vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

2037 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Kievul bombardat de ruși.

Kievul, bombardat de ruși. Capitala Ucrainei a fost atacată, joi dimineață, de rachete rusești, într-un atac anunțat de președintele Vladimir Putin. Marile orașe ale Ucrainei au fost bombardate, iar cel puțin șapte oameni și-au pierdut viața, potrivit primelor date prezentate de Poliție, citată de BBC News. Citește și: Întrebarea nerostită la București: va fi România afectată de „răspunsul imediat al Rusiei care va duce la consecințe cum nu ați mai văzut”? The aftermath of bombing of a military unit on the outskirts of Kyiv, #Ukraine. Casualties reported. pic.twitter.com/Z6P2zV5EoR— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Kievul, bombardat de ruși Joi dimineață, s-au auzit explozii la periferia Kievului, iar împușcături au fost raportate la principalul aeroport din capitala Ucrainei. Pe Twitter circulă înregistrăzi video cu momentul în care se declanșează sirenele în Kiev, avertizând oamenii să se adăpostească. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Poliția din Ucraina anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Civil defense sirens going off now in Kiev now pic.twitter.com/co6H27xrus— Russia Ukraine Conflict (@Russiaconflict) February 24, 2022 Tot pe Twitter, circulă imagini cu fragmente dintr-o rachetă, care ar fi fost fotografiate pe străzile din capitala Ucrainei. Rocket parts are seen on the streets in #Kyiv pic.twitter.com/bE7J4E6aWo— Russia Ukraine Conflict (@Russiaconflict) February 24, 2022 La ieșirea din oraș, sunt cozi imense de mașini, mulți oameni încercând să fugă din calea bomdarmentelor. Alții s-au dus în adăposturi. As Russia began its invasion of Ukraine, lines of cars moved out of the capital, Kyiv, many heading west and hoping to find safety in parts of the country closer to Poland and NATO troops.Follow live updates. https://t.co/PAz9fDpKyG pic.twitter.com/mvwKd3n4zw— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina

Kievul bombardat de ruși. Sursă imagine: Twitter Ahmer Khan
Harta atacurilor rusești în Ucraina. Sursă imagine: liveuamap.com
Internațional

Harta atacurilor rusești în Ucraina

Harta atacurilor rusești în Ucraina. Rusia a lansat o ofensivă militară majoră asupra Ucrainei, fiind raportate atacuri cu rachete și bombardamente în cele mai mari orașe ale Ucrainei, relatează BBC News. Livemapua.com, un serviciu care documentează atacurile conflictului ruso-ucrainean încă din 2014, a publicat o hartă cu locurile unde au fost raportate până la această oră atacuri. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Harta atacurilor rusești în Ucraina. Cel puțin șapte decese, raportate de Poliția ucraineană Marile orașe ale Ucrainei au fost bombardate. Între ele, Harkov, Kiev, Odessa, Mariupol. Cel puțin șapte oameni au murit în urma bombardamentelor, a anunțat Poliția din Ucraina. Șase oameni și-au pierdut viața, iar șapte au fost răniți, în urma unui atac asupra unei unități militare din Podilsk, lângă Odessa. 19 oameni sunt dați dispăruți. O persoană a murit la Mariupol. Ministerul de Interne al Rusiei a susținut că „forțele armate ucrainene au fost suprimate”, transmite agenția guvernamentală a Rusiei, Interfax, însă surse independente nu au confirmat această informație. Pe de altă parte, Ucraina anunță că forțele sale aeriene resping atacurile rusești. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după anunțul lui Putin că a invadat Ucraina. Sursă imagine: Twitter Time
Internațional

Rusia amenințată cu noi sancțiuni

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. NATO a anunțat noi măsuri împotriva Moscovei, iar statele occidentale au condamnat decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Secretarul general al ONU i-a cerut lui Putin să oprească războiul Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a adresat miercuri un apel de ultim moment preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească războiul 'în numele umanităţii', informează Reuters. „Domnule preşedinte Putin, în numele umanităţii, aduceţi-vă trupele înapoi în Rusia”, a declarat Guterres, vorbind după o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate privind Ucraina. NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. SUA: Rusia singură este responsabilă pentru moartea și distrugerea provocate de acest atac „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. Franța condamnă „în cei mai fermi termeni” invadarea Ucrainei Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a denunţat miercuri seară „dispreţul" manifestat de Rusia faţă de ONU după decizia lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Ucraina, informează joi France Presse, conform Agerpres. „Rusia a ales războiul. Franţa condamnă în cei mai fermi termeni declanşarea acestor operaţiuni", a adăugat el. Iohannis, Ciucă și Aurescu condamnă atacarea Ucrainei Premierul Nicolae Ciucă a condamnat „cu hotărâre” invadarea Ucrainei de către Rusia. „În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin”, arată Guvernul României, într-un comunicat de presă. Și președintele Iohannis a condamnat în termeni fermi invadarea Ucrainei. „Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a „independenţei" autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale", a arătat șeful statului. „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice”, a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. Marea Britanie: Putin a ales calea distrugerii Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a transmis joi că este „îngrozit de evenimentele înspăimântătoare din Ucraina" şi că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre următorii paşi, relatează Reuters. Preşedintele rus Vladimir Putin „a ales calea vărsării de sânge şi a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei", a scris Johnson pe Twitter. Germania: Zi îngrozitoare pentru Ucraina, zi neagră pentru Europa Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi dimineaţă că operaţiunea militară rusă lansată în Ucraina este „o încălcare flagrantă" a dreptului internaţional, relatează AFP şi Reuters. „Germania condamnă cât se poate de ferm acest act lipsit de scrupule al preşedintelui (Vladimir) Putin. Suntem solidari cu Ucraina şi cu locuitorii săi", a transmis el într-un comunicat. "Este o zi îngrozitoare pentru Ucraina şi o zi neagră pentru Europa", a adăugat Scholz, conform Agerpres. UE anunță că va trage la răspundere Rusia pentru atacul nejustificat asupra Ucrainei Uniunea Europeană va trage la răspundere Moscova pentru atacul "nejustificat" asupra Ucrainei, a declarat joi şefa executivului blocului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia a invadat Ucraina (sursa: Twitter/CNN)
Internațional

Rusia a invadat Ucraina

Rusia a invadat Ucraina joi dimineață. Președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a început o „operațiune militară specială” în Ucraina, susținând că urmărește „demilitarizarea”, dar nu ocuparea țării, într-un discurs ținut în această dimineață, înainte de ora locală 06.00, scrie The New York Times. Putin a amenințat că „cine încearcă să ne oprească trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va însemna consecințe pe care nu le-a suportat până acum în istoria sa”. Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că a primit o „cerere” de asistență din Lugansk și Donețk Putin a susținut că operațiunea desfășurată de Moscova urmărește „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”, făcând referire la narațiunea Kremlinului că Ucraina „amenință militar” Rusia și că este condusă de „neonaziști”. El a susținut că a decis să acționeze după ce a primit o cerere de asistență din partea liderilor celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independența luni. Russian President Vladimir Putin announces a military operation in Ukraine https://t.co/YGkiBS8DgG pic.twitter.com/OwKPpNgwy1— TIME (@TIME) February 24, 2022 „Am decis să derulăm o operațiune militară specială. Are ca scop să-i protejeze pe oamenii care de opt ani suferă persecuții și sunt supuși unui genocid de regimul de la Kiev. Pentru asta, urmărim demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au făcut crime împotriva civililor. Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriului ucrainean”, a susținut Putin, într-un discurs. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică acțiunile președintelui rus Smoke rises in Kharkiv, the northeastern city of #Ukraine. pic.twitter.com/jjwPmyOwmt— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Sunt explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. În Odessa au intrat trupele Rusiei - Ministerul de Interne al Ucrainei Ministerul de Interne al Ucrainei a anunțat explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. Un aeroport de lângă Kiev ar fi fost atacat cu rachete, a mai anunțat Ministerul de Interne, citat de The New York Times. Trupe rusești au aterizat în Odessa pentru a ajunge la Harkov. „Putin a lansat o invazie totală a Ucrainei. Orașele pașnice ale Ucrainei sunt atacate. Este un război. Ucraina se va apăra și va câștiga. Lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Acum este timpul să acționăm”, a reacționat pe Twitter ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Putin has just launched a full-scale invasion of Ukraine. Peaceful Ukrainian cities are under strikes. This is a war of aggression. Ukraine will defend itself and will win. The world can and must stop Putin. The time to act is now.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 24, 2022 Zelenski a anunțat introducerea legii marțiale în toată țara Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat introducerea legii marţiale în toate teritoriile ţării, scrie Reuters. „Suntem puternici, suntem gata pentru orice, vom învinge", a afirmat şeful statului ucrainean. image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție I strongly condemn #Russia’s reckless attack on #Ukraine, which puts at risk countless civilian lives. This is a grave breach of international law & a serious threat to Euro-Atlantic security. #NATO Allies will meet to address Russia’s renewed aggression. https://t.co/FPpyuzmUXD— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Biden: Putin a ales un război premeditat. Rusia va fi trasă la răspundere „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. The prayers of the world are with the people of Ukraine tonight as they suffer an unprovoked and unjustified attack by Russian military forces. President Putin has chosen a premeditated war that will bring a catastrophic loss of life and human suffering. https://t.co/Q7eUJ0CG3k— President Biden (@POTUS) February 24, 2022 MAE: România este alături de Ucraina „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice", a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. RO?? stands with Ukraine??. Russia's serious violation of international law will have a high price. Together with our Allies and partners we will decide on the most appropriate measures for the security and safety of the Euro-Atlantic community. https://t.co/zwshkUWW8z— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 24, 2022 Ambasadorul Ucrainei la ONU, către omologul rus: Nu există purgatoriu pentru criminali de război. Ei merg direct în iad Ședința de urgență a Consiliului de Securitate al ONU s-a încheiat cu un schimb de replici tensionat între ambasadorul Ucrainei și cel al Rusiei, relatează The New York Times. Ambasadorul Ucrainei a spus, uitându-se la omologul său din Rusia: „Nu există purgatoriu pentru criminalii de război. Ei merg direct în iad”. După câteva minute de tăcere în Consiliu, ambasadorul rus i-a replicat: „Nu suntem agresivi cu poporul ucrainean, ci vizăm junta la putere în Kiev”. Acesta a declarat apoi ședința încheiată. În curs de actualizare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Ucraina se pregătește de război. Imagine de la protestul organizat la Praga împotriva Rusiei. Sursă imagine: Twitter JakubJanda
Internațional

Ucraina se pregătește de război

Ucraina se pregătește de război, pe fondul agresiunii Rusiei. Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgență în țară. Parlamentul Ucrainei a votat, în primă lectură, și un proiect de lege prin care civilii pot purta arme de foc. Ucraina se pregătește de război. Urmează declararea stării de urgență Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, relatează agențiile de presă internațională. După decizia SNBO, preşedintele Zelenski trebuie să emită un decret privind instituirea stării de urgenţă în anumite regiuni. Documentul va trebui aprobat de Rada Supremă în două zile. Citește și: Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă Starea de urgenţă poate fi introdusă pentru o perioadă de cel mult 30 de zile şi nu mai mult de 60 de zile în anumite zone, conform Ukrinform, relatează Agerpres. În caz de necesitate, starea de urgenţă poate fi prelungită de către preşedinte, dar nu mai mult de 30 de zile. Civilii vor purta arme de foc. Rezerviștii, mobilizați Rada Supremă a votat, în primă lectură, proiectul de lege prin care civilii vor avea dreptul la autoapărare şi să poarte arme de foc. Totodată, președinte Ucrainei a anunțat mobilizarea rezerviștilor, pentru a completa efectivele armatei care luptă împotriva pro-rușilor din Donbas. Numărul estimat al rezerviștilor va fi de două milioane de oameni. „Trebuie să îmbunătăţim pregătirea de luptă a trupelor ucrainene în perspectiva oricărei modificări a situaţiei operative”, a declarat Zelenski. Volodimir Zelenski a spus că „nu există necesitatea unei mobilizări generale” în rândul populației. Președinte a exclus un război la scară mare cu Rusia. Din acest motiv, nu a impus legea marțială în Donbas, după ce Moscova a recunoscut independența Donețk și Lugansk. Citește și: Ambasada SUA la București îl trolează pe Putin: în timp ce la Kiev se construiau biserici, Moscova era o pădure MAE din Ucraina le recomandă cetățenilor săi să părăsească Rusia Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei i-a sfătuit miercuri pe cetățenii ucraineni să părăsească Rusia cât de repede posibil. „În legătură cu intensificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, MAE recomandă cetăţenilor ucraineni să se abţină de la orice fel de călătorie în Rusia, iar cei care se află deja acolo să părăsească imediat teritoriul”, a arătat ministerul, citat de Agerpres. Ucraina: Decizia Rusiei, „act de agresiune armată” Kievul a calificat miercuri un „act de agresiune armată” decizia Rusiei privind Donețk și Lugansk. „Recunoaşterea şi sprijinirea de către Moscova a aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Lugansk, prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, este ilegală la nivel internaţional, iar Ucraina le consideră drept un act de agresiune armat”, a arătat Ministerul de Externe într-un comunicat. Dacă agresiunea rusă împotriva Ucrainei nu poate fi oprită astăzi, „armata rusă ar putea fi utilizată mâine în orice regiune a lumii”, a spus MAE ucrainean. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră În 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat două decrete privind recunoaşterea autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk. Cele două acorduri prevăd acordarea de asistenţă militară de către Rusia celor două entităţi separatiste. Rusia a recunoscut astfel în mod deschis prezenţa sa militară pe teritoriul din Donbas. În 22 februarie, Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) i-a permis în unanimitate lui Putin să utilizeze armata rusă în străinătate. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Trei doze de vaccin anti-COVID, suficiente. A patra doză, recomandată doar vârstnicilor sau celor cu comorbidități. Sursă imagine: Facebook RoVaccinare
Justiție

Trei doze de vaccin anti-COVID suficiente

Trei doze de vaccin anti-COVID, suficiente în lupta cu coronavirusul, scrie The New York Times, citând mai multe studii recent publicate. Trei doze de vaccin anti-COVID, suficiente. Celulele „T” pot lupta cu mutațiile coronavirusului, chiar dacă scad anticorpii Între două și trei doze de vaccin anti-COVID sunt suficiente pentru a-i proteja pe cei mai mulți oameni de formele grave ale coronavirusului și de decese, pentru o perioadă lungă de timp. O a patra doză de vaccin nu ar mai fi recomandată decât persoanelor de peste 65 de ani, cu multiple comorbidități, a explicat, pentru The New York Times, directorul Institutului de Imunologie de la Universitatea din Pennsylvania. Mutația Omicron poate eluda anticorpii produși de organism după două doze de vaccin anti-COVID. O a treia doză de Pfizer sau Moderna este suficientă pentru ca organismul să se apere de o mutație COVID. Concluziile apar în cel mai recent studiu pe această temă, publicat în BioRxiv (cu mențiunea că studiul nu a fost încă peer-reviewed). Citește și: Vaccinarea anti-COVID, lăsată să moară încet în România, dar și în alte state. Care sunt explicațiile Acest studiu arată că, chiar dacă vor apărea și alte mutații COVID, trei doze de vaccin ar trebui să fie suficiente pentru a ne proteja de formele grave ale bolii. Alte patru studii, publicate în 2022, arată că celulele „T” (celulele de imunitate) produse după vaccinarea cu Pfizer BioNTech, Moderna, Johnson&Johnson și Novavax oferă o protecție de aproximativ 80 la sută în fața infectării cu Omicron și a altor mutații cu caracteristici asemănătoare. În cazul epidemiei SARS, celulele „T” au rezistat 17 ani Descoperirile din aceste patru studii sunt similare cu ceea ce au aflat cercetătorii despre coronavirusurile de tip SARS, care au omorât aproape 800 de oameni în Asia, în 2003. La oamenii expuși la infectarea cu SARS, celulele de tip „T” au rezistat peste 17 ani. Aici, un studiu pe această temă publicat în revista „Nature” în 2020. Dovezile adunate de cercetători, până în prezent, arată că celulele de imunitate ar putea dispărea la fel de încet. Studiile au arătat că nivelul anticorpilor scade după o perioadă de timp, circa șase luni. După doza booster, anticorpii scad la aproximativ patru luni de la administrare, arată datele Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai Anticorpii recunosc între două și trei părți din proteina spike, cu ajutorul căreia se „prinde” virusul de celulele umane. Celulele de tip „T” detectează mai multe părți ale proteinei spike și sunt mai greu de „păcălit” când virusul suferă mutații. Și celulele de tip „B” rețin informație despre virus. Modul în care se comportă cele două celule poate explica formele ușoare ale bolii la cei infectați cu Omicron.

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, criticată de Vera Jourova, vicepreședinta CE. Sursa: Twitter Vera Jourova
Internațional

excluderea lui Putin din sancțiunile UE

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE a fost criticată, miercuri, de vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. Comisarul european a arătat că președintele Rusiei ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor direct sancționați. Mosova a recunoscut, luni, regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina ca fiind independente. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, „o slăbiciune”, arată Vera Jourova „Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, conform Agerpres. „Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european Jourova. Citește și: Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, mai mulți înalți oficiali ruși au interdicție de intrare în UE, Moscova are acces limitat la piețele financiare europene. Regiunile autoproclamate independente din Ucraina sunt sub un embargo comercial. Ucraina cere mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și a lui Putin Ucraina a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancţiuni împotriva Rusiei care să ţintească economia şi cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters. „Primii paşi decisivi au fost făcuţi ieri (marţi) şi suntem recunoscători', a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, pe Twitter. „Acum, trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia şi pe prietenii săi. Loviţi mai mult. Loviţi mai tare. Loviţi acum', a îndemnat Kuleba în mesaj. Totodată, președinte Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început înrolarea rezerviștilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. 351 de cetățeni ruși, interziși în Ucraina Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi. Între aceștia, sunt deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters. Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri, conform Agerpres. Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile. Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

Primarul Boc renunță la strada Nicolae Paulescu. Comunitatea evreiască i-a scris cum Paulescu l-a inspirat pe Codreanu. Sursă imagine: Facebook Emil Boc
Eveniment

Primarul Boc renunță la strada Nicolae Paulescu

Primarul Boc renunță la strada Nicolae Paulescu, după mai bine de o lună de scandal public. Nicolae Paulescu a fost un om de știință cu contribuții în descoperirea insulinei, dar care a militat pentru exterminarea evreilor și a fost co-fondator al unui partid extremist din care s-a desprins Mișcarea Legionară. Citește și: Dan Dungaciu, angajatul Academiei, apără poziția Moscovei la Europa FM și Pro TV. În 2021, el făcea propagandă pentru AUR Moldova Primarul Boc renunță la strada Nicolae Paulescu. Comunitatea evreiască i-a scris cum Paulescu l-a inspirat pe Codreanu Primarul Boc a trimis, marți, Prefecturii Cluj, o cerere de retragere a solicitării prin care cerea un aviz pentru a numi o stradă din Parcul Industrial Tetarom Cluj „Nicolae Paulescu”, scrie viacluj.tv. În 21 februarie, comunitatea evreilor din Cluj a trimis Primăriei o scrisoare deschisă. Comunitatea și-a exprimat uimirea și indignarea că în municipiu ar putea apărea „o stradă cu numele celui care în 1922 înființa, alături de A.C. Cuza, primul partid din Europa care adopta svastica drept simbol oficial”. Scrisoarea deschisă semnată de Robert Schwartz, președintele Comunității Evreilor din Cluj, amintește și de faptul că Paulescu „a publicat numeroase articole și broșuri de un antisemitism virulent”. Paulescu a avut „o influență covârșitoare asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul Legiunii Arhanghelului Mihail, precum și asupra tineretului legionar. De altfel, Nicolae Paulescu a fost membru în Senatul Legionar”. „În epilogul broșurii „Tălmăcirea Apocalipsului. Soarta viitoare a jidănimii (1931), Paulescu se pronunța cu subiect și predicat pentru „exterminarea evreilor”. Savantul român nu a mai apucat punerea în aplicare a „soluției finale a problemei evreiești”, pe care o propovăduise cu un deceniu înainte”, arată comunitatea evreiască din Cluj. Și primarul din Be’er Sheva, Israel, i-a cerut lui Boc să renunțe la strada Paulescu În 15 februarie, și primarul orașului Be’er Sheva, din Israel, cu care Clujul este înfrățit din 1992, i-a scris o scrisoare deschisă lui Boc. Ruvik Danilovich a făcut un apel către edilul din Cluj „să-și schimbe decizia și să onoreze memoria milioanelor de evrei care au fost omorâți în Holocaust, între ei și evrei români”. Direcția de Urbanism a Primăriei Cluj a trimis cererea de avizare a străzii „Nicolae Paulescu” către prefectura Cluj în 7 ianuarie 2022. Cererea urma să fie discutată în Comisia de Atribuire Denumiri din cadrul Prefecturii Cluj vineri, 25 februarie. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Fanii lui Putin din România (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Fanii lui Putin din România

Fanii lui Putin din România au aplaudat, pe rețelele de socializare sau preluați de Sputnik, agresiunile în creștere ale Rusiei asupra Ucrainei. Cel mai recent, aceștia au găsit justificări pentru decizia Moscovei de a recunoaște independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Citește și: Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie Fanii lui Putin din România. În Sputnik, Pleșoianu, Severin, Dan Chitic Astfel, în publicația de propagandă a Rusiei, Sputnik, sunt citați cu „analizele” lor Liviu Pleșoianu, fost deputat PSD, actual membru al Partidului Ecologist, Adrian Severin, fost ministru de Externe al PSD, Dan Chitic, avocat și susținător al lui George Simion, cunoscut pentru că militează pentru ieșirea României din UE. Liviu Pleșoianu, citat în Sputnik, organul de propagandă al Moscovei. Liviu Pleșoianu este citat în Sputnik susținând că „situația denunțată de Putin în Ucraina nu e diferită de cea în care se găsește România”. Pleșoianu a mai susținut că „România nu mai este suverană”. Citește și: Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk Adrian Severin este citat cu o comparație între regiunile pro-ruse din Ucraina și Kosovo. Severin a susținut că „emoțiile ideologice sunt contraindicate”, dar și că „nu este război” doar pentru că Moscova a recunoscut independența a două regiuni din Ucraina. Adrian Severin, citat în Sputnik Avocatul Dan Chitic dă vina pe Statele Unite pentru situația din Ucraina. În opinia sa, Rusia are „obligația istorică” să se implice „în găsirea unei soluții la conflict” în estul Ucrainei. Dan Chitic, în Sputnik. Avocatul este militant RoExit. Marian Munteanu îl preia pe Putin pe Facebook Marian Munteanu, fostă voce a Pieței Universității, turnător la Securitate, candidat din partea PNL la Primăria Capitalei în 2016, a preluat discursul lui Vladimir Putin pe Facebook. „Dl. Putin: Stalin a dat Ucrainei părți din România, Polonia și Ungaria”. Iată o recunoaștere ISTORICĂ”, a comentat Munteanu, strângând aproape 800 de aprecieri. Marian Munteanu, pe contul său de Facebook, îl preia pe Putin. Munteanu s-a remarcat în pandemie pentru susținerea tezelor conspiraționiste. AUR nu critică decizia Rusiei de a recunoaște independența unor teritorii ucrainene Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) nu a criticat decizia Rusiei de a recunoaște regiunile separatiste din estul Ucrainei. În schimb, anterior, co-președintele George Simion l-a atacat pe președintele ucrainean Zelinski pentru un discurs despre unitatea țării. Simion a susținut că românii din Ucraina sunt supuși unui „etnocid”. Diana Șoșoacă și Călin Georgescu, fani Rusia Mai vocali anti-Ucraina au fost senatoarea ex-AUR Diana Șoșoacă și premierul AUR Călin Georgescu, recent repudiat de Simion, după apologia închinată lui C.Z. Codreanu la televizor. Diana Șoșoacă a susținut, într-o postare pe Facebook din ianuarie, că Ucraina „face rău” României, fiind preluată de Sputnik. Diana Șoșoacă, o prezență constantă în Sputnik. Călin Georgescu a declarat că România trebuie să fie să „se aibă bine” cu Rusia și că îl admiră pe Vladimir Putin. „Este un om care-și iubește țara”, a susținut Georgescu, la Realitatea TV. Călin Georgescu, preluat în Sputnik cu părerile sale pozitive despre Rusia și Putin. Active News dorește Ucrainei „spargere ușoară” Active News notează, într-un text publicat chiar după ce Putin a anunțat recunoașterea independenței Lugansk și Donețk, că Putin s-a folosit de „Biden și slujitorii lui din Occident” ca acum „lumea să răsufle ușurată că nu invadează restul Ucrainei”. Anterior, Active News a publicat un editorial cu titlul: „Iată de ce dorim Ucrainei o spargere ușoară”. Captură foto din Active News Pentru Piperea, agresiunile Rusiei au scopul să distragă atenția de la „dictatura” din Canada Pe Facebook, și avocatul Gheorghe Piperea a susținut că agresiunea Rusiei în Ucraina este menită să distragă atenția de la „conspirație”. Conspirația ar fi, în opinia lui Piperea, că în Canada se „trece la dictatură”, pentru măsurile luate împotriva protestarilor conspiraționiști. Avocatul Piperea vede o conspirație în agresarea Ucrainei. Adevăratul subiect este, pentru el, „dictatura” din Canada. Sursă: Facebook Gheorghe Piperea Și Teodosie îl admiră pe Putin Un alt admirator al lui Putin în România este ÎPS Teodosie de la Constanța. La începutul lunii februarie, a declarat la Radio Dobrogea că președintele rus „nu e negru cum îl prezintă toată lumea”. „Este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim”, l-a lăudat Teodosie pe Putin. Citește și: IPS Teodosie a sfințit un sediu AUR, cu tot cu Simion. Patriarhia s-a dezis de AUR, acuzând „amestecarea nătângă a religiei cu politica” ÎPS Teodosie, de asemenea lăudat în Sputnik, este un apărător al lui Putin. Sursă imagine: YouTube Radio Dobrogea Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Scăderea accizei la carburanți, decisă de PNL și PSD. Florin Cîțu și Marcel Ciolacu ar fi bătut palma. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Politică

Scăderea accizei la carburanți decisă de PNL și PSD

Scăderea accizei la carburanți, decisă de PNL și PSD. Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD) a confirmat, pe Facebook, că liderii coaliției de guvernare au aprobat propunerea de a scădea temporar cu 50 la sută acciza la combustibil. „Am propus liderilor coaliţiei soluţia scăderii temporare cu 50% a accizei la combustibil, măsura care ar reduce preţul la pompă imediat cu peste 1 leu. Propunerea a fost validată în şedinţa de azi, astfel că, în perioada imediat următoare, vom avea discuţii cu Comisia Europeană şi marile companii distribuitoare de carburanţi pentru ca preţurile la combustibil să fie reduse la un nivel suportabil pentru toţi consumatorii, fie ei persoane fizice sau companii”, a scris Adrian Câciu, marţi pe Facebook. Ministrul de Finanțe nu a menționat impactul bugetar al măsurii. Scăderea accizei la carburanți, decisă de PNL și PSD Liderii coaliției de guvernare au discutat, marți, despre măsurile de sprijin pentru populație, în contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Coaliția de guvernare ar fi bătut deja palma pe scăderea accizei la carburanți, o propunere a PSD. Și PNL susține măsura, dar doar dacă estimările Ministerului de Finanțe se confirmă, potrivit Digi24. Reducerea accizei ar putea aduce o scădere a prețului cu aproximativ 1,2-1,5 lei a litrului de carburant. Măsura ar urma să fie aplicată timp de trei luni. PNL ar fi propus, în ședință, și prelungirea plafonării și compensării facturilor și în aprilie. De asemenea, liberalii ar fi cerut un pact pe energie până în 2026, prin care o sumă fixă să fie investită în energie anual. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Sursă imagine: Gazprom
Internațional

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că proiectul nu poate continua având în vedere cele mai recente acțiuni ale Rusiei, relatează BBC News. Gazoductul dintre Rusia și Germania a fost terminat în septembrie, dar nu operează încă. Citește și: Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: Blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Scholz a avertizat de ieri Rusia „Nu poate exista certificare” a acestei infrastructuri, a declarat Scholz. Cancelarul german a mai apreciat că „situația s-a schimbat'' după ce Rusia a recunoscut cele două „republici” din estul Ucrainei. Scholz a mai adăugat că dosarul Nord Stream 2 „va fi reexaminat'' de guvernul german. El a pledat totodată pentru depunerea de eforturi diplomatice între occidentali şi ruşi „pentru a evita o catastrofă”. Anunțul cancelarului german Olaf Scholz de marți vine după ce a avertizat luni că decizia Rusiei de a recunoaște regiunile separatiste reprezintă o denunțare a acordului de la Minsk. Scholz a discutat telefonic cu Vladimir Putin înainte ca președintele rus să anunțe că recunoaște independența Lugansk și Donețk. Cancelarul german a precizat că Berlinul va analiza acum diversificarea importurilor sale de gaze naturale.

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Sursă imagine:  Twitter CaucasusWarReport
Internațional

Rusia repetă scenariul din Crimeea

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Luni noaptea, Reuters a filmat imagini cu blindate fără numere de înmatriculare la periferia Donețk. În Lugansk, pro-rușii au cerut autorităților ucrainene să se retragă complet din teritoriu. Parlamentele autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au votat pentru ratificarea tratatelor cu Rusia. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate Rusia repetă scenariul din Crimeea. Reuters filmează blindate la periferia orașului Donețk Agenția Reuters a observat mai multe blindate fără numere de înmatriculare la periferia orașului Donețk, în estul Ucrainei. Agenția a apreciat că este „foarte probabil” ca aceste tancuri să fie ruse. Jurnaliștii Reuters au menționat că acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce președintele Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste. O tactică similară a folosit Rusia în 2014, când a ocupat Crimeea. Atunci, blindatele au primit numere de înmatriculare din Rusia imediat după anexarea Crimeei. Heavy military movement (over 30+ armoured vehicles) in the streets of Makiivka driving at full speed. No information if it’s pro-Russian or the Russian armed forces. pic.twitter.com/8OjYndgqwH— CaucasusWarReport (@Caucasuswar) February 21, 2022 „Parlamentele” Donețk și Lugansk ratifică tratatele cu Moscova. Și Duma de Stat îi urmează exemplul „Parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat marţi în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor „de prietenie şi cooperare” cu Rusia, transmite EFE, care citează agenţia oficială rusă TASS. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai Potrivit TASS, tratatul cu Doneţk a fost ratificat în prima şi a doua lectură de cei 97 de „deputaţi” din cadrul Consiliului Poporului care au participat la sesiunea plenară extraordinară. Ratificarea a fost primită cu ovaţii de „deputaţi”. În regiunea vecină Lugansk tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu Rusia a fost ratificat tot în prima şi a doua lectură, la aceeaşi oră, de cei 46 de „deputaţi” prezenţi la sesiunea plenară specială, potrivit TASS, conform Agerpres. Și Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a ratificat cele două tratate. Separatiștii din Lugansk cer Ucrainei retragerea din regiune „Republica Populară” Lugansk cere Ucrainei să retragă voluntar trupele din regiunea Lugansk. Pro-rușii susțin că acest teritoriu aparține Lugansk, a declarat Dmitri Horoșilov. Acesta se intittulează „vicepreședintele Parlamentului LPR”, scrie agenția Interfax. „În cadrul legislației republicilor noastre, există o lege privind frontierele de stat, care prevede clar că teritoriul Republicii Populare Lugansk este teritoriul fostei regiuni Lugansk. Trebuie să facem apel la Ucraina să-și retragă trupele în mod voluntar”, a declarat Horoșilov. Acesta a amenințat că dacă Ucraina nu se va conforma, „se va lua o decizie care va permite stabilirea păcii și restabilirea integrității teritoriale”. Derapaj: Lavrov pune la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei Ministerul de Externe rus a îndemnat „celelalte state să urmeze exemplul” Rusiei şi să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, transmite France Presse. Serghei Lavrov a pus la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei și a susținut că Guvernul de la Kiev nu reprezintă toate părţile constituente ale ţării. „Nu cred că cineva poate pretinde că regimul ucrainean, începând de la lovitura de stat din 2014, îi reprezintă pe toţi oamenii care trăiesc pe teritoriul statului ucrainean”, a susținut Lavrov. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii.

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

Grav bilant al deceselor COVID. Marți, cel mai mare număr din 2022. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea
Eveniment

grav bilanț al deceselor COVID

Cel mai grav bilanț al deceselor COVID din 2022 a fost raportat marți în România. 215 oameni infectați au murit, dintre care opt anterior ultimelor 24 de ore, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate Cel mai grav bilanț al deceselor COVID din 2022, marți. Vârful anterior, acum o săptămână În 2022, un vârf al deceselor a fost raportat în 15 februarie: 204 decese, dintre care nouă anterioare, deci 195 de decese survenite în 24 de ore. În România nu au mai murit peste 200 de persoane infectate cu COVID pe zi din 23 noiembrie a anului 2021. Bilanțul parțial GCS de marți anunță și peste 14.775 de noi infectări, dublu față de numărul anunțat luni. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Vaccinarea anti-COVID, lăsată să moară încet. În imagine, Mihaela Anghel, asistenta de la „Matei Balș”, prima persoană vaccinată în România. Sursa: Facebook RoVaccinare
Justiție

Vaccinarea anti-COVID, lăsată să moară

Vaccinarea anti-COVID, lăsată să moară încet. Românii nu se înghesuie la centrele de vaccinare, în timp ce ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), comunică tot mai puțin pe temă, insistând asupra relaxărilor și faptului că de Paște am putea să nu mai avem deloc restricții. Vaccinarea anti-COVID, lăsată să moară încet. Duminică, s-au vaccinat oamenii ca în ziua de Crăciun Duminică, s-au vaccinat anti-COVID cu prima doză doar 440 de oameni, arată datele publicate de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNVAV). Un număr atât de scăzut de vaccinări cu prima doză nu a mai raportat România de la sărbătorile de iarnă. În 24 decembrie 2021, s-au vaccinat anti-COVID 339 de persoane, în timp de în ziua de Crăciun s-au vaccinat 408 persoane. În 1 ianuarie, au făcut prima doză 152 de oameni. Dublu eșec guvernamental: Nici acum n-avem 10 milioane de vaccinați De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, până în prezent, s-au vaccinat cu schema completă doar 8.046.008 de persoane. Nici Guvernul Cîțu și nici Guvernul Ciucă nu au reușit să atingă ținta de 10 milioane de români vaccinați anti-COVID. Guvernul Ciucă își propusese, în programul de guvernare, să atingă ținta de 10 milioane de persoane vaccinate în 90 de zile. Pentru a fi atins acest prag, ar fi fost necesar ca până la finalul lunii februarie să se mai vaccineze încă două milioane de români. Procesul de vaccinare a început să se prăbușească în România încă de când în Senat a picat legea certificatului verde, pe un fond puternic de opoziție al AUR și PSD. O a doua inițiativă legislativă a rămas blocată în Camera Deputaților, neexistând un acord în coaliție pe această temă. Dr. Gheorghiță, într-un con de umbră. 138 de centre de vaccinare, închise De asemenea, figura centrală a campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, a intrat într-un con de umbră. Dr. Gheorghiță mai apare doar în conferințele de presă împreună cu Raed Arafat, șeful DSU, și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Săptămâna trecută, coordonatorul campaniei de vaccinare a anunțat că au fost închise 138 de centre din 28 de județe, din cauza numărului mic de oameni care vin să se vaccineze. În prezent, mai funcționează 644 de centre, dintre care 219 sunt centre pentru vaccinarea copiilor. Masca nu mai e obligatorie Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că impunerea măștii de protecție în spații publice este neconstituțională, pentru că Executivul nu a obținut și avizul Consiliului Legislativ. Citește și: Nu aruncați măștile încă, decizia CCR referitoare la portul acestora intră în vigoare numai după publicarea în „Monitorul oficial” Declarațiile evazive ale ministrului PSD al Sănătății. Fără tichete pentru vaccinare Pe deasupra, de câteva săptămâni, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vorbește despre relaxarea restricțiilor. Săptămâna trecută, Rafila a declarat, la Antena 3, că, în acest moment, „masca este mai eficientă poate decât vaccinarea în limitarea transmiterii infecției”. Tot Alexandru Rafila a anunțat că vrea să renunțe la tichetele de vaccinare, apreciind că măsura „nu a funcționat în mod deosebit” și că nu crede că „tichetele mai au un viitor”. Ministrul Sănătății a mai susținut, că „în cazul în care această vaccinare va continua, şi eu cred că va continua, să fie făcută de rutină în cabinetele medicilor de familie”. Precizarea lui Rafila a venit la întrebarea dacă ia în calcul ca vaccinarea să se facă anual. O treime dintre români crede că vaccinarea urmărește implantarea de cipuri Pandemia de coronavirus a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației. Asta cred aproape 66 la sută dintre românii care au răspuns la un sondaj INSCOP. 28,5 la sută dintre respondenți cred că există un plan global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare. Vaccinarea începe să fie abandonată și în lume În Israel, cetățenii nu vor mai trebui să prezinte dovada vaccinării ca să intre în mall-uri, cinematografe sau restaurante. Israelul a introdus și doza a patra de vaccin anti-COVID pentru personalul medical și persoanele de peste 60 de ani. Și Departamentul de Sănătate Publică din Philadelphia (SUA) a anunțat eliminarea certificatului verde. Măsuri similare au anunțat și Washington și Seattle. În Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat renunțarea la toate restricțiile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră