duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1990 articole
Gabriela Iordache

Eveniment

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva. Primăria îşi acoperă o bună parte din cheltuielile aferente Sărbătorilor Iaşiului din încasările de la comercianţi care şi-au expus mărfurile în cadrul diverselor târguri. Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Sebastian Buraga, taxele achitate de comercianţi în această perioadă aduc venituri la bugetul local de circa 600.000 lei. O sumă similară va cheltui Primăria pentru distracţia de sâmbătă, de pe esplanada Palatului Culturii, cu două concerte şi un foc de artificii. Citește și: Mărturii despre întâmplări extraordinare povestite de „oamenii Sfintei Parascheva” În total, bugetul alocat de municipalitate pentru sărbători se ridică la aproape 1,2 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată (sursa: France 2)
Internațional

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată. Președintele francez a lansat un val de stupefacție când a lăsat să se înțeleagă că Parisul nu ar reacționa la un atac nuclear rus în Ucraina. Emmanuel Macron a spus că, dacă asta s-ar întâmpla, interesele strategice franceze nu ar fi afectate. Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată "Doctrina noastră se bazează pe interesele fundamentale ale națiunii. Ele sunt definite clar și nu ar fi deloc afectate în mod direct dacă, de exemplu, ar exista un atac nuclear balistic în Ucraina, în regiune", a spus Macron în timpul unui interviu în direct la postul public France 2, miercuri seara. Este prima dată când Macron discută în detaliu doctrina de descurajare nucleară a Franței cu privire la Ucraina. El a adăugat că "nu este bine să vorbim prea mult despre asta". „Credibilitatea disuasiunii nucleare se bazează pe a nu spune nimic despre ceea ce ar trebui să facem”, a declarat fostul președinte francez François Hollande la radio FranceInfo, adăugând că trebuie "să spunem cât mai puțin posibil și să fim pregătiți să facem cât mai mult posibil." Val de critici În calitate de lider al singurei puteri nucleare din Uniunea Europeană, comentariile lui Macron că nu ar răspunde unui atac nuclear în Ucraina "sau în regiune" sunt puțin probabil să liniștească statele membre UE aparținând NATO precum Polonia, România sau Slovacia. Articolul 5 din tratatul NATO prevede că aliații ar trebui să apere alți membri ai alianței în caz de atac, scrie Politico. Citește și: Macron a uitat că cerea ca Putin să nu fie umilit, acum denunță „atacul brutal” al Rusiei împotriva Ucrainei Bruno Tertrais, director adjunct al think tank-ului Fundația pentru Cercetare Strategică, a pus sub semnul întrebării decizia "curioasă" a lui Macron de a preciza limitele doctrinei nucleare franceze și momentul în care a fost formulată declarația. "După părerea mea, răspunsul corect ar fi trebuit să fie: nu voi juca acest joc... și oricum domnul Putin trebuie să fie conștient că va pierde", a scris el pe Twitter. "Când l-am auzit vorbind, aproape că am căzut de pe scaun", a spus deputatul conservator Jean-Louis Thiériot, vicepreședinte al comisiei de apărare din Adunarea Națională. "Este o greșeală politică. Unul dintre principiile disuasiunii nucleare este că există o incertitudine cu privire la ceea ce este considerat un interes vital", a spus el.

Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene (sursa: norskpetroleum.no)
Internațional

Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene

Sunt suspectate posibile sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene. Poliţia norvegiană investighează informaţii potrivit cărora o dronă a fost văzută zburând deasupra uzinei de procesare a gazului Kaarstoe din sud-vestul Norvegiei, într-o potenţială încălcare a protocoalelor de securitate, informează vineri cotidianul Stavanger Aftenblad, transmite Reuters. Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene Garda militară norvegiană a fost detaşată la Kaarstoe şi la alte instalaţii importante de export de energie de când autorităţile au sporit securitatea la instalaţiile norvegiene de petrol şi gaze după scurgerile de la Nord Stream din 26 septembrie. Însă chiar şi înainte de incidentele de la gazoductul Nord Stream, Autoritatea Norvegiană pentru Siguranţa Petrolului (PSA) a atenţionat companiile energetice să manifeste vigilenţă faţă de dronele neidentificate. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Poliţia norvegiană a răspuns joi la o ameninţare telefonică împotriva terminalului de export de gaze Nyhamna care a dus la evacuarea lui temporară. Uzina Nyhamna, alături de Kaarstoe şi de alte câteva situri norvegiene se numără printre cele mai mari instalaţii de export de energie din Europa. Norvegia este acum unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru Europa, după reducerea drastică a livrărilor de gaze din Rusia. Ipoteza că Rusia s-ar afla în spatele unor posibile tentative de sabotaj este susținută chiar de declarațiile recente ale lui Vladimir Putin.

Merkel nu regretă rusificarea energiei germane (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Merkel nu regretă rusificarea energiei germane

Merkel nu regretă rusificarea energiei germane. Fostul cancelar german Angela Merkel a susţinut joi că nu are niciun regret în legătură cu politica energetică pe care a dus-o în cei 16 ani cât s-a aflat la putere şi când a plasat Rusia drept unul dintre cei mai importanţi furnizori de gaze, relatează France Presse şi Reuters. Merkel nu regretă rusificarea energiei germane "Din perspectiva epocii, era foarte raţional şi de înţeles aprovizionarea cu gaz de reţea, inclusiv din Rusia, care era mai ieftin decât GNL (gaz natural lichefiat) provenind din alte regiuni ale lumii", a spus ea într-o conferinţă de presă la Lisabona. "Întotdeauna acţionezi în timpul în care te afli", a remarcat ea în faţa reporterilor, întrebată despre apropierea guvernului ei faţă de Rusia. "Chiar şi în timpul Războiului Rece, Rusia a fost un furnizor de energie de încredere", a adăugat ex-cancelarul, care a vizitat capitala portugheză în calitate de preşedinte al juriului unui premiu dedicat adaptării la schimbările climatice. "Nu regret absolut deloc deciziile luate", a subliniat ea, spunând de asemenea că nu "s-a răzgândit" cu privire la abandonarea energiei nucleare. Nord Stream 2, criticat încă din proiect De la invazia rusă a Ucrainei în februarie, fosta şefă a guvernului german de centru-dreapta a fost acuzată că a sporit dependenţa Europei faţă de energia din Rusia, mai ales prin promovarea construcţiei gazoductului Nord Stream 2 în ciuda rezervelor partenerilor săi europeni şi american. Succesorul ei, Olaf Scholz, a susţinut la rândul său că Germania "s-a bazat prea mult şi prea unilateral pe aprovizionări energetice din Rusia". Dna Merkel a recunoscut totuşi că războiul din Ucraina a schimbat situaţia. "Acest atac brutal al Rusiei a adus o schimbare (...). Şi, desigur, noul guvern trebuie să se ocupe de asta şi o face", a spus ea, făcând referire la guvernul condus de social-democratul Olaf Scholz. Anexarea Crimeii, fără efect la Berlin Germania şi alte ţări europene încearcă să pună capăt dependenţei lor faţă de petrolul şi gazele ruseşti după ce Putin a trimis trupe în Ucraina ca parte a ceea ce el numeşte o operaţiune militară specială. Anul trecut, 55% din importurile de gaze ale Germaniei au venit din Rusia, parţial un rezultat al continuării legăturilor comerciale cu Rusia de către Merkel şi susţinerii controversatei conducte Nord Stream 2, chiar şi după ce Moscova a anexat Crimeea în 2014, notează Reuters. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Autorizarea conductei Nord Stream 2, concepută pentru a dubla importurile de gaze din Rusia până în Germania prin Marea Baltică, a fost suspendată de Berlin în zilele premergătoare invaziei. Merkel s-a exprimat pe marginea unui eveniment pentru a-l anunţa pe câştigătorul Premiului Gulbenkian pentru Umanitate, ea fiind preşedintele juriului.

Misterele achizițiilor de bilete de avion (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Misterele achizițiilor de bilete de avion

Misterele achizițiilor de bilete de avion. Săptămâna trecută, Primăria Iași a cumpărat prin achiziție directă un bilet de avion pentru o persoană care trebuia să fie prezentă la Roma în perioada 9-11 octombrie. Misterele achizițiilor de bilete de avion Curiozitatea a fost că îmbarcarea și sosirea se făceau la Suceava, nu la Iași. Am întrebat purtătorul de cuvânt al municipalității care este explicația. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Răspunsul: nu au mai fost de găsit bilete pentru perioada respectivă de la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor RO

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești: Wizz Air aduce mai repede avioane noi la Iaşi decât a planificat iniţial. Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești În luna decembrie a.c., compania maghiară low cost urma să aloce Iaşiului cea de-a patra aeronavă cu bază pe aeroportul ieșean. Dar ultimele evenimente din Ucraina și survolarea teritoriului Republicii Moldova de către rachetele de croazieră ruseşti au grăbit lucrurile. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Astfel, luni noapte, două dintre avioanele companiei care îşi au baza la Chişinău au fost mutate la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă. Rusia a lovit aproximativ 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacurile cu rachete efectuate luni şi marţi, a anunţat ministrul ucrainean al energiei Herman Haluşcenko. 30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă "Trimitem acest mesaj către partenerii noştri: trebuie să protejăm cerul", a declarat Haluşcenko într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN. El a atenţionat că Rusia ignoră regulile internaţionale. "Ruşilor nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenţii internaţionale", a spus ministrul ucrainean. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Autorităţile de la Kiev le-au cerut marţi civililor să nu utilizeze aparate electrocasnice, precum maşini de spălat, pentru a economisi energia electrică, după ce în jur de 300 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki au rămas fără curent electric din cauza bombardamentelor masive ruse, soldate cu cel puţin 25 de morţi şi peste 100 de persoane rănite. Ucraina anunţase luni că trebuie să-şi consolideze apărarea aeriană, în urma atacului intens cu rachete lansat în dimineaţa aceleiaşi zile de armata rusă asupra unor ţinte din Kiev şi din regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov, Ternopil şi Jitomir.

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni. Serviciile de urgenţă au pus marţi în alertă de raiduri aeriene întregul teritoriu al Ucrainei, la o zi după ce Rusia a lansat masiv rachete asupra teritoriului ţării vecine, atacul soldându-se cu cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ transmis de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, transmite EFE. Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni "Avertisment. În timpul zilei există o mare probabilitate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi pentru siguranţa dumneavoastră, nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene", au transmis serviciile de urgenţă pe aplicaţia Telegram. Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ dat publicităţii de serviciile de urgenţă ucrainene, citat de agenţia de ştiri Ukrinform. Potrivit sursei citate, "ieri (luni - n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă". Peste 300 de localități, fără curent electric Nu mai puţin de 301 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki nu au curent electric. În schimb, în întreaga regiune Liov a fost restabilită alimentarea cu curent electric, care fusese întreruptă complet după atacurile de luni. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă a pus în funcţiune 22 de centrale electrice pentru a garanta alimentarea cu electricitate, din care 15 centrale deservesc centrele de sănătate din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Cernigău. Peste o mie de persoane şi circa 120 de echipe ale serviciilor de urgenţă au participat la operaţiunile de stingere a incendiilor şi la cele de salvare. Școală și dispensar, lovite de rachetă Comandamentul militar al regiunii Zaporojie a mai informat că, în noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au lansat 12 rachete împotriva infrastructurii civile din oraşul cu acelaşi nume, atacurile soldându-se cu un mort. "Duşmanul continuă să terorizeze civilii din Zaporojie. Un atac cu 12 rachete S-300 a lovit instalaţii publice", a transmis într-un mesaj pe Telegram administraţia militară din Zaporojie. Două rachete au vizat un centru de vânzări de maşini, unde un om a murit. Alte rachete au lovit o şcoală şi un dispensar. Începând din 2 octombrie, bombardamentele ruse asupra oraşului Zaporojie s-au soldat cu cel puţin 43 de morţi şi 70 de răniţi. Zaporojie este una dintre regiunile ucrainene ocupate parţial de forţele ruse, împreună cu Herson (tot în sud), Lugansk şi Doneţk, pe care Moscova le-a anexat ilegal.

Ratele la credite nu vor scădea (sursa: bnro.ro)
Eveniment

Ratele la credite nu vor scădea

Ratele la credite nu vor scădea. Banca naţională nu poate să nu crească dobânzile atât timp cât creşte inflaţia, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, menţionând că în ultimul trimestru al anului ar fi trebuit să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă, dar nu este încă momentul unei asemenea traiectorii. Ratele la credite nu vor scădea "A crescut (dobânda cheie - n.r.) pentru că a crescut inflaţia mai mult decât ne aşteptam şi am văzut această creştere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este uşoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor. Atâta vreme cât creşte inflaţia din păcate nu putem să nu creştem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiţionate de creşterea inflaţiei şi sunt răspunsul la creşterea inflaţiei. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Sigur că e un efort şi ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creşterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului şi IRCC-ului, care implicit determină creşterea ratelor. Şi Banca Naţională a fost preocupată de această chestiune, nu numai prin empatia şi compasiunea pe care o avem faţă de situaţie ci prin pregătirea persoanelor care au asemenea rate că urmează o perioadă a dobânzilor mari. Puteam să creştem mai abrupt dobânda", a spus Dan Suciu, la Digi24, întrebat despre perspectiva de creştere a dobânzilor. Dobânzi mai mari în țări vecine El a subliniat că alte ţări din regiune au crescut foarte abrupt dobânda, menţionând Ungaria, Polonia, Cehia. "Ţările cu care ne cumpărăm în mod obişnuit au crescut dobânzile de la 0 la începutul anului la 13% în Ungaria, 7% în Polonia şi Cehia, deci mai mari aceste dobânzi ca dobânda din România, pe inflaţii uşor mai mari şi acolo, dar dobânzile au crescut mult mai mult şi mai brusc. Noi am încercat să facem lucrurile mai treptat, mai temperat, mai bine dozat şi în ideea de a pregăti oamenii să nu aibă un şoc în creşterea ratelor, aşa cum s-a întâmplat cu şocul, dacă vă amintiţi, al francul elveţian", a explicat Dan Suciu. Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că "nu este normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative". Banii au fost extrem de ieftini, dar nu mai sunt "Sigur că obişnuinţa şi normalitatea referinţei este să te uiţi la ce s-a întâmplat recent, dar, în acea perioadă, a fost o perioadă excepţională pentru economie, nu în sensul pozitiv al termenului, ci ieşită din ritm, din normalitate. Anormalitatea economică a fost în perioada respectivă bine conturată, pentru că a fost o perioadă de represiune financiară, cu dobânzi zero. Nu-i normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative. A fost o perioadă de anormalitate, venită pe baza încercărilor pe care statele, guvernele şi băncile centrale le-au făcut să treacă de o criză economică. Au reuşit să treacă de criza economică, creând o presiune uriaşă asupra dobânzilor, în sens negativ. Banii au fost extrem de ieftini, dar am anunţat de multă vreme la banca centrală: Aveţi grijă, de un an de zile vorbim asta, aveţi grijă, perioada dobânzilor mici sau foarte scăzute a fost o excepţie, s-a încheiat. Urmează o perioadă de dobânzi relativ normale. Nu ne aşteptam să avem 15% inflaţie şi din cauza războiului şi aşa mai departe. Să trecem odată de episodul geopolitic şi al crizei energetice şi vom avea dobânzile normale. Asta este, de fapt, situaţia pe care o observăm", a mai spus Suciu. Inflația nu ajunge la 20% Întrebat dacă inflaţia ar putea ajunge la 20% anul acesta, Dan Suciu a menţionat că nu sunt semnale în acest sens. "Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (...) Nu, nu vedem inflaţia să crească atât de puternic. Ce urmează acum, dacă vom mai avea uşoare creşteri, ele sunt în jurul valorii actuale, nu foarte depărtate de valoarea de 15% pe care o avem acum. (...) O intervenţie în piaţă s-a dovedit foarte utilă: compensare cu plafonare dacă am făcut în România - şi alte ţări au făcut exerciţii similare. Din perspectiva reducerii inflaţiei, preocuparea principală a băncii centrale a fost o soluţie. Altfel, am fi avut inflaţia de peste 20% pe care aţi evocat-o dvs. Fără această compensare/plafonare, inflaţia ar fi depăşit acest procent", a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.

SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei

Casa Albă a anunţat că SUA vor continua să furnizeze arme Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a început războiul şi îl poate încheia dacă optează pentru acest lucru. SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei "Nu avem nimic de adăugat la relatările despre explozia de pe pod (din Crimeea, peste strâmtoarea Kerci)", a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, pentru postul de televiziune ABC. "Ceea ce vă pot spune este că dl Putin a început acest război şi dl Putin îl poate încheia astăzi, pur şi simplu prin mutarea trupelor sale în afara Ucrainei", a adăugat Kirby. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Coreea de Nord, rachete spre Japonia (sursa: kltv.com)
Internațional

Coreea de Nord, rachete spre Japonia

Coreea de Nord, rachete spre Japonia. Pentru a şaptea oară în două săptămâni, Coreea de Nord a lansat două rachete balistice spre apele din largul coastei sale estice, au anunţat duminică dimineaţă (ora locală) guvernele din regiune, o serie de exerciţii care au alarmat atât Washingtonul, cât şi Tokyo. Coreea de Nord, rachete spre Japonia Ambele rachete au atins o altitudine de 100 de kilometri şi au acoperit o rază de acţiune de 350 de kilometri, a declarat jurnaliştilor ministrul nipon al apărării, Toshiro Ino. Prima a fost lansată în jurul orelor 01.47, (sâmbătă, 16.47 GMT), iar a două aproximativ şase minute mai târziu. Citând guvernul de la Tokyo, agenţia japoneză Kyodo a raportat că ambele rachete au fost lansate în direcţia Mării Japoniei şi par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Potrivit pazei de coastă a ţării, nicio o navă japoneză nu a fost avariată, a informat postul de televiziune nipon NHK. Lansarea a avut loc la câteva ore după ce forţele sud-coreene şi americane au încheiat manevre navale comune care au inclus portavionul cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan. "Autoapărare" împotriva Statelor Unite Administraţia Naţională de Dezvoltare Aerospaţială a Coreei de Nord a justificat sâmbătă lansările de rachete ca fiind o măsură de autoapărare împotriva Statelor Unite. Acestea nu ar reprezenta o ameninţare pentru vecinii imediaţi din regiune, se arată într-o declaraţie publicată de agenţia de ştiri nord-coreeană de stat KCNA. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Marţea trecută, Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază medie de acţiune deasupra Japoniei pentru prima dată în ultimii cinci ani, atrăgând noi condamnări internaţionale. Rezoluţiile ONU interzic Coreei de Nord să testeze rachete balistice cu orice rază de acţiune, care, în funcţie de model, pot transporta şi un focos nuclear.

Rușii încearcă să fugă din Crimeea (sursa: Twitter/Mirosława van der Boom)
Internațional

Rușii încearcă să fugă din Crimeea

Rușii încearcă să fugă din Crimeea. Încă din dimineața zilei de sâmbătă, la puțin timp după explozia de la podul Kerci, cel care lega Rusia de Crimeea anexată ilegal, rușii au început să fugă în disperare din teritoriu, formând cozi imense la benzinării și la punctul de trecere cu feribotul de la Kerci. Rușii încearcă să fugă din Crimeea Așa-zisele autorități din Crimeea i-au avertizat, totuși, pe rușii care fug panicați că „condițiile meteo nu permit trecerea cu feribotul în data de 8 octombrie”. Footage of the queue for the first ferry in #Kerch, #Crimea, where the traffic jam is already about 3 kilometers. pic.twitter.com/XKNZivigRN— Mirosława van der Boom (@miroslawavdb) October 8, 2022 Rușii au format cozi în Crimeea și pentru a ajunge la un feribot care să-i scoată din regiune, în condițiile în care se tem că războiul pe care Putin l-a pornit în Ucraina ar putea să ajungă și la ei. In the Crimea, sugar and cereals are scattered, there are crazy queues at gas stations. Fuel prices go up with a flick of the wrist.Still no panic. pic.twitter.com/3PJhnbN89N— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) October 8, 2022 Conform informațiilor de pe rețelele sociale, coada spre feribot se întinde deja pe o distanță de trei kilometri. Citește și: FOTO Distrugerea podului din Crimeea, bătălia pe imagine: presa Kremlinului, îndemnată să spună că podul a fost „avariat”, nu distrus. Meme-urile ucrainene au explodat Există, de asemenea, informații că media din Rusia a anunțat că toate biletele de autobuz și tren spre ieșirea din Crimeea au fost anulate. "You shall not pass" - Mordor saidCrimea: They write that this is a queue for the ferry, on which no one is allowed. pic.twitter.com/nzK9RGP53l— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) October 8, 2022

Baldachinul Sfintei Parascheva, operă din flori (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Baldachinul Sfintei Parascheva, operă din flori

Baldachinul Sfintei Parascheva, operă din flori. Aranjamentele florale sunt aduse pentru al 19-lea an la rând, la pelerinajul de Sf. Parascheva de la Iași, de către familia Buștei din București. Baldachinul Sfintei Parascheva, operă din flori Aceasta deține o afacere cu flori și vine în fiecare an cu o dubă plină cu crizanteme, crini sau alte tipuri de plante în capitala Moldovei. Anul aceasta, o parte din familia Buștei a ajuns de joi seara, iar vineri dimineață, de la prima oră, a sosit și camionul cu flori. Citește și: Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Este nevoie de 48 de ore pentru crearea aranjamentelor la București, în ateliere, și de încă 10-12 ore să fie montate la Iași de o echipă de peste 15 persoane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni. Armata ucraineană a eliberat aproape 2.500 kilometri pătraţi din teritoriul controlat de forţele ruse în cursul ultimei sale contraofensive lansate la sfârşitul lui septembrie, a afirmat vineri preşedintele Volodimir Zelenski, notează AFP. Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni "Numai în această săptămână, soldaţii noştri au eliberat 776 de kilometri pătraţi de teritoriu în estul ţării noastre şi 29 de localităţi, dintre care şase în regiunea Lugansk. În total, 2.434 de kilometri pătraţi din teritoriul nostru şi 96 de localităţi au fost deja eliberate de la începerea acestei operaţiuni ofensive", şi-a exprimat el satisfacţia în discursul său zilnic publicat pe reţelele sociale. În ultimele zile, trupele Kievului au efectuat un al doilea progres important, în zona Harkov (nord-est), dar şi în sud, în apropiere de Herson, oraş controlat de ruşi. Citește și: VIDEO Propagandistul rus, trist și fără răspunsuri. „Unde este armata? Ce o să facem?”, se întreabă Vladimir Soloviov La mijlocul lui septembrie, preşedintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătraţi într-o primă contraofensivă lansată la începutul lui septembrie. Armata ucraineană a anunţat la începutul lui septembrie o contraofensivă în sud, apoi în regiunea Harkov, la frontiera cu Rusia în nord-estul ţării, forţând soldaţii Moscovei să se retragă spre alte poziţii. Forţele ruse au revendicat vineri primele câştiguri în estul Ucrainei, după o serie de eşecuri usturătoare pe mai multe fronturi, dar Kievul pare să aibă iniţiativa, îndemnând soldaţii ruşi să aleagă capitularea.

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a referit la impunerea de sancţiuni Rusiei când a sugerat că sunt necesare lovituri preventive împotriva acesteia pentru a împiedica orice utilizare a armelor nucleare, a spus purtătorul său de cuvânt Serhii Nikiforov, subliniind că mass-media au citat în mod eronat afirmaţiile făcute de preşedintele ucrainean, informează vineri Reuters şi Ukrinform. Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski Într-o reacţie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că afirmaţiile făcute de Zelenski în timpul unui discurs la Lowy Institute, un think tank australian, joi, confirmă necesitatea a ceea ce Moscova numeşte "operaţiunea sa specială" în Ucraina. "Colegi, aţi mers puţin prea departe cu isteria nucleară şi acum auziţi atacuri nucleare chiar şi acolo unde nu sunt", a afirmat Nikiforov pe pagina sa de Facebook. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă "Preşedintele a vorbit despre perioada de până la (invazia Rusiei în Ucraina la) 24 februarie. Atunci era nevoie să fie aplicate măsuri preventive pentru a împiedica Rusia să înceapă războiul. Permiteţi-mi să vă reamintesc că singurele măsuri despre care era vorba atunci erau sancţiunile preventive", explică el. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean a mai spus că aluzii la utilizarea armelor nucleare "şi-a permis să facă doar statul terorist Rusia". "Niciodată nu veţi auzi astfel de apeluri din partea Ucrainei", a insistat Nikiforov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră