miercuri 22 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

2037 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Armamentul nuclear rusesc poate ceda accidental

Armamentul nuclear rusesc poate ceda accidental. Ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov a declarat joi că nu crede că Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina deoarece nu ar fi nici pragmatic şi nici practic, dar că trebuie luate în calcul toate riscurile în cazul Rusiei, transmite Reuters. Armamentul nuclear rusesc poate ceda accidental Îngrijorarea cu privire la o posibilă escaladare nucleară a crescut după ce, în două discursuri, preşedintele Vladimir Putin a afirmat că, dacă va fi nevoie, va folosi arme nucleare pentru a apăra Rusia. "Nu cred că le vor folosi. Dar din nou, când ai drept vecin o maimuţă cu o grenadă trebuie să iei în calcul tot felul de riscuri. Dar cred că acesta nu este un pas pragmatic şi practic pentru ei", a declarat Reznikov. Într-un interviu acordat Reuters la Kiev, el a spus că speră că India şi China - ţări cu care Moscova vrea să facă afaceri - i-au comunicat preşedintelui Putin în mod clar faptul că folosirea armelor nucleare este o "linie roşie". "Care este starea tehnică a armamentului lor nuclear? Voi ştiţi? Nu. Dar eu? Nici eu. Nici ei nu ştiu. Pentru că ultimul test pe care l-au efectuat a fost în anii 1990 în Kazahstan, acum mai bine de treizeci de ani". Surovikin, tactici teroriste împotriva civililor Oleksii Reznikov l-a acuzat pe noul comandant al forţelor ruse de invazie că aplică o doctrină a terorismului prin bombardarea puternică a civililor şi a infrastructurii critice. Totodată, ministrul ucrainean al apărării a declarat că armata rusă pare să fi devenit mai disciplinată după numirea generalului Serghei Surovikin în luna octombrie. Citește și: Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic din cauza războiului: consumul de antidepresive a crescut masiv, alcoolismul va face ravagii Întrebat dacă tactica Moscovei s-a schimbat sub venirea lui Surovikin la conducere, Reznikov a răspuns: "Da, s-a schimbat pentru că foloseşte tactici teroriste împotriva civililor şi a obiectivelor de infrastructură folosind rachete de croazieră, rachete şi drone, drone speciale iraniene", a spus el. "Nu mai trimit în Ucraina una sau două rachete ca înainte; folosesc 40 pe zi, apoi aşteaptă şi apoi din nou şi din nou", a spus el. Ucraina a cerut partenerilor săi externi să declare Rusia "stat terorist".

Armamentul nuclear rusesc poate ceda accidental (sursa: kremlin.ru)
Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic. Vânzările de antidepresive şi consultaţiile la psihologi au explodat în Rusia în perioada scursă de la începerea invaziei în Ucraina, o stare de anxietate punând stăpânire pe tot mai mulţi ruşi, din ce în ce mai îngrijoraţi de un conflict pe care iniţial s-au străduit să-l ignore, scrie joi AFP. Mobilizarea a agravat anxietatea Anunţul din luna septembrie al preşedintelui Vladimir Putin de mobilizare a sute de mii de rezervişti a adus acest conflict în viaţa cotidiană a numeroase familii în Rusia. Pe lângă şocul provocat de mobilizarea parţială, împotmolirea conflictului şi declaraţiile tot mai alarmiste ale Moscovei ce agită ameninţarea nucleară amplifică teama. După anunţarea începerii ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, "timp de două luni nu am mai plecat de acasă, nimic nu mai avea sens", spune o moscovită în vârstă de 22 de ani, studentă la Informatică, mărturisind că de atunci "nu supravieţuieşte decât cu antidepresive, la fel ca mulţi dintre prietenii" săi. Anxietatea sa a crescut şi mai mult după anunţul mobilizării, de teama că fratele sau tatăl ei ar putea fi chemaţi în armată. Nouă din zece ruși, "îngrijorați" La sfârşitul lunii septembrie, după anunţul mobilizării parţiale, 70% dintre ruşi recunoşteau că sunt "stresaţi", un procent record niciodată înregistrat înainte de institutul de sondare FOM, favorabil Kremlinului. O lună mai târziu, Centrul Levada, un institut independent, observa că aproape nouă ruşi din zece se declarau "îngrijoraţi" de situaţia legată de Ucraina. Iar ultimele declaraţii ale Kremlinului nu sunt de natură să liniştească populaţia. La sfârşitul lunii octombrie, când Putin a spus că lumea traversează "deceniul cel mai periculos, cel mai imprevizibil (...) după al Doilea Război Mondial", vecinii studentei menţionate mai sus au început să amenajeze un adăpost antiaerian în parcarea subterană a imobilului lor. Antidepresivele, vânzări uriașe În această ambianţă, cheltuielile pentru achiziţia de medicamente antidepresive au crescut cu 70% şi cele pentru calmante cu 56% în primele luni ale anului în curs, faţă de perioada similară a anului trecut. Au crescut şi adresările la psihologi, de pildă serviciul de consultaţii psihologice online YouTalk înregistrând o creştere a cererilor cu 40% după anunţul mobilizării parţiale. Citește și: VIDEO Atmosferă de înmormântare la Rossia-1 după retragerea din Herson. Fuga din fața ucrainenilor, „un act de un curaj extraordinar” Îngrijorarea se manifestă atât în rândul ruşilor ce resping ofensiva armatei ruse împotriva Ucrainei, cât şi în rândul celor care o susţin. Pentru că, pe lângă teama provocată de războiul în sine, apare şi depresia provocată de sentimentul de dezamăgire faţă de evoluţia nefavorabilă a acestui război pentru Rusia. "Ce poate fi mai rău decât un război lansat? Un război pierdut", spune preocupat un rus, care la începutul conflictului era "încântat şi mândru" de ţara sa. "Că sunt pentru sau împotriva operaţiunii (militare în Ucraina), toţi sunt îngrijoraţi pentru viitor", rezumă un neurolog din Moscova, care la rândul său a remarcat o creştere cu un sfert a numărului pacienţilor săi care au apelat la antidepresive după luna februarie. Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic Un celebru medicament antidepresiv a dispărut deja din farmaciile ruseşti, iar cetăţenii ruşi "s-au grăbit să-şi facă stocuri din alte medicamente încă disponibile, şi au făcut bine", întrucât sancţiunile occidentale ar putea afecta şi importul acestora, spune acelaşi neurolog. La sfârşitul lunii octombrie, 57% dintre ruşi se declarau "pentru negocieri cu Kievul", cu 9% mai mulţi faţă de luna precedentă, potrivit Centrului Levada. Dar, în timp ce conflictul pare că se eternizează, psihologii încep deja să fie preocupaţi de efectele pe termen lung. O psiholoagă de la o clinică privată din Moscova anticipează astfel că o parte din soldaţii care vor reveni de pe frontul ucrainean vor suferi "inevitabil de tulburări de stres post-traumatic şi de alcoolism". "Ţara întreagă va fi traumatizată pentru mult timp", concluzionează ea.

Despăgubiri pentru accident și în străinătate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Despăgubiri pentru accident și în străinătate

Despăgubiri pentru accident și în străinătate. O firmă franceză de asigurări a fost condamnată de judecătorii ieşeni la plata de despăgubiri în urma unui accident rutier. Despăgubiri pentru accident și în străinătate J.V., o şoferiţă franţuzoaică, a rănit grav o adolescentă, în parcarea unui complex comercial. Accidentul s-a produs în aprilie 2015, victimă fiind D.I.S., în vârstă de 17 ani. Citește și: VIDEO Atmosferă de înmormântare la Rossia-1 după retragerea din Herson. Fuga din fața ucrainenilor, „un act de un curaj extraordinar” J.V. a invocat în apărarea sa faptul că accidentul s-ar fi produs din culpa exclusivă a fetei, care ar fi traversat în fugă, fără să se asigure, prin loc nepermis, apărând brusc în faţa maşinii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Croația, primită în Schengen, România stă (sursa: Twitter/European Parliament)
Internațional

Croația, primită în Schengen, România stă

Croația, primită în Schengen, România stă. Parlamentul European s-a pronunţat joi prin vot pentru eliminarea controalelor la frontierele interne dintre spaţiul Schengen şi Croaţia. Croația, primită în Schengen, România stă Într-un raport elaborat de eurodeputatul portughez Paulo Rangel (grupul PPE) şi adoptat cu 534 voturi pentru, 53 împotrivă şi 25 abţineri, Parlamentul European sprijină aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen. La 9 decembrie 2021, Consiliul a confirmat că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a normelor Schengen au fost îndeplinite de Croaţia. Acum, eurodeputaţii îndeamnă Consiliul să continue procesul şi să adopte o decizie finală de eliminare a controalelor la frontieră. "Până în prezent, Croaţia a făcut obiectul celei mai cuprinzătoare evaluări privind aderarea la spaţiul Schengen a oricărei ţări din UE. Comisia a dat curs unui număr de 281 de recomandări în 8 domenii ale legislaţiei Schengen. Comisia şi Consiliul au confirmat disponibilitatea ţării de a aplica integral normele Schengen. Parlamentul European este întru totul de acord: eliminarea controalelor la frontierele interne trebuie să aibă loc până la sfârşitul acestui an!", a declarat raportorul Paulo Rangel după votul de joi. Urmează România și Bulgaria? Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, preşedinta PE Roberta Metsola a salutat votul din plen privind sprijinul pentru aderarea Croaţiei la Schengen şi şi-a exprimat speranţa că "va fi făcut şi pasul următor, aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen". La 18 octombrie 2022, eurodeputaţii şi-au exprimat, într-o rezoluţie fără caracter legislativ, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei şi României. Pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, eurodeputaţii îndeamnă Croaţia să informeze Parlamentul şi Consiliul cu privire la modul în care şi-a pus în aplicare planul de acţiune, pentru gestionarea frontierelor externe ale UE şi, în special, mecanismul independent de monitorizare a acţiunilor poliţiei. În urma rapoartelor privind returnările la frontierele Croaţiei, eurodeputaţii cer Comisiei să evalueze aspectele legate de gestionarea frontierelor externe ale Croaţiei şi de drepturile fundamentale (inclusiv prin vizite la faţa locului) ca parte a programului de evaluare Schengen. Se așteaptă decizia Consiliului UE Parlamentul European a pledat de mult timp pentru extinderea spaţiului Schengen de liberă circulaţie, care include în prezent 26 de state (toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, precum şi Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre ale UE). Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului În 2018, eurodeputaţii au declarat că, de îndată ce îndeplineşte criteriile necesare, Croaţia ar trebui să fie admisă în spaţiul Schengen. La 18 octombrie 2022, aceştia şi-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei şi României. Decizia finală de eliminare a controalelor interne trebuie luată cu unanimitate de Consiliul UE.

Ciolacu e sigur: România, în Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu e sigur: România, în Schengen

Ciolacu e sigur: România, în Schengen. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că peste o lună România va fi acceptată în spaţiul Schengen. Ciolacu e sigur: România, în Schengen "Este total incorect, nu cred că îşi permite, indiferent ce stat european, în acest moment, să refuze acest drept României, şi nu neapărat statului român, cât românilor. Peste o lună România va fi acceptată în spaţiul Schengen", a spus Ciolacu la B1TV. El a adăugat că, probabil, sunt şi politicienii de vină că ţara noastră încă nu a intrat în Schengen până acum. Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului "Poate noi toţi suntem de vină, nu toţi suntem de vină la fel, dar există o vină comună. Poate această coaliţie, de stânga şi de dreapta, să aducă ţara într-o direcţie de normalitate şi de respect instituţional, fiecare să îşi vadă de atribuţiile pe care i le conferă Constituţia. Nu o să uit vreodată implicarea preşedintelui României în campaniile electorale sau implicarea către un anumit partid politic. Eu nu îmi doresc să se mai întâmple aşa ceva. Eu îmi doresc un preşedinte care să respecte Constituţia şi să înţeleagă rolul şi rostul pe care îl are", a afirmat Ciolacu.

Rușii nu părăsesc Herson fără luptă (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii nu părăsesc Herson fără luptă

Rușii nu părăsesc Herson fără luptă. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a ordonat miercuri trupelor ruse care ocupă provincia ucraineană Herson să se retragă de pe malul de vest al fluviului Nipru, ca urmare a atacurilor ucrainene din apropierea capitalei omonime a acestei provincii. Retragere la televizor Într-o declaraţie televizată, generalul Serghei Surovikin, comandantul operaţiunii militare ruse împotriva Ucrainei, a precizat că oraşul Herson, situat pe malul de vest al Niprului, nu mai poate fi aprovizionat. Prin urmare, el a propus ca trupele ruse să ia poziţii defensive pe malul de est al fluviului. "Sunt de acord cu concluziile şi propunerile dumneavoastră. Începeţi retragerea soldaţilor şi luaţi toate măsurile pentru a transfera trupele peste râu!", a transmis Şoigu în urma raportului generalului Surovikin. Aceasta din urmă a recunoscut că nu este "deloc" o decizie uşor de luat. "Vom salva vieţile soldaţilor noştri şi capacitatea de luptă a unităţilor noastre. Menţinerea lor pe malul de vest este inutilă. Unii pot fi folosiţi pe alte fronturi", a motivat Surovikin. Rușii nu părăsesc Herson fără luptă Într-o primă reacţie după acest anunţ, unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat că forţe ruseşti încă sunt în Herson şi că este prea devreme pentru a confirma o retragere a acestora. "Până când drapelul ucrainean nu va flutura deasupra Hersonului, nu are sens să vorbim despre o retragere rusească", a mai spus oficialul ucrainean. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului Trupele ucrainene, a adăugat Podoliak, acţionează în continuare conform planului lor, adică realizarea operaţiunilor de recunoaştere, urmate de evaluarea riscurilor şi contraatacul eficient. Actions speak louder than words. We see no signs that Russia is leaving Kherson without a fight. A part of the ru-group is preserved in the city, and additional reserves are charged to the region. ?? is liberating territories based on intelligence data, not staged TV statements.— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) November 9, 2022 Capitala provinciei Herson a fost singurul mare oraş ucrainean pe care trupele ruse au reuşit să-l ocupe după lansarea invaziei asupra Ucrainei în februarie. Armata ucraineană a lansat în septembrie o contraofensivă în Herson prin care încearcă mai întâi să taie comunicaţiile trupelor ruse care au trecut Niprul. Trupele ucrainene au distrus deja podurile de peste Nipru, forţându-le pe cele ruse să apeleze la pontoane şi alte improvizaţii pentru a-şi aproviziona soldaţii.

Ucraina, Oscar de la Sean Penn (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, Oscar de la Sean Penn

Ucraina, Oscar de la Sean Penn. Actorul american Sean Penn i-a oferit unul dintre premiile sale Oscar preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca "simbol al credinţei" în victoria Ucrainei în războiul cu Rusia. Ucraina, Oscar de la Sean Penn Statueta, unul dintre cele două trofee câştigate de Sean Penn în 2004 şi, respectiv, 2009 pentru cel mai bun actor în rol principal, va rămâne în Ucraina până la sfârşitul războiului. Actorul i-a înmânat statueta preşedintelui Zelenski la Kiev, în cea de-a treia sa vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse. Sean Penn a fugit din Ucraina în martie în timp ce filma un documentar despre conflict. În timpul întâlnirii, Zelenski l-a decorat pe actorul american cu Ordinul de Merit pentru "contribuţia sa semnificativă" în sprijinul acordat Ucrainei. Penn, pe Aleea Curajului din Kiev Actorul Sean Penn a fost, de asemenea, onorat cu o placă care îi poartă numele pe Aleea Curajului din Kiev, dedicată "persoanelor curajoase care au stat alături de Ucraina de la început". Numele său se va afla alături de cele ale numeroşilor lideri mondiali care au ajutat Ucraina în timpul conflictului. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului "Actorul şi regizorul american Sean Penn @seanpenn a venit pentru a treia oară în Ucraina de la începutul războiului. De data aceasta întâlnirea noastră a fost specială. Sean şi-a adus statueta Oscar ca simbol al credinţei în victoria ţării noastre. Ea va rămâne în Ucraina până la sfârşitul războiului", a scris preşedintele Zelenski pe pagina sa de Facebook.

Armata vrea să controleze internetul românesc (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea să controleze internetul românesc

Armata vrea să controleze internetul românesc. Noul proiect de lege privind securitatea cibernetică prevede că MApN va avea atribuții sporite de apărare a fruntariilor virtuale ale patriei, va transforma Internetul național într-un câmp tactic și va chema la instrucție firmele private, potrivit organizației APADOR-CH. Armata vrea să controleze internetul românesc Noul proiect de lege a securității cibernetice, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Cercetării, conține mai multe prevederi de natură să militarizeze Internetul românesc, punându-l sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Sub pretextul asigurării securității spațiului cibernetic național, MApN obține puteri de coordonare, control și reglementare a spațiului virtual civil, lucru inadmisibil într-o societate democratică. APADOR-CH a formulat cinci propuneri de modificare a proiectului de lege. 1. Legea militarizează Internetul privat sub pretextul securizării La Art. 3 al. 1 lit. c din proiect se prevede că legea aflată în dezbatere se aplică atât rețelelor și sistemelor informatice deținute de autorități și instituții publice, cât și persoanelor juridice care furnizează servicii publice ori de interes public. Practic, proiectul de lege vizează orice furnizor de internet şi orice reţele sau sisteme informatice, pentru că această activitate poate fi considerată ca fiind de interes public. APADOR-CH cere eliminarea din lege a referirii la persoanele juridice care furnizează servicii publice ori de interes public și lăsarea unui spaţiu liber, care să nu intre sub reglementările cvasi militare ale acestui proiect de lege, pentru reţelele şi sistemele informatice „civile”, care nu interesează securitatea naţională. A introduce toate reţelele şi sistemele informatice în sistemul de protecţie a securităţii naţionale este excesiv şi dăunător pentru libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată. 2. Un consiliu consultativ va emite hotărâri obligatorii La art. 8 din proiect se prevede că COSC (Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică) este un organ consultativ, care emite hotărâri obligatorii, ceea ce reprezintă un oximoron, deoarece organele consultative nu ar trebui să poată emite decât recomandări, nu hotărâri obligatorii. 3. Armata vrea să apere cu forța și Internetul civil Art. 11 din proiect prevede că MApN „este autoritate competentă la nivel național în domeniul apărării cibernetice” primind atribuții în domeniul apărării cibernetice atât asupra rețelelor și sistemelor informatice militare și de apărare, cât și asupra sistemelor civile. Aceasta indică o militarizare a spaţiului cibernetic, sub pretextul apărării securităţii acestuia. APADOR-CH consideră că ar fi de dorit ca spaţiul cibernetic să nu fie apărat de militari, ci de civili cu pregătire adecvată. Prin urmare asociația cere eliminarea din art. 11 a formulării „Ministerul Apărării Naționale, denumit în continuare MApN, este autoritate competentă la nivel național în domeniul apărării cibernetice”. Astfel, se păstrează doar partea din art. 11 care prevede că MApN se ocupă de problemele de securitate cibernetică strict militare. 4. MApN va conduce Internetul național ca pe o unitate militară La art. 29 din proiect, se prevede că, în domeniul apărării cibernetice, MApN are şi alte atribuţii decât cele de a apăra și proteja sistemele și rețelele informatice aparținând MapN, cum ar fi: – planifică și conduce operații în spațiul cibernetic prin Centrul Național Militar de Comandă; – planifică și execută operații defensive în spațiul cibernetic, pe timp de pace, prin Comandamentul Apărării Cibernetice; – dezvoltă și implementează capabilități militare de execuție a operațiilor în spațiul cibernetic prin Comandamentul Apărării Cibernetice; – participă la activități de descurajare în spațiul cibernetic; – elaborează și implementează politici și standarde în domeniul apărării cibernetice, în acord cu interesul național, precum și cu standardele și cerințele instituțiilor sau agențiilor NATO ori ale Uniunii Europene. Toate aceste atribuţii acordate MApN de proiectul de lege, suplimentar faţă de atribuţia – rezonabilă – privind apărarea și protecţia sistemelor și rețelelor informatice aparținând MApN, vor duce la o implicare excesivă a militarilor în spaţiul cibernetic, care este de nedorit din perspectiva normală că spaţiul cibernetic, ca şi cel geografic, ar trebui să fie un spaţiu predominant civil, în care armata/autorităţile militare să nu aibă un rol central şi dominant, ci să reprezinte o excepţie, ca prezenţă, participare şi implicare. APADOR-CH cere eliminarea din art. 29 din proiect a atribuţiilor prevăzute pentru MApN la lit. b,c,d,g şi i. Acestea, dacă sunt indispensabile menţinerii securităţii cibernetice, ar putea fi prevăzute pentru autorităţi civile, nu militare. 5. Recrutarea și instruirea furnizorilor de Internet Art. 30 din proiect prevede că MApN poate convoca mediul privat pentru formare şi instruire periodică, după cum apreciază necesar, pe baza unor criterii pe care tot MApN le va stabili printr-o lege pe care urmează să o iniţiere. "APADOR-CH consideră că acest drept prevăzut pentru MApN este excesiv, dacă se pleacă de la premisa că societatea în care trăim este preponderent civilă şi că armata, deşi este o componentă indispensabilă a societăţii, nu este totuşi componenta primordială. Asociația cere eliminarea completă a articolului 30 din proiectul de lege.", potrivit unui comunicat al organizației.

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk (sursa: Twitter/Elon Musk)
Eveniment

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk. Averea netă a lui Elon Musk a scăzut marţi sub 200 miliarde de dolari, după ce investitorii au vândut masiv acţiuni Tesla, din cauza temerilor că directorul general şi principalul acţionar al celui mai valoros producător de automobile electrice este mai preocupat de reţeaua de socializare Twitter. Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk Conform datelor Forbes, averea netă a lui Musk se situează la 194,8 miliarde de dolari, o mare parte din ea provenind din participaţia sa de aproape 15% la Tesla, care are o capitalizare bursieră de 622 miliarde de dolari. Din aprilie, când Musk a făcut oferta pentru Twitter, Tesla a pierdut aproape jumătate din capitalizarea sa bursieră, iar averea sa netă a scăzut cu 70 de miliarde de dolari. Investitorii au renunţat la acţiuni Tesla, fiind îngrijoraţi că Musk va vinde din nou acţiuni, după ce a cedat titluri de aproape 15 miliarde de dolari. Luna trecută, Musk a finalizat tranzacţia de 44 miliarde de dolari pentru achiziţionarea Twitter cu împrumuturi de la bănci de 13 miliarde de dolari şi angajamente privind capitalul de 33,5 miliarde de dolari. Musk, tot cel mai bogat din lume Acum, investitorii sunt îngrijoraţi că Musk nu va mai putea sprijini suficient Tesla, într-un moment în care compania majorează producţia de automobile electrice şi se confruntă cu o concurenţă în creştere. "Se pare că Elon Musk alocă 100% din timpul său companiei Twitter şi ar putea avea nevoie de mai mult capital," a apreciat Jay Hatfield de la Infrastructure Capital Management. Citește și: Unde se aflau jet-urile private folosite de Elon Musk când miliardarul era dat ca prezent la castelul de la Bran Averea netă a lui Musk, cel mai bogat om din lume, este cu aproximativ 40 miliarde de dolari mai mare decât a celui clasat pe locul doi - Bernard Arnault - deţinătorul LVMH, cel mai mare grup de lux din lume. Marţi, acţiunile Tesla au scăzut cu 2%, la 193,7 dolari.

Ex-papa Benedict XVI, proces de pedofilie (sursa: canberratimes.com.au)
Internațional

Ex-papa Benedict XVI, proces de pedofilie

Ex-papa Benedict XVI, proces de pedofilie. Papa emerit Benedict al XVI-lea s-a declarat dispus să depună mărturie într-un proces deschis de un tribunal din sudul Germaniei pentru abuzuri sexuale comise de un preot catolic asupra unor minori, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a acelei instanţe, citată de DPA. Ex-papa Benedict XVI, proces de pedofilie Procesul îi vizează pe un preot suspectat de pedofilie, identificat sub numele de Peter H. în virtutea legii germane privind protecţia vieţii private, pe papa emerit Benedict - care a fost arhiepiscop de Munchen şi Freising din 1977 până în 1982 -, pe succesorul lui în acea funcţie - cardinalul Friedrich Wetter -, precum şi pe Arhidieceza de Munchen şi Freising. Procurorii germani încearcă să demonstreze vinovăţia preotului şi a altor oficiali ai Bisericii Catolice într-o speţă considerată istorică pentru procesele deschise pentru abuzuri sexuale comise asupra unui minor - reclamantul fiind în prezent un bărbat de 38 de ani care locuieşte în landul Bavaria. Preot pedofil, transferat în altă localitate Un raport despre acel preot, publicat în ianuarie 2022, detaliază mai mulţi ani de abuzuri comise de oficiali ai Bisericii Catolice în acea arhidieceză. În loc să îl predea pe preotul în cauză unor procurori civili, reprezentanţii bisericii l-au transferat în alte localităţi, unde ciclul abuzurilor a reînceput, potrivit aceluiaşi raport. Citește și: Papa l-a abandonat pe cardinalul din Hong Kong în ghearele Securității chineze. Cardinalul Zen, arestat, în timp ce papa Francisc negociază cu Beijingul un nou acord secret Decizia papei-emerit Benedict de a depune mărturie a înlăturat un obstacol ce exista în calea unui posibil proces. Dacă fostul cardinal Joseph Ratzinger nu ar fi luat această decizie, o aşa-numită "hotărâre în lipsă" ar fi fost pronunţată, însă tribunalul nu ar fi fost nevoit să judece acuzaţiile formulate împotriva fostului papă. Din cauza expirării termenului de prescripţie, procesul va putea doar să stabilească vinovăţia inculpatului şi despăgubirile care pot fi impuse.

23.000 de porci, gazaţi şi îngropaţi (sursa: Facebook/Info Belcești Oficial)
Eveniment

23.000 de porci, gazaţi şi îngropaţi

23.000 de porci, gazaţi şi îngropaţi. Două focare de pestă porcină africană (PPA) au avut loc în ultimele două săptămâni în județul Iași. 23.000 de porci, gazaţi şi îngropaţi Primul focar de PPA a fost semnalat la o exploatație comercială din comuna Belceşti, unde 19.983 de capete de porcine au fost sacrificate. Cel de-al doilea focar din județul Iași a fost confirmat la o exploatație comercială din comuna Coarnele Caprei, cu 3.566 de capete de porcine. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare Animalele depistate cu PPA au fost gazate cu dioxid de carbon. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Eveniment

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese. Agenţia Naţională de Integritate a stabilit că primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, s-a aflat în conflict de interese şi incompatibilitate, fiind sesizat şi Parchetul General în legătură cu săvârşirea infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. ANI: Clotilde Armand, conflict de interese Potrivit unui comunicat al ANI, Clotilde Armand s-a aflat în conflict de interese, deoarece în exercitarea atribuţiilor de primar a semnat dispoziţiile prin care s-a numit pe sine manager al proiectului "Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie", finanţat din fonduri europene şi care au produs un folos material pentru sine în cuantum de 18.720 lei, încălcând astfel prevederile art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003. Cele cinci dispoziţii semnate reprezintă numirea în funcţia de manager de proiect, precum şi majorarea indemnizaţiei lunare, cu până la 30%. De asemenea, Clotilde Armand s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 18 februarie 2022, data dispoziţiei privind numirea managerului de proiect al proiectului "Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie", întrucât a exercitat simultan cu funcţia de primar al Sectorului 1 şi funcţia remunerată de manager de proiect, nerespectând astfel dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. k) din Legea nr. 161/2003. Folosirea penală a funcției În acest caz, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Clotilde Armand a infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul penal întrucât, în exercitarea atribuţiilor de primar, respectiv în perioada februarie - august 2022, a semnat cinci dispoziţii care au condus la crearea unor venituri suplimentare pentru sine. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile În plus, ANI a sesizat prefectul municipiului Bucureşti cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice, respectiv a dispoziţiei de numire în funcţia de manager de proiect şi a celor 4 dispoziţii prin care au fost suplimentate veniturile, atribuţii conferite de prevederile art. 252, alin. (1), lit. c) din Codul Administrativ, acte materiale pentru care au fost reţinute aspecte şi indicii privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, al conflictelor de interese în materie administrativă şi a legislaţiei în materie penală. Armand susține, într-o postare pe Facebook, că a respectat legea.

Taiwanez ucis de ruși în Ucraina (sursa: focustaiwan.tw)
Internațional

Taiwanez ucis de ruși în Ucraina

Taiwanez ucis de ruși în Ucraina. Un taiwanez în vârstă de 25 de ani, care a plecat voluntar în Ucraina împotriva forţelor ruse, a fost ucis în luptă, prima victimă cunoscută originară din Taiwan de la invadarea teritoriului ucrainean de către Rusia, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe de la Taipei. Taiwanez ucis de ruși în Ucraina Confirmând primele informaţii de presă, ministerul a prezentat "sincere condoleanţe" familiei lui Tseng Sheng-kuang, care lupta într-un batalion de voluntari în Ucraina. Într-un comunicat de presă, MAE taiwanez a adus un omagiu "patriotului care şi-a sacrificat viaţa în războiul din Ucraina (...) şi spiritului său de ajutor acordat ucrainenilor în apărarea libertăţii şi democraţiei". Fără a preciza cauza morţii, ministerul taiwanez a adăugat că a obţinut confirmarea decesului dintr-o sursă militară ucraineană. Instituţia a promis să ajute familia cetăţeanului taiwanez să se deplaseze în Ucraina pentru identificarea resturilor pământeşti şi pentru demararea procedurilor necesare. "Un bărbat onest, cu un puternic simţ al dreptăţii" Potrivit agenţiei semioficiale a Taiwanului, Central News Agency (CNA), Tseng, fost combatant în armată, provenind din tribul indigen Amis, a fost rănit mortal în luptele din Lugansk (estul Ucrainei) şi a murit din cauza hemoragiei. Tseng s-a deplasat în Ucraina în iunie, a declarat soţia sa, care a vorbit ultima oară cu el la 23 octombrie, când bărbatul se pregătea să plece într-o misiune de cinci zile. Citește și: Atacul ucrainean decisiv asupra Hersonului pare iminent: rușii reclamă întreruperea totală a alimentării cu electricitate și apă și avarierea barajului de la Nova Kahovka Un mesaj trimis de unul dintre camarazii săi de pe telefonul mobil la 2 noiembrie o informa că soţul ei a fost rănit în luptă şi a murit în timp ce era transportat la spital, a declarat ea pentru CNA. Femeia şi-a descris soţul drept "un bărbat onest, cu un puternic simţ al dreptăţii". Potrivit presei locale, circa zece taiwanezi se află în prezent în Ucraina pentru a lupta ca voluntari de partea ucrainenilor.

Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia

Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia. Administraţia americană a preşedintelui democrat Joe Biden cere în privat Ucrainei să se arate în mod public deschisă la negocierile cu Rusia şi să renunţe la refuzul său de a dialoga cu această ţară până când preşedintele rus Vladimir Putin nu pleacă de la putere, a informat sâmbătă cotidianul american The Washington Post. Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia Potrivit ziarului american, care citează surse la curent cu discuţiile interne, această solicitare a Washingtonului nu are ca scop să oblige Kievul să se aşeze la masa negocierilor. Mai degrabă decât o formă de presiune asupra Ucrainei, această strategie caută să se asigure că executivul ucrainean îşi păstrează sprijinul de care are nevoie din partea altor naţiuni, care au de suferit din cauza războiului din Ucraina, prin inflaţie şi preţuri la energie în continuă creştere, potrivit The Washington Post. Oficiali americani şi ucraineni au recunoscut că interdicţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a negocia cu Putin a generat preocupare în unele părţi din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele războiului asupra costurilor la alimente şi combustibil se resimt cel mai acut, scrie ziarul citat. "Oboseala privind Ucraina este un aspect real pentru unii dintre partenerii noştri", a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului. Decret: negocieri cu Rusia, dar nu cu Putin La 4 octombrie, Zelenski a semnat un decret prin care declara oficial drept "imposibilă" perspectiva oricărui tip de negocieri între Ucraina şi Putin, dar lăsa uşa deschisă discuţiilor cu Federaţia Rusă. Consiliul Naţional al Securităţii al Casei Albe nu a avut încă un comentariu cu privire la acurateţea relatării, notează Reuters. "Am mai spus-o şi o spunem şi acum: Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Dacă Rusia este pregătită de negocieri, ar trebui să-şi oprească bombele şi rachetele şi să-şi retragă forţele din Ucraina. Kremlinul continuă să escaladeze acest război. Kremlinul a demonstrat că nu este dispus să se angajeze serios în negocieri chiar înainte de lansarea invaziei sale la scară largă în Ucraina", a răspuns pentru Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Oficialul american a adus în discuţie şi remarcile făcute vineri de Zelenski, care a spus: "Suntem pregătiţi pentru pace, pentru o pace dreaptă şi justă, o formulă despre care am vorbit de multe ori". În discursul său nocturn adresat vineri poporului ucrainean, Zelenski a adăugat: "Lumea ştie care este poziţia noastră. Aceasta este respectarea Cartei ONU, respectarea integrităţii noastre teritoriale, respectarea poporului nostru". Sullivan: Pace, dar nu în condițiile Kremlinului Întrebată de EFE, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a refuzat să comenteze informaţia publicată de The Washington Post. Totuşi, vineri, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, aflat în vizită la Kiev, a declarat că toate ţările puternic industrializate din G7 (SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) "vor pace", după cum se desprinde de altfel şi din ultima lor declaraţie comună. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești "Din perspectiva noastră, conversaţia pe care trebuie să o avem în interiorul comunităţii internaţionale şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina este care sunt termenii pentru o pace durabilă şi justă", a declarat Sullivan pentru presă, potrivit unei transcrieri trimise sâmbătă EFE. Sullivan a reiterat totodată că SUA nu vor accepta ca Rusia să rămână cu teritoriile pe care le-a smuls de la Ucraina prin forţă sau prin intermediul unor aşa-zise referendumuri care au fost puse sub semnul întrebării de comunitatea internaţională.

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, sâmbătă, că dacă se simţea vinovat în legătură cu tragedia de la Colectiv ar fi părăsit sistemul, în schimb s-a făcut tot posibilul pentru salvarea victimelor incendiului. Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat "Eu, dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam. Asta o spun - că am făcut tot posibilul să lucrez şi să fac toată treaba ca să mut bolnavii şi ne-am luptat să mutăm bolnavii şi să salvăm vieţi, eu n-am de ce să mă simt vinovat că câteva personaje au îndreptat atacul pe tot sistemul de urgenţă. Da - au fost probleme pe partea de prevenire - dar şi aici vreau să spun - am început să modificăm legislaţia înainte de Colectiv, să nu creadă cineva că legislaţia s-a modificat la presiunea Colectivului. Hotărârea de Guvern de aplicare a legislaţiei a ieşit imediat după Colectiv", a spus Arafat, la Prima TV. El a arătat că legislaţia pe partea de prevenire şi pe impunerea unor reguli mai stricte a fost începută cu câteva luni înainte de Colectiv şi s-a reuşit modificarea legii, dar că "toate astea se pierd când unele voci sunt puternice şi vorbesc continuu pe social media" - lucru care s-a întâmplat şi în pandemie. "Habarnişti despre sistemul de urgenţă" "Eu n-am nicio teamă să-mi zic părerea - şi am mai auzit-o zisă prima dată de către observatori din afara ţării, care sunt specializaţi în domeniu - nu controlori de la Corpul de Control al premierului care au venit şi au făcut treaba, care erau jurişti - habarnişti despre sistemul de urgenţă. Raportul Corpului de Control venea cu foarte multe chestii lipsite de orice adevăr - să luăm exemple: cu intervenţia sub medie - când am întrebat care e media şi cu ce ne-au comparat, răspunsul următor a fost . (...) Nu poţi să te duci să controlezi o intervenţie la un dezastru cu multiple victime, tu - juristă dintr-un birou şi să vii cu părerea că intervenţia e sub medie", a mai spus Arafat. Şeful DSU a adăugat că "nu trebuie să treacă foarte mult ca să explicăm şi noi ce am făcut şi să vedem, să luăm din nou raportul Corpului de Control de atunci şi să vedem modul în care s-a scris, ce au scris în el, pe ce bază au scris, poate merită discutat cu cei care l-au scris". "Nu se poate minimaliza tot" În opinia sa, Arafat susţine că multe lucruri scrise în raport nu erau bazate pe fapte, pe realitate, "erau bazate pe impactul mediatic, impactul emoţional şi faptul că cineva trebuia să dovedească că totul a mers prost". Citește și: EXCLUSIV Filiera Roxadustat: substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep poate fi procurată și sub formă de pudră albă de la un furnizor chinez "Noi am mobilizat 63 de ambulanţe, am mobilizat personal, UPU-rile - ordinul care s-a dat ca bolnavii să se împrăştie pe toate UPU-rile a salvat vieţi. În afara primelor 26 de decese, la faţa locului, şi unul singur pe parcursul transportului la Spitalul Universitar, în primele ore n-au mai fost decese deloc - au existat 88 de pacienţi intubaţi, ventilaţi, (...) nu se poate minimaliza tot ce s-a făcut pentru că unul sau doi sau trei habarnişti în domeniu au comentat", a afirmat Arafat. El a menţionat că subiectele emoţionale sunt exploatate cel mai mult şi au pe seama lor cele mai multe fake-news-uri şi "folclor", dar, dacă sunt analizate la rece, e posibil să apară altceva.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră