duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1990 articole
Gabriela Iordache

Economie

Un an de liceu în străinătate

Există posibilitatea ca elevii să studieze un an de liceu în străinătate, însă majoritatea părinților nu au încredere în astfel de proiecte. Un an de liceu în străinătate Programul FLEX este un bun exemplu de seriozitate și încredere. Daria, o elevă de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași a făcut clasa a XI-a în Statele Unite ale Americii (SUA), prin intermediul FLEX. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Atât ea, cât și părinții acesteia au doar cuvinte de laudă pentru acest program și sunt recunoscători pentru experiența de care au avut parte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un an de liceu în străinătate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO "Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia", a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Acord în trei Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani. Ameninţarea preşedintelui rus Vladimir Putin de a utiliza armele nucleare poate să ducă la cel mai ridicat risc de acest tip de la criza rachetelor din Cuba încoace, a declarat joi preşedintele SUA, Joe Biden, recunoscând că este pentru prima oară din 1962 când există o "ameninţare directă" de utilizare a armelor nucleare dacă "în fapt, lucrurile continuă aşa cum merg" în prezent. Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani Casa Albă declarase anterior în mai multe rânduri că nu a văzut niciun indiciu că Rusia s-ar pregăti să utilizeze armele nucleare în pofida a ceea ce a numit "zăngănitul cu arme nucleare de către Putin". "Pentru prima oară de la criza rachetelor din Cuba, avem o ameninţare directă cu utilizarea armelor nucleare dacă, de fapt, lucrurile continuă pe calea pe care au luat-o", a declarat Biden în faţa donatorilor democraţi la New York. "Nu ne-am confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy şi criza rachetelor din Cuba", a adăugat el în comentariile cele mai directe cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Moscova de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. 60 de ani de la criza rachetelor din Cuba În timpul crizei rachetelor din Cuba în 1962, SUA - sub preşedintele John F. Kennedy - şi URSS - sub conducerea secretarului general Nikita Hruşciov - au fost la un pas de utilizarea armelor nucleare din cauza prezenţei rachetelor sovietice în Cuba. Putin, a declarat Biden, "nu glumeşte când vorbeşte despre potenţiala utilizare a armelor nucleare tactice sau a armelor biologice sau chimice, pentru că armata sa este, s-ar putea spune, semnificativ neperformantă". Vladimir Putin, care împlineşte vineri 70 de ani, a avertizat că va folosi orice mijloace necesare, inclusiv arsenalul nuclear al Rusiei, pentru a proteja teritoriul rus, despre care spune că acum include patru regiuni ucrainene pe care recent le-a anexat. "Nu cred că putem utiliza cu uşurinţă o armă nucleară tactică fără să ajungem să provocăm un Armaghedon", a avertizat Biden, subliniind că el şi oficialii americani caută o ieşire diplomatică din acest impas. "Cum poate Putin să iasă din asta?" Biden a insistat totodată că îl urmăreşte cu atenţie pe Putin şi cum ar putea reacţiona el în timp ce armata ucraineană obţine câştiguri în faţa invadatorilor ruşi, adăugând că Washingtonul "încearcă să găsească" o calea de ieşire din război pentru Putin. "Încercăm să ne dăm seama care este calea de ieşire a lui Putin... Cum poate să iasă din asta? Când consideră el că se află în poziţia nu doar de a fi umilit, ci şi de a pierde o parte semnificativă din puterea sa în Rusia", a spus Biden. Preşedintele american a vorbit la reşedinţa din New York a lui James Murdoch, apelând la fiul mogulului media conservator Rupert Murdoch într-o încercare de a spori şansele partidului său la alegerile pentru Congres preconizate pentru 8 noiembrie. Evenimentul de la reşedinţa Murdoch a fost în beneficiul Comitetului Democrat de campanie senatorială, care oferă sprijin pentru candidaţii democraţi din Senat. Zelenski cere NATO atacuri preventive împotriva Rusiei În remarci făcute într-un discurs susţinut joi în format video la Institutul Lowy din Australia, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a opinat că NATO ar trebui să lanseze atacuri preventive asupra Rusiei pentru a o împiedica să folosească arme nucleare, conform Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunţat aceste comentarii, catalogându-le drept un "apel la declanşarea unui nou război mondial cu consecinţe imprevizibile şi monstruoase", potrivit agenţiei de presă oficiale RIA Novosti. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Rusia a anexat regiunile ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud), reprezentând aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, după ce a organizat ceea ce a numit "referendumuri", care au fost denunţate de Kiev şi guvernele occidentale ca fiind ilegale şi coercitive. Pe fondul celei mai mari tentative de anexare în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, o contraofensivă ucraineană a obligat forţele ruse să se retragă, ceea ce le-a permis ucrainenilor să recupereze mari părţi din regiunea Herson, în sud. Zelenski a declarat într-o alocuţiune video joi seara că forţele Kievului au recucerit peste 500 de kilometri pătraţi şi zeci de aşezări în Herson de la începutul lunii octombrie.

Putin, lovitură dură chiar din Dumă (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin, lovitură dură chiar din Dumă

Putin, lovitură dură chiar din Dumă. Un parlamentar rus a cerut miercuri armatei să "înceteze să mintă" despre înfrângerile militare pe care evită să le recunoască în Ucraina, unde în urma unei contraofensive ucrainene trupele ruse dau înapoi pe mai multe fronturi, relatează AFP. Putin, lovitură dură chiar din Dumă "Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Şi el vede că nu vrem să-i spunem decât o parte din adevăr. Aceasta poate antrena o pierdere de credibilitate", a declarat Andrei Kartapolov, un fost comandant militar care în prezent conduce Comitetul de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. "Inamicul este pe pământul nostru. Toate satele de graniţă din regiunea (rusă) Belgorod sunt practic distruse", a adăugat Kartapolov, vorbind pe canalul Telegram al prezentatorului rus Vladimir Soloviov, un susţinător înfocat al preşedintelui Vladimir Putin. Kievul a revendicat în ultimele zile recuperarea a noi teritorii ocupate de armata rusă după agresiunea declanşată pe 24 februarie, în timp ce Ministerul rus al Apărării recunoaşte foarte rar înfrângerile trupelor sale, publicând în schimb un raport zilnic axat mai degrabă pe pierderile adversarului. Hărțile rușilor admit pierderile Totuşi, o hartă militară prezentată marţi de Ministerul Apărării rus confirmă retragerea rapidă a trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Astfel, în regiunea nord-estică Harkov, acum aproape complet eliberată de trupele ucrainene, trupele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. În provincia sudică Herson, conform aceleiaşi hărţi linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Jurnaliștii favorabili guvernului dau știri negative Înfrângerile trupelor ruse sunt evidenţiate tot mai mult şi de jurnalişti ruşi, inclusiv din mass-media proguvernamentale. "Mi s-a spus că deprim oamenii cu ştirile mele", spune pe Telegram jurnalistul Alexander Kots, de la publicaţia proguvernamentală Komsomolskaia Pravda. "Pare că oamenii au nevoie de ceva pozitiv. Dar nu vor fi ştiri pozitive prea curând, dinamica este nefavorabilă" trupelor ruse, punctează jurnalistul rus, citat de CNN. Ucraina "introduce în luptă rezerve bine pregătite, îşi valorifică avantajul dat atât de personal cât şi de informaţiile" obţinute despre trupele ruse, astfel că aşa-numita "operaţiune militară specială" a Rusiei în Ucraina trece printr-o "criză operaţională", rezumă situaţia jurnalistul citat. Lista greșelilor Potrivit acestuia, carenţele armatei ruse în Ucraina constau în efectivele insuficiente, comparativ cu numărul soldaţilor trimişi pe front de armata ucraineană, proasta comunicare şi greşelile comise de ofiţerii comandanţi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 El remarcă şi oboseala trupelor ruse, care după o lungă confruntare de uzură nu mai au forţa de a ţine sub control teritoriile ocupate în ofensiva iniţială. "De ce aceasta? Pur şi simplu pentru că nu avem destui oameni. Deşi la un moment dat lucrurile păreau că stau altfel. Am avut nevoie de această lovitură zdravănă (a contraofensivei ucrainene - n.r.) pentru a înţelege cum stăm de fapt. De aceea au anunţat mobilizarea parţială", a explicat jurnalistul citat, făcând referire la mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti ordonată de Putin.

Balerinul Vlad Mărculescu, acuzat de hărțuire (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Balerinul Vlad Mărculescu, acuzat de hărțuire

Balerinul Vlad Mărculescu, acuzat de hărțuire. Conducerea Operei Naţionale Române din Iaşi a reacţionat cu privire la acuzele de hărţuire sexuală pe care mai multe balerine din instituţie le-au îndreptat împotriva solistului de balet Vlad Mărculescu. Balerinul Vlad Mărculescu, acuzat de hărțuire Într-o serie de plângeri adresate conducerii Operei, balerinele s-au plâns de faptul că acesta intră în mod repetat în vestiarul femeilor după repetiţii, atunci când ele se schimbă sau ies de la duş. Acuzaţii au fost negate de către Vlad Mărculescu. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Plângerile au fost înaintate către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru a se determina dacă faptele descrise în ele sunt de natură penală sau nu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Franța: iaht recuperat de miliardar rus (sursa: Twitter/Bloomberg Wealth)
Internațional

Franța: iaht recuperat de miliardar rus

Franța: iaht recuperat de miliardar rus. O instanţă din Franţa a ordonat miercuri serviciului vamal să scoată de sub sechestru iahtul unui oligarh rus supus sancţiunilor europene, transmite AFP. Franța: iaht recuperat de miliardar rus Vameşii au instituit sechestrul asupra vasului de 27 de metri La Petite Ourse în 16 martie, după ce proprietarul, miliardarul Aleksei Kuzmicev, unul din principalii acţionari ai Alfa Bank din Rusia, a fost sancţionat de Uniunea Europeană pentru legături cu preşedintele rus Vladimir Putin. Curtea de Apel din Paris a constatat însă că acţiunea a fost invalidată de vicii de procedură: autorităţile vamale nu au făcut demersurile corecte când au urcat la bordul iahtului ancorat la Antibes, pe Coasta de Azur. Mai exact, agenţii au menţionat în faţa autorităţilor portuare o anchetă pentru fraudă, care conform legislaţiei franceze permite vameşilor să efectueze percheziţii pe nave. Vama, despăgubiri către Kuzmicev Kuzmicev s-a adresat justiţiei pentru a obţine accesul pe cele două iahturi pe care le deţine în Franţa - La Petite Ourse şi La Petite Ourse II. El a câştigat în instanţă dreptul de a folosi prima din cele două ambarcaţiuni, însă nu are dreptul de a ieşi cu ea din apele teritoriale franceze, a explicat avocatul său. În interiorul frontierelor Franţei, miliardarul are dreptul să se deplaseze "pe jos, călare, cu maşini sau cu nave", a susţinut Philippe Blanchetier, reprezentantul legal al reclamantului. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Curtea a condamnat de asemenea serviciul vamal la plata unei despăgubiri de 10.000 de euro către Kuzmicev. O instanţă din Rouen urmează să decidă în privinţa celui de-al doilea iaht, ancorat la Cannes. Decizia magistraţilor evidenţiază, potrivit Reuters, dificultăţile cu care se confruntă statele europene la blocarea activelor oligarhilor ruşi.

Arca lui Alexe Tablă, fără autorizație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Arca" lui Alexe "Tablă", fără autorizație

"Arca" lui Alexe "Tablă", fără autorizație. O investiţie majoră a familiei şefului Consiliului Judeţean Iaşi a fost derulată fără autorizaţie de construire. "Arca" lui Alexe "Tablă", fără autorizație Culmea, emiterea acestui act intră chiar în competenţa instituţiei conduse de către liberalul Costel Alexe. „Grădina zoologică” de la Sculeni, aşa cum apărea în dosarul „Tabla” al DNA, a fost amenajată sub ochii autorităţilor. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Dar, se pare, fără ca vreo instituţie de control să facă verificări. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone (sursa: totalenergies.com)
Internațional

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone. După presupusul sabotaj al gazoductelor Nordstream în Marea Baltică, poliţia daneză a anunţat marţi că a primit sesizări privind zboruri ale unor drone neautorizate în apropierea zăcămintelor de gaz din Marea Nordului, după incidente similare pe coasta norvegiană, relatează AFP. Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone "Am avut în cursul weekendului semnalări ale unor drone în Marea Nordului", a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei pentru AFP. Potrivit publicaţiei specializate Danish Offshore Industry, drone au fost văzute în apropierea zăcământului gazier Roar, operat de grupul francez TotalEnergies, la peste 200 km de coasta vestică a Danemarcei. Este pentru a doua oară într-o săptămână când sunt raportate astfel de incidente. Joi, cotidianul Ekstra Bladet menţiona o activitate "neautorizată" a unor drone deasupra zăcământului Halfdan B, exploatat tot de gigantul francez. Contactat în legătură cu aceste informaţii, grupul a sugerat contactarea autorităţilor daneze, notează AFP. Grupul a dat asigurări că a luat "măsurile necesare privind procedurile de securitate". Danemarca și Norvegia, vizate de drone Potrivit unor surse din sectorul de securitate, dronele ar fi operate de grupări de sabotaj aflate sub controlul Moscovei, care acționează precum grupările de hackeri, având ca scop producerea de daune cât mai mari infrastructurii civile occidentale. Citește și: Rusia, vinovată de sabotarea conductelor Nord Stream, sugerează măsurile de protecție luate de autoritățile finlandeze și suedeze După presupusul sabotaj al gazoductelor care leagă Rusia de Germania în zona sa economică exclusivă, Danemarca a sporit măsurile de securitate în jurul infrastructurilor sale energetice. Norvegia vecină, acum principalul furnizor de gaz în Europa, îşi consideră la rândul ei instalaţiile petroliere şi gaziere drept o potenţială ţintă. Pentru a justifica întărirea securităţii în sector, autorităţile norvegiene au invocat un număr crescând de semnalări ale dronelor în apropierea instalaţiilor petroliere.

Spital de urgență cu farmacie închisă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Spital de urgență cu farmacie închisă

Partea a doua a proiectului de raport de audit, realizat de Corpul de control al Ministerului Sănătăţii la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iaşi: spital de urgență cu farmacie închisă. Spital de urgență cu farmacie închisă În prima parte a raportului, Corpul de control a condamnat vehement activitatea de achiziţii publice de la unitatea medicală, spunând că aceştia nu au asigurat nici măcar stocul obligatoriu de medicamente, „tampon”, specific spitalelor de urgenţă din România. În cea de-a doua este analizată, printre altele, şi activitatea în zona resurselor umane. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Ministerul Sănătăţii a descoperit că există mai multe funcţii de conducere la nivelul unităţii medicale care nu au fost ocupate prin concurs. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avertisment CIA Putin poate ceda nervos (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos

Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos. Preşedintele rus Vladimir Putin poate deveni "destul periculos şi nesăbuit" dacă se va simţi încolţit în urma evoluţiei nefavorabile pentru el a războiului din Ucraina, a declarat directorul CIA, Bill Burns, într-un interviu acordat postului CBS, citat marţi de CNN. Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos Putin "are de ce să fie îngrijorat, nu doar pentru ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina, ci şi pentru ce se întâmplă la el acasă (în Rusia) şi pe plan internaţional", a remarcat Burns. Directorul CIA a observat în special faptul că, în pofida promisiunii făcute de China în februarie pentru "o prietenie fără limite", Beijingul a refuzat să ofere Moscovei sprijinul militar cerut de Putin şi în plus China şi-a "controlat entuziasmul faţă de modul în care Rusia duce războiul" în Ucraina. Provocările tot mai mari cu care se confruntă Rusia i-au lăsat lui Putin puţine opţiuni, făcându-l potenţial mai periculos, a atenţionat Bill Burns. "Un Putin încolţit, un Putin care se simte pus cu spatele la zid, poate fi destul de periculos şi nesăbuit", a concluzionat directorul CIA. Avans ucrainean masiv în teritoriile ocupate Avertismentul său vine în timp ce trupele ucrainene continuă să câştige teren în contraofensiva lansată contra celor ruse în teritoriile ocupate de acestea din urmă în estul şi sudul Ucrainei. Statele occidentale, SUA în special, continuă să susţină militar Kievul, furnizându-i acestuia arme şi muniţii moderne care au provocat mari pierderi umane şi materiale armatei ruse. De la începutul invaziei ruse, în februarie, Washingtonul a oferit Kievului o serie de pachete de ajutor militar ce însumează până în prezent circa 16,8 miliarde de dolari. Putin, no comment nuclear Un nou astfel de pachet, în valoare de 625 de milioane de dolari, urmează să fie anunţat curând. Acesta va cuprinde încă patru lansatoare multiple de rachete HIMARS, 16 obuziere de calibrul 155 mm şi alte 16 de calibrul 105 mm, plus muniţia aferentă, echipamente ce vor fi livrate din stocurile armatei americane. Citește și: VIDEO Rusia admite, oficial, că a pierdut zeci de kilometri din teritoriile ocupate în estul și sudul Ucrainei. Ce catastrofă urmează pentru ruși Întrebat marţi despre relatările din presă conform cărora Rusia s-ar pregăti să demonstreze că este pregătită să folosească arme nucleare în conflictul său cu Ucraina, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a răspuns că preşedinţia rusă nu doreşte să ia parte la retorica nucleară răspândită de puterile occidentale şi de organizaţiile mass-media.

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia. Statele Unite s-au consultat cu Japonia şi Coreea de Sud în vederea unui răspuns "solid" la lansarea unei rachete balistice nord-coreene care a survolat marţi Japonia, a anunţat Casa Albă, citată de France Presse. Coreea de Nord, rachetă peste Japonia Consilierul american pentru securitate naţională, Jack Sullivan, a discutat separat cu omologii săi sud-coreean şi japonez pentru a elabora un răspuns "internaţional adecvat şi solid". El a reafirmat "angajamentul ferm" al Statelor Unite pentru apărarea Japoniei şi Coreei de Sud, a precizat purtătorul său de cuvânt Adrienne Watson într-un comunicat. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Această lansare a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune care a survolat Japonia este o premieră după 2017 şi constituie o escaladare în campania intensivă de teste de armament desfăşurată de Phenian. Armata sud-coreeană a declarat că a detectat acest tir de rachetă balistică ce a zburat pe o distanţă de aproximativ 4.500 km la o altitudine de 970 km (mai sus decât Stația Spațială Internațională), survolând arhipelagul japonez în direcţia est. Într-un alt comunicat, comandamentul american pentru regiunea Asia-Pacific a condamnat lansarea, spunând că "angajamentele Washingtonului pentru apărarea Japoniei şi a Coreei rămân neclintite". Vremurile bune ale lui Trump "Statele Unite condamnă aceste acţiuni şi cheamă RPDC să se abţină de la orice alte acte ilegale şi destabilizatoare", a declarat comandamentul într-un comunicat, folosind abrevierea oficială pentru Coreea de Nord. Ultima lansare de rachetă a Phenianului deasupra Japoniei datează din 2017, la apogeul unei perioade de "foc şi furie" în care liderul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele american de atunci Donald Trump s-au insultat reciproc. Tokyo a activat marţi în mod neobişnuit sistemul de avertizare împotriva rachetelor în ţară şi a cerut evacuarea populaţiei afectate.

Putin maschează eșecul în consultări populare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin maschează eșecul în "consultări" populare

Putin maschează eșecul în "consultări" populare. Rusia va "consulta" populaţia pentru a stabili frontierele regiunilor anexate Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, a declarat luni presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP. Putin maschează eșecul în "consultări" populare Totodată, Kremlinul a declarat că favorizează o "abordare echilibrată" a problemei armelor nucleare, nu bazată pe emoţii, după ce un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin a cerut în weekend ca Rusia să folosească o "armă nucleară de mică putere" în Ucraina, notează Reuters. "Vom continua să consultăm populaţia acestor regiuni", a declarat Peskov, întrebat dacă Rusia va anexa regiunile respective în totalitate sau doar părţile pe care le ocupă. Preşedintele rus Vladimir Putin a oficializat anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie, precum şi Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei, în cadrul unei ceremonii, vineri, la Kremlin. Este nevoie de "clarificarea" frontierelor Regiunile Doneţk şi Lugansk au fost anexate în totalitatea lor, Moscova recunoscând suveranitatea regimurilor separatiste proruse la sfârşitul lunii februarie, chiar înaintea declanşării ofensivei ruse în Ucraina. Dar Kremlinul a indicat săptămâna trecută că este nevoie de "clarificarea" frontierelor regiunilor Herson şi Zaporojie. Potrivit think tank-ului american ISW (Institute for the Study of War), Moscova controlează 72% din suprafaţa regiunii Zaporojie şi circa 88% din cea a Hersonului, inclusiv capitala sa omonimă. Rusia a organizat în grabă aşa-zise "referendumuri" în cele patru regiuni, consultări denunţate vehement de Kiev şi de aliaţii săi occidentali, pe fondul unei contraofensive ucrainene care a forţat armata rusă să cedeze mii de kilometri pătraţi din teren. Kadîrov, responsabil cu emoția la Kremlin Întrebat despre comentariile lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, care a criticat conducerea militară rusă pentru eşecurile pe câmpul de luptă în Ucraina, Peskov a declarat că acesta are dreptul de a-şi exprima opinia, dar că abordarea militară a Rusiei nu ar trebui să fie condusă de emoţii, potrivit Reuters. "În momentele dificile, emoţiile trebuie excluse. Preferăm să facem evaluări echilibrate şi obiective (ale situaţiei)", a indicat Dmitri Peskov, întrebat despre aceste declaraţii, lăudând totuşi "contribuţia eroică" a lui Kadîrov la ofensiva armatei ruse în Ucraina. "Aşadar, preferăm să ne limităm la evaluări echilibrate şi obiective", a reiterat Peskov, adăugând că liderii regiunilor au dreptul de a-şi exprima punctul de vedere. Marele mister nuclear Dmitri Peskov a mai spus că baza pentru orice utilizare a armelor nucleare este stabilită în doctrina nucleară a Rusiei. Aceste principii directoare permit utilizarea armei nucleare - sau a unei alte arme de distrugere în masă - dacă astfel de arme sunt folosite împotriva Rusiei sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială, fie aceasta şi cu arme convenţionale. "Nu pot exista alte considerente atunci când vine vorba despre aceasta", a declarat Peskov. Kremlinul a dat clar de înţeles că această protecţie nucleară se extinde şi la cele patru regiuni din Ucraina în curs de anexare oficială de către Moscova. Putin a avertizat Occidentul luna trecută că "nu blufează" atunci când a spus că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare pentru a-şi proteja teritoriul. Vineri, el a declarat că SUA au creat un "precedent" prin lansarea de bombe nucleare asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Variabila "Ucraina în NATO" Kadîrov a fost instalat în funcţia de preşedinte cecen de către Putin în 2007 pentru a exercita controlul asupra unei regiuni autonome al cărei popor a luptat în războaie sângeroase cu Moscova de-a lungul anilor 1990 şi începutul anilor 2000 pentru independenţă. El a pus la dispoziţia Moscovei forţe cecene pentru a sprijini Rusia în campania militară în Ucraina, iar criticile sale la adresa conducerii militare, după ce Rusia s-a retras din bastionul său din Liman (regiunea Doneţk), au fost unele dintre cele mai tranşante de la începutul conflictului, care durează deja de şapte luni. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul În acelaşi timp, Kremlinul a declarat luni că "monitorizează îndeaproape" situaţia legată de dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o aderare rapidă la alianţă, transmite EFE. "Urmărim cu multă atenţie această decizie. Reamintim că tocmai orientarea Ucrainei către NATO şi confirmarea viitoarei apartenenţe la Alianţa Nord-Atlantică a fost unul dintre motivele operaţiunii militare speciale ruse", a declarat Dmitri Peskov, remarcând că ţările NATO au reacţionat "diferit" la recentele declaraţii ale Kievului. Binomul Finlanda - Suedia, caz unic? "Există ţări care susţin aderarea rapidă a acesteia, iar altele nu. În orice caz, toate evocă principiul consensului", a spus el. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că uşile NATO "rămân deschise" pentru Ucraina, dar a reamintit Kievului că există un proces de urmat pentru a deveni membru al alianţei. În plus, Blinken a evitat să răspundă la întrebarea dacă ţara sa ar susţine o procedură de urgenţă pentru aderarea Ucrainei la NATO, cum este cea urmată de Suedia şi Finlanda în acest an. Zelenski a solicitat aderarea la NATO la 30 septembrie, ca răspuns la anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson. Trupele ucrainene au reuşit luni cea mai puternică înaintare în sud de la începutul războiului cu Rusia, străpungând frontul şi avansând de-a lungul râului Nipru, înaintare care ameninţă liniile de aprovizionare ale trupelor ruse aflate în provincia Herson pe malul de est al Niprului, relatează Reuters. Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson Inclusiv surse ruseşti au recunoscut că o ofensivă ucraineană condusă cu tancuri a înaintat zeci de kilometri de-a lungul malului vestic al Niprului, unde au fost recucerite zeci de sate. Aceste succese ucrainene în sud survin după cele obţinute recent în est şi care au întors în defavoarea Rusiei cursul războiului, deşi Moscova a încercat să ridice miza prin anexarea provinciilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, prin ordonarea unei mobilizări parţiale şi lansarea de ameninţări cu represalii nucleare. "Situaţia este tensionată, să o spunem aşa, pentru că, da, într-adevăr sunt progrese" ale trupelor ucrainene, a declarat la televiziunea publică rusă Vladimir Saldo, liderul instalat de Moscova în teritoriile ocupate din provincia sudică Herson. Kievul, reținut în comentarii "Există o aşezare numită Duceanie, chiar de-a lungul râului Nipru, şi acolo în acea regiune a fost o străpungere (ucraineană). Sunt aşezări ocupate de forţele ucrainene", a adăugat liderul pro-rus. Duceanie se află la circa 30 de kilometri sud de locul unde se situa linia frontului înaintea acestei noi înaintări ucrainene, indicând astfel unul dintre cele mai rapide avansuri ucrainene de la începutul războiul, această înaintare fiind în plus reuşită într-o zonă unde după lansarea invaziei în februarie trupele ruse şi-au consolidat poziţiile şi de atunci frontul a rămas aproape static într-o confruntare de uzură. "Forţele noastre armate avansează puternic de-a lungul malului Niprului", a confirmat la rândul său Sergii Klan, un responsabil ucrainean al administraţiei militare regionale din Herson. Kievul păstrează deocamdată tăcerea asupra ofensivei din sud. "Situaţia rămâne complicată, ostilităţile continuă", a comentat precaut preşedinţia ucraineană, potrivit AFP. Administrația rusă bravează: "Respingem toate atacurile" La rândul său, şeful administraţiei ruse din Herson, Kirill Stremusov, a susţinut că trupele ruse ar rezista totuşi în faţa ofensivei ucrainene. "Respingem toate atacurile (...) şi toţi cei care sunt panicaţi astăzi pe social media vor trebui să ia o pauză. Aici nu este Harkov şi nici Liman. Reuşim să ţinem liniile defensive", a declarat acesta, făcând referire la regiunea nord-estică şi la oraşul din regiunea Doneţk pe care trupele ruse le-au pierdut în urma recentelor contraofensive ucrainene. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Prin contraofensiva aflată în desfăşurare în sud armata ucraineană urmăreşte să încercuiască dinspre nord şi est trupele ruse desfăşurate pe malul estic al râului Nipru, unde ar putea fi până la 25.000 de soldaţi ruşi. Trupele ucrainene au distrus deja podurile de peste Nipru, forţându-le pe cele ruse să apeleze la pontoane şi alte improvizaţii pentru a-şi aproviziona aceşti soldaţi. O continuare a înaintării ucrainene de-a lungul Niprului ar izola însă complet acest trupe ruse, care s-ar vedea astfel încercuite şi cu toate căile de comunicaţie tăiate.

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari

Marea reformă administrativă, schimb de funcționari. O modificare a Codului administrativ, propusă de guvern zilele trecute, s-a dovedit a fi de mult mai mică anvergură decât ar fi nevoie pentru un început de reformă administrativă. Marea reformă administrativă, schimb de funcționari Anunțul inițial, făcut înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută, și poziționarea pe primul loc pe lista documentelor propuse în dezbaterea Executivului păreau să marcheze o decizie importantă. N-a fost să fie. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Guvernanții s-au gândit să ofere posibilitatea constituirii unor consorții administrative a căror menire este doar să facă mai accesibil accesul la resursa umană specializată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal (sursa: TASS)
Internațional

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal. Şeful comisariatului militar din regiunea Habarovsk, Iuri Laiko, a fost demis din funcţie după ce jumătate din bărbaţii mobilizaţi au fost trimişi acasă, întrucât nu îndeplineau criteriile de recrutare, a anunţat luni Mihail Degtiarev, guvernatorul acestei regiuni din Extremul Orient rus, potrivit Reuters şi Interfax. Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal Mobilizarea decretată de preşedintele rus Vladimir Putin la 21 septembrie, prima în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial, a provocat o nemulţumire pe scară largă printre oficiali şi cetăţeni cu privire la modul în care a fost gestionată recrutarea, existând plângeri împotriva unor ofiţeri de la comisariate care au trimis ordin de înrolare unor bărbaţi în mod clar neeligibili. "În decurs de zece zile, mai multe mii de compatrioţi de-ai noştri au primit ordine de chemare şi s-au prezentat la birourile de înregistrare şi de înrolare", a declarat Degtiarev într-o postare video pe aplicaţia de mesagerie Telegram. "Jumătate dintre ei au fost trimişi acasă, întrucât nu îndeplineau criteriile de selectare pentru a intra în serviciul militar", a explicat guvernatorul, care a adăugat că înlăturarea din funcţie a şefului comisariatului militar din Habarovsk nu va afecta în niciun fel mobilizarea decretată de Vladimir Putin. Mobilizare haotică, mii de arestări Presa din Habarovsk a relatat despre înrolarea unui bărbat care îşi creştea singur fiica cu dizabilităţi, ceea ce a provocat un val de nemulţumire, precum şi cazul unui tânăr cu schizofrenie, potrivit Interfax. Mobilizarea haotică a bărbaţilor pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina a împins mii de bărbaţi apţi de luptă să fugă din ţară pentru a evita o recrutare care a fost anunţată ca fiind destinată pentru cei cu experienţă militară şi cu anumite competenţe, dar care de multe ori a părut să nu ţină cont de dosarul personal, de starea de sănătate, de statutul de student şi chiar de vârstă, notează Reuters. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Aproximativ 2.000 de persoane au fost arestate în timpul protestelor împotriva războiului în peste 30 de oraşe, iar unora dintre cei reţinuţi li s-au înmânat ordinele de chemare chiar în secţia de poliţie unde au fost duşi, ceea ce Kremlinul a declarat că este perfect legal, aminteşte sursa citată. Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, numind-o "operaţiune militară specială", în ceea ce este prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră