marți 04 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Cel puțin 60 de persoane au fost ucise în urma bombardării unei școli din regiunea Lugansk

Rușii au bombardat o școală din Ucraina. Şaizeci de persoane au fost ucise sâmbătă în bombardamentul unei şcoli din regiunea Lugansk din estul Ucrainei, a declarat duminică preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, scrie AFP. Rușii au bombardat o școală din Ucraina "Chiar ieri, în satul Bilogorivka, în regiunea Lugansk, o bombă rusească a ucis 60 de civili", a afirmat Volodimir Zelenski în cursul unei intervenţii în videoconferinţă la un summit al G7. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova "Ei încercau să-şi găsească refugiu în clădirea unei şcoli obişnuite care a fost vizată de o lovitură aeriană rusească", a adăugat el, potrivit Agerpres. https://twitter.com/ResistUA/status/1523279045433114624 "Sunt în continuare lovituri foarte puternice asupra Bilogorivka", a continuat el. "Mi-aş dori foarte mult să cred că oameni sunt încă în viaţă acolo", a spus el, precizând că, "de îndată ce bombardamentele se vor încheia, vom putea începe să curăţăm resturile". Duminică dimineaţă, Serhii Gaidai a declarat că "erau în total 90 de persoane" la faţa locului la momentul loviturii. "27 au fost salvate", a adăugat el, precizând că temperatura a fost foarte ridicată la locul respectiv după explozie.

Cel puțin 60 de persoane au fost ucise în urma bombardării unei școli din regiunea Lugansk
Țările G7 sunt pregătite să renunțe la petrolul rusesc, dar nu au oferit un calendar precis
Eveniment

Țările G7 sunt pregătite să renunțe la petrolul rusesc, dar nu au oferit un calendar precis

Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc. Ţările G7, care l-au acuzat duminică pe Vladimir Putin că a acoperit "de ruşine" Rusia cu acţiunile sale în Ucraina, s-au angajat să renunţe la petrolul rusesc, dar fără a oferi un calendar precis, comentează AFP. "G7 în întregime s-a angajat astăzi să interzică sau să elimine treptat importurile de petrol rusesc", a anunţat Casa Albă duminică într-un comunicat. Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc Această decizie "va da o lovitură arterei principale care irigă economia lui (Vladimir) Putin şi îl va priva de veniturile de care are nevoie pentru a-şi finanţa războiul" împotriva Ucrainei, a afirmat executivul american. Această renunţare se va face "într-o manieră adecvată şi raţională", au scris şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din G7 în comunicatul lor final care nu precizează, însă, ce angajamente şi-a asumat exact fiecare dintre ei, respectiv Germania (care deţine preşedinţia în acest an), Canada, Statele Unite, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova G7 a ţinut duminică, prin videoconferinţă, a treia reuniune din acest an, cu participarea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. A durat puţin peste o oră, potrivit americanilor, potrivit Agerpres. În timp ce Vladimir Putin se pregăteşte să sărbătorească luni cu mare fast victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, acţiunile sale din Ucraina "acoperă de ruşine Rusia şi sacrificiile istorice ale poporului său", au subliniat ţările din G7 în comunicatul lor. Şefii de stat şi de guvern i-au reafirmat preşedintelui Ucrainei "angajamentul lor de a lua noi măsuri pentru a ajuta Ucraina să-şi asigure un viitor liber şi democratic", precum şi pentru "a se apăra şi a respinge viitoare acte de agresiune". Occidentalii au dat dovadă până în prezent de o coordonare foarte strânsă în anunţurile lor privind sancţiunile împotriva Rusiei, dar nu se mişcă în acelaşi ritm când este vorba de petrolul şi gazele ruseşti. SUA a interzis importul de petrol din cărbune din Rusia Statele Unite, care nu erau un mare consumator al acestora, au interzis deja importul de hidrocarburi ruseşti. Statele membre ale Uniunii Europene, aflate sub presiunea de a se alătura mişcării, dar mult mai dependente de Rusia, au continuat duminică să poarte negocieri dificile pentru a introduce un embargo asupra petrolului rusesc. Proiectul este frânat de mai multe state membre, în special de Ungaria. La rândul său, Washingtonul a anunţat duminică, într-un comunicat al Casei Albe, o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, în jurul a două axe majore: media şi accesul companiilor şi marilor averi ruseşti la servicii de consultanţă şi de contabilitate, pentru care americanii şi britanicii sunt cei mai mari specialişti ai lumii. Statele Unite vor sancţiona canalele de televiziune Pervîi Kanal, Russia-1 şi NTV. Companiilor americane li se va interzice să le finanţeze prin publicitate sau să le vândă echipamente. "Nicio companie americană nu trebuie să participe la finanţarea propagandei ruseşti", a spus un înalt responsabil al Casei Albe, sub protecţia anonimatului, subliniind că aceste media sunt controlate direct sau indirect de Kremlin. O altă linie de atac a Washingtonului: interzicerea prestării de "servicii de audit, management, consultanţă, marketing, a tuturor serviciilor folosite pentru a face să funcţioneze companiile multinaţionale, dar şi potenţial pentru a eluda sancţiunile sau a disimula averi obţinute incorect", a spus aceeaşi sursă. Aceasta a subliniat că, în timp ce europenii au avut cele mai strânse legături industriale cu Rusia, SUA şi Regatul Unit, pe de altă parte, au dominat universul serviciilor, în special prin "Big Four", cei patru giganţi mondiali ai auditului şi consultanţei: Deloitte, EY, KPMG şi PwC. În comunicatul său, G7 s-a declarat în întregime hotărât "să interzică sau să prevină furnizarea de servicii cheie" Rusiei, pentru a-i consolida "izolarea". De asemenea, occidentalii au promis că vor "continua să acţioneze împotriva băncilor ruse conectate la economia mondială", "continua să lupte împotriva încercărilor regimului rus de a-şi răspândi propaganda" şi vor îşi înăspri "campania împotriva elitelor (ruse) şi familiilor acestora".

Caz medical uluitor la Iaşi, unul unic în ţară. A donat un rinichi si apoi a primit unul
Eveniment

Caz medical uluitor la Iaşi, unul unic în ţară. A donat un rinichi si apoi a primit unul

Acum 10 ani, un bărbat dona un rinichi fiului, ca să-l scape de dializă. Acum, donatorul este cel care a primit un rinichi nou, pentru a putea trăi. I s-a întors fapta bună Un bărbat care în urmă cu zece ani a donat un rinichi fiului său pentru a-l ajuta în lupta sa cu insuficienţa renală a avut la rândul lui nevoie de ajutor. Bărbatul în vârstă de 66 de ani, din Roman, a fost salvat de un donator în moarte cerebrală. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Transplantul a fost posibil în urma prelevării de organe care a avut loc la Spitalul de Neurochirurgie, intervenţiile fiind realizate zilele trecute în Compartimentul de Transplant Renal de la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” din Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Anchetă ISJ: copii de grădiniţă expuşi razelor unei lămpi cu ultraviolete. O fetiţă a ajuns la spital
Eveniment

Anchetă ISJ: copii de grădiniţă expuşi razelor unei lămpi cu ultraviolete. O fetiţă a ajuns la spital

Cum se folosesc lămpile cu ultraviolete. Copiii care fac parte dintr-o grupă a Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 20 din Iaşi au fost expuşi razelor emise de lampa UV, folosită pentru dezinfecţia sălii. Aproximativ 25 de copii se aflau în camera respectivă, iar o parte dintre ei au avut nevoie de consult medical. Cum se folosesc lămpile cu ultraviolete În cursul zilei de ieri, au fost prezenţi la grădiniţă 16 dintre copii, restul fiind acasă sub tratament la domiciliu, însă niciunul nu se află internat. La Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului de Copii „Sf. Maria” a ajuns o fetiţă în vârstă de 4 ani, care, după ce a fost consultată de medic, a fost diagnosticată cu conjunctivită la ambii ochi. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt „Copilul a fost consultat de medicul nostru de gardă, avea o stare de agitaţie declanşată de durerea de la nivelul ocular. A fost diagnosticat cu conjunctivită, declarativ după ce a fost expus la o lampă cu ultraviolete. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noul format școlar care va aduce mai mulți studenți în facultăți. "Admiterea" la clasa a V-a
Eveniment

Noul format școlar care va aduce mai mulți studenți în facultăți. "Admiterea" la clasa a V-a

Concursurile pentru selecţia în clasa a V-a la liceele cele mai căutate din Iaşi se apropie, iar emoţiile copiilor şi părinţilor sunt din ce în ce mai mari. Asta pentru că, anul acesta, Inspectoratul Şcolar, împreună cu colegiile şi liceele din Iaşi, a hotărât ca aceste competiţii să se desfăşoare în doar două date: pe 14 şi pe 28 mai. Totul despre "admiterea" la clasa a V-a Asta îngrădeşte serios opţiunile: dacă, până acum, un elev dintr-a IV-a putea participa la concursurile tuturor şcolilor foarte căutate, în speranţa că va intra măcar la una, anul acesta va trebui să se decidă din start ce alege. Potrivit reglementărilor, testările care au loc anual în cele mai „râvnite” şcoli din Iaşi sunt luate în considerare pentru admiterea în clasa a V-a doar dacă cererea depăşeşte oferta. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Asta se întâmplă la Iaşi în cazul tuturor liceelor de elită, şi nu numai, fiind, potrivit ISJ, 9 şcoli în această situaţie. În anii din urmă, fiecare unitate de învăţământ putea stabili data de desfăşurare a concursului propriu, iar datele erau total diferite. „Bătaia” pe un loc era de cel puţin 4 sau 5 elevi, o competiţie mai aprigă decât la multe facultăţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kievul acuză că rușii restaurează simbolurile din epoca sovietică în Mariupol
Internațional

Kievul acuză că rușii restaurează simbolurile din epoca sovietică în Mariupol

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol. Oficialii ucraineni au postat imagini din Mariupol care arată continuarea lucrărilor de restaurare a monumentelor din epoca sovietică de către ceea ce ei numesc "ocupanții". Petro Andrușcenko, un consilier al primarului orașului de coastă, a distribuit vineri noi fotografii, spunând că "în ultimele zile, toate monumentele din perioada sovietică au fost "restaurate": așa-numitele "pumni" cu foc veșnic - și semnele pe care scrie "Pentru victimele germanilor" în limba rusă. De asemenea, monumentul "membrilor Komsomol și comuniștilor" din districtul Primorsky". Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol Orașul portuar din sud-estul țării se află sub asediu de mai multe săptămâni, eforturile concentrându-se acum asupra uzinei siderurgice Avostal. Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele rusești "nu se opresc" din bombardarea uzinei. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Uzina este acum în curs de evacuare, în timp ce civili și soldați rămân blocați în interior, iar "următoarea etapă" este în curs de desfășurare, potrivit lui Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean. Peste 300 de persoane evacuate din zona Mariupol au ajuns miercuri în orașul Zaporoije. https://twitter.com/KevinRothrock/status/1521977442331770882 Consilierul primarului Andrușcenko, care nu se află în Mariupol, dar care menține legături cu persoanele care se află încă acolo, spune că steagul rusesc a fost arborat și la spitalul din oraș și a postat o fotografie. "Ocupanții au permis medicilor să lucreze pentru oamenii din Mariupol. Personalul medical și medicii locuiesc direct în spital, există doar tratament ambulatoriu. Spitalul este asigurat cu lumină prin generatoare, apă - prin intermediul unor cărăuși de apă." El a postat, de asemenea, un scurt videoclip filmat dintr-un vehicul de pe Prospect Myru, care arată colectarea de moloz. Ca și alți oficiali ucraineni, Andrușcenko a susținut că "munca de recuperare a cadavrelor din dărâmături este încredințată locuitorilor din Mariupol. Plata lor - mâncare".

Rusia a cheltuit deja 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, afirmă un expert german
Eveniment

Rusia a cheltuit deja 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, afirmă un expert german

Rusia a "distrus" cel puțin 34 miliarde de dolari în Ucraina. Rusia a cheltuit deja 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, dar cel mai mult costă Kremlinul tehnica şi echipamentele militare distruse de ucraineni, acestea cifrându-se la 230 milioane de dolari pe zi, notează vineri publicaţia ucraineană Focus.ua, citând calculele făcute de analistul german Tomi Ahonen. Preşedintele rus Vladimir Putin duce cel mai scump război din istorie, apreciază analistul Tomi Ahonen, într-un material publicat joi de Focus.de. Rusia a "distrus" cel puțin 34 miliarde de dolari în Ucraina În calculele sale, expertul citat a pornit de la faptul că în Ucraina s-ar afla circa 190.000 de militari ruşi şi 19.000 de echipamente şi tehnică militară. Dar aceste cifre nu sunt exacte, pentru că în realitate s-ar putea ca numărul militarilor şi cel al echipamentelor angajate să difere cu câteva sute. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Dacă vehiculele implicate trebuie să ofere locuri pentru fiecare soldat, potrivit logicii militare, în Ucraina ar putea să fi fost detaşate: transportoare blindate - 7.600; tancuri - 5700; sisteme de artilerie - 3.800; alte vehicule implicate în operaţiuni (antiaeriene, de comandament sau de reparaţii) - 1.900, potrivit Agerpres. Cele mai scumpe sunt muniţia de artilerie şi rachetele, susţine Tomi Ahonen. Pentru artilerie, Rusia cheltuieşte maxim 475 milioane de dolari pe zi. Conform estimărilor lui Tomi Ahonen, combustibilul îl costă pe Putin aproximativ 15 milioane de dolari în fiecare zi. Separat, specialistul arată că pierderile de tehnică militară de către Federaţia Rusă costă Moscova 230 de milioane de dolari pe zi. "Putin trebuie să bage mâna mult mai adânc în buzunar când vine vorba de echipamente pierdute. Numai crucişătorul Moskva a costat 750 de milioane de dolari. În total, în timpul războiului din Ucraina, se estimează că Rusia a pierdut echipamente şi vehicule militare în valoare de 10 miliarde de dolari. Dar costurile reale sunt şi mai mari", afirmă expertul german. Totodată, el a adăugat că Putin nu a planificat astfel de cheltuieli colosale, sperând să preia puterea la Kiev în trei zile, pentru această ofensivă fiind alocate din buget 333,6 milioane de dolari pe zi, indică Tomi Ahonen, fără să specifice de unde provine această cifră. Vineri, invazia rusă în Ucraina a intrat în cea de-a 72-a zi.

Ar putea Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina?
Internațional

Ar putea Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina?

Putin și amenințarea nucleară. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a evocat, în mod indirect, posibilitatea unui atac nuclear împotriva oricărei persoane care ar interveni în conflict. Putin și amenințarea nucleară Într-un discurs în care a anunțat invazia Ucrainei la 24 februarie, Putin a dat un avertisment voalat, dar fără echivoc, că dacă Occidentul intervine în ceea ce el a numit o "operațiune militară specială", ar putea folosi arme nucleare ca răspuns. "Indiferent cine încearcă să ne stea în cale sau … să creeze amenințări pentru țara noastră și poporul nostru, trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi așa cum nu ați mai văzut niciodată în întreaga voastră istorie", a spus el. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Trei zile mai târziu, pe 27 februarie, Putin a ordonat comandamentului său militar să pună forțele de descurajare nucleară ale Rusiei în stare de alertă maximă, citând ceea ce el a numit declarații agresive ale liderilor NATO și sancțiuni economice occidentale împotriva Moscovei, potrivit Reuters. Lavrov vorbește despre un război nuclear Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, un diplomat veteran, a vorbit, de asemenea, despre riscul unui război nuclear, deși a declarat că Moscova face tot posibilul pentru a-l preveni. "Nu aș vrea să ridic aceste riscuri în mod artificial. Mulți și-ar dori acest lucru. Pericolul este serios, real. Și nu trebuie să îl subestimăm", a declarat el săptămâna trecută, determinând Departamentul de Stat al SUA să califice remarcile sale drept "culmea iresponsabilității". În timp ce Washingtonul nu a văzut nicio acțiune care să sugereze că forțele nucleare rusești sunt în stare de alertă maximă, experții și oficialii occidentali au avertizat împotriva respingerii comentariilor ca fiind fanfaronadă, având în vedere riscul ca Putin să folosească arme nucleare dacă se simte încolțit în Ucraina sau dacă NATO intră în război. Oficialii americani au calificat rapid comentariile lui Putin privind punerea forțelor nucleare rusești în stare de alertă maximă drept periculoase, escalatorii și total inacceptabile, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a criticat ca fiind agresive și iresponsabile. Amenințarea nucleară - doar pe vorbe? Cu toate acestea, oficialii americani au precizat, de asemenea, imediat că nu au văzut niciun semn că forțele rusești și-ar fi schimbat poziția nucleară, iar armata americană a declarat că nu vede necesitatea de a o modifica pe a sa. La 28 februarie, președintele american Joe Biden le-a spus americanilor că nu trebuie să se îngrijoreze de un război nuclear cu Rusia. Răspunzând la o întrebare strigată dacă cetățenii americani ar trebui să fie îngrijorați de izbucnirea unui război nuclear, Biden a spus "nu". citiți mai departe Comentariul lui Biden a părut să reflecte o opinie larg răspândită printre experții americani și oficialii occidentali, potrivit căreia șansele ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina sunt extrem de scăzute. "Din 1945, fiecare lider al unei puteri nucleare … a respins utilizarea armelor nucleare în luptă din motive excelente", a scris săptămâna trecută Gideon Rose, fostul editor al revistei Foreign Affairs. "Putin nu va fi o excepție, acționând nu dintr-o inimă moale, ci dintr-un cap tare. El știe că ar urma represalii extraordinare și oprobriu universal, fără avantaje strategice nici pe departe comparabile care să le justifice", a adăugat el. Scopul principal al amenințărilor eliptice ale Rusiei cu un atac nuclear pare să fie acela de a descuraja Washingtonul și aliații săi din NATO de la implicarea directă în război, au declarat experți și diplomați occidentali. "Ele nu sunt credibile", a declarat un diplomat occidental care, ca și alții, a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității problemei. "Încearcă să sperie Occidentul". Statele Unite și aliații săi nu doresc să intre într-un război de focuri convențional cu Rusia, cu atât mai puțin să facă ceva care ar putea declanșa un schimb nuclear. În cazul în care Rusia ar folosi arme nucleare, experții au văzut o serie de posibilități, de la o detonare deasupra Mării Negre sau a unei părți nelocuite a Ucrainei pentru a-și demonstra capacitățile până la o lovitură împotriva unei ținte militare ucrainene sau asupra unui oraș.

Șeful Dumei de Stat din Rusia vorbește despre redesenarea granițelor Ucrainei după încheierea războiului
Eveniment

Șeful Dumei de Stat din Rusia vorbește despre redesenarea granițelor Ucrainei după încheierea războiului

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei. Ce graniţe va avea Ucraina după încheierea 'operaţiunii speciale militare' ruse depinde de decizia cetăţenilor acestei ţări, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, citat de agenţia de presă Interfax. "Această sarcină revine Ucrainei şi cetăţenilor săi", a spus Volodin într-un interviu acordat joi postului de radio aparţinând publicaţiei Komsomolskaia Pravda. Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei În continuare, Volodin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a explicat ce înţelege prin aceasta. În primul rând, el a reiterat una din tezele Kremlinului, potrivit căreia în 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, nu o mişcare populară de contestare a regimului preşedintelui Viktor Ianukovici. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Ca urmare a acestei lovituri de stat, Crimeea s-a separat de Ucraina. Cetăţenii, în conformitate cu toate cerinţele şi normele internaţionale, au decis că vor să trăiască în componenţa Federaţiei Ruse", a afirmat Volodin, omiţând să specifice că, înaintea referendumului din Crimeea pe tema separării de Ucraina, peninsula fusese ocupată de militari ruşi fără însemne, aşa-numiţii 'omuleţi verzi', potrivit media de la Kiev, potrivit Agerpres. De asemenea, "republicile populare Doneţk şi Lugansk au decis să se separe de Ucraina şi să devină independente", a adăugat şeful Camerei inferioare a legislativului rus. "Apoi, vedeţi procesele care au loc astăzi în vestul Ucrainei, multe persoane au primit paşapoarte de cetăţeni ai Poloniei, Ungariei... Ce decizie vor lua ei? Poate că vor dori să trăiască în componenţa altor state şi nu în Ucraina?", a spus Volodin, sugerând că frontierele Ucrainei depind de decizia cetăţenilor acestei ţări. Când spune Rusia că va folosi bomba nucleară Separat, preşedintele Dumei de Stat a afirmat că Rusia ar putea recurge la arma nucleară doar ca răspuns la un atac nuclear, excluzând posibilitatea unui atac nuclear preventiv din partea Moscovei, potrivit site-ului Dumei, duma.gov.ru. "Doctrina militară rusă prevede utilizarea armei nucleare 'doar ca răspuns' la un atac similar împotriva ţării", a declarat Volodin în acelaşi interviu pentru Komsomolskaia Pravda. "În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, noi avem în vedere doar posibilitatea de a răspunde (cu un dispozitiv nuclear) la un atac punctual", a mai spus el, adăugând: "pentru noi este doar un răspuns, în cadrul apărării". "Dacă ne atacă, noi răspundem", a insistat el. În ultimele zile, televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public, potrivit AFP. "De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare", a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie. Vladimir Putin a ameninţat că Rusia va răspunde printr-un atac "fulgerător" la orice ingerinţă strategică la ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina, scena unei campanii militare ruse de peste două luni, conform agenţiei de presă franceze.

Ungaria nu poate susține noile sancțiuni UE împotriva Rusiei în forma actuală, spune premierul ungar
Internațional

Ungaria nu poate susține noile sancțiuni UE împotriva Rusiei în forma actuală, spune premierul ungar

Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Ungaria nu poate sprijini noul pachet de sancţiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei în forma sa actuală, inclusiv un embargou asupra importurilor de ţiţei rusesc, a declarat prim-ministrul Viktor Orban vineri la radioul de stat, citat de Reuters. Orban a spus că propunerea actuală a Comisiei Europene ar echivala cu o "bombă atomică" aruncată asupra economiei ungare, adăugând că Budapesta este pregătită să negocieze dacă observă o nouă propunere care să răspundă intereselor Ungariei. Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei Printre altele, într-o scrisoare citată joi de Financial Times (FT), premierul Viktor Orban i-a declarat de asemenea preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen că Ungaria nu poate să susţină cel mai recent plan de sancţiuni ale UE "în forma sa actuală". "Dacă comisia insistă asupra adoptării propunerii sale, va trebui să-şi asume întreaga responsabilitate pentru un eşec istoric în cursul integrării europene", a notat Orban, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Diplomaţii UE se ceartă cu privire la planurile anunţate de Von der Leyen săptămâna aceasta de a elimina treptat toate importurile de ţiţei rusesc sau de petrol rafinat, ca parte a celui de-al şaselea pachet planificat de sancţiuni împotriva Moscovei, drept represalii pentru invazia din Ucraina. Ungaria, fără ieşire la mare şi care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc, precum şi Slovacia ar beneficia de o perioadă mai lungă de eliminare treptată conform propunerilor UE. Dar pachetul a depăşit cu mult consensul UE, i-a scris Orban lui Von der Leyen, notează FT. Ungaria, dependentă de Rusia lui Putin Pentru "Ungaria, sancţiunile propuse necesită o modernizare serioasă a infrastructurii alternative de aprovizionare şi o rearanjare completă a capacităţilor noastre de rafinare", a notat Orban. "Aceste eforturi necesită timp şi investiţii care sunt redundante şi, prin urmare, nu pot fi finanţate în conformitate cu criteriile de piaţă". "Nici Ungaria şi nici UE în ansamblu nu sunt pregătite să adopte şi să pună în aplicare măsurile propuse de comisie. Sancţiunile ar trebui adoptate într-un moment în care toate condiţiile prealabile necesare sunt îndeplinite în toate statele membre", se mai spune în scrisoare. Sancţiunile au "deturnat resursele naţionale necesare către investiţii redundante în combustibili fosili, în timp ce finanţarea relevantă din partea UE ne este disponibilă doar pe hârtie", a notat Orban, făcând aluzie la disputele de lungă durată dintre Budapesta şi Bruxelles privind distribuţia fondurilor UE şi asupra statului de drept, care au întârziat recuperarea post-pandemică. Orban a mai spus că sancţiunile vor creşte şi mai mult preţurile energiei, fără ca UE să ia măsuri de atenuare. Comisia a purtat discuţii cu Ungaria joi, iar diplomaţii UE îşi păstrează speranţa că se poate ajunge la un acord în câteva zile, cu posibile concesii, inclusiv bani UE pentru construirea unei noi infrastructuri. "Sunt negociatori duri, dar în cele din urmă deschişi la compromis", a spus unul dintre ei. "Am convenit deja cinci pachete de sancţiuni cu Ungaria", a adăugat el. UE a fost de acord să pună capăt importurilor de cărbune rusesc, dar până acum s-a abţinut de la interzicerea gazului din Rusia, în timp ce ţări precum Germania încă depind foarte mult de aceste livrări. Cu toate acestea, compania energetică de stat rusă Gazprom a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Poloniei şi Bulgariei, deoarece ele au refuzat să respecte cererea Kremlinului de a plăti factura în ruble, despre care UE spune că ar încălca sancţiunile. Printre altele, premierul ungar Viktor Orban a semnalat vineri că schimbări semnificative în structura noului său guvern urmează a fi efectuate la sfârşitul acestei luni, notează Reuters. Orban, care a fost reales pentru al patrulea mandat consecutiv la scrutinul de luna trecută, a declarat la radioul de stat că îşi va prezenta noul guvern până cel târziu la sfârşitul lunii mai.

Kievul se așteaptă la o operațiune de debarcare a trupelor ruse în Odesa
Internațional

Kievul se așteaptă la o operațiune de debarcare a trupelor ruse în Odesa

Rusia pregătește debarcarea în Odesa. Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa, relatează vineri DPA. Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ "Sud", drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune. Rusia pregătește debarcarea în Odesa În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean. Localnicilor li s-a recomandat să stea departe de plaje şi alte zone interzise de pe litoral şi să nu se aventureze în larg cu ambarcaţiuni mici. De asemenea, populaţia este invitată să semnaleze activităţi suspecte dinspre mare. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Totodată, guvernul ucrainean a anunţat că Rusia planifică să captureze combinatul siderurgic asediat Azovstal din oraşul-port Mariupol până luni, potrivit Agerpres. Oleksii Arestovici, unul dintre consilierii preşedintelui Volodimir Zelenski, spune că forţele ruse încearcă să captureze combinatul până în data de 9 mai, când Rusia va marca 77 de ani de la victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial. "Cel mai frumos cadou pentru un conducător este capul adversarului său. Văd clar ambiţia de a cuceri Azovstal şi a-i raporta lui Putin 'victoria' pe 9 mai", a declarat Arestovici pentru agenţia de presă Unian. "Ei îşi doresc asta foarte mult, dar să vedem dacă şi reuşesc", a adăugat el. Combatanţi ucraineni şi sute de civili se află în continuare în tunelurile imensului combinat metalurgic din Mariupol, conform unor surse ucrainene. Moscova a preconizat pentru luni o mare paradă militară în Piaţa Roşie pentru a celebra victoria asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, marcată tradiţional în Rusia la 9 mai. Până atunci la Mariupol este în curs de desfăşurare, vineri, o nouă operaţiune de evacuare a sute de civili, conform unui anunţ al ONU. "O a treia operaţiune este în curs, dar politica noastră este de a nu vorbi despre detaliile vreunuia dintre ele înainte de finalizare pentru a evita subminarea unui posibil succes", a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York.

Prima Doamnă a Statelor Unite sosește vineri în România
Internațional

Prima Doamnă a Statelor Unite sosește vineri în România

Jill Biden vine în România.Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, ajunge vineri într-o vizită în România. Ea a plecat în cursul nopţii de la Washington pentru o vizită de patru zile în România şi Slovacia, în care va sublinia angajamentul Statelor Unite pentru refugiaţii ucraineni. Jill Biden vine în România "În drum spre România şi Slovacia pentru a petrece Ziua Mamei cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele din cauza războiului lui Putin. De asemenea, voi vizita trupele americane şi voi exprima recunoştinţă pentru eforturile de ajutorare a ţărilor vecine şi a lucrătorilor umanitari", a scris Jill Biden, pe Twitter. https://twitter.com/FLOTUS/status/1522407300866134016 Vineri, Jill Biden va vizita Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde se va întâlni cu militarii americani şi ai NATO, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt În cursul serii, Prima Doamnă a SUA va pleca spre Bucureşti. Sâmbătă, Jill Biden are programată o întâlnire cu soţia preşedintelui României, Carmen Iohannis, prilej cu care va exprima recunoştinţa pentru generozitatea şi sprijinul poporului român în ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În aceeaşi zi, soţia preşedintelui american va vizita o şcoală publică din Bucureşti, care găzduieşte elevi ucraineni refugiaţi. Ulterior, Jill Biden va părăsi România cu destinaţia Bratislava. Prima Doamnă a Statelor Unite este însoţită în această călătorie de secretarul de stat adjunct pentru Afaceri europene şi eurasiatice Karen Donfried. Din delegaţia care o va însoţi pe Jill Biden în România vor face parte, de asemenea, fostul ambasador american la Bucureşti (2009 - 2012) Mark Gitenstein, în prezent ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, şi soţia acestuia, Elizabeth Gitenstein.

Armata rusă a avariat sau distrus complet aproape 400 de spitale și centre medicale, afirmă Zelenski
Internațional

Armata rusă a avariat sau distrus complet aproape 400 de spitale și centre medicale, afirmă Zelenski

Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina. Invazia Rusiei în Ucraina a devastat sute de spitale și alte instituții medicale și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru combaterea cancerului sau fără posibilitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că multe locuri nu aveau nici măcar antibiotice de bază în estul și sudul Ucrainei, principalele câmpuri de luptă. Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina "Dacă luăm în considerare doar infrastructura medicală, începând de astăzi, trupele rusești au distrus sau au deteriorat aproape 400 de instituții de sănătate: spitale, maternități, ambulatorii", a declarat Zelenski într-un discurs video adresat joi unui grup medical de caritate. În zonele ocupate de forțele rusești, situația este catastrofală, a spus el, potrivit Reuters. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Acest lucru echivalează cu o lipsă totală de medicamente pentru pacienții cu cancer. Înseamnă dificultăți extreme sau o lipsă completă de insulină pentru diabet. Este imposibil să se efectueze intervenții chirurgicale. Înseamnă chiar, pur și simplu, lipsa antibioticelor". O maternitate a fost aproape distrusă pe 9 martie în orașul port asediat Mariupol. Rusia a susținut că imaginile cu atacul au fost înscenate și a spus că locul a fost folosit de grupuri armate ucrainene. Kremlinul afirmă că vizează doar situri militare sau strategice și că nu vizează civili. Ucraina raportează zilnic victime civile în urma bombardamentelor și luptelor rusești și acuză Rusia de crime de război. Rusia neagă acuzațiile. Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk, a declarat că 25 de persoane au fost rănite în urma bombardamentelor intense din orașul Kramatorsk, locul unde luna trecută a avut loc un atentat cu bombă la o gară de cale ferată în care au murit peste 50 de persoane. El a precizat că un total de 32 de clădiri rezidențiale au fost avariate în bombardamente.

Bombardamentele rusești asupra uzinei Azovstal "nu se opresc. Acolo este iadul pe pământ", spune Zelenski
Internațional

Bombardamentele rusești asupra uzinei Azovstal "nu se opresc. Acolo este iadul pe pământ", spune Zelenski

Bombardamentele continuă la Azovstal. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol "nu se opresc", chiar dacă "civilii încă trebuie scoși". Bombardamentele continuă la Azovstal "Femei, mulți copii rămân acolo", a declarat el în timpul discursului său nocturn de joi. "Imaginați-vă iadul - mai mult de două luni de bombardamente constante, bombardamente, moarte constantă în apropiere". Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Autoritățile ucrainene "fac totul pentru a găsi o soluție pentru a-i salva pe eroii noștri militari" care apără Mariupolul, a adăugat Zelenski. "Există diferite unități. Au mulți răniți, dar nu se dau bătuți. Ei își mențin poziția. Și noi, de asemenea, încercăm să găsim soluții pentru a găsi siguranță pentru acești oameni". Duminică, peste 100 de civili au fost evacuați de la uzina siderurgică Azovstal, unde au petrecut două luni adăpostindu-se în subteran de atacurile rusești. Nu este clar câți civili au rămas blocați în uzină, potrivit unui purtător de cuvânt al secretarului general al Națiunilor Unite.

Cel puțin 53 de persoane au murit în urma prăbușirii unui imobil din China
Internațional

Cel puțin 53 de persoane au murit în urma prăbușirii unui imobil din China

Clădire cu opt etaje, prăbușită. Bilanţul prăbuşirii unui imobil în China săptămâna trecută a crescut la 53 de morţi după ce au fost găsite mai multe corpuri, a anunţat vineri televiziunea de stat CCTV, scrie AFP. Clădire cu opt etaje, prăbușită Clădirea cu opt etaje, care găzduia un hotel, apartamente şi un cinematograf s-a prăbușit la 29 aprilie în oraşul Changsha (centru) dintr-un motiv încă nedeterminat. Autorităţile raportaseră până în prezent 26 de decese. CCTV a precizat că operaţiunile de salvare sunt "încheiate" în prezent. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Sute de salvatori au fost mobilizaţi în ultimele zile pentru a încerca să găsească zeci de persoane date dispărute. Zece persoane au putut fi extrase vii de sub dărâmături, potrivit Agerpres. https://twitter.com/WumaoHub/status/1522018373156040704 Media chineze au difuzat în ultimele zile imagini cu salvatori, echipaţi cu maşini grele, care încercau să facă loc printre resturile clădirii prăbuşite care a lăsat în urmă o groapă uriaşă. Deocamdată, 11 persoane, printre care proprietarul clădirii şi o echipă de inspectori de securitate, au fost arestate în legătură cu prăbuşirea clădirii, potrivit autorităţilor din Changsha. Acest tip de dezastru se întâmplă în mod regulat în China. Majoritatea anchetelor care se efectuează ulterior scot la iveală nerespectarea standardelor de construcţie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră