sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1988 articole
Gabriela Iordache

Eveniment

România e țara care oferă securitate regională

România e țara care oferă securitate regională. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în conferinţa comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că de la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, statusul României s-a transformat de la ţară care primea securitate la cel de aliat care oferă securitate regională. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS "Atunci când România a devenit membră a NATO, situaţia economică era dificilă, forţele armate nu se aflau într-o stare foarte bună, aşa că România a intrat în NATO pentru a primi securitate, siguranţă. De atunci, ne-am schimbat, de când am preluat mandatul am început un proces de transformare, de fapt una dintre primele acţiuni pe care le-am întreprins în momentul în care am început a fost să fac consultări cu partidele politice şi să le conving să alocăm o parte semnificativă - 2% din PIB-ul nostru - pentru cel puţin zece ani pentru a moderniza forţele armate şi pentru a creşte nivelul de securitate pentru români şi pentru a ne creşte prezenţa în Alianţă. Am făcut acest lucru şi vom continua pe acest drum. România s-a transformat nu doar prin modernizarea forţelor sale armate, acesta este un proces, dar am reuşit printr-o excelentă colaborare cu ceilalţi aliaţi, cu secretarul general al NATO, să ne transformăm statusul dintr-o ţară care primea securitate într-un aliat care oferă securitate regională şi acesta este lucrul pe care îl facem. Noi credem că România este un aliat important şi credem că jucăm un rol important în această parte a Europei, dar nu avem de gând să ne oprim aici. Vom continua şi cred că rolul României va creşte în următorii ani", a spus Iohannis. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei România este foarte bine apărată şi are toate garanţiile de securitate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la conferinţa comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

România e țara care oferă securitate regională (sursă: presidency.ro)
Italienii nu trebuie să poarte mască în exterior (sursă: pexels.com)
Internațional

Italienii nu trebuie să poarte mască în exterior

Italienii nu trebuie să poarte mască în exterior, începând de vineri, după ce guvernul a decis în timpul săptămânii să ridice această obligaţie care fusese introdusă ca măsură de protecţie împotriva infecţiei cu coronavirus, relatează DPA. Când se află în exterior, oamenii vor trebui să-şi acopere gura şi nasul doar când sunt în mulţimi, conform ordinului. Anterior, obligativitatea purtării măştii era în vigoare la nivel naţional atât în aer liber, cât şi în interior, indiferent de situaţia infecţiei cu coronavirus pe teren. În interior şi în transportul în comun, masca trebuie purtată în continuare. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu De vineri se vor redeschide şi discotecile în Italia, însă doritorii vor trebui să facă dovada statutului lor privind coronavirusul. Cluburile de dans au fost închise multă vreme anul trecut din cauza pandemiei şi au putut fi deschise între timp cu un grad de ocupare redus. Italienii nu trebuie să poarte mască în exterior Turiştii care sosesc în Italia din ţările UE au nevoie fie de un test negativ de coronavirus, fie de dovada vaccinării, fie de dovada recuperării după COVID-19 pentru a intra în ţară, însă dovada statutului este necesară la multe obiective turistice populare, precum muzeele, dar şi la restaurante şi în transportul public. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA În Italia, o ţară cu aproximativ 60 de milioane de locuitori, starea de urgenţă este încă în vigoare, urmând să expire la 31 martie. Cu toate acestea, nu este clar dacă guvernul o va prelungi sau o va lăsa să expire. Dacă se încheie, unele restricţii anticoronavirus şi-ar putea pierde de asemenea valabilitatea. Doar vaccinarea obligatorie împotriva coronavirusului pentru persoanele în vârstă de peste 50 de ani până la mijlocul lunii iunie a acestui an a fost adoptată de guvern.

SUA cer Canadei să deblocheze frontiera (sursă: Facebook/Maureen Haley)
Internațional

SUA cer Canadei să deblocheze frontiera

SUA cer Canadei să deblocheze frontiera. Statele Unite cer Canadei să folosească "puterile federale" pentru a ridica blocajele ridicate la frontiera dintre cele două ţări de convoaiele de camioane care protestează împotriva măsurilor sanitare, au făcut cunoscut joi responsabili de la Casa Albă, notează AFP.Administraţia SUA a oferit "sprijin deplin şi complet" Ministrului canadian al securităţii Interne, au precizat aceştia. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu Casa Albă a făcut cunoscut că mai mulţi miniştri şi înalţi consilieri americani (Securitate Internă, Transporturi) sunt în contact regulat cu omologii lor canadieni şi a asigurat că administraţia Biden este "mobilizată non-stop pentru a pune capăt rapid" unei crize care loveşte industria americană. Preşedintele Joe Biden este informat în mod regulat, potrivit aceleiaşi surse. Pe de altă parte, Casa Albă a informat că a fost avertizată despre organizarea unui "convoi al libertăţii" la Washington, la începutul lunii martie, şi a adăugat că "va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest convoi nu va perturba comerţul sau transporturile şi nu va afecta munca guvernului federal, a forţelor de ordine şi de salvare". SUA cer Canadei să deblocheze frontiera "În prezent, nu avem informaţii potrivit cărora indivizii mobilizaţi ar fi implicaţi în vreo activitate care nu ţine" de libertatea de exprimare, aşa cum este protejată de Constituţie, a subliniat, totuşi, Casa Albă.Trei artere frontaliere dintre Canada şi Statele Unite sunt acum blocate de manifestanţii care contestă măsurile sanitare. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Mai multe uzine ale producătorilor auto Ford, Stellantis şi Toyota din America de Nord au fost nevoite să închidă temporar sau să funcţioneze la capacitate redusă din cauza blocajelor.

Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat (sursă: Facebook/Comitetul Olimpic rus)
Internațional

Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat

Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat. Participarea patinatoarei ruse Kamila Valieva la Jocurile Olimpice de la Beijing este suspendată până la o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), aşteptată înainte de debutul competiţiei individuale feminine, marţea viitoare, după ce favorită la aurul olimpic a fost depistată pozitiv la o substanţă interzisă, informează AFP.Valieva, în vârstă de 15 ani şi neînvinsă până acum la prima sa participare la seniori, a fost depistată pozitiv la trimetazidină la un control antidoping efectuat pe 25 decembrie în cursul Campionatelor Rusiei, de către Agenţia rusă antidopaj (RUSADA), a anunţat, vineri, într-un comunicat ITA (Agenţia Internaţională de Testare), instanţă responsabilă cu controalele antidoping pe durata Jocurilor Olimpice.Trimetazidina, medicament utilizat pentru a trata anginele pectorale, este interzisă de Agenţia Mondială Antidoping (AMA/WADA) din 2014. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la DeveseluNotificată marţi în legătură cu testul său pozitiv, la o zi după victoria echipei Rusiei sub drapelul neutru în competiţia pe echipe de la Beijing, Agenţia antidoping rusă a "suspendat-o provizoriu cu efect imediat" pe Valieva, a explicat ITA într-un comunicat care detaliază derularea evenimentelor. Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat Această suspendare provizorie o priveză pe tânăra patinatoare să participe la orice competiţie, inclusiv Jocurile Olimpice 2022. "Dar sportiva a făcut apel la decizia RUSADA pe 9 februarie şi o nouă audiere a avut loc în aceeaşi zi", adaugă ITA."În seara de 9 februarie, RUSADA a decis să ridice suspendarea provizorie a sportivei, care îi permite astfel să continue să participe la Jocurile Olimpice. Motivarea deciziei urmează a fi comunicată părţilor", mai precizează ITA. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNADar, "întrucât o decizie este necesară înainte de" debutul competiţiei individuale, programată în perioada 15-17 februarie, "CIO îşi va exersa dreptul de a face apel fără să aştepte motivarea deciziei RUSADA", a anunţat ITA.Vârsta Kamilei Valieva, sub 16 ani, face din ea o "persoană protejată", ceea ce implică dispoziţii speciale, confidenţialitate în jurul testului şi sancţiuni potenţial mai blânde, conform reglementării AMA/WADA.Din cauza acestui test pozitiv, ceremonia de acordare a medaliilor în proba pe echipe a concursului de patinaj artistic de la JO 2022 nu a mai avut loc.Valieva, considerată în unanimitate noua ţarină a patinajului artistic, a făcut senzaţie la Beijing reuşind o săritură cvadruplă.Luni, echipa Comitetului Olimpic Rus a cucerit medalia de aur în proba pe echipe, devansând SUA şi Japonia în clasamentul final.

Gabriel Liiceanu a câștigat procesul cu Mihai Gâdea și Antena 3 (sursă: humanitas.ro)
Eveniment

Gabriel Liiceanu a câștigat procesul cu Mihai Gâdea și Antena 3

Gabriel Liiceanu a câștigat procesul cu Mihai Gâdea și Antena 3. Postul de televiziune Antena 3 şi Mihai Gâdea au pierdut procesul cu Gabriel Liiceanu. Părţile pârâte trebuie să îi plătească acestuia 20.000 de euro, daune morale, dar şi alte cheltuieli de judecată în valoare de peste 6.000 de lei, relatează adevarul.ro. Curtea de Apel Bucureşti a dat sentinţa miercuri, dar care nu este una definitivă. Sentinţa executorie poate fi atacată la apel la Curtea de Apel Bucureşti, relatează comisarul.ro. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu ”Obligă pârâţii în solidar la plata către reclamant a sumei de 20.000 de euro cu titlu de daune morale. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate. Obligă intimaţii pârâţi în solidar la plata către apelantul-reclamant a sumei de 6.020 lei, cheltuieli de judecată. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie!”, se arată în sentinţă. Gabriel Liiceanu a câștigat procesul cu Mihai Gâdea și Antena 3 Gabriel Liiceanu este în proces cu Antena 3 şi Mihai Gâdea de la sfârşitul anului 2019. Iniţial, Tribunalul Bucureşti a stabilit ca pârâţii să plătească 1.000 de euro, daune morale. Liiceanu l-a acuzat pe Mihai Gâdea că în timpul emisiunii Sinteza Zilei de pe data de 16 aprilie 2019, a făcut ”acuzaţii mincinoase şi declaraţii denigratoare şi defăimătoare”. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Acesta s-a simţit denigrat după ce Gâdea a susţinut că Liiceanu şi-ar fi bătut soţia gravidă. „Domnu’ Liiceanu, mie mi-ar fi fost foarte ruşine să fiu în locul dumneavoastră pentru relatarea din interviul, cred că din revista Psihologia, a fostei dumneavoastră soţii, ştiţi la ce mă refer… S-o bateţi în luna a nouă… D’asta v-a părăsit, nu?”, a spus Mihai Gâdea în emisiunea Sinteza Zilei.

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina (sursă: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina. Preşedintele american, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească Ucraina "acum" din cauza riscului sporit al unei invazii ruse, avertizând că situaţia ar putea "scăpa rapid de sub control", în pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, transmite AFP. "Lucrurile ar putea scăpa rapid de sub control", a avertizat preşedintele american într-un interviu acordat NBC. Joe Biden a repetat că nu va trimite soldaţi pe teren în Ucraina, nici măcar pentru a evacua americani în cazul unei invazii ruse, pentru că asta ar putea declanşa "un război mondial". "Când americanii şi ruşii încep să tragă unii în alţii, suntem într-o lume foarte diferită", a spus liderul de la Casa Albă. "Cetăţenii americani ar trebui să plece, ar trebui să plece acum. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume", a spus Joe Biden referindu-se la armata rusă. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu Kremlinul este acuzat că pregăteşte o nouă operaţiune militară împotriva Ucrainei, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014. Acuzaţii respinse de Rusia, care susţine că vrea doar să-şi asigure securitatea în faţa ostilităţii Kievului şi NATO. Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina Cu câteva ore înaintea declaraţiilor preşedintelui Joe Biden, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a apelat la China să îi "încurajeze pe ruşi" să facă alegerea corectă în criza ucraineană. "Chinezii şi-au exprimat serioasa îngrijorare în Consiliul de Securitate (la 31 ianuarie) pentru protecţia integrităţii frontierelor şi a suveranităţii statelor. Exact asta fac ruşii - ei ameninţă integritatea unei frontiere", a afirmat diplomata. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA "Ar fi deci extrem de important ca China să transmită acest mesaj" şi îl "încurajez pe omologul meu chinez la New York să-l transmită", a adăugat Linda Thomas-Greenfield. Pe Twitter, omologul său chinez, Zhang Jun, a reacţionat imediat: "Încetaţi să mai sporiţi tensiunile". Serviciile americane de informaţii estimează că Rusia îşi intensifică pregătirile pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei şi că are deja 70% din dispozitivul necesar pentru o astfel de operaţiune, potrivit unor responsabili americani. Moscova a desfăşurat deja 110.000 de soldaţi la frontierele Ucrainei şi ar putea dispune de suficiente capacităţi pentru a lansa o ofensivă în două săptămâni, potrivit acestor oficiali care au informat în ultimele zile membrii Congresului american şi partenerii europeni ai Statelor Unite. Ei au precizat că serviciile americane de informaţii nu au stabilit dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat decizia de a trece la ofensivă, dar că vrea să-şi ofere toate opţiunile posibile, de la invazia parţială a enclavei separatiste din Donbas până la invazia totală.

Zilei Independenţei Naţionale a României  (sursă: presidency.ro)
Eveniment

Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis

Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis și a secretarului general al NATO. Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, a anunţat Administraţia Prezidenţială.Potrivit sursei citate, cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi apoi vor susţine o conferinţă de presă comună. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la DeveseluSecretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, efectuează vizita în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis Elemente de tehnică militară ale detaşamentului SUA, care va purta denumirea Task Force (TF) Cougar, ajung la baza de la Mihail Kogălniceanu. TF Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acţiona cu transportoare blindate Stryker, cărora li se vor adăuga militari cu alte specialităţi din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc.). Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNAPentagonul a transmis săptămâna trecută că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România.

PSD și PNL sunt prietene cu George Simion (sursă: Facebook/Dacian Ciolos)
Politică

PSD și PNL sunt prietene cu George Simion

PSD și PNL sunt prietene cu George Simion, susține Dacian Cioloș. Fostul preşedinte al USR Dacian Cioloş susţine că liderul AUR George Simion este "cel mai bun prieten" al PSD şi PNL, deoarece "diversiunile pe care le creează" sunt "mereu în beneficiul" vechilor partide, inclusiv în criza facturilor."Cetăţenii aşteptau de la Parlament şi de la ministrul Popescu explicaţii despre mărirea facturilor. În schimb, au primit circ şi diversiuni. În loc să fie demis de premierul Ciucă, a câştigat timp cu ajutorul AUR. Întreaga clasă politică este mulţumită de scandalul dintre George Simion şi Virgil Popescu. AUR mai câştigă nişte puncte în radicalizarea unei părţi de electorat, PSD şi PNL scapă să răspundă la întrebările grele, Virgil Popescu a devenit victima extremiştilor şi scapă temporar de criticile îndreptăţite, premierul Ciucă nu are nicio bătaie de cap cu demiterea unui ministru incompetent", a scris Cioloş, joi, pe Facebook. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3El a adăugat că singurii care pierd după această "diversiune" sunt cetăţenii, care nu primesc niciun răspuns la "dezastrul" facturilor la energie. Potrivit lui Dacian Cioloş, "în mod normal, ministrul Popescu ar fi trebuit demis imediat". PSD și PNL sunt prietene cu George Simion În opinia sa, existenţa AUR este "mană cerească" pentru PSD şi PNL. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară"Cele două partide au condus România pentru 30 de ani şi singura lor teamă este apariţia unei forţe politice adânc ancorate în societatea civilă şi direct răspunzătoare cetăţenilor. Mascarada populist-violentă pe care o practică AUR este perfectă pentru PSD şi PNL, pentru că, pe de o parte, distruge orice dorinţă de a intra în politică şi compromite ideea de mişcare de la firul ierbii şi, în acelaşi timp, nu contestă cu nimic statusul politic actual. AUR nu atacă niciodată cu adevărat PSD şi PNL, duşmanii săi fiind USR în politică şi societatea civilă, în general", a transmis Cioloş.Fostul lider al USR a completat că AUR este "folosit" ca să se demonstreze că orice nu e parte a PSD sau PNL este "inutil, compromis şi ridicol".El a afirmat că "parteneriatului dintre PSD şi PNL cu AUR" trebuie să i se opună un parteneriat cu societatea civilă."Este un proiect de sistem prin care se distruge orice opoziţie şi orice legitimitate a unei mişcări din societate. USR are o misiune grea în acest moment, pentru că singura soluţie este un parteneriat solid cu societatea civilă, care trebuie să înţeleagă că nu există altă soluţie pentru transformarea României. Viaţa politică ar trebui să fie vie şi dinamică, să permită accesul la dezbateri şi decizii tuturor cetăţenilor interesaţi şi să nu cultive caste, găşti sau grupuri de interese", a mai transmis Dacian Cioloş.

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic, a declarat joi ministrul apărării britanic, Ben Wallace, care a atras atenţia că acţiunile Kremlinului merg în direcţia greşită, în ciuda eforturilor de a găsi o soluţie diplomatică, potrivit Reuters. Wallace a spus că Marea Britanie deţine informaţii secrete conform cărora Rusia pune la punct planuri pentru aşa-numite operaţiuni fabricate ca pretext de a invada Ucraina, precum şi pentru atacuri cibernetice şi alte activităţi de destabilizare. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic "În ciuda discuţiilor, direcţia în care evoluează situaţia este una greşită", a declarat Wallace la BBC Radio. "Ruşii îşi înmulţesc în continuare batalioanele tactice. Se pregătesc să înceapă în curând un exerciţiu nuclear strategic şi vedem de asemenea activităţi şi în alte zone", a adăugat el. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Într-un interviu separat pentru LBC Radio, Wallace a mai afirmat că în acest moment progresele pentru rezolvarea crizei ucrainene sunt lente şi că există posibilitatea ca Marea Britanie să trimită trupe suplimentare în estul Europei dacă va fi nevoie, pentru a-şi sprijini aliaţii.

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia (sursă: Facebook/US Embassy)
Internațional

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia. Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizând împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse.Retorica franceză despre preocupările 'legitime' ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strânse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.'Polonia adoptă poziţia cea mai hotărâtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia', a insistat săptămâna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul 'să strângă rândurile': 'Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă', a spus el la Berlin. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: 'Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale... Trebuie să rămânem fermi şi uniţi'. Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.'Nu este un secret' că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară'Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă', adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec.'Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei', apreciază Zaborowski.Este şi cazul ţărilor baltice, care - potrivit lui - par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei.Foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.'Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană', explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron pentru vizita la Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, l-a criticat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după vizita acestuia la Kiev și Moscova din această săptămână. Kuleba este de părere că Macron a venit la Moscova și Kiev cu „opinii nu cu propuneri” și a reiterat că în ciuda angajamentului față de acordurile de la Minsk, Ucraina nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri și nici nu va negocia direct cu separatiștii din estul țării, relatează Reuters. „Nu a existat nicio trădare” a lui Macron faţă de Ucraina, a spus şeful diplomaţiei ucrainene, adăugând că chestiunea unei negări a aspiraţiilor euro-atlantice ale Ucrainei nu a fost pusă în discuţie în timpul vizitei preşedintelui francez la Kiev, potrivit digi24. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Ieri a fost o discuţie asupra unor idei, nu o discuţie asupra unor propuneri specifice”, a spus Kuleba despre această vizită, menţionând de asemenea că, dacă „cineva va veni şi va începe să ne impună ceva (...) nu va exista în principiu o astfel de discuţie”, conform Reuters, citat de Agerpres. Venit la Kiev după ce a avut la Moscova o întrevedere cu Vladimir Putin, preşedintele francez a declarat la finalul acestui turneu că atât liderul de la Kremlin cât şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-au exprimat angajamentul faţă de principiile acordurilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei. Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron Citiți și: Întâlnirea dintre Putin și Macron a stârnit un val de glume pe internet. Meme-urile virale cu cei doi lideri stând la o masă de 6 metri. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Ministrul Kuleba a declarat însă că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi, de asemenea, prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate ce compun Donbasul, respectiv Doneţk şi Lugansk. După întrevederea cu Macron, Putin a declarat că unele dintre ideile președintelui Franței vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese. „Unele dintre ideile sale, din propunerile sale (...) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune”, a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă. După ce a adus importante efective militare la graniţa ucraineană, stârnind temeri că ar putea urma o invazie, ceea ce Moscova neagă, aceasta din urmă a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997.

Incidentele antisemite din Marea Britanie sunt la un nivel record (sursă: Pexels.com)
Internațional

Incidentele antisemite din Marea Britanie sunt la un nivel record

Incidentele antisemite din Marea Britanie au ajuns la un nivel record anul trecut, din cauza reacţiilor la intensificarea violenţelor din Israel şi Gaza, a transmis joi un organism consultativ evreiesc, potrivit Reuters. Raportul anual al Community Security Trust (CST), care le oferă consiliere celor aproximativ 280.000 de evrei din Marea Britanie în privinţa securităţii, a descoperit că au existat 2.255 de incidente antisemite raportate în 2021, o creştere de 34% faţă de anul anterior. "Aceste niveluri record de rasism antievreiesc, raportate de comunitatea evreiască la CST şi poliţie, arată cât de greu a fost anul trecut pentru evreii din Marea Britanie", a spus directorul executiv CST, Mark Gardner. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Numărul incidentelor a crescut semnificativ în momentul intensificării conflictului dintre Israel şi militanţii palestinieni, se arată în raport. Incidentele antisemite din Marea Britanie sunt la un nivel record În luna mai a anului trecut, au fost raportate 661 de incidente - cel mai mare număr pentru o singură lună -, iar în iunie s-au înregistrat 210. O treime dintre toate incidentele au fost reprezentate de cuvinte sau imagini legate de chestiunile privind Orientul Mijlociu sau au inclus o motivaţie antisionistă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară CST a precizat de asemenea că s-au raportat 176 de atacuri violente, o creştere de 76% faţă de anul precedent. Raportul detaliază condamnările mai multor persoane pentru infracţiuni antievreieşti, între care un bărbat care a fost trimis la închisoare pentru că a creat un grup neonazist care a încurajat "eradicarea poporului evreu" şi un alt bărbat care a postat pe social media videouri antisemite făcute acasă. "Aceste statistici sunt şocante şi ne reamintesc puternic că antisemitismul nu a fost eradicat", a declarat ministrul de interne, Priti Patel.

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO (sursă: Facebook/NATO)
Internațional

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO. Succesorul norvegianului Jens Stoltenberg la şefia NATO va fi ales pentru summitul de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, iar ţările europene vor să desemneze o femeie, o premieră pentru Alianţa Nord-Atlantică, aceasta fiind condusă doar de bărbaţi de la crearea sa în 1949, relatează AFP."Cursa este deschisă de la anunţul surpriză al lui Jens Stoltenberg din decembrie 2021 că va candida la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei", a afirmat un diplomat european din cadrul NATO."Însă procesul de desemnare este opac", a subliniat el. "Nimeni nu face campanie. În schimb, există numeroase discuţii între aliaţi în privinţa numelor", a explicat el."Candidaţii nu se anunţă înainte de a avea aprobarea Washingtonului. Iar tradiţia spune că ei evită să facă în mod deschis campanie", a confirmat un alt diplomat."Postul revine în mod tradiţional europenilor şi există o aşteptare pentru desemnarea unei femei dintr-un stat membru", a spus el. 21 din cele 30 de ţări din NATO sunt şi membre ale UE. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Nu este câştigat", a precizat totuşi un ministru european, sub acoperirea anonimatului. Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO Mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se termină la 1 octombrie, iar el a anunţat că îşi va prelua funcţia de la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei în jurul datei de 1 decembrie.Cei 13 secretari generali precedenţi au fost bărbaţi: trei britanici, trei olandezi, doi belgieni, un italian, un spaniol, un german, un danez şi un norvegian. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăExistă speculaţii în jurul mai multor nume, însă, la fel ca la Vatican, nimic nu este jucat, iar cei favoriţi să devină papă rămân cel mai adesea cardinali, comentează AFP.În vârstă de 47 de ani, Sophie Wilmes, ministrul de externe belgian şi fost premier, este considerată "o candidată credibilă"."Ea are avantajul că vine dintr-o ţară fondatoare, care este şi membră a UE, aliat şi partener de încredere, în timp ce ultimii doi predecesori au fost foarte reticenţi în privinţa apărării europene", a spus diplomatul european.Jens Stoltenberg este din Norvegia, ţară din afara UE, iar predecesorul său, Anders Fogh Rasmussen, era din Danemarca, o ţară membră a UE, dar care refuză să participe la Politica externă şi de securitate comună.Sophie Wilmes nu a dorit să facă niciun comentariu, iar mai mulţi miniştri care s-au întâlnit cu ea în ultimele zile au declarat pentru AFP că nu şi-a exprimat intenţiile. Un compromis mai bun "Numeroase ţări, şi nu doar Franţa, consideră că viitorul secretar general trebuie să găsească un compromis mai bun cu NATO în privinţa rolului UE în materie de apărare, cu atât mai mult cu cât americanii nu se opun", a subliniat un fost oficial al Alianţei, sub acoperirea anonimatului.A fost avansat de asemenea şi numele fostului ministru german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer (59 de ani), dar "ea nu are nicio şansă, deoarece nu ar fi susţinută de guvernul său", au afirmat doi oficiali europeni.O candidatură britanică ar avea la rândul său "puţine şanse de a fi acceptată, după retragerea Marii Britanii din UE", au adăugat ei.Iar o candidatură franceză ar avea dificultăţi să obţină aprobarea Turciei, din cauza relaţiilor dificile dintre cele două ţări, au subliniat oficialii europeni citaţi.În schimb, desemnarea unei femei din Est ca secretar general al NATO este posibilă."Există mai multe candidate, în special fosta preşedintă a Estoniei" Kersti Kaljulaid, în vârstă de 52 de ani, a explicat diplomatul european.Numele fostei preşedinte a Lituaniei, Dalia Grybauskaite (65 de ani), este de asemenea menţionat.Desemnarea şefului NATO se face prin consens în cadrul Consiliului Atlantic, instanţă care îi reuneşte pe ambasadorii celor 30 de state membre."Însă, până la urmă, Washingtonul decide întotdeauna", a recunoscut ministrul european.

Dosar penal pentru plagierea tezei de doctorat (sursă: Facebook/Nicolae Ciucă)
Eveniment

Dosar penal pentru plagierea tezei de doctorat

Dosar penal pentru plagierea tezei de doctorat. Parchetul General a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări in rem, ca urmare a unei plângeri în care se reclamă faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.Informaţia a fost confirmată de procurorul Alexandru Ionescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului General, care a precizat că plângerea a fost depusă la sfârşitul lunii ianuarie, dosarul fiind constituit la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.Potrivit unui articol publicat de PressOne, care citează surse, procurorii au ridicat în acest caz documente de la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", inclusiv teza de doctorat a premierului. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Jurnalista Emilia Şercan de la PressOne a publicat, pe 18 ianuarie, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul "Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale", susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I". Dosar penal pentru plagierea tezei de doctorat Emilia Şercan afirmă că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăUlterior, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" a anunţat că a demarat verificări în legătură cu respectarea standardelor de calitate şi de etică universitară a tezei de doctorat întocmită de Nicolae Ciucă.De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002)."În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică. Acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect şi profesionist utilizată. Sintagme şi formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen "pilon de stabilitate" etc.) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil - precum geopolitica - unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate", a afirmat Ciucă.

Declinul democraţiei a continuat la nivel global (sursă: Pexels.com)
Internațional

Declinul democraţiei a continuat la nivel global

Declinul democraţiei a continuat la nivel global în anul 2021, potrivit Indexului Democraţiei realizat de Economist Intelligence Unit, transmite joi dpa.Conform studiului întocmit anual de grupul The Economist, 45,7% dintre locuitorii planetei trăiau într-o formă de democraţie în 2021, comparativ cu 49,4% în 2020.Totuşi, numai 6,4% trăiau într-o 'democraţie deplină', în uşor regres faţă de anul anterior (6,8%).Conform studiului, mai mult de o treime din populaţie - 37,1% - trăia anul trecut sub o dictatură, ceea ce constituie o creştere uşoară comparativ cu 2020. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3De altfel, proporţia de state autoritariste a crescut constant în ultimii ani. Declinul democraţiei a continuat la nivel global Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăDouă mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.Spania a fost coborâtă la gradul de 'democraţie deficientă' în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor. China, bogăție fără democrație Marea Britanie, deşi rămâne o 'democraţie deplină', a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China.Intitulat chiar 'Provocarea China', el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit 'mai puţin liberă', fiind clasificată în raportul EIU drept un 'regim autoritar'.Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră