marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2707 articole
Maria Pană

Internațional

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea vor sancționa Ankara. "În primul rând, nu vom spune "da" celor care impun sancțiuni pentru aderarea Turciei la NATO, care este o organizație de securitate. Pentru că atunci NATO nu ar mai rămâne o organizație de securitate, ci devine un loc unde se concentrează reprezentanții terorii", a declarat Erdogan. Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO În cadrul unei conferințe de presă la Ankara, Erdogan a declarat că delegațiile suedeză și finlandeză nu ar trebui să se deranjeze să vină în Turcia pentru a încerca să convingă Turcia să aprobe aderarea țării la NATO. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Ministrul de externe al Turciei a avut "câteva" întâlniri cu omologii suedez și finlandez, a declarat Erdogan, adăugând că niciuna dintre cele două țări nu a avut o poziție clară împotriva organizațiilor teroriste, potrivit CNN. "Chiar dacă spun suntem împotriva lor, dimpotrivă, au declarații prin care spun că nu predau teroriștii pe care trebuie să-i predea Turciei", a spus el. El a adăugat că Suedia este un "cuib" pentru organizațiile teroriste, spunând că le permite teroriștilor să vorbească în parlamente. "Ei au invitații speciale pentru teroriști. Au chiar și parlamentari pro PKK în parlamentele lor. Cum să avem încredere în ei?" Erdogan a reiterat aceeași poziție săptămâna trecută, când a declarat într-o conferință de presă la Istanbul că nu privește "pozitiv" perspectiva aderării Finlandei și Suediei la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde. PKK, sau Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care urmărește un stat independent în Turcia, se află într-o luptă armată cu Turcia de zeci de ani și a fost desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Turcia a rupt un acord cu Atena(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Criza cerealelor arma folosită de Putin împotriva lumii (sursa: Facebook/LizTruss)
Internațional

Suedia și Finlanda în NATO

Suedia și Finlanda în NATO. Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO "cât mai curând posibil", iar "aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, scrie AFP. Suedia și Finlanda în NATO "Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat Liz Truss. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Guvernul "aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acestea ca noi aliaţi din NATO şi este pregătit să le ofere toată asistenţa în cursul procesului de aderare", a adăugat ea. Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO. Aceste acorduri "demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta", a spus şefa diplomaţiei de la Londra, citată de AFP.

Misiunea din Mariupol s-a încheiat (sursa: Twitter/Hanna Liubakova)
Internațional

Misiunea din Mariupol s-a încheiat

Misiunea din Mariupol s-a încheiat. Forțele ucrainene și-au încheiat "misiunea de luptă" în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat al armatei țării. Comandanții unităților staționate în uriașa oțelărie Azovstal din oraș au primit ordin "să salveze viețile personalului lor", se mai arată în declarația Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Misiunea din Mariupol s-a încheiat Sute de oameni au fost evacuați luni de la uzina siderurgică, ultima rezistență dintr-un oraș care a devenit un simbol al rezistenței ucrainene sub bombardamentele neîncetate ale Rusiei. Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Malyar, a descris operațiunea de evacuare într-o declarație video separată, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Cincizeci și trei de persoane grav rănite au fost evacuate de la Azovstal către o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale", a declarat ea. "Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar", potrivit CNN. În cadrul unei "proceduri de schimb", persoanele evacuate vor fi aduse în cele din urmă acasă, a mai spus Malyar. "Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață", a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite. "Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi dificilă. Dar această zi, la fel ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru", a declarat Zelenski. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că a fost stabilit un armistițiu pentru a permite trecerea militarilor ucraineni răniți, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată

Un ieşean s-a trezit scos la mezat de către Fisc din cauza unei mame surde. A încercat să-i convingă pe magistraţii Tribunalului că nu a fost vina lui, dar fără succes. A fost considerat bun de plată. Tribunalul Iași l-a considerat bun de plată De loc din Belceşti, Irinel C. îşi încercase norocul în afaceri deschizând o societate cu răspundere limitată ca debutant. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Nu i-a mers, aşa că în 2017 a plecat la muncă în Spania, lăsându-şi firma încărcată cu datorii. În 2018, Fiscul a stabilit o datorie la bugetul statului de 44.700 lei, firma trebuind să mai plătească şi o amendă de 20.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Urologii ieşeni depistează cel puţin o tumoră pe zi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Urologii ieşeni depistează cel puţin o tumoră pe zi

Urologii ieşeni depistează cel puţin o tumoră pe zi. Sau, văzut din alt unghi, 20% dintre pacienţii care ajung la urologii de la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” sunt diagnosticaţi cu tumori renale sau vezicale. Asta în condiţiile în care activitatea de aici începe să revină la nivelul dinaintea pandemiei. Urologii ieşeni depistează cel puţin o tumoră pe zi Activitatea din Clinica de Urologie a Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” începe să revină treptat la valorile dinaintea pandemiei, însă acum încep să apară şi cazurile agravate de lipsa controalelor medicale. Dr. Radu Costache, şeful Clinicii de Urologie, susţine că din luna martie a început să se revină la normalitate, după doi ani de zile. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Dacă înainte de pandemie, în anii 2018 - 2019, ajungeau lunar în Compartimentul de Primiri Urgenţe de Specialitate (CPU-S) al spitalului peste 1.100 de cazuri urologice urgente, iar alte 1.000 de cazuri pe lună în ambulatoriu, în urma unei programări, în 2020 cifrele au fost diferite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DIICOT Iaşi lovit în plex de o gafă minoră (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

DIICOT Iaşi, lovit în plex de o gafă minoră

Într-unul dintre cele mai „grele” dosare de trafic de droguri din ultimii ani, procurorii DIICOT se află în pragul înfrângerii. Zeci de mărturii şi 10 volume de interceptări telefonice, procese verbale de constatare, autorizaţii de supraveghere tehnică şi rapoarte operative au conturat imaginea uneia dintre cele mai active organizaţii de trafic de droguri din Iaşi. Procurorii au vânat nu traficanţi mărunţi de ceaiuri îmbibate cu substanţe halucinogene, ci chiar pe capii traficului local de heroină. DIICOT Iaşi, lovit în plex de o gafă minoră O grupare organizată aproape perfect, cu un stil de lucru aproape infailibil, ce părea a o pune la adăpost de orice investigaţie, a fost adusă la începutul acestui an în faţa justiţiei. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist A fost suficientă însă o greşeală minoră de procedură, speculată cu abilitate de avocatul traficanţilor, pentru ca dosarul să fie aproape desfiinţat: declaraţiile aproape tuturor martorilor au fost anulate şi excluse din rechizitoriu. Procurorii DIICOT urmează să decidă dacă încearcă să meargă mai departe cu ce a rămas din rechizitoriu sau îşi cer dosarul înapoi, pentru a lua ancheta de la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei. Ucraina a raportat un alt atac cu rachete împotriva regiunii de coastă Odesa de la Marea Neagră, care a provocat pagube la infrastructură și a dus la un incendiu. Administrația militară regională din Odesa a declarat luni că "în urma unei lovituri cu rachete lansate de avioane strategice în regiunea Odesa, infrastructura turistică a fost avariată, clădirile au fost distruse și a izbucnit un incendiu". Rușii au reluat atacurile asupra Odesei Aceasta a precizat că Rusia a continuat să lovească podul deja grav avariat peste estuarul Nistrului, la sud de Odesa. Două persoane au fost rănite. Un context: Săptămâna trecută, un centru comercial și două hoteluri au fost lovite de lovituri militare rusești la Odesa, potrivit CNN. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Trei rachete hipersonice Kinzhal au fost lansate dintr-un avion și și au lovit o "țintă de infrastructură turistică", a declarat un oficial ucrainean. Se dau lupte grele în Lugansk și Donetsk În regiunile Luhansk și Donețk, luptele continuă de-a lungul liniilor de front care se întind pe câteva sute de kilometri. Ucrainenii raportează, de asemenea, continuarea luptelor în zonele din est, unde forțele rusești încearcă să pătrundă. Cele mai grele lupte par să se desfășoare în două locații: în jurul orașelor industriale din Luhansk și în zonele rurale de la nord de orașul Sloviansk din Donețk. Statul Major ucrainean a declarat luni că "inamicul și-a concentrat principalele eforturi în direcția Donețk… și pregătește o ofensivă a forțelor concentrate în zona Izium".Rușii și-au întărit prezența în jurul Iziumului, în efortul de a înainta mai mult spre sud, iar în weekend au fost raportate lupte grele în zonă. Statul Major General a declarat că în trei zone de pe linia frontului - Lyman, Bakhmut și Kurakhiv -forțele rusești au continuat să avanseze și luptele au continuat. Dar a afirmat, de asemenea, că într-o altă zonă, Avdiivka, unitățile rusești s-au retras. Forțele rusești continuă să bombardeze Severodonetsk, potrivit oficialilor locali. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că două persoane din oraș au fost ucise în cel mai recent bombardament. El a spus că au fost bombardate intens mai multe orașe și sate din zonă, dar că forțele rusești au fost forțate să se retragă în apropierea orașului Borivske, la sud de Severodonetsk.

Rusia amenință Finlanda și Suedia (sursa: Themoscowtimes.com)
Eveniment

Rusia amenință Finlanda și Suedia

Rusia amenință Finlanda și Suedia. Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO ar fi o "greșeală" cu "consecințe profunde", a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, potrivit agenției de presă de stat TASS. Duminică, guvernul finlandez și-a semnalat intenția de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate și ignorând amenințările rusești de represalii, în timp ce țara nordică încearcă să își consolideze securitatea pe fondul războiului în curs de desfășurare din Ucraina. Rusia amenință Finlanda și Suedia Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susține, de asemenea, aderarea la alianță. "Ei nu ar trebui să își facă iluzii că noi pur și simplu vom suporta acest lucru", a declarat Ryabkov, potrivit TASS, calificând decizia celor două state, "o altă greșeală gravă cu consecințe de mare amploare". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Aderarea Finlandei la NATO - a cărei finalizare va dura probabil luni de zile - ar aduce alianța militară americană la ușa Rusiei, întrucât cele două națiuni au o graniță comună de 830 de mile (1.335 de kilometri), potrivit CNN. "Faptul că securitatea Suediei, ca și cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi", a declarat Ryabkov, potrivit TASS. "Nivelul general de tensiune militară va crește și va exista mai puțină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simț este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situația actuală".

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Drama de la Azovstal continuă

Drama de la Azovstal continuă. Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept "criminali de război", relatează EFE. "A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941", când Germania a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram. Drama de la Azovstal continuă În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, "Baticul albstru": "La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...". Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: "Ruşilor, asta acum e despre voi: 'Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început'". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste. Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, "au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici", "au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente" şi "au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor". De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria. Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar "minciunile Moscovei" pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua. Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi. Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la "genocidul" comis - potrivit Moscovei - în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE. Atunci când a anunţat "operaţiunea specială militară" rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat "denazificarea" Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept "bastarzi". În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta 'Azovului' faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene. Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene. Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră (sursa: Twitter/@GeneralStaffUA)
Eveniment

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră. Rusia a pierdut probabil aproximativ o treime din forțele terestre pe care le-a desfășurat în Ucraina, iar ofensiva sa în regiunea Donbas "a pierdut din elan și a întârziat semnificativ față de program", au declarat duminică serviciile de informații militare britanice. "În pofida unor progrese inițiale la scară mică, Rusia nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale substanțiale în ultima lună, menținând în același timp niveluri constant ridicate de uzură", a declarat pe Twitter Ministerul britanic al Apărării. Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră "Rusia a suferit acum probabil pierderi de o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o în februarie". Acesta a precizat că este puțin probabil ca Rusia să își accelereze dramatic ritmul de avansare în următoarele 30 de zile. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist De la invazia Rusiei din 24 februarie, armata ucraineană i-a forțat pe comandanții ruși să renunțe la un avans asupra capitalei Kiev, înainte de a obține câștiguri rapide în nord-est și de a-i îndepărta de al doilea oraș ca mărime, Harkov, potrivit Reuters. O contraofensivă ucraineană a fost în curs de desfășurare în apropierea orașului Izium, deținut de ruși, deși armata ucraineană a raportat duminică că forțele rusești avansează în altă parte în regiunea Donbas, principalul teatru de război în ultima lună.

Avere nejustificată depistată de ANI (sursa: Pixabay)
Eveniment

Avere nejustificată depistată de ANI

Avere nejustificată depistată de ANI. Agenţia Naţională de Integritate a constatat o diferenţă nejustificată în cuantum de 189.000 lei şi 282.762 euro între averea şi veniturile realizate de către Mădălina Maria Anghel, ofiţer în cadrul MAI - Direcţia Generală Anticorupţie. Avere nejustificată depistată de ANI Potrivit unui comunicat al ANI transmis luni Agerpres., în acest caz a fost sesizată Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către Mădălina Maria Anghel. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist De asemenea, ANI a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate în cuantum de 507.723 lei (114.499 euro) între averea dobândită împreună cu familia şi veniturile realizate de Adriana Petrescu, funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea, potrivit Agerpres. Inspectorii de integritate au sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Piteşti, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de Adriana Petrescu.

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov (sursa: Captura video)
Eveniment

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov. O unitate ucraineană care luptă la nord de Harkov anunță că a ajuns la granița cu Rusia, cu mesajul: "Am ajuns la granița cu Rusia: "Domnule președinte, am reușit!" O înregistrare video difuzată de unitate arată un mic grup care duce un țăruș albastru și galben la linia de frontieră. https://twitter.com/olex_scherba/status/1525967632524091394 Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov Armata ucraineană a declarat luni că, în jurul Harkovului, "inamicul își concentrează principalele eforturi pentru a-și menține pozițiile și a împiedica înaintarea trupelor noastre" în direcția frontierei. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În ultimele zile, forțele ucrainene au avansat spre graniță în mai multe locuri la nord și est de Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării înainte de începerea invaziei, pe măsură ce forțele rusești s-au retras, potrivit CNN. Oficialii ucraineni au declarat săptămâna trecută că au eliberat sate de la periferia orașului. Avansurile lor amenință jena simbolică de a expulza forțele Kremlinului înapoi la propria graniță, în timp ce reprezintă o amenințare strategică de a tăia liniile de aprovizionare ale Rusiei în Ucraina și forțele sale mai la sud în regiunea Donbas.

Germania rupe prietenia cu Rusia (sursa: Pexels)
Internațional

Germania "rupe" prietenia cu Rusia

Germania "rupe" prietenia cu Rusia. Germania intenţionează să înceteze să mai importe petrol din Rusia de la finele acestui an, chiar dacă Uniunea Europeană (UE) nu va reuşi să ajungă la un acord cu privire la un embargo la nivelul UE cu privire la ţiţeiul rusesc, au declarat oficialii guvernamentali citaţi de Bloomberg. Eforturile Berlinului destinate încheierii de contracte cu furnizorii alternativi înregistrează progrese, iar guvernul german este încrezător că poate rezolva problemele de logistică rămase în decurs de şase-şapte luni, susţin oficialii care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Germania "rupe" prietenia cu Rusia În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În schimb, oficialii citaţi de Bloomberg susţin că guvernul condus de cancelarul german Olaf Scholz este hotărât să continue cu planul său naţional de încetare a importurilor de petrol din Rusia, ca parte a sancţiunilor europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, potrivit Agerpres. Potrivit cifrelor oficiale, ponderea ocupată de ţiţeiul rusesc în consumul de petrol al Germaniei a scăzut deja până la 12%, de la un nivel de 35% înaintea războiului din Ucraina. Provocările care au mai rămas de rezolvat de autorităţile de la Berlin includ obţinerea de petrol dintr-o sursă alternativă pentru o importantă rafinărie din estul Germaniei, care se bazează pe ţiţeiul rusesc livrat prin conducta Drujba şi care este operată de producătorul rus Rosneft PJSC. Germania are surse alternative de petrol Autorităţile germane au decis că poate fi utilizată o veche conductă petrolieră care face legătura între portul Rostock de la marea Baltică şi rafinăria de la Schwedt, însă din cauza capacităţii sale reduse poate acoperi doar 60% din necesarul rafinăriei. În consecinţă, autorităţile lucrează acum la creşterea presiunii de pompare în această conductă şi la modernizarea infrastructurii astfel încât mai mult petrol să ajungă la rafinăria de la Schwedt. Această rafinărie asigură aprovizionarea cu combustibil a aeroportului internaţional din Berlin şi a majorităţii benzinăriilor din capitala Germania şi a landului Brandenburg. De asemenea, este analizată varianta ca necesarul de combustibil al aeroportului internaţional din Berlin să vină de la o altă rafinărie, posibil din Bavaria. Iniţial, petrolul non-rusesc pentru rafinăria de la Schwedt ar urma să vină de la rezerva naţională amplasată în apropiere de portul Wilhelmshaven, de unde va fi transportat prin canalul Kiel până la Rostock şi de acolo prin vechiul oleoduct până la rafinăria de la Schwedt. Însă în condiţiile în care grupul petrolier rus Rosneft nu este interesat să schimbe furnizorul de petrol pentru rafinăria de la Schwedt, Germania pregăteşte un act legislativ care va permite preluarea controlului la rafinărie de la compania rusă, începând chiar cu data de 1 iunie. Comisia Europeană a propus un embargo pentru importurile de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar importurile de produse petroliere rafinate ar urma să înceteze la finele lui 2022. Însă premierul ungar Viktor Orban a sugerat că un embargo petrolier ar trebui să fie discutat la un summit al liderilor UE, următorul astfel de summit fiind programat pentru finele lunii mai.

Istoria se repetă
Internațional

Istoria se repetă

Istoria se repetă. Când soldații ruși mascați au răscolit casa Ninei din nord-estul Ucrainei la ora 6 dimineața într-o zi de la sfârșitul lunii aprilie, nu căutau arme. În schimb, căutau manualele ei de ucraineană. Trupele i-au ținut soțul și fiica sub amenințarea armei, dar Nina, în vârstă de 48 de ani, a declarat pentru CNN că știa că pentru ea veniseră. În calitate de director de școală, ea crede că au văzut-o ca pe un inamic. Istoria se repetă "Căutau peste tot, chiar și în canalizare și în toaleta exterioară", a explicat ea. "Au găsit manuale școlare și tutoriale pentru limba ucraineană". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Nina nu este singură. Oficialii ucraineni spun că educatorii din zonele din țară recent ocupate de Rusia au raportat cazuri tot mai multe cazuri de intimidare, amenințări și presiuni pentru a adapta programele școlare pentru a se alinia la retorica pro-rusă. Pe măsură ce războiul se desfășoară în Ucraina, educația a devenit o victimă a conflictului - și un potențial câmp de luptă în lupta pentru controlul țării. Înainte ca trupele rusești să invadeze țara la 24 februarie, aproximativ 4,23 milioane de elevi erau înscriși în școlile din întreaga țară, potrivit datelor compilate de Institutul de Analiză Educațională din Ucraina, o agenție de stat. Acum, milioane de copii de vârstă școlară au fost strămutați în interiorul țării sau au fost forțați să fugă în străinătate împreună cu familiile lor.

Suedia încă un pas spre NATO (sursa: Facebook/Magdalena Andersson)
Internațional

Suedia, încă un pas spre NATO

Suedia, încă un pas spre NATO. Premierul suedez Magdalena Andersson va cere luni sprijinul parlamentului de la Stockholm în vederea depunerii candidaturii ţării sale la NATO, a anunţat ea duminică, după ce Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a renunţat la opoziţia faţă de aderarea la alianţa militară, transmit Reuters şi AFP. "Mâine mă voi asigura că există o largă susţinere în Riksdag pentru o candidatură la NATO, iar apoi vom putea lua o decizie la nivelul guvernului", a declarat Andersson într-o conferinţă de presă. Suedia, încă un pas spre NATO Candidatura la NATO se bucură deja de susţinere în parlamentul suedez. O candidatură comună cu Finlanda este "cel mai bun" lucru pentru Suedia şi securitatea sa, a adăugat şefa guvernului suedez. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Joi, preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat la rândul lor că Finlanda va cere aderarea la NATO "fără întârziere", potrivit CNN. Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră