duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1990 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO. Organizația va ajuta Suedia şi Finlanda dacă cele două ţări sunt ameninţate în timp ce sunt angrenate în procedura de a deveni membri, a declarat joi şeful Alianţei Nord-Atlantice. Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO "Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles. Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă. "Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO", a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă. Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Negocieri dificile cu Turcia Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţii teroriste". Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă. Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO (sursa: nato.int)
Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU (sursa: un.org)
Internațional

Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU

Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU. Ambasadorul adjunct al Rusiei al ONU, Dmitri Polianski (foto), a declarat miercuri seara că Moscova îşi va reevalua cooperarea cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, şi cu echipa sa dacă Guterres va trimite experţi internaţionali în Ucraina pentru a cerceta dronele doborâte, despre care Ucraina şi Occidentul afirmă că sunt de fabricaţie iraniană, relatează joi Reuters. Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU Ucraina acuză Rusia că utilizează "drone kamikaze Shahed-136" de fabricaţie iraniană, care zboară la altitudine mică spre ţintă şi explodează. Iranul neagă că le-ar fi furnizat Rusiei, iar Kremlinul că le-ar utiliza. SUA, Marea Britanie şi Franţa au ridicat problema presupusului transfer de drone al Iranului către Rusia în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU miercuri, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price. Valul de atacuri ruseşti cu drone şi cu rachete din ultimele zile au avariat mai multe centrale electrice în Ucraina, care a anunţat că restricţionează joi consumul de energie electrică la nivelul întregii ţări, pentru prima oară de la invazia rusă. Restricții la energie electrică Aprovizionarea cu energie electrică va fi limitată între orele locale 07:00 şi 23:00, au declarat responsabili guvernamentali şi operatorul reţelei ucrainene de distribuţie Ukrenergo, iar pene temporare sunt posibile dacă populaţia nu îşi va reduce consumul de electricitate, a declarat un consilier prezidenţial. Deşi această restricţie se limitează doar la ziua de joi, "nu excludem ca odată cu venirea frigului să vă cerem şi mai frecvent ajutorul", a indicat Ukrenergo într-un mesaj adresat populaţiei ucrainene. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Rusia şi-a intensificat atacurile cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor electrice şi de apă ale Ucrainei în ultimele zile. "Noi pagube au fost aduse infrastructurii critice. Trei instalaţii energetice au fost distruse doar astăzi de inamic", a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său video de miercuri seara. Iarna va fi dură în Ucraina "Ne pregătim pentru tot felul de scenarii în perspectiva sezonului de iarnă. Presupunem că teroarea rusă va fi îndreptată împotriva instalaţiilor energetice până când, cu ajutorul partenerilor, vom fi în măsură să doborâm 100% din rachetele şi dronele inamice", a afirmat Zelenski, care declarase anterior săptămâna aceasta că o a treia centrală electrică a fost lovită de atacurile aeriene ruseşti. Primarul oraşului Liov, din vestul Ucrainei, a declarat că ar fi nevoie de luni de zile pentru a repara staţiile electrice avariate. Ucraina a doborât un total de 233 de drone de fabricaţie iraniană folosite de Rusia, dintre care 21 doar miercuri, a afirmat Zelenski. Martori au declarat pentru Reuters că cinci drone au lovit joi dimineaţă oraşul Nikolaev (Mikolaiv), în sud, dar încă nu se ştie unde au explodat acestea şi ce fel de pagube au făcut.

Biden: Putin poate doar brutaliza civili (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden: Putin poate doar brutaliza civili

Biden: Putin poate doar brutaliza civili. Liderul de la Kremlin a rămas, practic, fără soluții în Ucraina. Trupele rusești pierd teritorii câștigate încă din primele săptămâni ale invaziei, ba chiar și bucăți mari din Donbas, controlate încă din 2014. Iar singurul răspuns al lui Putin este să atace infrastructura energetică ucraineană și să bombardeze civili. Biden: Putin poate doar brutaliza civili Într-o conferință de presă la Casa Albă pe teme de energie, președintele Joe Biden a spus că Putin "se află într-o poziţie incredibil de dificilă" și că nu i-a mai rămas la dispoziție "decât să brutalizeze cetățeni ucraineni pentru ca aceștia să capituleze, dar ei nu vor face asta". După această scurtă declarația, Biden a încheiat conferința de presă. În Rusia, lucrurile nu stau deloc bine. Atmosferă de înmormântare la televiziunea publică rusă, Rossia-1, în emisiunea Olgăi Skabeeva: corespondentul de pe front al acestui post a sugerat că Hersonul este la un pas de a fi preluat de ucraineni. Mai mult, pe front, Putin se bazează pe mercenarii Wagner. Busculată de contraofensiva ucraineană, Rusia a înregistrat regrese în Ucraina şi a pierdut sectoare-cheie pe front, cu excepţia notabilă a Bahmut, unde ea avansează datorită mercenarilor grupului paramilitar Wagner, trupe auxiliare considerate acum indispensabile, relatează miercuri AFP într-o amplă analiză. Citește și: Putin se mai bazează cu adevărat în teren în Ucraina pe mercenarii de la Wagner, cea mai profesionistă forță rusă în prezent

Cătălina din epoca fierului, abandonată rural (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cătălina din epoca fierului, abandonată rural

Cătălina din epoca fierului, abandonată rural. Pe un deal la Cotnari se află vestitul sit arheologic Cetatea Cătălina, monument din epoca fierului. Cătălina din epoca fierului, abandonată rural Acesta este pomenit în numeroase lucrările ale istoricilor şi antropologilor, aşteaptă de câţiva ani buni protecţia autorităţilor. Momentan, administraţia locală doar tunde iarba în zonă şi mai organizează câte o serbare câmpenească. Citește și: Dimensiunea crizei energetice europene este uriașă: numai pentru iarna care vine, Comisia Europeană a pus la bătaie 40 de miliarde de euro, ajutor pentru gospodării și companii În afară de valul de pământ care se poate distinge uşor şi de scheletul ruginit al structurii metalice care acoperea cândva zona unde s-au făcut cercetări arheologice, nu se mai vede practic nimic pe platou. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor. Comisia Europeană a propus marţi noi măsuri pentru a soluţiona problema preţului ridicat al gazului, urmând să folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor Banii ar urma să provină din resurse neutilizate pentru dezvoltare regională în UE şi să fie orientaţi spre măsuri de ajutor în statele membre, arată propunerea care face parte dintr-o serie de măsuri pentru combaterea preţurilor ridicate ale energiei. Propunerile, care au nevoie de aprobarea statelor membre, constituie cel mai recent efort al blocului comunitar pentru a face faţă creşterii preţurilor energiei, în special după ce Rusia a redus livrările în urma invadării Ucrainei. Pachetul de măsuri include, de asemenea, un cadru pentru achiziţii de gaz comune. În luna martie a acestui an, statele membre ale UE au decis să achiziţioneze gaz împreună, în vederea ameliorării poziţiei lor pe piaţă, însă de atunci s-au înregistrat doar progrese minore. "Facem operaţionale achiziţiile comune" "Prin această propunere de astăzi, facem operaţionale achiziţiile comune", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă la Strasbourg. "Ştim că cererea de energie a Europei este foarte mare. Aşadar, este logic ca, în loc să îşi facă unul altuia concurenţă, statele membre şi companiile energetice să trebuiască să-şi sporească puterea lor de achiziţii comune", a subliniat Von der Leyen. Mai multe state membre, printre care Italia, Polonia, Grecia şi Belgia, solicită de câteva săptămâni o plafonare a preţului gazului, în timp ce altele, precum Germania şi Ţările de Jos, au exprimat temeri privind securitatea livrărilor. Anterior, Ursula von der Leyen a avansat ideea limitării preţului gazului. Propunerea de marţi a CE include această opţiune doar ca ultimă soluţie. Soluții pentru situațiile de urgență În propunerile prezentate marţi de Comisie este inclusă şi ideea creării unui mecanism de alocare a gazului pentru statele membre afectate de o situaţie de urgenţă, la nivel regional sau la nivelul UE. În plus, Comisia va realiza o evaluare asupra instrumentului REPowerEU pentru a accelera tranziţia către energie curată şi a evita fragmentarea pieţei unice. Citește și: În plină criză energetică, Guvernul vrea să dea OUG ca să-l mai țină pe electricianul Chiriță șase luni în fruntea ANRE. Chiriță, trimis la ANRE de Dragnea De asemenea, executivul UE propune o utilizare ţintită flexibilă a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru a limita impactul actualei crize energetice asupra cetăţenilor şi companiilor. Şefa executivului comunitar va prezenta noile propuneri miercuri în plenul Parlamentului European, iar joi şi vineri liderilor statelor membre UE, care se reunesc la Bruxelles.

Scandalul dronelor iraniene din Ucraina, masiv (sursa: Twitter/Defense of Ukraine)
Eveniment

Scandalul dronelor iraniene din Ucraina, masiv

Scandalul dronelor iraniene din Ucraina, masiv. Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba, i-a propus marţi preşedintelui său, Volodimir Zelenski, ruperea relaţiilor diplomatice cu Iranul, acuzat că a furnizat drone Moscovei pentru bombardamentele sale asupra Ucrainei, informează AFP. Scandalul dronelor iraniene din Ucraina, masiv "Date fiind numeroase distrugeri cauzate de drone iraniene infrastructurii civile din Ucraina, de morţi şi de răniţi cauzaţi poporului nostru (...), supun examinării preşedintelui (Zelenski) o propunere de a rupe relaţiile diplomatice cu Iranul", a declarat Kuleba într-o postare video pe Facebook. Potrivit şefului diplomaţiei ucrainene, Teheranul a furnizat drone iraniene Rusiei "spunându-ne în acelaşi timp că este împotriva războiului şi că nu susţine niciuna dintre părţi". În ultimele zile, Kievul a denunţat de mai multe ori utilizarea de către Rusia a unor drone de fabricaţie iraniană - în special drone Shahed 136 sau drone kamikaze - pentru a lovi infrastructuri energetice civile în Ucraina. Ministerul Apărării de la Kiev a publicat încă din septembrie dovezi. "Acţiunile Iranului sunt răutate şi minciuni" Pentru a-şi justifica propunerea adresată preşedintelui Zelenski, Kuleba a subliniat "apariţia de rapoarte asupra posibilităţii ca Iranul să continue să furnizeze arme Rusiei", după ce articole de presă au evocat o viitoare livrare de rachete sol-sol iraniene forţelor armate ruse. "Acţiunile Iranului sunt răutate şi minciuni, pe care noi nu le tolerăm", a subliniat Kuleba în această postare video, estimând că "Teheranul poartă întreaga răspundere pentru distrugerea relaţiilor cu Ucraina". Cu toate acestea, Dmitro Kuleba a promis că va reveni asupra acestei poziţii "dacă Iranul va înceta să furnizeze arme Rusiei". Peskov: Tehnologia este rusească Rusia şi Iranul resping acuzaţiile formulate de Kiev şi ţări occidentale că în atacurile din Ucraina sunt folosite drone iraniene Shahed 136 care explodează la impact. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat marţi presei că Rusia utilizează aeronave fără pilot (unmanned aerial vehicle, UAV) de fabricaţie internă şi că întrebarea privind achiziţiile de drone iraniene ar trebui adresată Ministerului Apărării, relatează agenţia rusă de presă TASS. "Nu, nu avem astfel de informaţii. Tehnologia care este folosită este rusească. Ştiţi acest lucru. Are nume ruseşti. Toate celelalte întrebări le puteţi adresa Ministerului Apărării. Nu, nu avem astfel de informaţii", a răspuns Peskov când a fost întrebat dacă Rusia a cumpărat sau foloseşte UAV-uri iraniene. Iranul, "balet" diplomatic La rândul său Iranul dezminte că a furnizat Rusiei drone pe care să le folosească în Ucraina. "Ştirea despre faptul că Iranul furnizează drone Rusiei are ambiţii politice şi este răspândită de surse occidentale. Nu am furnizat armament niciunei părţi din ţările aflate în conflict", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, în timpul conferinţei de presă săptămânale. Citește și: Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului "Republica Islamică Iran respinge categoric şi condamnă ferm afirmaţiile nefondate şi nedovedite potrivit cărora ar fi vândut vehicule aeriene fără pilot la bord în scopul utilizării lor în conflictul din Ucraina", precizează marţi şi Ambasada Iranului în România într-un comunicat de presă. Aceasta dă asigurări că guvernul de la Teheran "este pregătit să se angajeze în mod constructiv într-o cooperare tehnică şi de expertiză comună pentru a clarifica acuzaţiile nefondate formulate împotriva Iranului". "Încă de la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran a adoptat o poziţie clară, consecventă şi de neclintit, subliniind că toate statele membre ale ONU trebuie să respecte pe deplin scopurile şi principiile consacrate în Carta Naţiunilor Unite, precum şi dreptul internaţional, inclusiv suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială", se mai spune în comunicatul reprezentanţei diplomatice a Iranului la Bucureşti. SUA și Marea Britanie confirmă: Dronele, iraniene Departamentul de Stat al SUA a semnalat că, potrivit evaluării sale, drone iraniene au fost folosite în atacul de luni dimineaţă, la oră de vârf, asupra Kievului, iar purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Karine Jean-Pierre a acuzat Teheranul că a minţit atunci când a declarat că Rusia nu a folosit drone iraniene în Ucraina. Kievul a arătat deja în mai multe rânduri fotografii ale unor drone iraniene Shahed 136 folosite de Rusia, marcate în această ţară cu numele rusesc Gheran-2, cel mai recent cu o zi înainte, într-un alt atac asupra capitalei, relatează EFE marţi. Epava a cel puţin unei drone poartă numele rusesc Gheran-2. Forţele aeriene ucrainene au anunţat că Rusia a atacat luni teritoriul ucrainean cu 43 de drone sinucigaşe, dintre care 37 au fost doborâte de Kiev. Cel puţin 86% dintre dronele distruse erau Shahed, a afirmat la televiziune reprezentantul comandamentului forţelor aeriene, Iuri Ihnat. În plus, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat luni explicit dronele Shahed "iraniene" în obişnuitul său discurs de seară. Iar consilierul său Mihail Podoliak a scris pe Twitter că Iranul este direct responsabil pentru moartea de civili ucraineni şi a făcut apel la înăsprirea sancţiunilor împotriva acestei ţări. Serviciile secrete britanice au semnalat marţi că Rusia, în atacurile sale masive asupra ţintelor ucrainene începând cu 10 octombrie, a folosit rachete de croazieră, rachete antiaeriene sol-sol şi "vehicule aeriene fără pilot de unică folosinţă Shahed 136 furnizate de Iran". "Este foarte probabil ca un obiectiv cheie al acestei campanii de atacuri să fie acela de a provoca daune pe scară largă reţelei de distribuţie a energiei din Ucraina", potrivit Londrei.

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia (sursa: Facebook/Politiet)
Internațional

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia. Poliţia norvegiană a anunţat luni arestarea a patru ruşi suspectaţi de încălcarea unei interdicţii de fotografiere, după o serie de arestări similare, într-un climat de tensiune în locuri strategice ale ţării, transmite AFP. Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia Nu a fost dezvăluită natura exactă a obiectivului sau locului faţă de care au manifestat interes cei patru ruşi, trei bărbaţi şi o femeie. Acest anunţ a fost făcut la câteva zile după arestarea altor doi ruşi acuzaţi, în două cazuri separate, că au folosit ilegal drone şi au făcut fotografii şi/sau videoclipuri pe teritoriul norvegian. Cei patru ruşi au fost arestaţi joi, în nordul ţării, într-o maşină înmatriculată în Rusia şi au fost plasaţi în arest preventiv timp de şapte zile, a informat poliţia regională într-un comunicat. Aceştia fuseseră observaţi anterior făcând fotografii într-o zonă supusă unei interdicţii de fotografiere în această regiune din Nordland. Sosiţi din Finlanda la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, cei patru ruşi în vârstă de aproximativ douăzeci de ani făcuseră un volum "semnificativ" de fotografii. Ei neagă acuzaţiile, pretinzând că sunt simpli turişti, a declarat un oficial al poliţiei, Gaute Rydmark, pentru postul TV2. Ambasada Rusiei vede discriminări Ministrul norvegian al justiţiei, Emilie Enger Mehl, a refuzat să comenteze acest caz, dar a spus că "există o presiune crescută asupra Norvegiei din punct de vedere al informaţiilor". Potrivit poliţiei, cei patru tineri ruşi nu era echipaţi cu o dronă, spre deosebire de cei doi ruşi arestaţi anterior, tot în nordul Norvegiei. Norvegia a interzis, la fel ca alte câteva ţări occidentale, survolarea teritoriului său către ruşi, cu drone sau în orice alt fel, din cauza ofensivei militare din Ucraina. Ambasada Rusiei în Norvegia a deplâns o lipsă de informaţii din partea autorităţilor norvegiene cu privire la această interdicţie şi a apreciat măsura ca fiind nejustificată şi discriminatorie. Pedepse cu închisoarea În Norvegia, încălcarea interdicţiei de fotografiere se pedepseşte cu un an de închisoare, iar încălcarea interdicţiei de survolare a teritoriului cu trei ani de închisoare. Citește și: Drone neidentificate, deasupra unor instalații de gaz norvegiene. Se suspectează tentative de sabotaj comandate de Moscova În prezent cel mai mare furnizor de gaze din Europa, Norvegia a întărit securitatea din jurul instalaţiilor sale de petrol şi gaze după zboruri misterioase cu drone, în special în apropierea unor platforme offshore, şi după presupusa sabotare a conductelor de gaz Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică. Spaţiul aerian din jurul Stavanger, capitala petrolieră a regatului, a fost închis duminică pentru scurt timp după o nouă semnalare a unei aeronave fără pilot pe cerul acestei regiuni situate în sud-vestul ţării.

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei (sursa: Facebook/Israeli Defense Forces)
Internațional

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei. Fostul preşedinte rus şi actual număr doi al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat Israelul că livrarea de arme către Ucraina va "distruge" relaţia cu Rusia. Israelul ar putea trimite arme Ucrainei "Israelul pare să se pregătească să livreze arme regimului de la Kiev. Este un pas foarte imprudent. El va distruge toate relaţiile interstatale dintre ţările noastre", a declarat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei pe contul său de Telegram. Dacă o astfel de decizie este într-adevăr luată, Israelul ar avea "motive să-i declare pe Bandera şi Şuhevici eroii săi", a adăugat acesta. Medvedev se referea la controversaţii Stepan Bandera şi Roman-Taras Şuhevici, văzuţi de unii ucraineni drept eroi care au luptat pentru independenţă, iar de alţii, criminali de război antisemiţi, implicaţi în uciderea a până la 100.000 de evrei şi polonezi în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Doar echipamente militare neletale Ministrul israelian al diasporei, Nahman Shai, a declarat într-un tweet că ţara sa ar trebui să înceapă să ofere asistenţă militară Ucrainei, pe măsură ce Iranul ar fi furnizat rachete balistice Rusiei, aminteşte agenţia de presă rusă Interfax. Citește și: Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul În mai, potrivit relatărilor, Israelul nu a permis Berlinului să furnizeze Ucrainei rachete antitanc fabricate în Germania cu tehnologie israeliană şi sub licenţă israeliană. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării israelian a spus atunci că ţara sa va furniza Ucrainei doar echipamente militare neletale. În postarea sa, Medvedev a reînnoit acuzaţiile de "nazism" la adresa Ucrainei, una dintre justificările prezentate de Moscova pentru a explica invazia împotriva vecinului său, notează France Presse. No comment Întrebată despre aceste comentarii, o purtătoare de cuvânt a premierului israelian, Yair Lapid, a declarat că afirmaţiile lui Medvedev nu vor fi comentate de cabinetul său. În trecut, Ucraina a cerut Israelului să o sprijine în faţa Rusiei, în contextul în care autorităţile israeliene şi ruse menţin relaţii strânse. Autorităţile israeliene şi-au limitat până acum cooperarea cu Ucraina la ajutor umanitar şi livrări de materiale neletale pentru a menaja relaţia lor cu Moscova, notează France Presse. Israelul a devenit de asemenea un refugiu pentru criticii Kremlinului şi chiar celebrităţi ruse s-au mutat acolo de la ofensiva Rusiei din 24 februarie împotriva vecinului său.

Iranul trebuie sancționat dur de UE (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Iranul trebuie sancționat dur de UE

Iranul trebuie sancționat dur de UE. Ucraina a cerut luni Uniunii Europene mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după o serie de lovituri cu drone kamikaze în Kiev, în urma cărora cel puţin trei persoane au fost ucise, Rusia fiind acuzată că a folosit dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Iranul trebuie sancționat dur de UE Trebuie "impuse sancţiuni împotriva Iranului pentru furnizarea de drone Rusiei", a declarat pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Totodată, şeful diplomaţiei ucrainene a făcut apel la statele occidentale să furnizeze ajutor militar suplimentar în condiţiile în care forţele armate ruse continuă să atace Kievul şi alte oraşe ucrainene cu lovituri aeriene, relatează dpa. Citește și: BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață "Sunt probabil primul ministru de Externe care se adresează UE (Consiliul Afaceri Externe - CAE) dintr-un adăpost aerian din cauza sirenelor care anunţă bombardamente", a scris Kuleba pe Twitter, referindu-se la o reuniune a miniştrilor de externe din UE ce se desfăşoară la Luxemburg şi la care Dmitro Kuleba participă prin videoconferinţă.

Nu se găsesc lemne de foc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu se găsesc lemne de foc

Nu se găsesc lemne de foc. Plafonarea preţului pentru lemnele de foc face ca acest tip de combustibil să devină greu de găsit. Nu se găsesc lemne de foc De la sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii pot să aplice amenzi comercianţilor care vând peste preţul impus din birourile guvernamentale bine încălzite. Pe pagina de internet a Direcţiei Silvice Iaşi sunt afişate preţurile de vânzare directă a materialului lemnos – atât pentru foc, cât şi pentru construcţii rurale. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) Dacă sortimentele din prima categorie, diferite soiuri de esenţă moale sau tare, nu depăşesc 400 de lei/mc, pe platformele ocoalelor silvice nu se găseşte deloc marfă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci (sursa: TASS)
Internațional

Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci

Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci. Problemele logistice cu care se confruntă forţele ruse în sudul Ucrainei s-au acutizat după avarierea la 8 octombrie a podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula Crimeea (anexată ilegal de Moscova în 2014) de teritoriul rus, infrastructură cu rol-cheie în privinţa aprovizionării acestora, semnalează luni serviciile secrete britanice într-o actualizare a informaţiilor despre situaţia de pe frontul din Ucraina. Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci "În condiţii de tensiune pentru prezenţa rusă în Herson, pe fondul deteriorării liniilor de aprovizionare prin Crimeea, linia terestră de comunicaţii prin regiunea Zaporojie (sud) devine din ce în ce mai importantă pentru sustenabilitatea ocupaţiei ruse", apreciază Ministerul britanic al Apărării într-un buletin pe care îl publică cu regularitate pe Twitter. Forţele ruse din sudul Ucrainei îşi intensifică, se pare, fluxul logistic de aprovizionare prin Mariupol, oraş-port la Marea Azov, în încercarea de a compensa capacitatea redusă de transport a podului, parţial avariat, se arată în actualizare. Podul, proiect de suflet al lui Putin În dimineaţa zilei de 8 octombrie, pe podul Kerci s-a produs o puternică explozie, iar un tren cu vagoane cisternă cu combustibil a sărit în aer. Rusia declarase nu o dată că podul, un proiect drag preşedintelui Vladimir Putin, este bine păzit de sisteme de apărare antiaeriană şi de militari ruşi, subliniind fiabilitatea acestei infrastructuri, potrivit agenţiilor internaţionale de presă. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus Moscova a atribuit serviciilor speciale ucrainene responsabilitatea pentru explozia de pe podul Kerci şi a reacţionat prin atacuri intense cu rachete asupra întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, lovind în special infrastructuri energetice şi obiective civile.

Cum bați radarul Poliției în instanță (sursa: Digi24)
Eveniment

Cum bați radarul Poliției în instanță

Cum bați radarul Poliției în instanță: după ce se verifică starea tehnică a aparatului și existența autorizărilor la zi, este necesară prezentarea în instanță a înregistrării video de pe aparat, din momentul înregistrării vitezei. Cum bați radarul Poliției în instanță Astfel, se poate constata, uneori, că apar variații bruște și cu totul inxplicabile de viteză înregistrată, de până la 50 de kilometri pe oră. Așa a pățit un ieșean, Cristinel P., care a fost oprit pe 18 decembrie anul trecut, pe când se afla la volanul Skodei sale, de un poliţist care i-a adus la cunoştinţă că circula cu o viteză mult mai mare decât limita legală de 90 km/h. Şoferul a fost amendat cu 1.305 lei. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Nu ştia să fi avut 145 km/h, aşa că a contestat amenda. În instanţă, a afirmat că a protestat încă de la întocmirea procesului-verbal, dar obiecţiile sale nu au fost consemnate de poliţist. Pentru a demonstra că şoferul fusese sancţionat pe drept, reprezentanţii Inspectoratului Poliţiei Judeţene au prezentat în faţa magistraţilor Judecătoriei Paşcani înregistrarea video a incidentului şi o fotocopie după verificarea metrologică a aparatului radar. Viteza fluctuantă a convins judecătorii Tocmai înregistrarea a fost motivul pentru care judecătorii au decis în cele din urmă anularea amenzii. Pe înregistrare se vedea cum viteza autoturismului fluctua mult, trecând de la 96 km/h la 136-138 km/h opt secunde mai târziu şi coborând înapoi la 96-99 km/h după alte șapte secunde. Atenţia judecătorilor a fost atrasă însă de faptul că automobilul trecea de la viteza de 95 km/h la 145 km/h în decurs de doar o secundă. După încă o secundă, viteza cobora înapoi la 95 km/h. Magistraţii au apreciat că o Skoda nu este capabilă de o asemenea acceleraţie şi nici nu poate frâna pentru a-şi reduce viteza cu 50 km/h în doar o secundă. "Instanţa constată că există un puternic dubiu cu privire la faptul că viteza de 145 km/h indicată în procesul verbal este chiar viteza cu care a circulat petentul la momentul şi locul indicat în actul supus analizei. Cum potrivit principiului «dubio pro reo», dubiul trebuie să profite făptuitorului, reţinând şi prezumţia de nevinovăţie a apelantului prevăzută de CEDO, instanţa constată că intimatul nu a furnizat o probă suficientă pentru susţinerea legală a procesului verbal în litigiu", au precizat judecătorii, care au dispus anularea procesului-verbal, potrivit Ziarului de Iași.

Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod

Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod. Cel puţin 11 persoane şi-au pierdut viaţa sâmbătă şi alte 15 au fost rănite într-un schimb de focuri pe teren militar rusesc din regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării, care a numit incidentul "atentat". Secerați cu arme automate "La 15 octombrie, pe un teren de antrenament din districtul militar Vest, în regiunea Belgorod, doi cetăţeni originari dintr-o ţară a CSI au comis un atentat", a indicat ministerul, referindu-se la Comunitatea Statelor Independente, o alianţă a mai multor fostei republici sovietice. "În cursul desfăşurării unui antrenament de tir cu persoane care s-au oferit voluntari pentru a participa la operaţiunea militară specială (în Ucraina), teroriştii au deschis focul cu arme automate asupra membrilor unităţii", a continuat ministerul. "În schimbul de focuri, 11 persoane au fost rănite mortal. Alte 15 au suferit răni de diferite grade de severitate şi au fost transportate în unităţi medicale unde primesc îngrijirile necesare", a adăugat sursa. Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod Potrivit ministerului, "cei doi terorişti au fost împuşcaţi după atacul armat". La 21 septembrie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat o mobilizare militară "parţială" în Rusia pentru a trimite trupe să lupte în Ucraina, după eşecurile armatei ruse pe front. Citește și: Un nou atac distrugător pe teritoriu rus: un depozit de petrol de lângă Belgorod, bombardat, a luat foc La începutul lui octombrie, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat că peste 200.000 de persoane au fost mobilizate în Rusia după acest anunţ.

Un nou atac distrugător în Rusia (sursa: Telegram/vvgladkov)
Internațional

Un nou atac distrugător în Rusia

Un nou atac distrugător în Rusia: un depozit de petrol a luat foc sâmbătă în urma unui atac în regiunea rusă Belgorod, de la graniţa cu Ucraina, a transmis un oficial local, în contextul înmulţirii loviturilor în această zonă în ultimele zile. Un nou atac distrugător în Rusia "Încă un bombardament acasă. Unul dintre proiectile a lovit un depozit de petrol", a scris guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, pe contul său de Telegram. El a publicat o fotografie în care se vede un nor mare de fum negru cum se ridică deasupra unei clădiri în flăcări. Potrivit oficialului, echipele de intervenţie încearcă să stingă incendiul, dar nu există riscul ca acesta să se propage. Atacurile peste graniță se înmulțesc Potrivit unei surse din cadrul echipelor de intervenţie, citată de agenţia de presă publică rusă TASS, depozitul se află în localitatea Razumnoie, din apropiere de oraşul Belgorod, capitala regiunii cu acelaşi nume. Rusia a denunţat săptămâna trecută "înmulţirea considerabilă" a atacurilor ucrainene asupra mai multor regiuni ruse de la frontieră, printre care Belgorod, dar şi Kursk şi Briansk. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Vineri, o staţie electrică situată în oraşul Belgorod, care până acum era rar atacat, a luat foc după o lovitură venită din Ucraina, ceea ce a dus la întreruperea curentului, potrivit guvernatorului. Daune importante Acesta a mai semnalat vineri un bombardament asupra unui sat din regiune şi daune uşoare asupra unor infrastructuri feroviare locale cauzate, în opinia sa, de resturi de rachete ucrainene doborâte de armata rusă. Joi, un atac ucrainean a dus la explozia unui depozit de muniţie în regiune Belgorod. În aceeaşi zi, ferestrele de la ultimul etaj al unui imobil rezidenţial din oraşul omonim au fost distruse în urma unui atac, fără a exista victime. O primă pană de curent s-a produs marţi după un atac ucrainean asupra unui post electric în oraşul Şebekino, în aceeaşi regiune. Luni, o femeie de 74 de ani a murit într-un bombardament asupra acestei localităţi.

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată (sursa: Telegram/vvgladkov)
Internațional

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată. O centrală electrică din oraşul rus Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a luat foc vineri după un atac ucrainean, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov. Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată "O centrală electrică (...) a luat foc după un atac la Belgorod", a scris Gladkov pe Telegram, adăugând că va dura "până la patru ore" pentru a activa infrastructura de rezervă şi a restabili alimentarea cu curent electric. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală El nu a precizat câte persoane au fost afectate de această pană de curent produsă într-un oraş cu 330.000 de locuitori care până acum a fost rareori lovit de atacuri lansate din Ucraina, spre deosebire de regiunea sa, care este vizată în mod constant. Incendiul a fost stins la scurt timp după 17.00 GMT. "Vom încerca să reparăm toate daunele cât mai curând posibil", a spus guvernatorul regiunii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră