altă clădire din zona turistică Jiangsu, în care au murit 17 persoane, în iulie anul trecut.

Biden va discuta săptămâna aceasta cu liderii G7 despre noi sancțiuni împotriva Rusiei
Internațional

Biden va discuta săptămâna aceasta cu liderii G7 despre noi sancțiuni împotriva Rusiei

Noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat miercuri că va discuta cu alți lideri din Grupul celor șapte economii avansate în această săptămână despre posibile sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei din cauza războiului său continuu și tot mai intens din Ucraina. Noi sancțiuni împotriva Rusiei Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că Statele Unite se află în discuții constante cu partenerii săi cu privire la sancțiuni suplimentare și că ar putea lua "măsuri suplimentare" pentru a exercita presiuni asupra Moscovei. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii La o conferință organizată de Wall Street Journal, Yellen a subliniat că este posibil să se ia măsuri suplimentare "dacă Rusia continuă acest război împotriva Ucrainei". Biden a declarat reporterilor: "Suntem întotdeauna deschiși la sancțiuni suplimentare" atunci când a fost întrebat despre planurile SUA după ce Uniunea Europeană a propus cele mai dure sancțiuni de până acum împotriva Rusiei, inclusiv un embargo petrolier eșalonat. "Voi vorbi cu membrii G7 în această săptămână despre ceea ce vom face sau nu vom face", a adăugat Biden. Casa Albă a refuzat să precizeze când va vorbi Biden cu liderii celorlalte țări din G7 - Marea Britanie, Franța, Germania, Japonia, Canada și Italia. Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a refuzat să numească orice oligarhi potențiali care ar putea fi adăugați pe lista de sancțiuni americane, dar a declarat că Statele Unite continuă să își analizeze opțiunile. "Aș spune că nimeni nu este la adăpost de sancțiunile noastre", a spus ea.

Forțele ucrainene au respins toate atacurile din regiunile Luhansk și Donețk, transmite Statul Major General al Ucrainei
Internațional

Forțele ucrainene au respins toate atacurile din regiunile Luhansk și Donețk, transmite Statul Major General al Ucrainei

Atacurile rusești din Luhansk și Donețk au fost respinse. Forțele armate ucrainene spun că rușii nu au avut "niciun succes" în eforturile de a străpunge liniile de front din regiunile Luhansk și Donețk în ultimele 24 de ore. Statul Major General al Ucrainei a declarat: "Zonele Lyman, Severodonetsk și Popasna. Unitățile inamice încearcă să desfășoare operațiuni ofensive; fără succes". Atacurile rusești din Luhansk și Donețk au fost respinse Toate cele trei orașe se află în prima linie a unei ofensive rusești pe mai multe fronturi pentru a cuceri regiunile Donețk și Luhansk. Statul Major General a declarat că un total de 11 atacuri au fost respinse. Unii soldați ruși au refuzat să ia parte la noi ostilități, potrivit Statului Major General. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii "Un număr de militari ai Brigăzii 38 de pușcași motorizați separați din cadrul Armatei 35 All-Military a Districtului Militar de Est, după ce au fost duși în zona de recuperare, au refuzat să continue să participe la ostilitățile din Ucraina din cauza pierderilor semnificative de personal", a declarat acesta. Acțiunile rusești par să fi fost în mare parte tiruri de rachete și artilerie în ultimele 24 de ore. Autoritățile locale din Kramatorsk, un oraș din regiunea Donețk, au declarat că șase persoane au fost rănite și au avut nevoie de tratament spitalicesc în urma unui atac cu rachete în cursul nopții. Cel puțin trei clădiri, o școală și o grădiniță au fost grav avariate. Luptele continuă pe frontul de sud Administrația militară regională din Zaporoije a declarat că "situația militară nu s-a schimbat semnificativ. Luptele au loc în jurul Huliaipole și de-a lungul întregii linii de contact. Rușii au până la 13 grupuri tactice de batalioane în zonă". Huliaipole a cunoscut bombardamente de cel puțin două săptămâni, la fel ca și Polohy, unde o femeie a murit din cauza rănilor provocate de șrapnel, potrivit autorităților Ucrainenii susțin că au recâștigat așezări de-a lungul graniței dintre regiunile Mykolayiv și Kherson.

Ucraina afirmă că ofensiva rusă asupra uzinei Azovstal a fost reluată. S-au pierdut contactele cu luptătorii ucraineni
Internațional

Ucraina afirmă că ofensiva rusă asupra uzinei Azovstal a fost reluată. S-au pierdut contactele cu luptătorii ucraineni

Rusia continuă ofensiva asupra uzinei Azovstal. Rusia a declarat că va pune în aplicare o încetare a focului timp de trei zile începând de joi pentru a permite mai multe evacuări de civili de la uzina Azovstal din orașul asediat Mariupol. "Forțele armate rusești vor deschide între orele 8.00 și 18.00, în zilele de 5, 6 și 7 mai, un coridor umanitar de pe teritoriul uzinei metalurgice Azovstal pentru evacuarea civililor", a declarat miercuri Ministerul Apărării. Rusia continuă ofensiva asupra uzinei Azovstal "În această perioadă, forțele armate ruse și formațiunile din Republica Populară Donețk vor înceta unilateral orice ostilitate", a adăugat ministerul. Cu toate acestea, Ucraina a afirmat că Rusia și-a reluat ofensiva asupra Mariupol pentru a prelua controlul asupra uzinei, precizând că luptele grele continuă, potrivit The Guardian. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii https://twitter.com/GlasnostGone/status/1521909627511881730 Ocupanții ruși își concentrează eforturile pentru a bloca și a încerca să distrugă unitățile ucrainene staționate în zona combinatului siderurgic Azovstal, au declarat oficialii într-un raport recent publicat de statul major general al forțelor armate ucrainene. Contactul cu apărătorii ucraineni de la uzina siderurgică Azovstal a fost pierdut Contactul cu apărătorii ucraineni de la uzina siderurgică Azovstal a fost pierdut și nu este clar în acest moment ce se întâmplă acolo, a declarat primarul din Mariupol, Vadym Boichenko. Întrebat de prezentator dacă este posibilă o adevărată străpungere la Azovstal și cât de puternică este această structură, Boichenko a spus: "Din păcate, astăzi s-a pierdut contactul cu băieții. Nu există niciun contact pentru a înțelege ce se întâmplă acolo, dacă sunt ei în siguranță sau nu. Am fost în contact ieri, dar astăzi, din păcate, nu pot comenta nimic. Ne rugăm pentru băieții noștri eroici și le mulțumesc pentru fapta pe care au făcut-o astăzi pentru întreaga noastră țară - au ținut inamicul la distanță și ne-au dat mai mult timp pentru a ne pregăti. Și ei sunt adevărați, curajoși și eroici apărători ai Mariupolului. Le mulțumim pentru asta". El a reamintit că în orașul-port asediat au loc lupte grele în fiecare zi pe teritoriul "cetății noastre Azovstal". "Băieți curajoși apără această fortăreață. Dar este foarte dificil, pentru că ei [forțele rusești] bombardează această fortăreață cu artilerie grea, tancuri și avioane. Navele trag, de asemenea, asupra acestei fortărețe. Dar trebuie să înțelegem că localnicii, civilii stau acolo astăzi", a adăugat Boichenko.

SUA a furnizat informații Ucrainei care au ajutat la uciderea mai multor generali ruși
Internațional

SUA a furnizat informații Ucrainei care au ajutat la uciderea mai multor generali ruși

Informațiile din SUA, utile pentru uciderea generalilor ruși. Statele Unite au furnizat informații care au ajutat forțele ucrainene să ucidă mulți dintre generalii ruși care au murit în războiul din Ucraina, a relatat New York Times, citând oficiali americani de rang înalt. Informațiile din SUA, utile pentru uciderea generalilor ruși Ajutorul în materie de țintire face parte dintr-un efort clasificat al administrației Biden de a furniza Ucrainei informații în timp real despre câmpul de luptă, a precizat ziarul. Washingtonul ar fi furnizat Ucrainei detalii despre mișcările preconizate ale trupelor rusești, precum și locația și alte detalii despre cartierele generale militare mobile ale Rusiei, iar Ucraina a combinat acest ajutor cu propriile sale informații pentru a efectua lovituri de artilerie și alte atacuri care au ucis ofițeri ruși. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Informațiile includ, de asemenea, mișcările anticipate ale trupelor rusești, culese din recentele evaluări americane ale planului de luptă secret al Moscovei pentru luptele din regiunea Donbas din estul Ucrainei, au declarat oficialii, potrivit The Guardian. Oficialii ucraineni au declarat că au ucis aproximativ 12 generali ruși pe câmpul de luptă, potrivit New York Times. Oficialii au refuzat să precizeze câți generali au fost uciși ca urmare a asistenței americane, a adăugat ziarul.

Suedia spune că a primit asigurări de securitate din partea SUA dacă își depune cererea de aderare la NATO
Internațional

Suedia spune că a primit asigurări de securitate din partea SUA dacă își depune cererea de aderare la NATO

Suedia este protejată de SUA. Suedia a primit asigurări din partea Statelor Unite că va primi sprijin în perioada în care o potențială cerere de aderare la NATO este procesată de cele 30 de națiuni din alianță, a declarat miercuri, la Washington, ministrul de externe Ann Linde. Suedia și Finlanda au rămas în afara NATO în timpul Războiului Rece, dar anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și invazia acesteia în Ucraina au determinat aceste țări să își regândească politicile de securitate, iar aderarea la NATO pare din ce în ce mai probabilă. Suedia este protejată de SUA Ambele țări sunt îngrijorate că ar fi vulnerabile în timpul unui proces de aplicare, care ar putea dura până la un an pentru a fi aprobat de toți membrii NATO. "Bineînțeles, nu voi intra în detalii, dar mă simt foarte sigur că acum avem o asigurare americană", a declarat Linde pentru televiziunea suedeză de la Washington, după ce s-a întâlnit cu secretarul de stat american Antony Blinken. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii "Totuși, nu garanții concrete de securitate, pe care le poți obține doar dacă ești membru cu drepturi depline al NATO", a adăugat ea, potrivit Reuters. Linde a refuzat să precizeze ce asigurări a primit de la Blinken. "Acestea ar însemna că Rusia poate fi sigură că, dacă va îndrepta orice fel de activități negative împotriva Suediei, lucru pe care l-a amenințat, nu va fi ceva ce SUA ar permite pur și simplu să se întâmple… fără un răspuns", a spus ea. O declarație a Departamentului de Stat al SUA, emisă după întâlnire, a declarat că Blinken a reafirmat angajamentul Washingtonului față de politica NATO de primire a noilor membri, dar nu a făcut nicio mențiune cu privire la garanțiile de securitate. Ministrul suedez al apărării a declarat luna trecută că o cerere de aderare ar putea declanșa o serie de reacții din partea Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice și măsuri hibride - cum ar fi campanii de propagandă - pentru a submina securitatea Suediei. Moscova a avertizat că ar putea desfășura arme nucleare și rachete hipersonice în exclava europeană Kaliningrad dacă Suedia și Finlanda devin membre NATO. Linde, care se va deplasa acum în Canada pentru a discuta chestiuni de securitate cu guvernul acesteia, a declarat că Statele Unite susțin cu tărie aderarea Suediei și Finlandei la NATO, care ar spori stabilitatea în regiunile baltice și arctice. Atât Suedia, cât și Finlanda sunt așteptate să ia o decizie cu privire la cererea de aderare la NATO în această lună.

Moscova a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad
Internațional

Moscova a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad

Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă. Moscova a afirmat miercuri că armata sa a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad, în contextul în care forţele ruse îşi continuă ofensivele în Ucraina, scrie AFP. Acest anunţ a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate. Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă După ce a trimis trupe în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a proferat ameninţări abia voalate care sugerau că intenţionează să desfăşoare arme nucleare tactice. Miercuri, în cursul manevrelor militare din această exclavă rusă de la Marea Baltică situată între Polonia şi Lituania, două ţări membre ale UE, Rusia a simulat "lansări electronice" de sisteme de rachete balistice mobile Iskander cu capacitate nucleară, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Forţele ruse au efectuat lovituri unice şi multiple asupra unor ţinte care simulau lansatoare de sisteme de rachete, aerodromuri, infrastructură protejată, echipamente militare şi posturi de comandă ale unui inamic fictiv, a precizat comunicatul, potrivit Agerpres. După ce au efectuat tirurile "electronice", militarii au efectuat o manevră de schimbare a poziţiei pentru a evita "o eventuală lovitură în represalii", potrivit Ministerului Apărării. Unităţile de luptă au exersat, de asemenea, "operaţiuni în condiţii de radiaţii şi contaminare chimică". Peste 100 de militari au participat la aceste exerciţii. Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie. Putin a avertizat asupra unor represalii "rapide ca fulgerul" dacă Occidentul intervine direct în conflictul din Ucraina. Potrivit observatorilor, în ultimele zile televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public. "De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare", a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Pregătiri pentru Romanian Creative Week: 800 de artişti vor veni la Iaşi în perioada 20-30 mai
Eveniment

Pregătiri pentru Romanian Creative Week: 800 de artişti vor veni la Iaşi în perioada 20-30 mai

Festival de artă și creație la Iași. Nu mai puţin de 800 de artişti vor veni la Iaşi spre sfârşitul lunii, pe parcursul celor 10 zile de evenimente, printre care zeci de proiecţii de film şi concerte, 12 expoziţii, 40 de show-uri de modă, 7 conferinţe, dezbateri, workshopuri şi tabere de creaţie. Festival de artă și creație la Iași Ieri a avut loc conferinţa de presă dedicată Romanian Creative Week (RCW), ediţia a II-a, o manifestare amplă care va avea loc la Iaşi în perioada 20-30 mai. Conferinţa a avut loc la Palatul Roznovanu, evenimentul fiind de ALTFEL finanţat şi de Primăria Iaşi cu un milion de lei. Bani destinaţi organizării de activităţi, concursuri, intervenţii arhitecturale, evenimente new media, dar şi workshopuri şi diferite show-uri de modă, proiecţii de film, muzică live, tabere de creaţie muzicală sau conferinţe tematice. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Irina Schrotter, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Industriile Creative, iniţiatoare a evenimentului, a declarat că „cel mai important este că am reuşit să construim o platformă care conectează tot ce înseamnă creativitate românească, şi nu numai. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră