luni 03 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Eveniment

Rusia nu a identificat niciun caz de "persecuție" împotriva rușilor în România, dar acuză "atmosfera neprietenoasă" față de Kremlin

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României. Ministerul rus de Externe nu a raportat niciun caz de persecuție împotriva vreunui cetățean rus în România, în anul 2021, dar reclamă ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei”, potrivit raportului anual al instituției. Ambasada Rusiei la București a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe fragmente din raportul pentru 2021 al Ministerului rus de Externe privind ”încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine”. Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României Din fragmentele evidențiate de ambasadă reiese că ”în 2021 instituțiile străine ruse nu au identificat cazuri de detenție politică și persecuție a cetățenilor ruși în România, privarea de copii, obstrucționarea și limitarea activităților jurnaliștilor și persoanelor ruse reprezentând interesele patriei, mass-media mainstream, precum și încălcarea drepturilor cetățenilor noștri în centrele de detenție”. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Reprezentanții Moscovei se plâng de ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei în discursul politic românesc, umflarea sentimentelor rusofobe în mass-media pro-occidentală în ansamblul ei”, care ”au un efect negativ asupra situației și condiției morale a unei părți a compatrioților ruși ce trăiesc de ceva timp în România”. ”În 2021, misiunile diplomatice ruse nu au descoperit niciun caz de detenție în România a cetățenilor ruși și persecutare a acestora din motive politice, îndepărtare a copiilor din familiile acestora, obstrucționare și restrângere a activităților jurnaliștilor ruși și a persoanelor care reprezintă interesele presei interne, precum și niciun caz de încălcare a drepturilor cetățenilor noștri în locurile de detenție”.

Rusia nu a identificat niciun caz de "persecuție" împotriva rușilor în România, dar acuză "atmosfera neprietenoasă" față de Kremlin
Armata rusă a bombardat 22 de localități din Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore
Internațional

Armata rusă a bombardat 22 de localități din Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore

Bombardamente intense în Donbas. Trupele ruse au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, ucigând opt civili, potrivit Ukrinform. "În ultimele 24 de ore, pe 5 iunie, trupele rusești au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk. Avdiivka, Kramatorsk, Sloviansk, Khromove, Druzhkivka, Chasiv Yar (regiunea Donetsk). Bombardamente intense în Donbas Sevierodonetsk, Borivske, Lysychansk, Pryvillia, Novodruzhesk, Bilohorivka, Zolote, Hirske, Komyshuvakha, Toshkivka, Vrubivka, Syrotyne, Mykolaivka, Metiolkine (regiunea Luhansk)", se arată în comunicat. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Cel puțin opt civili au fost uciși și patru răniți de bombardamentele inamice. https://www.youtube.com/watch?v=RIfDSuhZf4Q&ab_channel=TheSun Trupele rusești au distrus și avariat 56 de obiecte civile, inclusiv 40 de clădiri rezidențiale. Salvatorii au evacuat 1.491 de persoane din zonele de ostilități. La 5 iunie, apărătorii ucraineni au respins șapte atacuri inamice în regiunile Donețk și Luhansk, distrugând patru tancuri, trei sisteme de artilerie, opt vehicule blindate de luptă și alte trei vehicule. Unitățile de apărare aeriană au doborât un elicopter de luptă Ka-52 și un vehicul aerian fără pilot.

Armata ucraineană a eliminat aproximativ 31.250 de soldați ruși, 1.386 de tancuri și 211 avioane de vânătoare
Internațional

Armata ucraineană a eliminat aproximativ 31.250 de soldați ruși, 1.386 de tancuri și 211 avioane de vânătoare

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, armata rusă a pierdut 31.250 de soldați, iar în ultimele 24 de ore, 100 de ocupanți au fost uciși de luptătorii ucraineni, potrivit Statlui Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina Pierderile totale ale Rusiei în luptă din 24 februarie până la 6 iunie sunt estimate la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi), potrivit Pravda. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei 31.250 (+100) de militari uciși1.386 (+5) tancuri3.400 (+8) vehicule blindate de luptă690 (+4) sisteme de artilerie207 (+0) MLRS96 (+1) sisteme de apărare aeriană211 (+1) aeronave176 (+1) elicoptere551 (+3) UAV de nivel operațional-tactic125 (+3) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.395 (+35) vehicule și avioane-cisternă53 (+0) piese de echipament special. Se precizează că cele mai mari pierderi au fost suferite de ruși pe frontul de la Sloviansk.

Barilul de petrol a sărit de 120 de dolari, după decizia Arabiei Saudite de a majora prețurile
Internațional

Barilul de petrol a sărit de 120 de dolari, după decizia Arabiei Saudite de a majora prețurile

Prețul barilului de petrol, în continuă creștere. Preţul petrolului a crescut luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent depăşind 120 de dolari, după ce Arabia Saudită a majorat preţurile pentru ţiţeiul său vândut în iulie, indicând o ofertă restrânsă, transmite Reuters. Decizia surprinzătoare a Arabiei Saudite vine după ce săptămâna trecută grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a decis să majoreze în iulie şi august producţia cu 50% mai mult decât estimaseră anterior, respectiv cu până la 648.000 barili pe zi lunar. Prețul barilului de petrol, în continuă creștere În jurul orei 03:43, cotaţia barilului de ţiţei Brent a crescut cu 0,91 dolari, sau 0,8%, până la 120,63 dolari, după ce pe parcursul şedinţei de tranzacţionare atinsese chiar şi nivelul de 121,95 dolari, extinzând creşterea de 1,8% de vineri. De asemenea, cotaţia barilului de ţiţei U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 0,93 dolari, sau 0,8%, până la 119,80 dolari, după ce anterior atinsese nivelul de 120,99 dolari, extinzând creşterea de 1,7% de vineri. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Arabia Saudită a majorat preţul ţiţeiului Arab Light în Asia cu 6,50 dolari faţă de nivelul mediu al cotaţiilor de referinţă din Oman şi Dubai, a anunţat duminică compania de stat Aramco. Este cel mai ridicat nivel din mai, când piaţa era afectată de temerile privind întreruperea livrărilor de petrol din Rusia, potrivit Agerpres. Producătorii de ţiţei "bat fierul cât e cald", iar majorarea cererii de combustibil în SUA pe perioada verii şi atenuarea restricţiilor din China vor menţine probabil preţurile ridicate, susţine Avtar Sandu, director în cadrul Phillip Futures în Singapore. Separat, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că firma italiană Eni şi cea spaniolă Repsol ar putea începe luna viitoare transportul de petrol din Venezuela în Europa, pentru a compensa declinul livrărilor din Rusia.

Armata rusă a bombardat infrastructura feroviară din Kiev, transmite Ministerul britanic al Apărării
Internațional

Armata rusă a bombardat infrastructura feroviară din Kiev, transmite Ministerul britanic al Apărării

Atacuri aeriene în Kiev. Ministerul Apărării britanic a afirmat că rachete de croazieră aer-sol ruse au lovit duminică infrastructura feroviară din capitala ucraineană Kiev, transmite CNN. Atacul cu rachete rusesc asupra Kievului de duminică a fost probabil o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale către unitățile ucrainene de pe linia întâi, a declarat luni Ministerul britanic al Apărării în cea mai recentă evaluare a serviciilor de informații. Atacuri aeriene în Kiev Una dintre rachete a fost interceptată de unitatea de apărare aeriană a Ucrainei, dar restul au lovit "facilități de infrastructură din nordul capitalei ucrainene", a declarat duminică Statul Major General al forțelor armate ucrainene. Vadym Denysenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne, a declarat că a fost lovită o țintă militară și una civilă. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Mai multe dintre rachete au lovit Uzina de reparații de vagoane din Darnytsia, rănind un lucrător feroviar, potrivit lui Oleksandr Kamyshin, directorul general al întreprinderii feroviare de stat ucrainene Ukrzaliznytsia. Dar trenurile de pasageri nu au fost întârziate de atacuri, a precizat el. https://twitter.com/HaMuFa2020/status/1533391642073366528 Kamyshin a negat rapoartele rusești potrivit cărora compania sa găzduia echipamente militare și a invitat jurnaliștii să verifice acest lucru vizitând uzina. De asemenea, Ministerul britanic al Apărării a declarat că lupte grele continuă în orașul Severodonetsk din estul țării și că forțele rusești continuă să împingă spre orașul Sloviansk din estul Ucrainei, în regiunea Donețk. Forțele rusești au mutat probabil mai multe mijloace de apărare aeriană pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, inclusiv sisteme SA-15 și SA-22 și este probabil ca aceste arme să fie destinate să asigure apărarea aeriană a navelor militare rusești care operează în jurul Insulei Șerpilor, a precizat ministerul. Activitatea Rusiei pe Insula Șarpelui contribuie la blocada pe care o impune pe coasta ucraineană și împiedică reluarea comerțului maritim, inclusiv a exporturilor de cereale ucrainene", a adăugat acesta.

Coreea de Sud și SUA au lansat rachete balistice ca răspuns la un test al Coreei de Nord
Internațional

Coreea de Sud și SUA au lansat rachete balistice ca răspuns la un test al Coreei de Nord

Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul. Coreea de Sud şi Statele Unite au lansat luni opt rachete balistice ca răspuns la lansarea de către Coreea de Nord a aceluiaşi număr de rachete cu o zi înainte, a informat armata sud-coreeană, scrie AFP. Şefii de stat major interarme au declarat că aliaţii au lansat, luni în zori, racheta sol-sol a sistemului de rachete tactice ale armatei (ATACMS) asupra unor ţinte situate în Marea de Est, cunoscută şi sub numele de Marea Japoniei. Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul Această salvă de 10 minute vine la o zi după ce Phenianul a lansat opt rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, în urma unui exerciţiu militar comun între Coreea de Sud şi Statele Unite la care a participat un portavion american. "Armata noastră condamnă cu tărie seria de provocări cu rachete balistice din partea Nordului şi îl îndeamnă ferm să înceteze imediat actele care cresc tensiunile militare în peninsulă", a adăugat armata sud-coreeană în comunicatul său. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei https://www.youtube.com/watch?v=XgkFmVr5a6Q&ab_channel=WION Phenianul şi-a intensificat eforturile în acest an pentru a-şi îmbunătăţi programul de armament, în pofida unor sancţiuni economice dure. Responsabili şi analişti au avertizat că regimul lui Kim Jong Un se pregăteşte să efectueze un nou test nuclear, potrivit Agerpres. Tirurile de luni constituie a doua demonstraţie comună de forţă a aliaţilor sub conducerea noului preşedinte sud-coreean, Yoon Suk-yeol, care a promis că îşi va înăspri poziţia în faţa provocărilor Phenianului. Luna trecută, Seulul şi Washingtonul au efectuat lansări combinate, prima lor acţiune comună de acest fel din 2017, după ce Phenianul a tras trei rachete balistice, printre care una presupusă cu rază de acţiune intercontinentală.

Putin dă vina pe Occident pentru criza alimentară și energetică internațională
Internațional

Putin dă vina pe Occident pentru criza alimentară și energetică internațională

Putin spune că Occidentul este de vină. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat că acțiunile Moscovei nu au nicio legătură cu criza energetică și alimentară care se profilează în lume și a acuzat din nou politicile economice și financiare ale Occidentului pentru crearea unui astfel de scenariu. Actuali și foști oficiali din domeniul energiei au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că invazia Rusiei în Ucraina, ca urmare a anilor de investiții insuficiente în sectorul energetic, au trimis lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980. Putin spune că Occidentul este de vină Președintele SUA, Joe Biden, a acuzat invazia Rusiei de creșterea prețurilor interne și de lipsa de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Rossiya-1, realizat vineri și difuzat integral duminică, liderul rus a reproșat Statelor Unite că "au injectat sume mari de bani" în economia sa ca mijloc de combatere a consecințelor pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la inflație și la o "situație nefavorabilă pe piața alimentară, pentru că, în primul rând, prețurile alimentelor au crescut". Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei De asemenea, Putin a acuzat "politica mioapă a țărilor europene, și mai ales a Comisiei Europene, în sectorul energetic" ca fiind un alt motiv pentru criza de pe piața alimentară și energetică. "Printre altele, europenii nu au ascultat cererile noastre urgente de a păstra contractele pe termen lung de furnizare a aceluiași gaz natural către țările europene și, de asemenea, au început să (rezilieze contractele)… Acest lucru a avut un impact negativ asupra pieței energetice europene: Prețurile au crescut. Rusia nu are absolut nimic de-a face cu acest lucru", a declarat el. De îndată ce prețul gazelor a crescut, prețurile îngrășămintelor "au crescut imediat, deoarece o parte din aceste îngrășăminte sunt produse, inclusiv în detrimentul gazului. Totul este interconectat", a adăugat Putin. "Dar am avertizat în legătură cu acest lucru, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu vreo operațiune militară a Rusiei", a spus Putin. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că Moscova este pregătită să aducă o "contribuție semnificativă" pentru evitarea crizei alimentare prin exportul de cereale și îngrășăminte, dacă Occidentul va ridica "restricțiile motivate politic" impuse Rusiei.

Zelenski a mers duminică în Doneţk şi Luhansk pentru a ridica moralul luptătorilor. S-a întâlnit cu locuitori din Mariupol
Internațional

Zelenski a mers duminică în Doneţk şi Luhansk pentru a ridica moralul luptătorilor. S-a întâlnit cu locuitori din Mariupol

Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit duminică regiunea Kiev, pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse, și s-a dus din nou aproape de linia frontului, vizitând poziții ucrainene din apropiere de Zaporojie, Lîsîceansk și Bahmut, ultimele două orașe din regiunea Donbas, aflată în prezent în centrul ofensivei ruse. El s-a întâlnit cu soldații de pe linia frontului, dar și cu ucraineni strămutați, inclusiv cu cei care au reușit să fugă din Mariupol. Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului Deplasarea președintelui a fost anunțată de Președinția ucraineană duminică seara, în mai multe comunicate succesive însoțite de fotografii. Mai întâi, Volodimir Zelenski a fost într-o „deplasare de lucru” în regiunea Zaporojie, unde a vizita pozițiile de front al armatei ucrainene, „s-a familiarizat cu situația operațională de pe linia frontului de apărare”, a stat de vorbă cu militarii și le-a înmânat acestora distincții de stat și premii. „A fost o zi nesfârşită. Am fost în Zaporojie, regiunea Zaporojie. I-am arătat susţinere armatei noastre şi i-am decorat pe cei mai buni. Mi s-a prezentart raportul. Am fost pe poziţii”, a precizat Zelenski. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Președintele a aflat că aproape 60 la sută din teritoriul regiunii este ocupat de trupele rusești, iar în unele părți au loc lupte. Zeci de localități din regiune nu au curent electric și mii de lucrări de infrastructură au fost distruse. Cu toate acestea, regiunea este un punct important de refugiu pentru ucrainenii care fug din zonele ocupate de ruși, în special din Herson și Mariupol, potrivit CNN. "Sunt mândru de toți cei pe care i-am întâlnit, cu care am dat mâna, cu care am comunicat și pe care i-am sprijinit. S-a adus ceva pentru militari, dar nu voi detalia", a spus el. "Și am adus ceva de la ei… pentru voi. Este important: încredere și putere".Mai devreme duminică, Zelensky s-a aflat în orașul Zaporjie din sudul țării, unde a spus că s-a întâlnit cu primarii unor orașe ocupate. "M-am întâlnit cu locuitorii din Mariupol care au reușit să părăsească orașul în viață și cu copii. M-am întâlnit cu ei în Khortytsia. Condițiile sunt temporare, dar nu rele", a spus el. "Fiecare familie avea propria poveste, majoritatea fără bărbați. Soțul cuiva a plecat la război, cineva în captivitate, iar cineva, din păcate, a murit".

Lavrov și-a anulat vizita în Serbia după ce Macedonia, Bulgaria și Muntenegru și-au închis spațiul aerian
Internațional

Lavrov și-a anulat vizita în Serbia după ce Macedonia, Bulgaria și Muntenegru și-au închis spațiul aerian

Ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, şi-a anulat o vizită de două zile în Serbia, planificată mai demult, după ce trei ţări care se învecinează cu teritoriul sârb au decis să-şi închidă spaţiul aerian, informează agenţia de presă Interfax, preluată luni de dpa. Macedonia de Nord, Bulgaria şi Muntenegru au refuzat toate trei să-i permită avionului lui Lavrov să folosească spaţiul lor aerian, potrivit cotidianului sârb Vecernje Novosti. Lavrov, interzis în UE Anularea vizitei a fost confirmată de un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe rus, care a declarat pentru Interfax: "Diplomaţia noastră încă nu stăpâneşte teleportarea". Serghei Lavrov se află pe lista de sancţiuni a Occidentului în contextul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei. Uniunea Europeană (UE) şi-a închis la rândul său spaţiul aerian pentru avioanele ruse în urma invaziei. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Lavrov urma să efectueze luni şi marţi o vizită în Serbia, pentru a discuta despre căile de aprovizionare cu energie a acestei ţări. Sâmbătă, înaintea acestei vizite, Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că desfăşoară o "politică criminală" în Balcani - îndeosebi în Bosnia-Herţegovina (BiH) şi Kosovo. În opinia sa, Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina "cultura, tradiţia şi moştenirea lor". Totodată, şeful diplomaţiei ruse a apreciat drept ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, potrivit Agerpres. Serbia, care şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, este singurul stat european care nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei declanşate de această ţară în Ucraina şi constituie unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei de pe Bătrânul Continent.

Forțele ucrainene anunță că 50% din Severodonețk este sub control
Internațional

Forțele ucrainene anunță că 50% din Severodonețk este sub control

Ucraina a dat asigurări duminica aceasta că armata sa controlează "jumătate" din Severodoneţk, un oraş-cheie din estul teritoriului său şi actual epicentru al unor lupte înverşunate în vastul bazin carbonifer Donbas, notează AFP. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, a spus însă că se aşteaptă la un contraatac major din partea trupelor ruse în zilele următoare. Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens "Forţele noastre armate au eliberat jumătate" din Severodoneţk de trupele ruse care se aflau acolo, a declarat el într-un interviu difuzat pe reţelele sociale. "Jumătate din oraş este sub controlul apărătorilor noştri", a adăugat guvernatorul. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Acest centru industrial este cea mai mare aglomeraţie urbană aflată încă în mâinile ucrainenilor în regiunea Lugansk, unde soldaţii ruşi au avansat pas cu pas în ultimele săptămâni după ce s-au retras ori au fost alungaţi din alte părţi ale Ucrainei, în special din vecinătatea capitalei Kiev. După ce au fost iniţial respinşi de o ofensivă rusă asupra Severodoneţk, ucrainenii au eliberat treptat terenul acolo, potrivit Agerpres. Opt ruşi au fost luaţi prizonieri acolo, a afirmat Serhii Gaidai, potrivit căruia militarii ruşi au primit ordinul de a cuceri acest oraş până la 10 iunie, precum şi o cale de comunicaţie cheie care leagă două localităţi, învecinate Lisiceansk şi Bahmut. "Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat ei să arunce toate rezervele - în oameni şi materiale - la care au acces acum pentru a îndeplini aceste două sarcini", a continuat guvernatorul. "În următoarele cinci zile, va fi o creştere puternică a numărului de bombardamente ale artileriei grele" din partea ruşilor, a subliniat Serhii Gaidai. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că trupele ucrainene, "suferind pierderi critice în luptele pentru Severodoneţk (până la 90% în mai multe unităţi)", se retrag spre Lisiceansk. Armata rusă încearcă să cucerească întregul Donbas care a fost parţial în mâinile separatiştilor pro-ruşi din 2014, reaminteşte AFP.

Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune
Internațional

Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS. Marea Britanie va furniza Ucrainei lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de 80 de kilometri pentru a face faţă ofensivei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării, urmând exemplul Washingtonului, notează AFP. Aceste sisteme de lansatoare de rachete multiple (M270 MLRS) vor permite "creşterea semnificativă a capacităţile forţelor ucrainene", a indicat ministerul într-un comunicat. Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS Decizia a fost luată în "strânsă coordonare" cu Statele Unite, care au anunţat săptămâna trecută furnizarea de sisteme Himars cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, multiple lansatoare de rachete montate pe blindate uşoare. Ucrainenii cereau de ceva vreme lansatoare de rachete multiple care să le permită să lovească în profunzime poziţiile ruse dispunând în acelaşi timp bateriile lor mai departe de linia frontului. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Preocupat să evite ca Statele Unite să fie considerate parte co-beligerantă, preşedintele american Joe Biden a exclus, totuşi, să livreze Ucrainei sisteme de lansatoare de rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea atinge Rusia, în ciuda solicitărilor repetate ale Kievului pentru a obţine astfel de arme, potrivit Agerpres. "Dacă comunitatea internaţională îşi menţine sprijinul, Ucraina poate câştiga", a comentat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace. "Strategia Rusiei se schimbă şi sprijinul nostru trebuie să se schimbe", a adăugat el, subliniind că aceste noi arme le vor permite ucrainenilor "să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acţiune, pe care forţele lui Putin au folosit-o fără discernământ pentru a distruge oraşe". Sprijinul militar al Marii Britanii pentru Ucraina se ridică până acum la peste 750 de milioane de lire sterline (874 de milioane de euro), reaminteşte AFP.

Peste 1.250 de crime de război rusești au fost înregistrate în Mariupol, spune primarul orașului
Internațional

Peste 1.250 de crime de război rusești au fost înregistrate în Mariupol, spune primarul orașului

Sute de crime de război, documentate la Mariupol. Aproximativ 1.256 de crime de război comise de ruși au fost deja înregistrate în orașul ocupat Mariupol și sunt anchetate de procuraturile ucrainene, a declarat primarul din Mariupol, Vadym Boichenko, informează Ukrinform. "Astăzi înregistrăm toate crimele comise de armata rusă și de liderii deja autoproclamați care s-au declarat la putere. […] Există o mulțime de crime în Mariupol. Au fost înregistrate aproximativ 1.256 dintre ele. Și toate acestea sunt deja investigate de procuratura regională și de Procuratura Generală. Adică, toate acestea au semne de crime de război", a declarat primarul. Sute de crime de război, documentate la Mariupol El a amintit Teatrul Dramatic din Mariupol, care a fost bombardat de trupele rusești și unde se adăposteau civili. Potrivit lui Boichenko, există mai mulți martori ai acestei crime a armatei ruse și aceștia depun deja mărturie. "Vorbind despre Teatrul Dramatic, există martori care au depus deja mărturie și au declarat cu prudență că în Teatrul Dramatic se aflau peste 300 de persoane. Ei au estimat că au fost 300 și poate mai mult de 300 de morți", a declarat primarul. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană La 16 martie, invadatorii ruși au aruncat o bombă și au distrus Teatrul Dramatic din Mariupol, pe care sute de oameni îl foloseau ca adăpost. Numărul exact al celor uciși de atacul aerian rămâne necunoscut, dar se crede că sute de persoane au fost ucise. La 20 mai, invadatorii au finalizat demontarea molozului și îndepărtarea cadavrelor din Teatrul Dramatic. Potrivit consilierului primarului, Petro Andriușcenko, acestea au fost îngropate într-o groapă comună în satul Manhush. Agresiunea Rusiei a provocat una dintre cele mai mari catastrofe umanitare în Mariupol. Orașul a fost aproape complet distrus de bombardamentele inamice. În prezent, în Mariupol nu există o aprovizionare fără probleme cu energie, apă și gaz în Mariupol. Până la 22.000 de civili au murit în oraș de la începutul invaziei rusești. Mai mult de 100.000 de persoane au rămas în orașul blocat.

Lukașenko se declară gata să discute despre un posibil tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus
Internațional

Lukașenko se declară gata să discute despre un posibil tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene. Liderul belarus Alexandr Lukașenko a declarat vineri că Minskul este pregătit să discute despre posibilul tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus, cu unele "compromisuri". Ucraina, un important exportator global de cereale, nu poate folosi porturile sale de la Marea Neagră pentru aprovizionare de când Rusia a trimis mii de trupe în țară, la 24 februarie. Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene Exporturile din Ucraina prin Belarus au fost una dintre opțiunile din cadrul unor discuții ample conduse de Națiunile Unite, care au ca scop stimularea aprovizionării cu cereale la nivel mondial, în contextul în care se profilează o criză alimentară majoră. Deblocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră este o altă opțiune. "Acum toată lumea caută logistica … Bine, putem discuta. Nu ne deranjează: aduceți-o prin Belarus, dar trebuie să existe compromisuri", a declarat Lukașenko, citat de ziarul local Belarus Today. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Lukașenko nu a precizat care ar fi, în opinia sa, compromisurile. Belarusul este foarte afectat de sancțiunile Occidentale Belarus, unul dintre principalii producători mondiali de potasă, a fost afectat de sancțiuni occidentale dure în 2021-2022, care au întrerupt exporturile sale de îngrășământ prin porturile din Marea Baltică, potrivit Reuters. Sancțiunile financiare impuse Moscovei începând cu 24 februarie au afectat și exportatorii de îngrășăminte rusești, iar lanțul de aprovizionare global deteriorat sporește riscul crizei alimentare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat la începutul acestei săptămâni că orice acord pentru deblocarea transporturilor de mărfuri din regiune este încă departe, deoarece "faptul că totul este interconectat face ca negocierea să fie deosebit de complexă". Moscova și Minsk au acuzat sancțiunile occidentale că au perturbat exporturile atât de cereale, cât și de îngrășăminte și au provocat riscul crizei alimentare globale. Problema este cauzată de "politicile pe care Occidentul și țările bogate, în special Statele Unite, le urmăresc în prezent", a declarat Lukașenko.

UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare
Internațional

UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare

Rusia, sancționată dur de UE. Uniunea Europeană a aprobat, vineri, oficial al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Pachetul include un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, sancţiuni care vizează băncile şi televiziunile ruse. De asemenea, UE impune noi sancţiuni împotriva Belarusului. Noul pachet vizează importul de petrol, transportul petrolului, servicii financiare şi de afaceri, suspendarea activităţii televiziunilor ruse şi restricţii în privinţa exportului. Rusia, sancționată dur de UE Bruxelles-ul impune un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, reprezentând 90% din importurile UE de petrol din Rusia. Embargoul va permite perioade de tranziţie în vederea adaptării sectorului şi pieţelor globale. Astfel, ţiţeiul rusesc va fi eliminat treptat în şase luni, iar alte produse petroliere rafinate în opt luni. De asemenea, embargoul include o scutire temporară referitoare la ţiţeiul transportat prin conducte, astfel încât, petrolul rusesc să fie eliminat în mod ordonat, iar UE şi partenerii săi să asigure alternative de aprovizionare şi să minimizeze asupra preţurilor petrolului la nivel global. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Statele membre care au o "dependenţă de livrările ţiţei din Rusia prin conducte pot beneficia de o scutire temporară şi pot continua să primească ţiţei livrat prin conductă, până când Consiliul decide altfel", subliniază comunicatul, potrivit CNN. UE a convenit o ”derogare temporară specială” până la sfârşitul anului 2024 UE a convenit o "derogare temporară specială" până la sfârşitul anului 2024 pentru Bulgaria, care va putea continua să importe ţiţei şi produse petroliere pe cale maritimă. De asemenea, Croaţia va avea o derogare cu privire la "importul de motorină de vid" până la sfârşitul anului 2023. Televiziunile ruse Rossiya RTR/RTR Planeta, Rossiya 24 / Russia 24 şi TV Center International au fost vizate, deoarece promovează o campanie de dezinformare şi "progagandă în sprijinul agresiunii ruse în Ucraina". În ceea ce priveşte restricţiile de export, pachetul include sancţiuni privind "substanţele chimice care ar putea fi utilizate la fabricarea armelor chimice", menţionează comunicatul. Alte bănci ruseşti, inclusiv Sberbank, cea mai mare bancă rusă, şi o bancă din Belarus au fost eliminate din sistemul financiar internaţional SWIFT. Sancţiunile vizează 25 de entităţi belaruse, referitoare la "autorizaţiile pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de bunuri şi tehnologie cu dublă utilizare, precum şi de bunuri şi tehnologie care ar putea contribui la îmbunătăţirea militară şi tehnologică a Belarusului sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate".

Ucraina "nu intenționează să folosească" sistemele americane de rachete cu lansare multiplă pentru a ataca Rusia, afirmă un consilier al lui Zelenski
Internațional

Ucraina "nu intenționează să folosească" sistemele americane de rachete cu lansare multiplă pentru a ataca Rusia, afirmă un consilier al lui Zelenski

Ucraina va folosi armele americane pentru apărare. Ucraina "duce un război defensiv" și "nu intenționează să atace instalații din Rusia" cu arme furnizate de SUA, a declarat vineri un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina va folosi armele americane pentru apărare "Partenerii noștri știu unde sunt folosite armele lor. Orice acuzații privind astfel de intenții de a ataca Rusia sunt operațiuni psihologice ale serviciilor speciale rusești", a declarat consilierul, Mykhailo Podolyak, pe Twitter, adăugând că "sarcina numărul unu a Rusiei astăzi este să submineze încrederea dintre Ucraina și America", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Într-o declarație de miercuri, președintele Joe Biden a anunțat că SUA va trimite Ucrainei sisteme avansate de rachete, inclusiv sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, care are muniție capabilă să lanseze rachete la aproximativ 49 de mile - o rază de acțiune mult mai mare decât tot ce a fost trimis Kievului până în prezent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră