luni 03 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Rusia vrea ca Ucraina să își asume "situația reală" și să accepte cererile sale

Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze". Rusia se aşteaptă ca Ucraina să conştientizeze "situaţia reală" care se creează în prezent pe teren şi, prin urmare, să accepte cererile Moscovei de a negocia o încetare a focului, a transmis joi Kremlinul, citat de EFE şi Interfax. "Moscova aşteaptă de la Kiev să-i accepte cererile şi să conştientizeze situaţia reală, cea care există de facto astăzi", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze" Reprezentantul Kremlinului a răspuns astfel unei întrebări despre declaraţiile fostului secretar de stat american Henry Kissinger asupra situaţiei în Ucraina şi aşteptările Moscovei, notează EFE. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins cu fermitate anterior ideea lansată de unii lideri politici occidentali, printre care şi Kissinger, de a ceda teritorii Rusiei pentru a se ajunge la pace. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Zelenski a criticat afirmaţiile făcute la Forumul de la Davos de către Kissinger, care sugerase marţi că discuţiile de pace ar trebui să urmărească crearea graniţelor de-a lungul "liniei de contact" în Donbas, aşa cum era situaţia înaintea intervenţiei militare ruse. Fostul secretar de stat american afirmase: "Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a apărea tulburări şi tensiuni care nu vor fi depăşite uşor. În mod ideal, linia de demarcaţie ar trebui să fie o revenire la status quo-ul de dinainte", potrivit Agerpres. "Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar însemna libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăşi", a remarcat Kissinger. Rusia cere Ucrainei să accepte independenţa peninsulei Crimeea, anexată în 2014, şi a autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk, iar între timp a început să forţeze rusificarea teritoriilor pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei.

Rusia vrea ca Ucraina să își asume "situația reală" și să accepte cererile sale
Zelenski acuză Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas
Internațional

Zelenski acuză Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas

Rusia comite un genocid în Donbas. Preşedintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas din estul Ucrainei. "Actuala ofensivă a ocupanţilor în Donbas ar putea face regiunea nelocuită", a spus preşedintele Zelenski în discursul său zilnic televizat, în care a acuzat forţele ruse că încearcă să "ardă din temelii" mai multe oraşe din această regiune. Rusia comite un genocid în Donbas Rusia practică "deportarea" şi "uciderea în masă a civililor" în Donbas, a continuat şeful statului ucrainean, potrivit căruia "toate acestea sunt o politică evidentă de genocid dusă de Rusia". Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Acuzaţiile sale sunt un răspuns în oglindă la cele susţinute de Rusia, care şi-a justificat invazia printr-un presupus "genocid" comis de ucraineni împotriva populaţiei de limbă rusă din regiunea Donbas, potrivit CNN. În luna aprilie, parlamentul ucrainean a adoptat deja o rezoluţie care descria drept genocid acţiunile armatei ruse şi a îndemnat toate ţările şi organizaţiile internaţionale să procedeze în mod similar. Preşedintele american Joe Biden a folosit, de asemenea, cuvântul genocid, cu referire la comportamentul armatei ruse în agresiunea sa militară asupra Ucrainei.

SUA se pregătește să aprobe livrarea sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina
Internațional

SUA se pregătește să aprobe livrarea sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina

Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina. Administrația Biden se pregătește să diversifice tipul de armament pe care îl oferă Ucrainei, trimițând sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune, care sunt acum principala solicitare a oficialilor ucraineni, spun mai mulți oficiali americani. SUA vrea să trimită sistemele ca parte a unui pachet mai mare de asistență militară și de securitate pentru Ucraina, care ar putea fi anunțat chiar săptămâna viitoare. Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina Înalți oficiali ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au pledat în ultimele săptămâni pentru ca SUA și aliații săi să furnizeze sistemul de rachete cu lansare multiplă, sau MLRS. Sistemele de armament fabricate în SUA pot lansa rachete la sute de kilometri - mult mai departe decât oricare dintre sistemele pe care Ucraina le are deja - ceea ce, potrivit ucrainenilor, ar putea fi un schimbător de situație în războiul lor împotriva Rusiei. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Un alt sistem pe care Ucraina l-a cerut este sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscut sub numele de HIMARS, un sistem pe roți mai ușor, capabil să tragă multe dintre aceleași tipuri de muniție ca și MLRS, potrivit CNN. În ultimele săptămâni, Rusia a bombardat Ucraina în estul țării, unde Ucraina este depășită la numărul de soldați și în armament, au declarat oficialii ucraineni. Cu toate acestea, administrația Biden a ezitat săptămâni întregi dacă să trimită sau nu sistemele, pe fondul îngrijorărilor exprimate în cadrul Consiliului Național de Securitate că Ucraina ar putea folosi sistemele pentru a efectua atacuri ofensive în interiorul Rusiei, au declarat oficiali.

Serghei Lavrov acuză Ucraina că nu vrea să "negocieze" pentru pace în condițiile în care bombardamentele nu încetează de 93 de zile
Internațional

Serghei Lavrov acuză Ucraina că nu vrea să "negocieze" pentru pace în condițiile în care bombardamentele nu încetează de 93 de zile

Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a acuzat joi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că nu doreşte să negocieze şi Occidentul pentru că sprijină Kievul în această poziţie, transmite dpa. Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea" Preşedintele Zelenski afirmase anterior că va negocia direct doar cu preşedintele rus Vladimir Putin dacă Moscova s-ar retrage pe linia de dinaintea invaziei. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia "Este convenabil pentru Occident să susţină această inflexibilitate care nu este foarte bine întemeiată din punct de vedere intelectual", a estimat ministrul rus de externe într-o declaraţie pentru filiala în limba arabă a postului de stat RT, potrivit Agerpres. Discuţiile de pace au fost întrerupte după atrocităţile comise de forţele ruse în suburbiile Kievului, scoase la iveală şi prezentate lumii de autorităţile ucrainene.

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai"
Eveniment

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai"

Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR. Guvernul României a aprobat joi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană, a anunţat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, în briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern. "Într-adevăr, Guvernul României a aprobat astăzi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană. Aşa după cum se cunoaşte, cererea de plată numărul 1 are o valoare de 3 miliarde de euro, iar pentru aceasta România trebuie să îndeplinească trei condiţii majore. Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR Prima condiţie este cea referitoare la aranjamentele operaţionale, document care a fost semnat în cursul zilei de ieri de către Comisia Europeană, aşa încât condiţia aceasta referitoare la aranjamentele operaţionale a fost îndeplinită", a precizat Boloş. El a subliniat că aceste mecanisme din aranjamentele operaţionale definesc mecanismele de control şi de verificare pe care le avem la nivelul fiecărui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "A doua condiţie este cea referitoare la milestone-uri, deci respectiv jaloane - 21 de jaloane pe care le aveam de îndeplinit până la sfârşitul anului 2021, potrivit Agerpres. Astăzi sunt încărcate toate în sistemul electronic al Comisiei Europene şi mai avem cea de-a treia condiţie cu privire la auditul mecanismului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care raport de audit, ca urmare a deciziei de aprobare de astăzi, urmează să fie finalizat până la depunerea cererii de plată numărul 1", a mai spus Boloş. Totodată, ministrul Investiţiilor a subliniat că "România este astăzi în situaţia în care pe data de 31 mai 2022 să respecte termenul de depunere pentru cererea de plată". "În ceea ce priveşte decizia de astăzi, foarte pe scurt, a fost reglementat mecanismul de nereguli, corupţie si frauda care poate să apară în cadrul operaţiunilor şi respectiv proiectelor ce urmează să se deruleze în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Foarte important de reţinut, pentru beneficiarii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că nu vom mai avea corecţii financiare ca şi în situaţia politicii de coeziune, iar în ceea ce priveşte neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislaţiei naţionale şi vor fi stabilite amenzi sau alte sancţiuni care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ naţional", a precizat ministrul Investiţiilor. "Pe scurt, aceasta a fost ultimul act normativ pe care l am avut de adoptat. 31 mai, reţineţi, data la care România depune prima cerere de plată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 3 miliarde de euro", a mai spus Boloş.

Încă doi soldați au pledat vinovat într-un nou proces pentru crime de război comise în Ucraina
Internațional

Încă doi soldați au pledat vinovat într-un nou proces pentru crime de război comise în Ucraina

Doi soldați ruși au recunoscut crimele de război. Doi soldaţi ruşi au pledat vinovat, joi, într-un proces pentru crime de război comise în estul Ucrainei, al doilea asemenea proces de la declanşarea agresiunii militare ruse contra ţării vecine, transmite Reuters. În cadrul procesului desfăşurat la tribunalul districtului Kotelevska, din centrul Ucrainei, procurorii au cerut o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru Aleksandr Bobîkin şi Aleksandr Ivanov, acuzaţi de încălcarea legilor războiului. Doi soldați ruși au recunoscut crimele de război Avocatul apărării a solicitat clemenţă din partea judecătorului, afirmând că cei doi soldaţi executau ordinele primite şi că ei regretă faptele comise. Bobîkin şi Ivanov făceau parte dintr-o unitate de artilerie care a tras către ţinte din regiunea ucraineană Harkov, dinspre Belgorod, regiune aflată în Rusia. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Tirul de artilerie a distrus o instituţie de învăţământ din oraşul Derhaci, au afirmat procurorii. Cei doi soldaţi ruşi au fost capturaţi după ce au trecut frontiera şi au continuat să tragă, potrivit Agerpres. https://twitter.com/novayagazeta_en/status/1527367846472232962 "Sunt complet vinovat de crimele de care sunt acuzat. Am tras către Ucraina dinspre Rusia", a declarat Bobîkin în sala de judecată. Solicitând să nu primească pedeapsa maximă cu închisoarea, Aleksandr Ivanov a spus: "Regret şi cer o reducere a sentinţei". Audierile au durat mai puţin de o oră. Verdictul este aşteptat în data de 31 mai. Luni, un tribunal din Ucraina a condamnat un soldat rus la închisoare pe viaţă pentru uciderea unui civil neînarmat. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Orașele estice Severodonetsk și Lisichansk sunt sub asaltul Rusiei, spun oficialii ucraineni
Internațional

Orașele estice Severodonetsk și Lisichansk sunt sub asaltul Rusiei, spun oficialii ucraineni

Bombardamente masive în Severodonetsk și Lisichansk. Orașele ucrainene Severodonețk și Lisichansk se află sub asaltul Rusiei pe fondul unei ofensive în estul regiunii Luhansk, a anunțat joi Biroul președintelui Ucrainei. Severodonetsk - un oraș industrial situat peste râul Siverski Donets, de la Lisichansk - a fost supus unui bombardament intens, iar declarația a precizat că Asociația de cercetare și producție Impulse și 11 clădiri înalte din oraș au fost distruse. Bombardamente masive în Severodonetsk și Lisichansk Oleksandr Striuk, șeful administrației militare din Severodonetsk, a declarat joi, într-un interviu radiofonic, că legătura dintre Severodonetsk și Lisichansk a fost "complicată" din cauza bombardamentelor rusești asupra unui pod dintre cele două orașe. Inamicul nu a încetat să bombardeze cartierele rezidențiale în ultimele o săptămână și jumătate, a spus Striuk. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "12.000 - 13.000 de oameni au rămas în oraș. Oamenii se ascund în adăposturi și subsoluri. Orașul se află sub un foc constant", potrivit CNN.Comunicațiile sunt limitate și că 90% din locuințele din Severodonetsk au fost avariate sau distruse. Căderea Severodonetsk - ultimul oraș important din regiunea Luhansk aflat sub controlul guvernului ucrainean - ar fi un eșec major pentru Kiev. "Situația este dificilă, în special în districtul operațional Donețk", a declarat Fedir Venislavskyi, un deputat ucrainean și membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și informații. "Punctele cele mai fierbinți sunt Severodonetsk și Lisichansk ", a spus el, adăugând că soldații ruși încearcă să încercuiască trupele ucrainene înainte de a viza în continuare orașele Bakhmut și Soledar. "Inamicul controlează parțial Lîman și se îndreaptă spre periferia orașului Severodonetsk. Situația în această zonă operațională va fi foarte dificilă în zilele următoare", a declarat Venislavski.

Cancelarul german, despre impactul războiului din Ucraina: "Lumea se află într-un moment de cotitură"
Internațional

Cancelarul german, despre impactul războiului din Ucraina: "Lumea se află într-un moment de cotitură"

Războiul a picat ca un "trăsnet". Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că Europa și comunitatea internațională se află într-un punct critic și a declarat că lumea s-a schimbat de la începutul războiului din Ucraina. Războiul a picat ca un "trăsnet" "Lumea se află într-un punct de cotitură", a declarat Scholz în timpul unui discurs special la Forumul Economic Mondial de la Davos, adăugând că nu doar Ucraina este în pericol, ci și "sistemul de cooperare internațională care a fost forjat după două războaie mondiale". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Războiul a fost un "trăsnet", dar perspectiva ca Rusia "să captureze Ucraina pare mai puțin probabilă decât la începutul" invaziei, a spus Scholz, citând rezistența acerbă a trupelor ucrainene și ajutorul din partea comunității internaționale, potrivit CNN. Moscova a eșuat până acum în obiectivele sale militare, dar a reușit să unească comunitatea internațională și să avanseze rapid planul Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, a adăugat el. "Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige acest război și cred cu tărie că nu-l va câștiga", a declarat Scholz.

Rusia prelungește anul școlar până la sfârșitul verii pentru a "dezucrainiza" copiii ucraineni, spune un consilier al primarului din Mariupol
Eveniment

Rusia prelungește anul școlar până la sfârșitul verii pentru a "dezucrainiza" copiii ucraineni, spune un consilier al primarului din Mariupol

Rușii spală creierul copiilor ucraineni. Forțele ruse au prelungit forțat anul școlar actual până la sfârșitul verii pentru a-i pregăti pe elevii ucraineni pentru programul de învățământ rusesc, spune Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol. Rușii spală creierul copiilor ucraineni "Rușii au anunțat prelungirea anului școlar până la 1 septembrie. Nu există vacanțe. Principalul lor obiectiv este de-ucrainizarea școlarilor și pregătirea lor pentru programa rusă pe care vor trebui să o studieze în anul școlar următor. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Pe tot parcursul verii, ei vor trebui să studieze limba, literatura și istoria rusă, precum și matematica în limba rusă. Ocupanții intenționează să deschidă 9 școli. Cu toate acestea, până acum au reușit să găsească doar 53 de profesori. 6 profesori pe școală - aceasta este o bună ilustrare a educației rusești în Mariupol sub ocupația rusă.", a declarat Andriușcenko, potrivit Pravda. De asemenea, militarii ruși au instalat 12 ecrane TV de mari dimensiuni pe străzile din orașul Mariupol pentru a difuza propaganda rusă. https://twitter.com/Belsat_Eng/status/1529753381815955456

Ramzan Kadîrov amenință Polonia: "În șase secunde vă vom arăta de ce suntem în stare"
Internațional

Ramzan Kadîrov amenință Polonia: "În șase secunde vă vom arăta de ce suntem în stare"

Kadîrov amenință Polonia. Ramzan Kadîrov, liderul cecen și aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că este pregătit să atace Polonia și că țara europeană "ar face bine să își ia înapoi armele". Într-o înregistrare video distribuită miercuri pe Twitter, Kadîrov spune că "problema Ucrainei este închisă" și că este "interesat de Polonia", potrivit unei traduceri a comentariilor sale. Kadîrov amenință Polonia "După Ucraina, dacă ni se va da comanda, în șase secunde vă vom arăta de ce suntem capabili", a spus Kadîrov. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Polonia este una dintre țările care a furnizat arme Ucrainei pentru a o ajuta să se apere de invazia Rusiei, care durează de la sfârșitul lunii februarie. Declarația lui Kadîrov evidențiază îngrijorările exprimate de unii lideri polonezi că Rusia ar putea lansa un potențial atac asupra Poloniei în viitor. https://twitter.com/nexta_tv/status/1529522840806076417 În timp ce Putin nu a dat nicio indicație definitivă cu privire la faptul că ar putea privi în continuare spre Polonia, ministrul adjunct de externe polonez Pawel Jablonski a declarat în timpul unui interviu cu Al Jazeera publicat la sfârșitul lunii martie că este o "certitudine absolută" că Putin ar dori să atace Polonia. "În același timp, suntem, de asemenea, destul de siguri că Putin nu o va face acum, deoarece este prea ocupat cu ceea ce se întâmplă în Ucraina", a adăugat Jablonski.

Pierderi rusești până în prezent: 29.600 de soldați, 1.315 tancuri, 502 UAV-uri
Internațional

Pierderi rusești până în prezent: 29.600 de soldați, 1.315 tancuri, 502 UAV-uri

Bilanțul războiului după 92 de zile de război. Rusia a pierdut 29.600 de militari, 1.315 tancuri, 3.235 de vehicule blindate de luptă și 617 sisteme de artilerie în cele 92 de zile de război împotriva Ucrainei, transmite statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Pravda. Bilanțul războiului după 92 de zile de război Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 26 mai 2022 cuprind aproximativ: 29.600 (+150) militari1.315 (+10) tancuri3.235 (+22) vehicule blindate de luptă617 (+11) sisteme de artilerie201 (+0) lansatoare de rachete multiple93 (+0) echipamente de apărare aeriană206 (+0) avioane170 (+0) elicoptere502 (+11) drone operațional-tactice114 (+2) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.225 (+8) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil47 (+3) piese de echipament special Pe 25 mai, trupele rusești au suferit cele mai importante pierderi pe frontul Avdiivka. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei În ultimele de 24 de ore, forțele ruse au tras asupra a 41 de zone populate din regiunile Donețk și Luhansk. Șase persoane au fost ucise și 12 au fost rănite ca urmare a bombardamentelor inamice." https://twitter.com/GeneralStaffUA/status/1529719217720803328

Piedone s-a săturat de pușcărie și contestă în instanță condamnarea primită în dosarul Colectiv
Internațional

Piedone s-a săturat de pușcărie și contestă în instanță condamnarea primită în dosarul Colectiv

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv. Fostul primar Cristian Popescu-Piedone a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie la executare împotriva condamnării de patru ani închisoare primită pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv, în urma căreia au decedat 64 de persoane. Este prima acţiune în justiţie la care apelează Piedone pentru a scăpa de condamnare după ce a fost închis în penitenciar. Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv Instanţa a stabilit în acest caz termen pe data de 16 iunie. Piedone mai are la dispoziţie două căi extraordinare de atac la care poate apela - contestaţia în anulare şi recursul în casaţie. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Pe 12 mai, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsă scăzută la jumătate faţă de condamnarea de 8 ani şi 6 luni de închisoare cât luase la Tribunalul Bucureşti, potrivit Agerpres. Pe lângă scăderea la jumătate a pedepsei, Piedone a fost scos şi de pe lista inculpaţilor care trebuie să plătească daune de zeci de milioane de euro către victimele incendiului. Piedone este acuzat că semnat acordurile şi autorizaţiile de funcţionare a clubului Colectiv într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

VIDEO Forțele rusești "desfășoară o ofensivă intensă" pentru a cuceri un oraș cheie, afirmă oficiali ucraineni
Internațional

VIDEO Forțele rusești "desfășoară o ofensivă intensă" pentru a cuceri un oraș cheie, afirmă oficiali ucraineni

Ofensivă rusească intensă în regiunea Donețk. Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că forțele rusești "desfășoară o ofensivă intensă" pentru a cuceri orașul-cheie Lîman din regiunea Donețk. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleksandr Motuzianik, a declarat că eforturile Rusiei de a "prelua complet controlul" asupra orașului Lîman "nu au reușit". Cu toate acestea, imagini postate miercuri pe rețelele de socializare au arătat soldați ruși în locuri identificabile din cartierele din nordul orașului, pe care forțele ucrainene l-au apărat în fața unui asalt intens de la sfârșitul lunii aprilie. Ofensivă rusească intensă în regiunea Donețk Lîman este un important nod feroviar, iar dacă rușii reușesc să consolideze controlul asupra orașului, orașul Sloviansk, aflat în apropiere, devine mai vulnerabil la atacuri de artilerie - iar trupele ucrainene din sud-estul Lîmanului devin mai expuse riscului de încercuire. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Motuzianik a adăugat: "Inamicul desfășoară operațiuni ofensive, încercând să încercuiască unitățile noastre de lângă Lisichansk și Severodonetsk și să ajungă la granița administrativă a regiunii Luhansk". https://www.youtube.com/watch?v=-LRxyjET7nE&ab_channel=LenaNews Marți, șeful administrației regionale din Donețk, Pavlo Kirilenko, a descris situația din Liohansk ca fiind "foarte dificilă". "Acum se află sub un foc constant", a spus el. "Inamicul a intrat pe teritoriul comunității Lîman cu mult timp în urmă. Principalul lor obiectiv este să cucerească centrul comunității din Lîman . Estul este acum parțial sub control, ei intră, apoi sunt dați afară, artileria grea intră, iar tancurile intră la periferia orașului pentru a efectua bombardamente și a ocupa întregul centru și întreaga comunitate Lîman ." Institutul pentru Studiul Războiului a raportat în cea mai recentă evaluare a sa de marți că forțele rusești au continuat să "acorde prioritate atacurilor împotriva Lîman mai degrabă decât împotriva Sloviansk pe 24 mai, probabil pentru a sprijini o încercuire superficială a trupelor ucrainene la nord-vest de Severodonetsk".

Rusia merge la șantaj. Cere Occidentului ridicarea unor sancțiuni pentru a permite coridoare pentru navele care scot cerealele din Ucraina
Internațional

Rusia merge la șantaj. Cere Occidentului ridicarea unor sancțiuni pentru a permite coridoare pentru navele care scot cerealele din Ucraina

Șantaj rusesc asupra Occidentului. Rusia este pregătită să ofere un coridor umanitar pentru vase ce transportă alimente din Ucraina, în schimbul ridicării unor sancțiuni, a transmis agenția de presă Interfax, care îl citează pe ministrul de externe adjunct Andrei Rudenko, transmite The Guardian. Porturile Ucrainei de la Marea Neagră au fost blocate de când Rusia a trimis mii de trupe în Ucraina în februarie. Mai mult de 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în silozurile din această țară, provocând îngrijorări referitoare la foametea în țări dependente de aceste stocuri. Șantaj rusesc asupra Occidentului Occidentul a discutat ideea de a stabili „coridoare sigure” pentru exporturile de cereale din porturile ucrainene, deși ar avea nevoie de acordul rușilor. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei „Am spus în mod repetat privind acest punct că o soluție la problema alimentelor necesită o abordare comprehensivă, inclusiv ridicarea sancțiunilor care au fost impuse asupra exporturilor din Rusia și asupra tranzacțiilor financiare”, a spus Rudenko. „Și mai necesită deminarea părții ucrainene a tuturor porturilor unde navele sunt ancorate. Rusia este pregătită să ofere trecerea umanitară necesară, pe care o va face în fiecare zi”. Europa caută soluții pentru a continua importurile de cereale din Ucraina. Asta în contextul în care nu mai puțin de 12% din producția mondială de grâu e în țara invadată de Rusia, spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Comisia Europeană ia în calcul, printre altele, crearea unor coridoare terestre către alte porturi de pe continent, pentru a putea asigura un flux continuu de marfă către toate statele membre.

România ia în calcul accelerarea forajelor la mare adâncime, în contexul creșterii prețului la gaze
Internațional

România ia în calcul accelerarea forajelor la mare adâncime, în contexul creșterii prețului la gaze

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră