marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2707 articole
Maria Pană

Eveniment

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina. Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina "în zilele şi săptămânile următoare", i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie, relatează AFP. Şeful statului "a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar", a precizat Palatul Elysee. Franța intensifică livrările de arme în Ucraina Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend. Cei doi lideri au "evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Zelenski i-a reproşat pe 12 mai lui Emmanuel Macron că vrea să-i asigure "o portiţă de ieşire" lui Vladimir Putin în conflict şi a estimat că "nu este nevoie să-i facă concesii politice" Rusiei, potrivit Agerpres. Macron "nu a discutat niciodată cu Vladimir Putin fără acordul preşedintelui Zelenski", a replicat atunci preşedinţia franceză. Emmanuel Macron l-a asigurat la sfârşitul lui aprilie pe omologul său care îi mulţumea pentru "trimiterea de material militar de anvergură care contribuie la rezistenţa ucraineană" că acest sprijin va continua "să se întărească, la fel ca asistenţa umanitară adusă de Franţa". Cei doi preşedinţi au mai discutat marţi despre "căile posibile de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru alimentaţie". Ucraina, unul dintre primii producători mondiali de cereale, se confruntă cu o blocadă navală totală din partea Rusiei, în special a portului Odesa, unul dintre principalele puncte de ieşire pentru exporturile sale. România reprezintă una dintre soluţiile posibile, prin transferul cerealelor cu trenuri, camioane sau barje şi încărcarea lor în portul Constanţa. În condiţiile în care Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Emmanuel Macron i-a confirmat de altfel omologului său "că cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi studiată în cadrul Consiliului European din luna iunie", după avizul Comisiei Europene. Preşedintele Zelenski se arată foarte rezervat în privinţa propunerii omologului său francez de a crea o "Comunitate politică europeană" din care să facă parte Ucraina în aşteptarea unei adeziuni depline la UE care, potrivit Parisului, ar putea dura "decenii".

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Pandemia de Covid a explodat în Coreea de Nord (sursa: forbes.com)
Internațional

Pandemia de Covid a explodat în Coreea de Nord

Pandemia de Covid a explodat în Coreea de Nord. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a criticat neglijenţa şi indolenţa funcţionarilor, care au agravat epidemia de coronavirus în Coreea de Nord, informează miercuri mass-media oficiale, numărul de cazuri depăşind deja în această ţară 1,7 milioane, relatează AFP. Prezidând o reuniune a partidului, marţi, Kim Jong Un a declarat că există "o lipsă de maturitate în capacitatea statului de a face faţă crizei" şi a criticat "atitudinea non-pozitivă, lipsa de energie şi inactivitatea înalţilor responsabili ai statului", transmite agenţia oficială KCNA. Pandemia de Covid a explodat în Coreea de Nord Coreea de Nord a înregistrat 232.880 de noi cazuri de "febră" marţi seara, ceea ce majorează bilanţul total la 1,72 de milioane de cazuri şi 62 de decese, potrivit aceleiaşi surse. În timpul reuniunii de marţi, Kim Jong Un a promis să "trezească întregul partid precum un vulcan activ", pentru a stăvili răspândirea virusului, potrivit Agerpres. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi După ce ţara sa a anunţat primul caz de COVID-19, joia trecută, Kim Jong Un a preluat personal conducerea în lupta împotriva epidemiei, care, potrivit lui, provoacă "mare bulversare" în ţară. El a ordonat un lockdown naţional, populaţia nord-coreeană nefiind vaccinată, şi a desfăşurat armata pentru a ajuta la lupta împotriva cornavirusului. OMS este îngrijorată de situația din Coreea de Nord Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a exprimat marţi îngrijorarea în legătură cu ravagiile provocate de varianta Omicron asupra populaţiei nevaccinate a Coreei de Nord, reiterându-şi oferta de asistenţă, de la vaccinuri până la echipamente medicale. Deocamdată, Phenianul pare să nu fi răspuns la aceste apeluri. Sistemul de sănătate nord-coreean a fost clasat pe locul 193 din 195 de ţări de un studiu al universităţii americane Johns Hopkins, anul trecut. Spitalele din această ţară sunt notoriu subechipate, cu puţine unităţi de terapie intensivă. Potrivit experţilor, Coreea de Nord nu dispune de niciun tratament împotriva COVID-19 şi nu are capacităţi pentru a-şi testa masiv populaţia.

SUA va dovedi crimele de război comise de Rusia (sursa: Pixabay)
Eveniment

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia. Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți lansarea unui nou program "pentru a capta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezi ale crimelor de război și ale altor atrocități comise de Rusia în Ucraina". Programul, numit Observatorul Conflictului, "cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise privind acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin", potrivit unei note de presă a Departamentului de Stat. SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia "Observatorul conflictului va analiza și va păstra informațiile disponibile în mod public și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de responsabilizare actuale și viitoare", se arată în notă. "Acest lucru include menținerea unor proceduri riguroase de lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare”, potrivit CNN. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Informațiile vor fi împărtășite public prin intermediul unei platforme online, a adăugat nota. Departamentul de Stat a precizat că programul este o colaborare cu "Esri, o companie de top în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai", iar "guvernul SUA a contribuit, de asemenea, cu imagini comerciale din satelit la aceste eforturi". Departamentul de Stat a declarat că se așteaptă ca organizațiile partenere internaționale să se alăture programului. Rapoartele vor fi disponibile pe site-ul ConflictObservatory.org.

SUA reclamă multe fenomene OZN (sursa: Pixabay)
Internațional

SUA reclamă multe fenomene OZN

SUA reclamă multe fenomene OZN. Un "număr tot mai mare" de obiecte neidentificate a fost raportat pe cer în ultimii 20 de ani, a indicat marţi un responsabil al Pentagonului în faţa congresmenilor americani, fără a ajunge până la a confirma prezenţa vieţii extraterestre, notează AFP. Pentru prima dată după mai mult de 50 de ani, Congresul SUA a organizat o audiere publică dedicată "fenomenelor aeriene neidentificate". SUA reclamă multe fenomene OZN "De la începutul anilor 2000, am observat un număr tot mai mare de obiecte neautorizate sau neidentificate", a declarat Scott Bray, director adjunct al serviciului de informaţii pentru US Navy. Responsabilul a atribuit această creştere "eforturilor considerabile" ale armatei americane pentru "a destigmatiza actul de raportare a observărilor" şi progresului tehnologic. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Cu toate acestea, el a spus că nu a detectat nimic "care să sugereze o origine non-terestră" acestor fenomene. Dar nici nu a exclus definitiv această posibilitate. În iunie 2021, serviciile americane de informaţii americane au afirmat deja într-un raport mult aşteptat că nu există nicio dovadă a existenţei extratereştrilor, recunoscând în acelaşi timp că zeci de fenomene observate de piloţii militari nu pot fi explicate. Unele ar putea fi explicate prin prezenţa dronelor sau a păsărilor care creează confuzie în sistemele radar ale armatei americane. Altele ar putea proveni din teste de echipamente sau de tehnologii militare efectuate de alte puteri, precum China sau Rusia. Armata americană şi serviciile de informaţii americane caută în primul rând interesate să determine dacă aceste "fenomene aeriene neidentificate" pot fi legate de ameninţări împotriva Statelor Unite. "Fenomenele aeriene neidentificate constituie o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale", a avertizat alesul democrat André Carson, şeful comisiei parlamentare la originea audierii. "Şi trebuie tratate ca atare", a adăugat congresmenul, citat de AFP.

Arca lui Noe din Bârnov (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Arca lui Noe din Bârnova

Arca lui Noe din Bârnova. Copii din Ucraina, voluntari români, bucătari olandezi şi traducători din Republica Moldova s-au “îmbarcat” pe Arca lui Noe pentru două ateliere de gătit, pretextul ideal pentru a le oferi micuţilor refugiaţi de la Egros o zi de joacă şi învăţare în natură. Arca lui Noe din Bârnova Despre ce a însemnat pentru ei o zi de relaxare în natură, a rezumat Viktoria, mama a doi din cei 20 de copii de la Egros care şi-au petrecut o parte din weekend la ferma socială Arca lui Noe din Bârnova: “Să vezi atât de mulţi oameni fericiţi să te ajute, asta ne-a şocat. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Locuim fără plată, voluntarii organizează actiuni ca să ne distreze. E... un miracol. E ca o vacanţă, în care în fiecare zi trăim. Respirăm. Dormim”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Doza a patra a vaccinului anti-Covid (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doza a patra a vaccinului anti-Covid

Doza a patra a vaccinului anti-Covid. Doza a patra de vaccin anti-COVID a început să fie administrată la nivelul întregii ţări de ieri, 16 mai. O pot face la cerere persoanele de peste 18 ani şi care au făcut deja trei doze de vaccin anti-COVID, pe bază de ARN mesager, în urmă cu cel puţin 4 luni. Doza a patra a vaccinului anti-Covid Recomandarea, mai ales în condiţiile în care se anunţă un nou val Covid în toamnă, este să se imunizeze persoanele vârstnice, de peste 60 de ani, însă specialiştii spun că este nevoie ca recomandarea să se extindă, mai ales pentru bolnavii cronici, în special cei „imunocompromişi”, care au un risc mai mare de dezvoltare a complicaţiilor în urma infectării. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” „Ziarul de Iaşi” a participat în acest weekend la o întâlnire pe această temă cu cei mai titraţi specialişti din ţară. Iată ultimele informaţii despre doza 4 şi tot ce trebuie să ştiţi pentru a decide în cunoştinţă de cauză. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Peskov recunoaște războiul din Ucraina

Peskov recunoaște războiul din Ucraina. Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax. "Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională 'Noi Orizonturi', recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE. Peskov recunoaște războiul din Ucraina Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment. "Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic", a declarat Peskov, în cadrul forumului organizat de societatea 'Znanie' ('Cunoaşterea'), potrivit Agerpres. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Le numim în continuare într-un mod blând drept state 'neprietenoase'. Dar aş spune că deja acestea sunt state 'ostile' pentru că ceea ce fac ele este război", a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi", a pus Peskov, care, împreună cu actuala sa soţie Tatiana Navka, celebră patinatoare (de altfel, de naţionalitate ucraineană, fiind născută la Dnepropetrovsk), şi copiii săi adulţi se află pe lista cu sancţiuni occidentale. "Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim", a declarat reprezentantul Kremlinului. Care sunt țările neprietenoase în opinia Kremlinului Rusia va depăşi această perioadă de "furtună perfectă" şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin "ştie încotro îşi duce ţara" şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară "nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii". Moscova consideră 'neprietenoase' toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene. La 14 mai, ministrul de externe rus Serghei Lavrov afirmase că ţările occidentale au declarat Rusiei un război hibrid total, acuzând SUA că au pregătit actuala criză încă de la finele Războiului rece, şi spunând că Moscova acceptă această provocare, potrivit RBC.ru. La rândul său, Dmitri Peskov a afirmat că Rusia "are totul" pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că "la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional". "Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea de a înlocui importurile", a asigurat el.

1.7 miliarde de lei disponibili pentru Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

1,7 miliarde de lei disponibili pentru Iași

1,7 miliarde de lei disponibili pentru Iași. Iaşiul se află în topul judeţelor în ceea ce priveşte finanţările acordate prin intermediul aşa-numitului „PNDL-3”. Programul Saligny se va desfăşura până în anul 2028, iar suma alocată judeţului este de 1,72 milarde lei. 1,7 miliarde de lei disponibili pentru Iași Din aceşti bani, deja este cunoscut unde vor ajunge 600 milioane lei, în timp ce pentru 1,1 miliarde lei va fi competiţie de proiecte între unităţile administrativ-teritoriale (UAT) ale judeţului. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” La nivel naţional, Iaşiul se situează pe locul 6 în topul alocărilor, în contextul în care fondurile acordate sunt la o diferenţă relativ mică faţă de Suceava, care ocupă prima poziţie cu 1,9 miliarde lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia. Rachetele rusești au vizat în cursul nopții vestul Ucrainei, avariind infrastructura feroviară din apropierea graniței cu Polonia, potrivit șefului administrației militare regionale din Lviv. Maksim Kozitski a declarat că locația lovită se află în apropierea orașului Yavoriv, care găzduiește, de asemenea, o mare bază militară. El a precizat că nu au fost raportate victime. Bombardamente rusești la 15 km de Polonia Sistemele de apărare aeriană au doborât trei rachete, a adăugat el. Primarul orașului, Andri Sadovi, a declarat că niciun sit din orașul Lviv nu a fost lovit. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Pe Twitter, Sadovyi a spus că au fost două salve de rachete asupra regiunii în cursul nopții. Apărarea antiaeriană a funcționat bine, a spus Sadovyi, adăugând că nu era clar dacă orașul în sine a fost o țintă, potrivit CNN. https://twitter.com/nexta_tv/status/1526325999339708417 O serie de explozii au fost auzite în centrul orașului Lviv în jurul orei locale 00:45, la scurt timp după ce sirenele de alarmă aeriană au sunat în oraș. Yavoriv a fost lovit de cel puțin trei ori de la începutul războiului. În primul atac, asupra bazei militare de acolo, pe 13 martie, peste 30 de persoane au fost ucise. Locuri din Lviv au fost, de asemenea, lovite de rachete rusești în ultimele săptămâni, inclusiv o fabrică de piese de avion, un depozit de combustibil și mai multe substații electrice.

Securitatea cibernetică noul tip de război (sursa: Facebook/MirceaGeoana)
Internațional

Securitatea cibernetică, noul tip de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Racheta care zboară cu 24.695 km pe oră (sursa: airforcemag.com)
Eveniment

Racheta care zboară cu 24.695 km pe oră

Racheta care zboară cu 24.695 km pe oră. Forţele aeriene ale SUA au declarat luni că au efectuat cu succes un test cu rachetă hipersonică, care a atins de cinci ori viteza sunetului, relatează Reuters şi EFE. Testul a fost efectuat de fapt sâmbătă la baza Edwards, în statul California, a detaliat armata aerului americană într-un comunicat. Racheta care zboară cu 24.695 km pe oră Mai precis, un bombardier supersonic 'B-52 Stratofortress', fabricat de Boeing, a reuşit să lanseze cu succes o rachetă hipersonică 'AGM-183 ARRW' , concepută să atingă o viteză mai mare de 24.695 km pe oră. După separarea de avion, propulsorul ARRW s-a aprins şi a ars o durată stabilită dinainte, conferind rachetei o viteză de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, menţionează documentul. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Este prima data când SUA testează cu succes o rachetă hipersonică, a declarat într-un comunicat locotenent-colonelul Michael Jungquist, care conduce unul dintre programele de dezvoltare a unor astfel de arme, potrivit EFE, potrivit Agerpres. "Echipa noastră foarte calificată a făcut istorie cu aceasta primă armă hipersonică lansată din aer. Facem tot ce putem pentru a pregăti această armă revoluţionară pentru câmpul de luptă cât mai curând posibil", a spus Jungquist. La ora actuală, SUA sunt angajate într-o cursă cu Rusia şi China în ceea ce priveşte dezvoltarea armelor hipersonice, ale căror viteză şi manevrabilitate le fac dificil de urmărit şi de interceptat. Rusia a lansat rachete hipersonice împotriva unor ţinte în Ucraina în cursul invaziei sale declanşate la 24 februarie. Australia, SUA şi Marea Britanie - ţări care formează alianţa de securitate AUKUS - au anunţat în aprilie că vor coopera pentru dezvoltarea armelor hipersonice, lucru care a fost receptat cu îngrijorare de China. Washingtonul anunţase încă în octombrie 2021 că încearcă dezvoltarea tehnologiei hipersonice pentru a contracara progresul Chinei în acest domeniu, pe fondul unor informaţii că Beijingul a testat deja astfel de rachete. Potrivit publicaţiei Financial Times, China a testat o rachetă hipersonică cu capacitate nucleară în august anul trecut. Ulterior, Beijingul a negat că ar fi testat o astfel de rachetă cu capacitate nucleară, asigurând că au fost "teste de rutină" pentru a verifica tehnologiile de reutilizare aerospaţială.

Ucraina contraatacă rușii fac pasul înapoi din Harkov (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov. Soldații ucraineni avansează spre nord și nord-est de Harkov, potrivit șefului administrației militare regionale din nord-estul orașului, în timp ce un contraatac care durează de câteva săptămâni se intensifică. Oleh Syniehubov a declarat marți la televiziunea ucraineană că luptele sunt în desfășurare la nord-est de al doilea oraș ca mărime din Ucraina, spre orașul Vovchansk, de-a lungul graniței dintre Rusia și Ucraina. Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov Orașul a devenit o rută de realimentare pentru forțele rusești, în timp ce acestea încearcă să își susțină ofensiva în regiunile Donețk și Luhansk, mai la sud. Întreruperea acestei linii de aprovizionare ar putea compromite capacitatea rușilor de a-și consolida ofensiva spre Sloviansk și Kramatorsk. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Ostilități active au loc în așezările din nordul regiunii", a declarat Syniehubov. "Inamicul se concentrează pe menținerea pozițiilor. Trupele noastre trebuie să le respingă fiecare centimetru din teritoriul nostru", potrivit CNN. Siniebuhov a adăugat că avansurile ucrainene au ajutat la reducerea - dar nu la eliminarea - atacurilor de artilerie rusești asupra Harkovului. A existat "o liniște relativă în ultimele două săptămâni", a spus Syniebuhov. "Cu toate acestea, inamicul lovește uneori cu lovituri de artilerie". Luni au avut loc lovituri în districtele Saltivka și Shevchenkivski, în apropiere de Kharkiv, a adăugat Siniebuhov. "Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore", a spus el.Syniebuhov a precizat că au continuat bombardamentele rusești asupra altor părți ale regiunii Harkov.

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Internațional

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, relatează DPA. "Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea", a scris Stoltenberg pe Twitter după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei "Suntem uniţi în acest moment istoric", a adăugat el. Finlanda şi Suedia şi-au anunţat recent candidaturile pentru aderarea la NATO, în contextul în care invazia Rusiei din Ucraina a amplificat îngrijorările privind securitatea. Turcia a transmis că va fi de acord cu aderarea celor două ţări numai în anumite condiţii. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Președintele Turciei a criticat din nou luni posibilitatea ca Finlanda și Suedia să intre în NATO, potrivit Agerpres. El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină "organizaţii teroriste", printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO care a avut loc duminică la Berlin, Cavusoglu a criticat unele state membre pentru că restricţionează exporturile de arme către Turcia din cauza luptei sale împotriva acestor grupări. Săptămâna trecută, Erdogan a afirmat că cele două state sunt "case de oaspeţi pentru organizaţii teroriste". Nu este clar cum va putea fi convinsă Turcia să nu se opună aderării Suediei şi Finlandei la NATO, comentează DPA. Potrivit unor diplomaţi, un rol l-ar putea juca declaraţii din partea celor două state europene nordice în legătură cu lupta împotriva terorismului şi afacerile cu arme.

Panouri solare pentru clădirile noi din UE (sursa: Pixabay)
Internațional

Panouri solare pentru clădirile noi din UE

Panouri solare pentru clădirile noi din UE. Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times. Executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual. Costul total al atingerii acestui obiectiv ar urma să se ridice la sute de miliarde de euro dar aceste costuri ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit "RepowerEU" şi consultat de Financial Times. Panouri solare pentru clădirile noi din UE Una din propuneri este "introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste". Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă, potrivit Agerpres. Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei. "Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030", se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times. De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone "prioritare" cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă. "Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli", se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană. Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră