luni 03 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Cincisprezece morți și 16 răniți în urma bombardamentelor rusești din regiunea Harkov

Bombardamente masive la Harhov. Cincisprezece persoane, între care un copil de opt ani, au fost ucise sub focul artileriei ruse în regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei), a anunţat marţi guvernatorul, relatează AFP. Bombardamente masive la Harhov "Cincisprezece persoane au murit şi 16 au fost rănite. Acestea sunt consecinţele teribile ale bombardamentelor ruseşti în plină zi în regiunea Harkiv", a declarat guvernatorul Oleg Synegubov pe canalul său Telegram, precizând că aceste persoane au fost ucise şi rănite în patru bombardamente separate. Mulţi locuitori ai regiunii Harkov, la graniţa cu Rusia, au fugit la începutul invaziei ruse şi au început să revină acasă după ce încercările forţelor ruse de a ocupa cel de-al doilea oraş ucrainean au fost respinse. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă În direcția nordică, inamicul continuă să fortifice zona de frontieră și să exploateze zona. Mortiere și artilerie au fost trase asupra așezărilor Seredyna-Buda, Myropillya și Yunakivka din regiunea Sumy, precum și asupra Hremiach din regiunea Cernihiv. https://twitter.com/bihusinfo_eng/status/1539193409122062336 Lupte grele continuă în direcția Siverodonetsk, unde ocupanții își întăresc pozițiile în Ustynivka și se împing spre Bila Hora, înregistrând succese parțiale în timp ce ostilitățile se întețesc, raportează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform. "Luptele cu focuri de armă continuă în direcția Siverodonetsk, în orașul Siverodonetsk. Inamicul a tras cu tancuri și artilerie în apropiere de Siverodonetsk, Lysychansk, Voronove, Myrna Dolyna și Hirske. Soldații ucraineni au respins cu competență tentativa de recunoaștere a inamicului în direcțiile Metiolkine-Voronove și Metiolkine-Sirotyne. Inamicul s-a retras. Rușii își consolidează pozițiile în așezarea Ustynivka, conducând o ofensivă în direcția Bila Hora, cu succes parțial, ,,în timp ce ostilitățile continuă. În direcția Toshkivka - Pidlisne, inamicul a capturat așezările Pidlisne și Myrna Dolyna, consolidându-și forțele la frontierele ocupate. De asemenea, au succes parțial în zona Hirske. Soldații ucraineni au respins cu succes asaltul în direcția Vysoke", a precizat Statul Major General.

Cincisprezece morți și 16 răniți în urma bombardamentelor rusești din regiunea Harkov
Germania va trimite arme în Ucraina atât timp cât va fi necesar, afirmă cancelarul Scholz
Internațional

Germania va trimite arme în Ucraina atât timp cât va fi necesar, afirmă cancelarul Scholz

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei. Germania va continua să sprijine Ucraina cu arme "atâta timp cât va fi nevoie", a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz în timpul unui discurs susținut la reuniunea anuală a Federației Industriei Germane. Scholz a reafirmat, de asemenea, angajamentul Germaniei de a fi alături de Lituania și de alți aliați din est. Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei "Europa și democrațiile occidentale nu acceptă atacul violent asupra Ucrainei", a declarat Scholz. Prin urmare, Ucraina a fost aprovizionată "pe scară largă cu arme" și au fost impuse Rusiei "sancțiuni dure fără precedent". "Aceste sancțiuni funcționează. Da, aceste sancțiuni ne fac rău și nouă înșine. Ele dăunează companiilor noastre, dar sunt corecte", a spus Scholz. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Libertatea are prețul ei. Democrația are prețul ei. Solidaritatea cu prietenii și partenerii are prețul ei. Iar noi suntem pregătiți să plătim acest preț", a declarat Scholz. Scholz a declarat că deplasarea sa de joia trecută la Irpin, lângă Kiev, i-a arătat clar că Ucraina aparține familiei europene. "Nu voi uita niciodată imaginile de groază pe care le-am văzut acolo", a spus el, potrivit CNN. Scholz a subliniat că va face presiuni pentru o decizie pozitivă privind Ucraina ca și candidat la aderarea la UE.

UE va mobiliza 600 de milioane de euro ajutor pentru Africa, Pacific și Caraibe
Internațional

UE va mobiliza 600 de milioane de euro ajutor pentru Africa, Pacific și Caraibe

Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare. Uniunea Europeană (UE) a anunţat marţi că doreşte să mobilizeze 600 de milioane de euro suplimentari pentru a ajuta ţările din Africa, Caraibe şi Oceanul Pacific să depăşească criza alimentară provocată de războiul din Ucraina, informează AFP. Presaţi de ţările africane, cei 27 de membri ai UE au promis luni că vor aloca un miliard de euro, fără a oferi detalii, pentru lupta împotriva riscurilor foametei în Africa, legate de blocarea exporturilor de cereale ucrainene de care continentul african este foarte dependent. Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare Comisia Europeană propune în acest cadru să scoată 600 de milioane de euro din rezervele Fondului European de Dezvoltare pentru toate ţările din ACP (Africa-Caraibe-Pacific), proiect ce mai trebuie validat de statele membre ale UE. Pachetul va fi format din 150 de milioane de euro pentru un ajutor umanitar imediat în numerar "de fiecare dată când va fi necesar", prin mecanismele de protecţie socială existente. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise La aceasta se adaugă 350 de milioane de euro pentru a susţine pe termen mediu şi lung producţia agricolă în ţările beneficiare şi a le ajuta să-şi întărească sistemele de aprovizionare alimentară. Nu în ultimul rând, 100 de milioane de euro vor fi alocate pentru susţinerea macroeconomică, prin injectare în "Fondul fiduciar pentru reducerea sărăciei şi creştere" al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Aceste 600 de milioane de euro se adaugă ajutorului umanitar deja mobilizat de UE pentru a susţine proiecte de agricultură durabilă, de acces la alimente şi la apă potabilă şi de întărire a unor mecanisme anti-sărăcie, dintre care "mai mult de două miliarde de euro în Africa Subsahariană", potrivit Comisiei Europene. Dezinformarea, o altă armă folosită intens de Rusia Europenii se străduiesc să contracareze dezinformarea orchestrată, potrivit lor, de Moscova, care impută sancţiunilor occidentale responsabilitatea pentru creşterea explozivă a preţurilor la cereale şi blocarea recoltelor ucrainene. Bruxellesul va trimite o scrisoare tuturor miniştrilor africani ai afacerilor externe, "pentru a le explica sancţiunile europene şi aria loc de acţiune", a anunţat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, amintind că sancţiunile UE "nu vizează nici exporturile de cereale, nici îngrăşămintele", potrivit Agerpres. De asemenea, el a acuzat Rusia de comiterea unei "veritabile crime de război" prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, cu riscul de a agrava ameninţarea foametei în lume.

Pierderile suferite de Rusia până în prezent depășesc 34.000 de militari - Statul Major General
Internațional

Pierderile suferite de Rusia până în prezent depășesc 34.000 de militari - Statul Major General

Bilanțul după 118 zile de război. Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Rusia a pierdut peste 34.000 de militari în cursul invaziei sale militare la scară largă în Ucraina, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul după 118 zile de război Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 21 iunie 2022 cuprind aproximativ: Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise 34.100 (+300) militari 1.496 (+19) tancuri 3.606 (+18) vehicule blindate de luptă 752 (+3) sisteme de artilerie 239 (+1) lansatoare de rachete multiple 98 (+0) piese de echipament de apărare aeriană 216 (+0) avioane 181 (+0) elicoptere 611 (+10) drone operațional-tactice 137 (+7) rachete de croazieră 14 (+0) nave/ambarcațiuni 2.537 (+10) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 59 (+4) piese de echipament special https://twitter.com/UAWeapons/status/1536669461293457408 Forțele rusești au lovit din nou clădirile și punctul de control de intrare la uzina chimică Azov din Sievierodonetsk și au tras asupra fabricii de cărămidă din oraș, iar luptele aprige continuă în districtul industrial al orașului. În prezent, 568 de civili se adăpostesc la uzina chimică Azot, inclusiv 38 de copii. În cea mai mare parte, aceștia sunt angajații uzinei și familiile lor care au refuzat să se evacueze. orțele rusești au desfășurat operațiuni de asalt în apropiere de Komyshuvakha, Zolote și Hirske, apropiindu-se din mai multe direcții, și au intensificat bombardamentele asupra Lysychanskului. Numărul victimelor și al deceselor este în curs de stabilire, potrivit Pravda. Haidai a precizat că mașina șefului administrației militare din Lysychansk, care se îndrepta spre inspectarea celor mai afectate zone din Lysychansk, a fost atacată.

Criza energetică aduce înapoi cărbunele în Europa. Centralele pe lignit repornesc pentru a înlocui gazul rusesc
Internațional

Criza energetică aduce înapoi cărbunele în Europa. Centralele pe lignit repornesc pentru a înlocui gazul rusesc

Cărbunele revine în Occident. Criza energetică accentuată de războiul din Ucraina determină statele Uniunii Europene să își regândească prioritățile și să ăși schimbe unele politici. Olanda, Germania, Italia și Austria au decis să își redeschidă centralele care consumă cărbuni pentru a produce electricitate, notează France24. Olandezii au decis să ridice toate restricțiile legate de centralele electrice pe bază de cărbuni care, anterior, erau limitate doar la o treime din potențialul de producție. O decizie similară a fost luată și de guvernanții din Germania și Viena. Cărbunele revine în Occident "Cabinetul a decis să retragă imediat restricțiile privind producția din centralele electrice pe bază de cărbune din 2002 până în 2024", a declarat Rob Jetten, ministrul olandez al climei și energiei. El a subliniat că această decizie a fost luată după consultările cu "colegii europeni". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Chiar dacă au luat o măsură similară, germanii au ținut să sublinieze faptul că încă își propun să închidă toate centralele care consumă cărbuni până în 2030, ca parte a politicilor legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. "Data de renunțare la cărbune în 2030 nu este deloc pusă la îndoială", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului economiei, Stephan Gabriel Haufe, într-o conferință de presă. El a mai subliniat că acest obiectiv este "mai important ca niciodată". Invazia Rusiei asupra Ucrainei a a dus la creșterea costurilor la energie și a accentuat instabilitatea pieței la nivel global. Gigantul Gazprom a oprit deja livrările către o serie de țări europene, inclusiv Polonia, Bulgaria, Finlanda și Olanda.

Un fost general rus îi cere lui Putin să trimită rachete nucleare în Kaliningrad, după blocajul impus de Lituania
Eveniment

Un fost general rus îi cere lui Putin să trimită rachete nucleare în Kaliningrad, după blocajul impus de Lituania

Fostul general spune că "Vestul" se joacă cu focul. Un general în rezervă îi cere președintelui rus Vladimir Putin să trimită rachete nucleare la Kaliningrad, după blocajul impus de Lituania. Generalul locotenent Evgheni Buzhinski a declarat la televizunea rusă că Vestul se joacă cu focul, scrie Daily Mail. Fostul general spune că "Vestul" se joacă cu focul Autorităţile de la Vilnius au interzis tranzitul pe teritoriul lituanian al tuturor produselor supuse sancţiunilor Uniunii Europene. Unica linie ferată din Rusia către exclava rusă Kaliningrd de la Marea Baltică trece prin Lituania, iar printre mărfurile interzise se numără cărbunele, metalele, materialele de construcţie şi echipamentele cu tehnologie avansată. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Buzhinski a declarat că decizia Lituaniei este o amenințare la adresa securității Rusiei. De asemenea, Dmitri Peskov a declarat că “toată încrederea dintre Rusia și Occident s-a evaporat”. "Relațiile dintre Moscova și Vest nu vor mai reveni la nivelul anterior, deoarece nu vom mai avea niciodată încredere în asemenea parteneri. Va fi o criză de lungă durată", potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului. "Rusia nu se va opri să-și apere teritoriul, altfel ne vor lua Kaliningradul", a mai adăugat fostul oficial militar, la televiziunea rusă.

David Popovici s-a calificat în semifinalele probei de 100 m liber cu cel mai bun timp din serii
Eveniment

David Popovici s-a calificat în semifinalele probei de 100 m liber cu cel mai bun timp din serii

David Popovici, calificat în semifinale la proba de 100 m liber. Înotătorul român David Popovici s-a calificat în semifinalele probei de 100 m liber cu cel mai bun timp din serii, 47 sec 60/100, marţi, la Campionatele Mondiale de nataţie de la Budapesta. Popovici (17 ani), care luni a cucerit aurul la 200 m liber, a fost mai rapid decât americanul Caeleb Dressel, 47 sec 95/100,şi decât sârbul Andrej Barna, 48 sec 15/100. David Popovici, calificat în semifinale la proba de 100 m liber Cele două semifinale sunt programate marţi, de la orele 19:26, respectiv 19:31, iar finala va avea loc miercuri, de la ora 19:22 (ora României). - Înotătorul român David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 m liber, luni seara, la Campionatele Mondiale de nataţie de la Budapesta, cu timpul de 1 min 43 sec 21/100. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Popovici (17 ani) a stabilit un nou record mondial de juniori, după ce îl ameliorase, duminică, în semifinale (1 min 44 sec 40/100). Tânărul sportiv legitimat la CS Dinamo a reuşit cel mai bun timp şi în serii, duminică dimineaţa, 1 min 45 sec 18/100, potrivit Agerpres. David Popovici, debutant la Mondialele de seniori, a adus primul titlu mondial în bazin olimpic pentru înotul masculin românesc. România mai avea până acum două medalii de aur, cucerite de Tamara Costache (50 m liber, 1986) şi Diana Mocanu (200 m spate, 2001). Bilanţul României la Mondiale este acum de trei medalii de aur, una de argint şi şase de bronz.

Atac barbar în Suedia. Cel puțin două persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul în orașul Vasteras
Internațional

Atac barbar în Suedia. Cel puțin două persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul în orașul Vasteras

Atac violent în Suedia. Cel puțin două persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul în orașul Vasteras, în Suedia, a anunțat marți poliția locală, adăugând că o persoană a fost reținută la fața locului, transmite Reuters. Atac violent în Suedia Cotidianul suedez Aftonbladet citează surse potrivit cărora victimele au fost înjunghiate cu un cuțit. Cel puțin două persoane au fost transportate cu ambulanța la spital, una dintre ele având răni grave care pun viața în pericol. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Poliția a transmis într-o declarație de presă că atacatorul a folosit un obiect ascuțit, iar atacul a fost clasificat drept ”tentativă de omor”. Potrivit poliției, atacul a avut loc în centrul orașului Vasteras, la aproximativ 90 km vest de capitala Stockholm.

Coreea de Sud a efectuat cea de-a doua lansare-test a rachetei sale spaţiale Nuri
Internațional

Coreea de Sud a efectuat cea de-a doua lansare-test a rachetei sale spaţiale Nuri

"Nuri separă satelitul fals". Coreea de Sud a efectuat cea de-a doua lansare-test a rachetei sale spaţiale Nuri, marţi, la opt luni după prima lansare realizată cu succes dar care nu a reuşit să plaseze pe orbită un satelit fals, informează agenţiile Reuters, AFP şi Yonhap. Racheta de 200 de tone, cu combustibil lichid, a decolat de la Centrul Spaţial Naro din Goheung, în extremitatea sudică a Peninsulei Coreene la ora locală 16.00 (7:00 GMT), cu sarcină utilă alcătuită dintr-un satelit de verificare a performanţei rachetei, de 162,5 kilograme şi un satelit fals, de 1,3 tone. "Nuri separă satelitul fals" "Nuri separă satelitul fals", a raportat televiziunea sud-coreeană YTN, marţi, la câteva minute după decolare, afirmând la scurt timp după aceea că lansarea "pare a fi un succes". Racheta KSLV-II Nuri în trei trepte, proiectată de Institutul de Cercetare Aerospaţială din Coreea (KARI) pentru a amplasa în cele din urmă o sarcină utilă de 1,5 tone pe orbita terestră, la 600 până la 800 de kilometri deasupra Pământului, reprezintă o piatră de temelie pentru planurile ţării de a face primii paşi în programul său spaţial şi de a atinge obiective ambiţioase în domeniul reţelelor 6G, a sateliţilor de spionaj şi chiar a sondelor selenare. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Programul utilizează în exclusivitate tehnologii coreene, iar aceasta este prima rachetă construită în această ţară. Cea mai recentă rachetă lansată de Coreea de Sud, în 2013, după întârzieri şi mai multe teste eşuate, a fost dezvoltată în comun cu Rusia. Prima lansare a fost în octombrie 2021 La prima lansare-test al rachetei Nuri, realizată în octombrie, vehiculul spaţial a finalizat secvenţele de zbor, dar nu a reuşit să amplaseze sarcina utilă de probă pe orbită după ce motorul celei de-a treia trepte şi-a încetat funcţionarea mai devreme decât era prevăzut. Inginerii au reglat rezervorul de heliu din a treia treaptă a rachetei Nuri pentru a rezolva această problemă, potrivit agenţiei Yonhap. KARI a declarat că intenţionează să efectueze încă cel puţin patru teste de lansare până în anul 2027. De asemenea, Coreea de Sud colaborează cu Statele Unite la o sondă care ar urma să fie amplasată pe orbita selenară şi speră să reuşească aterizarea unei sonde pe Lună până în 2030. Lansările în spaţiu au fost multă vreme o problemă sensibilă în Peninsula Coreeană, unde Coreea de Nord se confruntă cu sancţiuni din cauza programul său de rachete balistice, potrivit Agerpres. În martie, armata Coreei de Sud a realizat ceea ce a catalogat drept prima lansare cu succes a unei rachete spaţiale cu combustibil solid, o altă parte a planurilor sale de a lansa sateliţi spion, notează Reuters.

Kremlinul spune că a conectat toată regiunea Herson la canalele TV rusești
Internațional

Kremlinul spune că a conectat toată regiunea Herson la canalele TV rusești

Armata rusă a anunţat marţi că a conectat întreaga regiune Herson la canalele de televiziune ruseşti, ce vor fi de acum accesibile "gratuit" în această regiune cucerită de Moscova în sudul Ucrainei, informează AFP. "Specialişti din cadrul unităţilor de transmisie ale forţelor armate ruse au conectat şi reconfigurat pentru difuzarea de canale ruseşti ultimul dintre cele şapte emiţătoare de televiziune din regiunea Herson", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Operațiunea de rusificare de la Herson Ministerul a precizat că circa un milion de locuitori ai regiunii au acum acces "gratuit" la principalele canale ruseşti, printre care cele ale grupului public de audiovizual VGTRK, care difuzează activ linia Kremlinului. Învecinându-se cu peninsula anexată Crimeea, regiunea Herson a fost cucerită de armata rusă chiar în primele zile ale ofensivei sale împotriva Ucrainei, lansată la sfârşitul lui februarie. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise De atunci, Moscova duce o politică de rusificare a teritoriilor căzute sub controlul său în sudul Ucrainei: a introdus moneda rusă, rubla, a început să distribuie paşapoarte ruse, potrivit Agerpres. Marţi, unul dintre noii responsabili proruşi ai regiunii Herson, Kirill Stremousov, a afirmat că acest teritoriul ar putea fi alipit Rusiei "înainte de sfârşitul anului". "Vom avea un referendum în acest an. Şi, în urma acestui referendum, ne vom adresa liderilor Federaţiei Ruse, pentru ca ei să ne accepte în sânul Rusiei", a afirmat Stremousov.

Un rus laureat al Premiului Nobel pentru Pace își scoate la licitație medalia pentru peste 100 de milioane de dolari pentru a ajuta refugiații din Ucraina
Internațional

Un rus laureat al Premiului Nobel pentru Pace își scoate la licitație medalia pentru peste 100 de milioane de dolari pentru a ajuta refugiații din Ucraina

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari. Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, și-a scos luni la licitație medalia pentru 103,5 milioane de dolari, toate încasările urmând să fie direcționate în beneficiul copiilor refugiați din Ucraina. Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari Heritage Auctions a scris pe Twitter că Muratov "a scos la licitație premiul său #NobelPeacePrize 2021 în beneficiul fondului UNICEF pentru copiii refugiați. S-a vândut pentru 103.500.000 de dolari". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "În acest moment, premiul este o oportunitate pentru mine de a-l împărtăși cu oamenii", a declarat Muratov înainte de licitație, îndemnând oamenii din întreaga lume să se alăture cauzei și să își facă contribuțiile. Potrivit unei declarații a Heritage Auctions, directorul Institutului Nobel norvegian, Olav Njølstad, a susținut licitația, numind-o un "act generos de umanitarism", potrivit CNN. Muratov este redactorul-șef al publicației de știri independente din Rusia, Novaya Gazeta. El a criticat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și utilizarea forței militare de către guvern, atât în Rusia, cât și în afara ei, potrivit organizației Premiului Nobel pentru Pace.

Canada anunță că își sporește capacitățile de apărare din Arctica
Internațional

Canada anunță că își sporește capacitățile de apărare din Arctica

Canada își consolidează apărarea în Arctica. Ministrul canadian al apărării a anunţat luni modernizarea apărării antiaeriene şi antirachetă din Arctica, în colaborare cu Statele Unite, transmite AFP. Potrivit ministrului Anita Anand, noile măsuri sunt justificate de ameninţările militare tot mai mari din partea Rusiei şi de apariţia unor noi tehnologii inamice, precum rachetele hipersonice. Canada își consolidează apărarea în Arctica Într-o conferinţă de presă organizată la cea mai mare bază aeriană din Canada, situată în oraşul Trenton din Ontario, ministrul a anunţat deblocarea unui buget de 4,9 miliarde de dolari canadieni (3,6 miliarde de euro) pe parcursul a şase ani. Fondurile vor fi cheltuite pentru instalarea de radare la sol şi prin satelit, capabile să detecteze bombardiere sau rachete, precum şi reţele de senzori cu "capacităţi clasificate" pentru a monitoriza evenimentele aeriene şi maritime din Arctica până pe continent. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Programul se înscrie în intenţia de modernizare a Comandamentului de apărare aerospaţială din America de Nord (NORAD) şi a sistemelor sale de avertizare timpurie. O modernizare pe care invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat-o. Aceste sisteme vor înlocui vechiul sistem de avertizare nordic din perioada războiului rece - 50 de staţii radar cu rază scurtă şi lungă de acţiune amplasate în Alaska -, care nu mai sunt capabile să detecteze rachetele moderne. "Pe măsură ce regimurile autocratice ameninţă ordinea internaţională bazată pe statul de drept care ne-a protejat de zeci de ani şi pe măsură ce concurenţii noştri dezvoltă noi tehnologii, cum ar fi arme hipersonice şi rachete de croazieră, devine urgentă modernizarea capacităţilor canadiene ale NORAD", a spus Anita Anand. Aceste investiţii reprezintă pentru Canada "cea mai semnificativă modernizare în aproape patru decenii", a adăugat ea, potrivit Agerpres. La rândul lor, SUA au stabilit deja un nou buget pentru apărarea continentală. În luna martie, guvernul canadian şi-a anunţat intenţia de a cumpăra 88 de avioane de luptă americane F-35 pentru a-şi înnoi flota. Principalul lor rol va fi acela de a patrula în nordul îndepărtat al Canadei.

Charles Michel invită statele UE să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderare
Internațional

Charles Michel invită statele UE să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderare

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va invita săptămâna aceasta cele 27 de ţări membre ale UE să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, informează AFP. Propunerea, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene, va fi prezentată la summitul liderilor europeni care are loc joi şi vineri de la Bruxelles, unde o decizie favorabilă va trebui adoptată cu unanimitate. Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE "A sosit momentul să recunoaştem că viitorul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei se află în UE. Vă voi invita să acordaţi statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei. În acelaşi timp, vom continua să oferim Ucrainei un sprijin solid umanitar, militar, economic şi financiar", a scris Charles Michel în scrisoarea de invitaţie la summit, comunicată luni seară. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Vineri, Comisia Europeană, prin preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen, a recomandat acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei."Ştim cu toţii că ucrainenii sunt gata să moară pentru aspiraţiile lor europene. Ne dorim ca ei să locuiască împreună cu noi, pentru visul european", a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles, îmbrăcată în albastru şi galben, culorile drapelului ucrainean, potrivit Agerpres.Tot vineri, Comisia Europeană a exprimat o recomandare identică pentru Republica Moldova; Georgia beneficiază doar de o perspectivă de aderare deoarece nu îndeplineşte încă criteriile pentru acordarea statutului de ţară candidată.

Lavrov îl convoacă pe şeful delegaţiei UE la Moscova îl legătură cu blocada impusă de Lituania, anunță Guvernatorul Kaliningradului
Internațional

Lavrov îl convoacă pe şeful delegaţiei UE la Moscova îl legătură cu blocada impusă de Lituania, anunță Guvernatorul Kaliningradului

Guvernatorul Kaliningradului a anunţat luni că ministerul rus de externe îl va convoca marţi pe şeful delegaţiei Uniunii Europene la Moscova, Markus Ederer, în legătură cu interzicerea de către Lituania a tranzitului de mărfuri spre Kaliningrad în conformitate cu sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, transmite Reuters. Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei Autorităţile de la Vilnius au interzis tranzitul de mărfuri pe teritoriul lituanian către şi dinspre exclava rusă situată între Lituania şi Polonia, invocând sancţiunile UE. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "Aceasta este, desigur, o situaţie care poate fi rezolvată prin mijloace diplomatice, a declarat pentru televiziunea rusă Anton Alihanov, guvernatorul Kaliningradului. " Din câte ştiu, mâine Marcus Ederer, ambasadorul Uniunii Europene în Rusia, va fi chemat la ministerul de externe... şi va fi informat despre condiţiile corespunzătoare implicate aici", potrivit Agerpres. Nu a existat nicio confirmare oficială imediată din partea ministerului rus de externe cu privire la această convocare. Luni, Kremlinul a calificat drept "fără precedent" decizia Lituaniei de a interzice tranzitul unor bunuri către regiunea rusă Kaliningrad și a promis că va reacționa. Autoritățile lituaniene au interzis tranzitul de bunuri care sunt sancționate de Uniunea Europeană pe teritoriul său, care include singura rută feroviară între Rusia continentală și exclava Kaliningrad de la Marea Baltică. Printre bunurile interzise se numără cărbunele, metalele, materialele de construcție și tehnologia avansată.

Acordarea statutului de membru NATO Suediei și Finlandei va necesita un nou summit, afirmă un expert turc
Internațional

Acordarea statutului de membru NATO Suediei și Finlandei va necesita un nou summit, afirmă un expert turc

Turcia nu va da undă verde ofertei Suediei și Finlandei de a adera la NATO la summitul de la Madrid al blocului, stabilit pentru sfârșitul lunii iunie, a declarat luni pentru TASS șeful Institutului de Politică Externă din Ankara. "Nu se poate aștepta ca Turcia să dea undă verde la summitul de la Madrid. Mai devreme sau mai târziu, Suedia și Finlanda vor adera la NATO. Este foarte puțin probabil să se întâmple în acest an și ar putea fi nevoie ca alianța să organizeze un alt summit", a subliniat Huseyin Bagci. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare El a subliniat că Turcia nu se opune în principiu aderării la NATO a celor două țări nordice, dar este interesată în primul rând să obțină garanții scrise care să răspundă preocupărilor legate de legăturile acestora cu organizațiile teroriste, și anume Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), așa-numitele Forțe Democratice Siriene (FDS) și organizația FETO. Potrivit expertului, din cauza poziției de neclintit a Turciei față de Suedia și Finlanda, oferta lor de aderare la NATO a devenit mai complicată decât era atunci când și-au anunțat pentru prima dată planurile de aderare la bloc. "A venit timpul pentru o diplomație cu ușile închise", a precizat el. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Directorul Institutului de Politică Externă a negat acuzațiile potrivit cărora Ankara ar fi intensificat presiunile asupra celor două țări nordice în încercarea de a face jocul Rusiei și de a obține, de asemenea, anumite concesii din partea Statelor Unite, în special în ceea ce privește furnizarea de arme, potrivit TASS. La 18 mai, trimișii suedez și finlandez la NATO au înaintat secretarului general Jens Stoltenberg cererile de aderare a țărilor lor la alianță. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat atunci că Ankara nu va sprijini aderarea Suediei și Finlandei la NATO până când cele două țări nu-și vor stabili poziția față de organizațiile menționate, considerate grupuri teroriste de către Ankara.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră