luni 03 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Olaf Scholz: Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania

Regiunea baltică va fi întărită militar. Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania, a anunţat marţi cancelarul german Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Vilnius, informează Reuters. "Suntem gata să ne consolidăm angajamentul şi să îl dezvoltăm în direcţia unei brigăzi de luptă robuste", a spus Scholz în faţa presei, după discuţiile avute cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi cu premierii eston şi leton. Regiunea baltică va fi întărită militar La rândul său, Nauseda a afirmat că liderii ţărilor baltice şi cancelarul german au convenit că apărarea în regiunea baltică trebuie să fie întărită prin sporirea efectivelor militare. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Olaf Scholz urmează să viziteze soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. Lituania are frontieră comună cu exclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. În prezent cinci ţări membre ale NATO (Estonia, Letonia, Lituania, Norvegia şi Polonia) au frontiere comune cu Rusia. Finlanda, care intenţionează să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are o frontieră terestră de aproximativ 1.340 kilometri lungime cu Federaţia Rusă. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Olaf Scholz: Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania
Iohannis, despre renegocierea PNRR în privința pensiilor: "Este imoral și incorect ca prețul crizei să fie plătit numai de pensionari"
Internațional

Iohannis, despre renegocierea PNRR în privința pensiilor: "Este imoral și incorect ca prețul crizei să fie plătit numai de pensionari"

Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis, întrebat ce opinie are despre o renegociere a PNRR privind pensiile, a declarat că ar fi imoral şi incorect ca doar pensionarii să plătească preţul unei crize economice, iar nivelul pensiei acestora trebuie să fie unul decent. Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis „În condiţiile în care avem inflaţie, avem creşteri ale preţurilor la energie şi peste tot, este evident că e nevoie ca şi pensionarii să aibă un minim de creştere al pensiilor. E imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum e altcineva care e în deplinătatea forţelor, pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor, şi atunci mi se pare rezonabil să fie adaptat acestei situaţii. Sunt convins că Guvernul va veni cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a afirmat Klaus Iohannis, după vizită de marţi la Şcoala Gimnazială nr. 11 din Buzău, potrivit Agerpres. Ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş, a declarat luni, despre procentul din PIB pentru pensii, condiţie în PNRR, că ar fi de dorit, dar acest lucru îl vor vedea pe perioada în care va avea loc negocierea, ca Guvernul României şi în general al statelor membre, să aibă acest spaţiu bugetar liber pentru a se putea sprijini populaţia aflată în acest risc de sărăcie extremă.

Cehia și Polonia ar putea apăra spațiul aerian al Slovaciei, anunță Ministerul slovac al Apărării
Internațional

Cehia și Polonia ar putea apăra spațiul aerian al Slovaciei, anunță Ministerul slovac al Apărării

Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac. Republica Cehă ar putea să fie implicată, alături de Polonia, în protejarea spaţiului aerian al Slovaciei, a anunţat purtătoarea de cuvânt al Ministerului Apărării slovac, Martina Kakascikova, transmite marţi TASR. Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac La finalul lunii aprilie, ministrul apărării slovac Jaroslav Nad a declarat că Polonia este pregătită să protejeze spaţiul aerian al Slovaciei din momentul retragerii avioanelor MiG-29 şi până la primirea aparatelor F-16 comandate din Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Referitor la această chestiune, reprezentanta Bratislavei a adăugat că Ministerul Apărării slovac doreşte să discute atât despre aspectele juridice, cât şi despre cele practice cu Polonia şi Republica Cehă, potrivit Agerpres. În funcţie de forma finală a documentelor semnate, Polonia ar putea începe patrularea spaţiului aerian slovac în timpul verii sau în toamnă. Potrivit ministerului citat, Slovacia ar urma să se doteze cu primele şapte avioane F-16 în prima jumătate a anului 2024.

Armata ucraineană anunță că a ucis aproape 31.360 de soldați ruși și a distrus 1.390 de tancuri
Internațional

Armata ucraineană anunță că a ucis aproape 31.360 de soldați ruși și a distrus 1.390 de tancuri

Rusia a pierdut deja aproximativ 31.360 de soldați în Ucraina , cu 110 în plus în ultima zi, a transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 104 zile de război Între 24 februarie 2022 și 7 iunie 2022, pierderile totale de luptă ale inamicului au inclus: Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” 1.390 de tancuri (+4 în ultima zi) 3.416 vehicule blindate de luptă (+16) 694 de sisteme de artilerie (+4) 207 sisteme de rachete cu lansare multiplă (+0) 96 de sisteme de luptă antiaeriană (+0) 212 avioane (+1) 177 de elicoptere (+1) 2.405 autovehicule și rezervoare de combustibil (+10) 13 nave/ambarcațiuni de război (+0) 553 de vehicule aeriene fără pilot (+2) 53 de unități de echipamente speciale (+0) Au fost doborâte în total 125 de rachete de croazieră inamice (+0). https://twitter.com/RusskieUkraine/status/1532724202612080643 În ultima zi, trupele rusești au suferit cele mai mari pierderi în direcția Sloviansk. Datele sunt în curs de actualizare, potrivit Ukrinform. În dimineața zilei de 7 iunie 2022, trupele rusești au bombardat orașul Mykolaiv, iar luptele au avut loc în regiunea Donețk, regiunea Luhansk și regiunea Kherson.

Rusia continuă să ia cu asalt Severodonețk, susține Administrația militară din Luhansk
Internațional

Rusia continuă să ia cu asalt Severodonețk, susține Administrația militară din Luhansk

Luptele grele continuă la Severodonețk. Trupele rusești continuă să ia cu asalt orașul Severodonetsk, unde continuă luptele. Între timp, forțele armate ucrainene au respins un atac rusesc asupra Novookhtyrka și Voronove. "În timpul atacului, a fost nevoie de un nou atac: Serhii Haidai, șeful Administrației militare din regiunea Luhansk, pe Telegram. "Inamicul continuă să ia cu asalt Severodonetsk, luptele continuă acolo. Un atac rusesc asupra Novookhtyrka și Voronove a fost respins. Inamicul a desfășurat grupuri de sabotaj și de recunoaștere în zona din jurul Bilohorivka." Luptele grele continuă la Severodonețk Haidai a mai spus că, pe 6 iunie, forțele rusești au bombardat o piață, un colegiu minier și o școală din Lysychansk, rănind doi civili. Unul dintre pavilioanele pieței a luat foc, care s-a extins pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați și a fost stins abia în seara zilei de 6 iunie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Alți trei civili (doi bărbați și o femeie) care au suferit răni în Lysychansk și Pryvillia au fost transportați la spital în alte regiuni, potrivit Pravda. În dimineața zilei de 6 iunie, trupele rusești au deschis focul asupra orașului Zolote, distrugând cel puțin 13 clădiri rezidențiale, potrivit informațiilor preliminare. În cursul zilei, forțele rusești au atacat orașul Hirske, avariind 11 clădiri rezidențiale. În cursul ultimelor 24 de ore, Forțele Armate ale Ucrainei au respins 10 atacuri rusești și au distrus 1 tanc, 3 sisteme de artilerie, 2 vehicule blindate de luptă, 1 vehicul și 2 depozite de muniții. Forțele ucrainene de apărare aeriană au doborât 2 drone Orlan-10.

Președintele CE acuză Rusia la ONU de generarea crizei alimentare și i-a spus ambasadorului rus să iasă afară din sală dacă nu vrea să vadă adevărul
Eveniment

Președintele CE acuză Rusia la ONU de generarea crizei alimentare și i-a spus ambasadorului rus să iasă afară din sală dacă nu vrea să vadă adevărul

Scandal la reuniunea ONU. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat Rusia, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU că a provocat în mod deliberat o criză alimentară globală și că folosește „foamea” ca pe o rachetă împotriva țărilor în curs de dezvoltare. El l-a invitat pe ambasadorul Moscovei la ONU, Vasili Nebenzia, să părăsească ședința dacă nu acceptă realitatea. Scandal la reuniunea ONU Charles Michel s-a adresat luni ambasadorului rus Vasili Nebenzia direct la ședința Consiliului de Securitate al ONU, spunând că a văzut milioane de tone de cereale și grâu blocate în containere și nave în portul ucrainean Odesa în urmă cu câteva săptămâni „din cauza navelor de război rusești din Marea Neagră”. Președintele Consiliului European a spus că atacurile Moscovei asupra infrastructurii de transport și a instalațiilor de depozitare a cerealelor din Ucraina împiedică Ucraina să planteze și să recolteze. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” „Acest lucru duce la creșterea prețurilor la alimente, împingând oamenii în sărăcie și destabilizand regiuni întregi”, a transmis oficialul european, adăugând că „Rusia este singura responsabilă pentru această criză alimentară care se profilează”. Charles Michel a acuzat forțele ruse că au furat cereale din zonele din Ucraina pe care le-a ocupat „în timp ce transfera vina către alții”, numind abordarea aceasta drept parte din „propaganda pură și simplă a Rusiei”, potrivit Digi24. Președintele Consiliului European Charles Michel i-a arătat ușa ambasadorului rus, invitându-l afară dacă nu dorește să audă adevărul. „Puteți părăsi sala, poate e mai ușor să NU ascultați adevărul, dragă ambasadorule”, i-a spus Charles Michel, în plină conferință la ONU, diplomatului Vasili Nebenzia.

Biden a declasificat informațiile despre Rusia din cauza "scepticismului" aliaților, afirmă șeful spionajului american
Internațional

Biden a declasificat informațiile despre Rusia din cauza "scepticismului" aliaților, afirmă șeful spionajului american

Biden a declasificat informații înainte de război. Președintele SUA, Joe Biden, a dat ordinul de a declasifica informațiile în perioada premergătoare invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, deoarece afirmațiile oficialilor americani privind iminența atacului au fost întâmpinate cu "scepticism" de partenerii și aliații americani, potrivit celui mai înalt șef al spionajului național. "Atunci când le-am explicat factorilor noștri de decizie și când aceștia s-au dus la interlocutorii lor, au constatat că a existat o cantitate destul de mare de scepticism în legătură cu acest lucru", a declarat luni directorul Serviciului Național de Informații, Avril Haines, la o conferință privind securitatea cibernetică. Biden a declasificat informații înainte de război "În consecință, președintele a revenit la noi și ne-a spus: "Trebuie să ieșiți și să împărtășiți cât mai mult posibil și să vă asigurați că oamenii văd ceea ce spuneți, astfel încât să ne putem implica din nou și poate să avem conversații mai productive despre cum să planificăm, în esență, potențialul unei invazii rusești". Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Încă din primele zile ale acumulării rusești la granița ucraineană, administrația Biden a declasificat și a făcut publice în mod selectiv informații legate de războiul Rusiei în Ucraina, atât pentru organizațiile media, cât și pentru alte națiuni prietene. Abordarea a avut ca scop combaterea propagandei rusești la nivel global și pentru a se asigura că partenerii și aliații SUA împărtășesc o imagine unitară, potrivit CNN. Haines a declarat luni că SUA "au făcut o mulțime de schimburi în acest spațiu cu partenerii și aliații", dezvoltând în cele din urmă "mecanisme de schimb" care pot fi folosite în viitor.

Țările baltice cer o prezență militară sporită a trupelor NATO în regiune
Internațional

Țările baltice cer o prezență militară sporită a trupelor NATO în regiune

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor. Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, relatează DPA. Şeful statului lituanian Gitanas Nauseda şi omologul său leton Egils Levits s-au pronunţat pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiunea baltică. Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor "Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor", a declarat Gitanas Nauseda, care a adăugat că Lituania speră ca, în cadrul reuniunii ce va avea loc la sfârşitul lui iunie în capitala Spaniei, să ajungă la un acord cu aliaţii săi cu privire la "trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană". La rândul său, Egils Levits şi-a exprimat speranţa că vizita cancelarului german la Vilnius va aduce "propuneri concrete" pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În timpul vizitei la Vilnius, Scholz va avea discuţii cu Nauseda şi cu premierii celor trei ţări baltice, agenda fiind marcată de problema întăririi securităţii în flancul estic al NATO în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Ulterior, Olaf Scholz va vizita soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. "Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare", a mai declarat preşedintele Lituaniei. Lituania are frontieră comună cu enclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Macron este dispus să reunească Bulgaria și Macedonia de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral
Internațional

Macron este dispus să reunească Bulgaria și Macedonia de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral

Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat luni pregătit să primească la Paris, "când va veni momentul", autorităţile Bulgariei şi Macedoniei de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral care să permită deschiderea negocierilor pentru aderarea Skopje la UE, notează AFP. Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE până la 1 iulie, sprijină "de mai multe săptămâni" căutarea unei soluţii la diferendul dintre cele două ţări, a reamintit Palatul Elysée după discuţii cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevs. Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia În cursul acestor schimburi de opinii, Emmanuel Macron şi-a exprimat "sprijinul deplin pentru un acord între cele două ţări, care să contribuie la relaţii de bună vecinătate" şi "concretizarea perspectivei europene a Macedoniei de Nord". Sofia blochează din noiembrie 2020 aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană din cauza unor dispute legate de limbă şi istorie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Înaintea acestui blocaj bulgar, Macedonia de Nord s-a confruntat ani de zile cu dreptul de veto al Greciei care i-a refuzat numele de Macedonia, de asemenea numele provinciei sale de nord, văzând în ea o uzurpare a moştenirii ei istorice, potrivit Agerpres. Atena şi-a ridicat veto-ul abia în 2018, când menţiunea "de Nord" a fost adăugat la numele ţării. Ucraina, Georgia și Moldova au depus cererile de aderare la UE Între sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie, Ucraina, Georgia şi Moldova au trimis succesiv cererile de aderare la UE, în urma ofensivei ruse în Ucraina. Comisia Europeană urmează să emită în curând un aviz cu privire la candidatura ucraineană. Acesta va trebui apoi acceptat în unanimitate la summitul european din 23 şi 24 iunie, care va deschide apoi negocieri de lungă durată. Anticipând procesul îndelungat de integrare a ţărilor candidate, Emmanuel Macron a propus la 9 mai o primire accelerată a Ucrainei în familia europeană prin crearea unei comunităţi politice europene. În prezent, cinci ţări sunt candidate oficial la UE, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Turcia. În 2019, Emmanuel Macron s-a opus prin veto, împreună cu alte două state membre, la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, considerând că nu erau îndeplinite condiţiile pentru o extindere a UE la aceste două ţări.

Statele Unite acuză Rusia că intimidează corespondenții media americane la Moscova
Internațional

Statele Unite acuză Rusia că intimidează corespondenții media americane la Moscova

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei. Statele Unite au acuzat luni Rusia că ''intimidează'' corespondenţii media americane la Moscova, convocaţi de diplomaţia rusă care i-a ameninţat cu represalii din cauza sancţiunilor americane, scrie AFP. "Ministerul de Externe rus i-a convocat pe colegii voştri ca să le 'explice consecinţele în sfera media ale liniei ostile a guvernului lor'", a declarat presei la Washington purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei "Să fim clari, Kremlinul desfăşoară un atac în regulă împotriva libertăţii presei, accesului la informaţie şi adevărului", a afirmat el, denunţând "un efort clar şi flagrant de intimidare a jurnaliştilor independenţi". Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a ameninţat la sfârşitul lui mai că va expulza media şi jurnalişti occidentali dacă platforma YouTube blochează, aşa cum a făcut deja, briefingurile ei săptămânale. Vineri, ea a acuzat din nou Washingtonul că "reprimă media ruse" în Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” "Ei fac tot posibilul ca munca presei ruse să fie imposibilă", "dacă nu normalizează activitatea presei ruse pe teritoriul american, vom riposta cu măsuri energice", a avertizat ea, anunţând că reprezentanţii media americane au fost "invitaţi" luni la Ministerul rus de Externe, potrivit Agerpres. Potrivit lui Ned Price, omologul său american, Moscova reacţionează în acest fel la includerea pe lista neagră, în urmă cu o lună, a trei posturi de televiziune ruse, Pervîi Kanal, Rossia-1 şi NTV, în cadrul sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Aceasta este o "falsă echivalenţă", a protestat oficialul american. El a dat asigurări că media sancţionate sunt "instrumente de propagandă ale guvernului rus" ale căror "venituri sprijină războiul" preşedintelui Vladimir Putin şi care nu pot fi puse "pe acelaşi plan" cu jurnalişti americani "independenţi" şi "imparţiali". "Statele Unite continuă să elibereze vize jurnaliştilor ruşi şi nu am revocat acreditarea vreunui jurnalist rus care lucrează în Statele Unite", a pledat el, citat de AFP.

Grecia anunță că va trimite blindate în Ucraina numai după ce va primi la schimb transportoare din Germania
Internațional

Grecia anunță că va trimite blindate în Ucraina numai după ce va primi la schimb transportoare din Germania

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții. Grecia a declarat luni că va livra Ucrainei cele aproximativ 100 de vehicule de luptă ale infanteriei de concepţie sovietică provenind din fostele stocuri est-germane de îndată ce transportoare blindate de fabricaţie germană care i-au fost promise la schimb vor ajunge efectiv în Grecia, relatează dpa. Un anunţ în acest sens a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, într-o conferinţă de presă la Atena. Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții Problema este conflictul Greciei cu Turcia: Atena a anunţat în luna mai că ar putea livra Ucrainei arme grele numai dacă acestea vor fi înlocuite imediat, pentru că insulele elene nu pot rămâne neprotejate. Turcia testează în prezent suveranitatea mai multor insule din estul Marii Egee, ceea ce înseamnă că forţele armate greceşti sunt în stare de alertă. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Săptămâna trecută, premierul Kyriakos Mitsotakis a agreat în principiu schimbul de tancuri cu cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres. Forţele armate elene au în dotare vehicule blindate de tip sovietic BMP-1, în schimbul cărora ar putea primi transportoare germane Marder (Marten). Cu toate acestea, guvernul grec a fost ulterior atacat de opoziţie, care l-a criticat apreciind că insulele ar rămân neprotejate în timpul acestui schimb.

SUA consideră credibile informațiile că Rusia fură grâu ucrainean pentru a-l vinde
Internațional

SUA consideră credibile informațiile că Rusia fură grâu ucrainean pentru a-l vinde

Rusia fură grâu din Ucraina. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a apreciat luni "credibile" informaţiile potrivit cărora Rusia "fură" exporturile de cereale ucrainene, blocate din cauza conflictului, "pentru a le vinde în propriul profit", notează AFP. "Totul este deliberat", a spus el în cursul unei conferinţe virtuale despre insecuritatea alimentară, acuzându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin că recurge la "şantaj" pentru a obţine ridicarea sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Rusia fură grâu din Ucraina Secretarul de stat american a estimat că Moscova a început, de asemenea, să-şi păstreze propriile exporturi de alimente, după ce a impus o "blocadă navală în Marea Neagră care împiedică transportul recoltelor ucrainene" în întreaga lume. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Cotidianul New York Times a raportat că Washingtonul a avertizat 14 ţări, în principal din Africa, la jumătatea lui mai, că nave de marfă ruseşti transportau "cereale ucrainene furate". Antony Blinken s-a referit la acest articol din cotidianul american, fără a confirma, însă, direct alerta adresată ţărilor africane, potrivit Agerpres. Ambasadorul ucrainean la Ankara a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus luni că 20 până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în prezent în Ucraina din cauza războiului, volum care s-ar putea tripla până în toamnă. "Avem nevoie de coridoare maritime şi discutăm acest lucru cu Turcia şi Marea Britanie", precum şi cu ONU, a afirmat el. Conflictul ruso-ucrainean opune de la 24 februarie cele două superputeri cerealiere - Rusia şi Ucraina asigură ele două 30% din exporturile mondiale de grâu. Acesta a provocat o creştere a cursului cerealelor şi uleiurilor, ale căror preţuri le-au depăşit pe cele atinse în timpul primăverii arabe din 2011 şi al "revoltelor foamei" din 2008.

O moțiune de cenzură contra lui Boris Johnson va fi supusă șa vot luni seară. Cine i-ar putea lua locul
Internațional

O moțiune de cenzură contra lui Boris Johnson va fi supusă șa vot luni seară. Cine i-ar putea lua locul

Premierul britanic ar putea fi demis. Premierul britanic Boris Johnson va face obiectul unei moţiuni de cenzură luni seară, după ce a fost atins pragul necesar de parlamentari conservatori, a anunţat luni Graham Brady, preşedintele Comitetului 1922 al Partidului Conservator, structură responsabilă pentru probleme de organizare internă, transmit Reuters, AFP şi DPA. "Pragul de 15% dintre parlamentari care solicită un vot de încredere în şeful Partidului Conservator a fost depăşit", a declarat Graham Brady într-un comunicat. Premierul britanic ar putea fi demis Procedura de vot se va desfăşura între orele locale 18:00 şi 20:00 (17:00 şi 19:00 GMT), iar rezultatul va fi anunţat la scurt timp. "În această seară există şansa de a se pune capăt lunilor întregi de speculaţii şi de a permite guvernului să tragă o linie şi să meargă mai departe. Prim-ministrul salută oportunitatea de a-şi prezenta cazul în faţa membrilor parlamentului şi a le aminti faptul că, atunci când sunt uniţi şi concentraţi pe chestiuni care contează pentru alegători, nu există o forţă politică mai impresionantă", a declarat un purtător de cuvânt al premierului Boris Johnson. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Şefa diplomaţiei britanice Liz Truss şi-a exprimat sprijinul pentru premierul Boris Johnson înaintea votului de luni seară. "Prim-ministrul are 100% susţinerea mea în votul de azi şi încurajez puternic colegii să îl sprijine. El a gestionat redresarea post-COVID şi sprijinul pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a prezentat scuze pentru greşelile făcute. Acum trebuie să ne concentrăm pe creşterea economică", a scris Truss pe Twitter, potrivit Agerpres. Şi ministrul finanţelor Rishi Sunak a afirmat că îl susţine pe Johnson. "De la campania de vaccinare până la răspunsul nostru la agresiunea rusă, prim-ministrul a dat dovadă de leadershipul solid de care are nevoie ţara noastră", a explicat Sunak pe Twitter. Liz Truss și Sunak, posibilii succesori Truss şi Sunak sunt văzuţi drept potenţiali succesori dacă Boris Johnson va fi destituit. Acesta se confruntă cu o presiune în creştere pe plan intern, mai ales după dezvăluirile privind petrecerile desfăşurate la reşedinţa din Downing Street în plin lockdown la nivel naţional impus de pandemia de COVID-19. Boris Johnson chiar a primit o amendă de la poliţie pentru participarea la un eveniment de acest fel. Pentru destituirea şefului executivului britanic este necesar ca 180 de parlamentari conservatori să voteze contra lui, prag despre care unii membri ai Partidului Conservator afirmă că ar fi dificil de atins. În cazul în care moţiunea va trece, atunci Partidul Conservator va trebui să organizeze o competiţie internă pentru desemnarea unui succesor. Pe 21 aprilie, legislativul britanic a lansat o anchetă împotriva premierului Boris Johnson, acuzat că a indus în eroare legislativul de la Londra prin reacţiile sale iniţiale la informaţii conform cărora a încălcat măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus. Johnson a prezentat scuze în parlament pentru că a participat la o petrecere în grădina din Downing Street 10, în timpul primului lockdown determinat de criza COVID-19, declarând că regretă ce a făcut şi că a crezut că întâlnirea respectivă, desfăşurată în 20 mai 2020, era o reuniune de muncă. Conform mai multor media, petrecerea respectivă ar fi fost organizată în grădina din Downing Street pe 20 mai 2020 în prezenţa liderului conservator şi a soţiei sale, Carrie, într-o perioadă când interacţiunile sociale erau limitate drastic. În mai 2020, locuitorii din Marea Britanie nu se puteau întâlni decât cu o singură persoană în afara locuinţei, într-un loc public, în exterior şi cu condiţia de a păstra o distanţă de doi metri.

Zelenski a discutat cu premierul britanic despre noul pachet de sprijin pentru apărare și garanții de securitate
Internațional

Zelenski a discutat cu premierul britanic despre noul pachet de sprijin pentru apărare și garanții de securitate

Un nou ajutor britanic pentru Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu prim-ministrul britanic Boris Johnson despre intensificarea ajutorului privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Un nou ajutor britanic pentru Ucraina "Am discutat cu Boris Johnson. I-am povestit despre situația de pe front. A primit confirmarea unui nou pachet consolidat de sprijin pentru apărare pentru Ucraina. A ridicat problema intensificării activității privind garanțiile de securitate. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Împreună cu Marea Britanie, căutăm modalități de evitare a crizei alimentare & deblocarea porturilor", a postat Zelenski pe Twitter, potrivit Ukrinform. Blocada Rusiei asupra porturilor maritime ucrainene împiedică livrările de 7 milioane de tone de grâu, 14 milioane de tone de porumb boabe, 3 milioane de tone de ulei de floarea-soarelui și 3 milioane de tone de făină de floarea-soarelui pe piața mondială. Acest lucru a dus deja la creșteri record ale prețurilor pe piața mondială și va duce în mod inevitabil la o criză alimentară globală și la creșterea inflației.

Rusia afirmă că discuțiile cu SUA privind armele nucleare sunt necesare, dar "puțin probabile" în prezent
Eveniment

Rusia afirmă că discuțiile cu SUA privind armele nucleare sunt necesare, dar "puțin probabile" în prezent

Rusia consideră necesare discuțiile cu SUA. Kremlinul a declarat luni că este interesat de discuții cu Statele Unite privind armele nucleare, dar a precizat că este puțin probabil ca negocierile să aibă loc în acest moment. Rusia consideră necesare discuțiile cu SUA "Suntem interesați și credem că negocierile și discuțiile continue pe această temă, având în vedere schimbările tectonice la care asistăm… întreaga lume are nevoie de acest tip de discuții", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Ambasadorul american la Moscova, John J. Sullivan, a fost citat luni, afirmând că Rusia nu ar trebui să închidă ambasada SUA în pofida crizei declanșate de războiul din Ucraina, deoarece cele două mari puteri nucleare ale lumii trebuie să continue să discute, potrivit Reuters.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră