sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1988 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Manevre de amploare ale armatei ruse

Manevre de amploare ale armatei ruse, în Belarus. Armatele rusă şi belarusă au dat startul joi unor manevre militare pe teritoriul Belarus, sub numele de cod ''Hotărârea aliată - 2022", preconizate să dureze zece zile, a indicat Moscova, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP, Interfax şi EFE.'La 10 februarie, exerciţiile militare comune "Hotărârea aliată - 2022" au început în poligoane ale forţelor armate belaruse în cadrul inspecţiei forţelor de reacţie ale Uniunii statale Rusia-Belarus", se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării rus.'Exerciţiile se desfăşoară cu scopul pregătirii opririi şi respingerii unei agresiuni externe în cadrul unei operaţiuni defensive', indică ministerul, care subliniază că de asemenea aplicaţiile au ca obiectiv exersarea unor măsuri de combatere a terorismului şi de apărare a intereselor Uniunii statale Rusia-Belarus.Manevrele se desfăşoară pe cinci poligoane, patru baze aeriene şi 'diferite situri' în Belarus, în special în regiunea Brest, la frontiera cu Ucraina, conform textului. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Minskul şi Moscova nu au precizat numărul soldaţilor şi al echipamentelor implicate în aceste manevre, dar Occidentul estimează că 30.000 de militari ruşi au fost desfăşuraţi în Belarus, potrivit AFP. Manevre de amploare ale armatei ruse La aceste exerciţii, potrivit instituţiei de apărare ruse, participă unităţi şi structuri ale Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, care într-un timp foarte scurt au executat o relocare la o distanţă de 10.000 de km, precum şi forţe ale armatei belaruse. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăMinisterul Apărării rus menţionează că în cadrul acestor relocări ale efectivelor ruse pe teritoriul belarus au fost evaluate capacităţile infrastructurii de transport din Belarus pentru asigurarea transportării de trupe şi echipamente.Autorităţile militare ruse au comunicat anterior relocarea în Belarus a unor sisteme antiaeriene S-400 Triumf, divizioane antiaeriene Panţîr-S din Extremul Orient, precum şi a unor avioane de vânătoare Su-35 şi de atac Su-25SM.Aceste exerciţii sunt percepute de Kiev şi Occident drept un mijloc de presiune din partea Moscovei, care a comasat din noiembrie 2021 peste 100.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina. Șeful de Stat Major, la manevre Cu o zi înainte, în Belarus a sosit şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, 'pentru verificarea gradului de pregătire a formaţiunilor şi unităţilor pentru participarea la manevrele comune'.Rusia este acuzată de pregătirea unei noi operaţiuni militare împotriva Ucrainei, acuzaţii respinse de Kremlin, care susţine, dimpotrivă, că doreşte să-şi asigure securitatea în faţa comportamentului Kievului şi NATO, pe care îl consideră ostil.Aceste tensiuni au declanşat în iarnă o serie de schimburi diplomatice între Moscova şi capitalele occidentale în încercarea de a dezamorsa criza. Preşedintele francez Emmanuel Macron a efectuat, de exemplu, o vizită luni la Moscova, iar a doua zi s-a deplasat la Kiev.Joi, ministrul de externe britanic, Liz Truss, urmează să se întâlnească pentru convorbiri la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Manevre de amploare ale armatei ruse (sursă: mil.ru)
Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an (sursă: mid.ru)
Internațional

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie (sursă: Pexels.com)
Internațional

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie. Tot mai multe state anunță planuri pentru relaxarea restricțiilor, după doi ani de pandemie, potrivit digi24. Italia, primul focar european, a anunțat că masca de protecție nu va mai fi obligatorie afară. O măsură similară a fost anunțată și în Spania, în timp ce statele nordice au adoptat planuri în etape. Danemarca și Marea Britanie sunt țările de pe continent care au renunțat aproape integral la restricții. Autorităţile sanitare italiene intenţionează să ridice din 11 februarie obligaţia purtării măştii în exterior. Cu toate acestea, italienilor li se va cere în continuare să aibă măşti la ei şi să le poarte, mai ales în mulţimi, a spus el. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Obligativitatea purtării măştii încă se aplică în interior, în cadrul unui regulament ce urmează să rămână în vigoare până la 31 martie cel mai devreme. Starea de urgenţă în Italia legată de pandemie este de asemenea în vigoare până la această dată. În Italia, numărul cazurilor a scăzut semnificativ în ultimele zile. Oficialii au înregistrat marţi aproape 102.000 de noi infecţii, în scădere de la un nivel de două ori mai mare cu doar trei săptămâni în urmă. Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie Portul măştilor de protecţie în aer liber nu va mai fi obligatoriu în Spania, începând din 15 februarie. Se va pune astfel capăt măsurii referitoare la măşti, care a fost reintrodusă în 22 decembrie 2021, din cauza valului de infectări provocate de varianta Omicron. În unele regiuni, certificatul COVID-19 nu mai este obligatoriu. Cluburile rămân însă închise. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Începând de joi, 27 ianuarie, purtarea măştii nu mai este obligatorie, telemunca nu mai este recomandată oficial, iar pentru accesul în cluburi sau la anumite mari întruniri nu mai este necesar un certificat sanitar. Carantina este însă obligatorie pentru persoanele confirmate ca având virusul. Nu se va mai prelungi regula ce impune izolarea persoanelor cu test pozitiv la coronavirus, atunci când măsura va expira la 24 martie, însă decizia ar putea fi chiar devansată. Toţi călătorii care au certificat european valabil nu mai sunt obligaţi să efectueze un test PCR pentru intrarea în Grecia. În această măsură, convenită la nivel european, se încadrează doar persoanele care s-au vaccinat, iar celelalte nevaccinate vor trebui să prezinte un test negativ când vor trece graniţa. Completarea PLF este obligatorie, iar la graniță se fac teste aleatorii. Pentru persoanele confirmate pozitiv, este obligatorie izolarea timp de cinci zile. Teste negative la locul de muncă Toate persoanele care nu au făcut a treia doză de vaccin anti-COVID-19 vor trebui să prezinte un test negativ la locul de muncă. Aceste persoane nu vor putea de asemenea să intre în magazine, restaurante şi locuri de agrement, precum şi în majoritatea instituţiilor publice, având în vedere că cei nevaccinaţi nu au acces decât în supermarketuri sau în farmacii. Numărul mare de contagieri, al persoanelor intubate şi al deceselor face ca Grecia să nu fie încă în măsură să ridice mai multe restricţii, cum au făcut alte ţări europene.În actuala situaţie, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a decis să flexibilizeze doar ora de închidere a restaurantelor şi a barurilor, care nu mai sunt obligate să închidă la miezul nopţii şi să le permită să difuzeze muzică.

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare  (sursă: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare în cazul unui conflict. Marea Britanie este pregătită să desfăşoare 1.000 de soldaţi suplimentari în cazul unei "crize umanitare" legată de tensiunile din Ucraina, a anunţat miercuri seară premierul britanic Boris Johnson, care se deplasează joi la Bruxelles şi Varşovia, notează AFP."Alianţa trebuie să traseze linii în zăpadă şi să fie clară asupra faptului că există anumite principii asupra cărora nu vom face compromisuri", a declarat liderul britanic într-un comunicat, citând "securitatea fiecărui aliat (în cadrul) NATO şi dreptul oricărei democraţii europene să aspire la aderarea la NATO". Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3A interzice Ucrainei să adere la Alianţă este una din principalele cerinţe în domeniul securităţii ale preşedintelui rus,Vladimir Putin în actuala criză, în care Occidentul acuză Moscova că se pregăteşte să invadeze această ţară. Londra e gata să sprijine eforturile umanitare În cursul vizitei sale, Boris Johnson urmează să se întâlnească la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apoi cu preşedintele polonez, Andrzej Duda, şi cu premierul Mateusz Morawiecki la Varşovia.Boris Johnson a anunţat că 1.000 de soldaţi britanici suplimentari vor fi pregătiţi să sprijine NATO şi aliaţii în cazul unei "crize umanitare", potrivit Downing Street. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăPropunerea britanică de întărire a apărării NATO include în special dublarea numărului de trupe britanice din Estonia (circa 900 de soldaţi în prezent în acest stat baltic), desfăşurarea de avioane de luptă în sudul Europei şi trimiterea a două nave în estul Mediteranei.Londra subliniază că orice incursiune a Rusiei în Ucraina ar duce la un "dezastru umanitar" care ar antrena probabil deplasări forţate de populaţii la frontierele Europei, mai ales către ţări precum Lituania şi Polonia.Marea Britanie a anunţat săptămâna aceasta că va suplimenta cu 350 de militari contingentul său de o sută de soldaţi deja prezenţi în Polonia.Boris Johnson, care a vizitat Kievul în această săptămână, a spus la adresa Moscovei: "Ceea ce trebuie să vedem este o diplomaţie reală, nu o diplomaţie coercitivă".Şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, a sosit miercuri în capitala Rusiei pentru a se întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, şi pentru a încuraja "puternic" Rusia să se angajeze pe calea diplomatică.Ministerul rus de Externe a răspuns cerând o "schimbare de ton" din partea britanică, fără de care "orice interacţiune productivă este imposibilă, fie că se rezolvă probleme bilaterale sau internaţionale".

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate (sursă: Facebook/Nicolae Ciucă)
Eveniment

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate. Măsurile diplomatice şi cele de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul NATO dau siguranţa că, indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, referindu-se la situaţia creată între Ucraina şi Federaţia Rusă. El a fost întrebat într-un interviu acordat Antena 3 cum vede situaţia de securitate pe Flancul de est al NATO şi dacă la graniţa românească ar putea ajunge forţe ale Federaţiei Ruse care au invadat Ucraina. "Putem să vedem cât se poate de clar că există o creştere a dispozitivului militar al Federaţiei Ruse, atât la graniţa de est a Ucrainei, cât şi în peninsula Crimeea şi în Belarus. Este, de asemenea, foarte clar că toate aceste dispozitive nu fac parte din scenariile normale ale exerciţiilor militare. Şi, de altfel, discuţiile care au fost publice până în momentul de faţă, solicitările care au fost publice, ne lasă să înţelegem că dispozitivul militar este pregătit pentru ceva anume. Totuşi, consider că diplomaţia şi soluţia diplomatică în continuare trebuie să prevaleze unei soluţii militare. Am văzut că s-au făcut eforturi internaţionale deosebite şi se caută soluţii astfel încât această acţiune militară să nu se producă. În ceea ce priveşte situaţia în care ne găsim, cred că este foarte important să subliniem faptul că atât timp cât suntem o ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, garanţiile de securitate, umbrela de securitate, cum am văzut că se foloseşte foarte des în prezentarea situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, constituie, într-adevăr, un element de siguranţă pentru ceea ce înseamnă apărarea noastră ca ţară şi apărarea noastră în interiorul Alianţei Nord-Atlantice", a răspuns Nicolae Ciucă. El a subliniat şi rolul României ca ţară membru al Uniunii Europene. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 "Nu aş exclude de aici rolul nostru ca ţară membră a Uniunii Europene, pentru că, în ansamblul acesta al eforturilor diplomatice, am putut să observăm implicarea liderilor europeni. Nu mai târziu de luni am putut să vedem vizita şi demersul preşedintelui Macron la Moscova, demers care se constituie într-un efort de a continua găsirea unei soluţii diplomatice", a adăugat premierul Ciucă. România e pregătită să facă față provocărilor de securitate Întrebat dacă este îngrijorat de situaţia din regiune, acesta a spus că există o îngrijorare la nivel internaţional. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară "Îngrijorările nu sunt doar la nivel personal, putem să observăm că toată lumea este îngrijorată şi se caută soluţii, astfel încât, pe de-o parte, să nu existe acel moment în care acţiunea militară se declanşează. Pe de altă parte, am putut să observăm soluţiile de garantare a securităţii, am putut să vedem şi am salutat şi salutăm încă o dată decizia Statelor Unite de a trimite un detaşament de 1.000 de militari pe flancul estic, pe teritoriul României. Este o măsură de asigurare suplimentară, atât în baza parteneriatului strategic pe care noi îl avem cu Statele Unite, cât şi în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, este foarte binevenită oferta Franţei de a asigura o structură militară pentru naţiunea cadru, a unei capabilităţi militare NATO care, de asemenea, să fie desfăşurată în România. Ca atare, putem să vorbim, pe de o parte, de măsurile diplomatice şi pe de altă parte, de măsurile de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce, pentru mine, ca fost militar - şi vreau să transmit acest mesaj şi populaţiei - reprezintă măsuri de securitate care, sigur, nu trebuie să ne liniştească întrutotul. Există, în schimb, măsuri care vin şi dau siguranţa că indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate", a mai declarat premierul Nicolae Ciucă.

Sindicaliștii din administrația publică fac grevă japoneză (sursă: Facebook/FNSA )
Eveniment

Sindicaliștii din administrația publică fac grevă japoneză

Sindicaliștii din administrația publică fac grevă japoneză. Angajaţii din administraţia publică membri ai sindicatelor afiliate Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) intră joi în grevă japoneză, potrivit unui comunicat remis miercuri de CNS Cartel ALFA. În timpul acţiunii de protest, salariaţii din administraţia publică membri de sindicat îşi vor desfăşura activitatea în condiţii normale, fără întreruperea programului de lucru, însă vor purta banderolă albă sau vor posta pe uşa biroului, în semn de protest, anunţul care conţine revendicările sindicale. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Organizaţia sindicală solicită Guvernului în primul rând aplicarea imediată, în integralitate, a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin revocarea măsurii de îngheţare a salariilor/veniturilor din sectorul bugetar pentru anul 2022, inclusiv indemnizaţiile demnitarilor din administraţia publică locală. Sindicaliștii din administrația publică fac grevă japoneză Cea de-a doua revendicare a FNSA este modificarea Art. 11 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 în ceea ce priveşte raportarea totalităţii veniturilor salariaţilor din administraţia publică locală la indemnizaţia viceprimarilor/vicepreşedinţilor consiliilor judeţene. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară În acest sens, Federaţia solicită demararea discuţiilor şi negocierilor în vederea fie a înlocuirii sintagmei ''venituri" cu ''salariul de bază/încadrare", fie a excluderii unor categorii de drepturi salariale, cum ar fi indemnizaţia de hrană, indemnizaţia de vacanţă/vouchere de vacanţă, majorări salariale din fonduri europene, spor de condiţii de muncă, de la limita impusă. Acţiunea de joi de intrare în grevă japoneză face parte din programul de acţiuni de protest stabilite de către Biroul executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie.

Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin (sursă: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin

Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin, în consversațiile private. În discuţiile sale private, preşedintele american Joe Biden se referă la lideri străini mai puţin oficial, pe care îi caracterizează într-o manieră colocvială, ca de exemplu pe preşedintele rus Vladimir Putin, pe care îl consideră 'tipul cu arme nucleare şi fără prieteni', sau pe cancelarul german Olaf Scholz, care nu este Angela Merkel, a dezvăluit marţi postul de ştiri american NBC News, care citează persoane care l-au auzit folosind aceste descrieri în timpul unor întâlniri cu uşile închise. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Tot conform surselor citate, premierul britanic Boris Johnson este un impulsiv, iar preşedintele francez Emmanuel Macron vrea să fie un nou Charles de Gaulle. Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin Întrebată despre presupusele comentarii ale preşedintelui american despre liderii menţionaţi, Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Naţională al SUA, a replicat: ''Această bârfă anonimă nu seamănă în niciun fel cu ceea ce spune sau gândeşte preşedintele despre omologii săi, pe care îi respectă şi îi preţuieşte''. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În acest context, portalul rusesc RBC, care a preluat miercuri articolul NBC, aminteşte că într-un interviu pentru ABC News, în martie trecut, Biden a fost întrebat dacă îl consideră pe Putin un ''ucigaş''. ''Mmm, da. Cred că este'', a răspuns atunci Joe Biden, care se confruntă în prezent cu una dintre provocările majore apărute pe plan extern de la preluarea mandatului: ameninţarea Rusiei de a invada Ucraina.

Dan Barna îl laudă pe Cătălin Drulă (sursă: Facebook/Catalin Drula)
Politică

Dan Barna îl laudă pe Cătălin Drulă

Dan Barna îl laudă pe Cătălin Drulă, liderul interimar al USR. Cătălin Drulă ar fi un candidat "foarte bun" pentru funcţia de preşedinte al USR, a afirmat miercuri Dan Barna, vicepreşedinte al formaţiunii. Precizarea a fost făcută într-o conferinţă de presă, la Parlament, Dan Barna fiind întrebat dacă Drulă, în prezent preşedinte interimar al USR, ar trebui să candideze la următorul congres pentru a obţine şefia partidului. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Dan Barna îl laudă pe Cătălin Drulă "Eu cred că ar fi un candidat foarte bun", a răspuns Dan Barna. Potrivit acestuia, este "regretabil" faptul că Dacian Cioloş şi-a dat demisia de la şefia USR. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni "Avem un statut foarte clar, avem un preşedinte interimar, îl susţinem cu toţii. Cătălin Drulă duce partidul mai departe în momentul acesta. Fiecare, în momentul în care primeşte o încredere din partea colegilor, trebuie să o ducă mai departe sau să facă un pas în spate. Asta s-a întâmplat. E regretabil. Nu aveam nevoie de situaţia asta", a precizat el.

Moscova e deranjată de retorica Londrei (sursă: kremlin.ru)
Eveniment

Moscova e deranjată de retorica Londrei

Moscova e deranjată de retorica Londrei. Rusia a recomandat miercuri Regatului Unit să renunţe la retorica sa cu privire la sancţiuni atunci când miniştrii săi de externe şi apărării se vor deplasa la Moscova pentru discuţii pe fondul tensiunilor legate de Ucraina, altfel, există marea probabilitate ca întâlnirile celor doi în capitala rusă să fie scurte, relatează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)Ministrul apărării, Ben Wallace, şi titulara de la externe, Liz Truss, urmează să facă joi o vizită la Moscova în contextul situaţiei tensionate create de concentrarea de trupe ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina, ceea ce a amplificat temerile că Moscova ar pregăti un atac asupra ţării vecine. Moscova e deranjată de retorica Londrei Rusia, care a prezentat Occidentului o listă amplă cu cereri de garanţii de securitate, inclusiv un veto oficial faţă de aderarea Ucrainei la NATO, neagă orice plan de acest gen. Guvernele occidentale au ameninţat Moscova cu sancţiuni severe în cazul unei invazii. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniMoscova este interesată de discuţii în măsura în care Regatul Unit are într-adevăr propuneri constructive de făcut ca răspuns la cererile de securitate ale Rusiei, a declarat miercuri ambasadorul rus la Londra, Andrei Kelin, citat de agenţia de presă rusă TASS.'Dacă vin în Rusia să ne ameninţe din nou cu sancţiuni, atunci este un lucru inutil: citim totul, vedem totul, ştim şi auzim. În acest caz, dialogul şi convorbirile de la Moscova vor fi probabil destul de scurte', a transmis diplomatul rus într-un mesaj pe contul său de Twitter.

Un deputat AUR l-a jignit pe reprezentantul minorității germane (sursă: Facebook/camera Deputaților)
Politică

Un deputat AUR l-a jignit pe reprezentantul minorității germane

Un deputat AUR l-a jignit pe reprezentantul minorității germane. Deputaţii PSD, PNL, UDMR şi USR au condamnat, miercuri, în plenul Camerei, incidentul în care deputatul AUR Ciprian Titi Stoica l-a numit "nazist" pe reprezentantului minorităţilor naţionale Ovidiu Ganţ. "Grupul Partidul Social Democrat condamnă cu tărie asemenea manifestări şi asemenea ieşire din partea colegilor noştri de la alte grupuri parlamentare. Dacă ne uităm un pic în urmă, vedem că domnul colegul nostru nu este la prima abatere de acest gen, chiar şi prin manifestările pe care le-a arătat în plenul Camerei Deputaţilor, a arătat că nu respectă codul de conduită al Parlamentului, al Camerei Deputaţilor şi cred că trebuie să luăm măsuri în ceea ce-l priveşte", a declarat deputatul PSD Eugen Bejinariu, precizând că Ovidiu Ganţ spune adevărul. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Deputatul USR Dan Barna a afirmat la rândul său că USR cere autorităţilor să intervină în această situaţie. "Sunt două aspecte: primul - condamnăm vehement şi cerem autorităţilor să intervină foarte ferm la acţiunea de etichetare nefericită de care a avut parte colegul nostru, domnul deputat Ganţ. Suntem onoraţi să lucrăm cu dânsul şi orice etichetare din sfera fascistă şi celelalte lucruri pe care cei de la AUR le folosesc în mod repetat trebuie sancţionate, pentru că sunt infracţiuni conform legilor statului român", a spus Barna. Un deputat AUR l-a jignit pe reprezentantul minorității germane Barna a adăugat că USR este împotriva modificării regulamentului în privinţa eliminării transparenţei dezbaterilor din Cameră. "Al doilea - referitor la modificarea regulamentului: suntem de acord că trebuie să modificăm regulamentul pentru a bloca orice manifestare violentă, aşa cum am avut în aceste zile şi care nu mai trebuie să se repete. Însă ideea că, profitând de acest lucru, exact aşa cum a fost îngropată moţiunea pentru energie, pe care cetăţenii o aşteptau, profitând de violenţa domnului Simion, se încearcă punerea unui căluş în gura Opoziţiei. Ideea că filmările se fac doar din zona grupului şi, dacă faci o filmare pe hol la un abuz, brusc este în afara regulamentului, nu poate fi acceptată. Transparenţa în acest Parlament a fost adusă de USR şi USR nu va susţine nicio frână şi nicio piedică care se încearcă să fie pusă în regulamentul actual al Camerei Deputaţilor", a menţionat Barna. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Deputatul PNL Gabriel Andronache a afirmat că şi grupul liberalilor condamnă o asemenea atitudine şi consideră că sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni. "Condamnăm - grupul parlamentar PNL - o astfel de atitudine faţă de această situaţie. Considerăm că sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare şi, în mod evident, organele competente trebuie să se sesizeze cu privire la această situaţie", a subliniat Andronache. Deputatul UDMR Csomo Botond a spus că termenul de "nazist" a fost folosit în 'epoca de aur'. "Condamnăm cu fermitate afirmaţiile tovarăşului 'aurar'. Dânsul s-a întors în 'epoca de aur' pe plan mental, tot grupul s-a întors în 'epoca de aur' pe mental. În 'epoca de aur' s-a folosit termenul 'nazist' în acest mod abuziv. Pe de altă parte, mă tem că tovarăşul 'aurar' are şi anumite abilităţi intelectuale reduse şi poate nu înţelege termenul", a declarat Csomo Botond. Miercuri, deputatul minorităţilor naţionale Ovidiu Ganţ a declarat că Ciprian Titi Stoica de la AUR l-a numit "nazist", context în care a solicitat Parchetului General să se autosesizeze. Deputatul AUR Ciprian Titi Stoica a respins acuzaţiile lui Ovidiu Ganţ, susţinând că el a catalogat "naziste" metodele folosite în Comisia de regulament şi că poate să demonstreze acest lucru pentru că "este totul filmat". Comisia pentru regulament s-a întrunit miercuri dimineaţă pentru raportul privind propunerile de modificare a regulamentului Camerei, în urma incidentului în care ministrul Energiei, Virgil Popescu, a fost bruscat în plen de deputatul AUR George Simion.

USR Brașov a dat bani de chirie partenerei primarului Coliban (sursă: Facebook/USR Brasov)
Eveniment

USR Brașov a dat bani de chirie partenerei primarului Coliban

USR Brașov a dat bani de chirie partenerei primarului Coliban. USR Braşov a plătit timp de un an de zile chirie pentru sediul organizaţiei judeţene către Camelia Clem, partenera de viaţă a primarului din Braşov, Allen Coliban, potrivit unui comunicat de presă transmis marţi de conducerea filialei, citat de Digi24. Comunicatul USR Brașov vine în urma unor discuții interne care au ajuns în presă. Potrivit comunicatului, USR Brașov a ajuns să stea în chirie într-un sediu deținut de concubina lui Allen Coliban după ce mai multe încercări de găsire a unui spațiu au eșuat, relatează ziare.com. „Ca urmare a lipsei unui răspuns din partea autorităților locale sau a RIAL, necesitatea unui sediu fiind evidentă, filiala Județeană USR Brașov a încheiat, la începutul anului 2017, un prim contract de închiriere pentru sediul filialei și birourile parlamentare, în Centrul Civic. Din luna septembrie 2017, partidul nostru fiind în continuare privat de un drept legal al partidelor parlamentare, a fost încheiat contractul de închiriere pentru sediul din Bd. 15 noiembrie. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) USR Brașov a dat bani de chirie partenerei primarului Coliban Plata chiriei a fost suportată, în tot acest timp, de Biroul Județean al Filialei USR Brașov, prin contribuția membrilor, și de către birourile parlamentare ale deputatului Tudor Benga și senatorului Allen Coliban. Ulterior alegerilor locale și naționale din anul 2020, Allen Coliban și-a închis biroul parlamentar, devenind primar, iar deputatul Andrei Miftode, deputatul Victor Ilie și senatorul Irineu Darău și-au deschis birouri parlamentare, contribuind la rândul lor la plata chiriei”, a transmis USR Brașov. Potrivit comunicatului, în cursul anului 2019 proprietarii spațiului au anunțat că vor să vândă spațiul. „Dat fiind că Primăria Municipiului Brașov sau RIAL nu puseseră la dispoziție nicio soluție de sediu pentru filiala noastră, Camelia Clem a venit atunci cu propunerea de a cumpăra imobilul, cu tot cu sarcinile contractuale existente. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În urma consultărilor cu membrii filialei, soluția a fost acceptată de forurile de conducere ale partidului. În octombrie 2019, Camelia Clem devine proprietar asupra imobilului, preluând drept obligație contractul de închiriere, cu același beneficiar, respectiv fostul proprietar, până la 1 ianuarie 2021, data predării în stăpânire prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare”, a mai transmis USR, potrivit căruia „afirmația potrivit căreia biroul parlamentar al senatorului Allen Coliban ar fi contribuit în vreun fel la plata chiriei din fondurile forfetare, beneficiar fiind Camelia Clem, este o informație falsă”.

Sunt 176 de decese și un număr de 27.346 de cazuri noi (sursă: pexels.com)
Justiție

Sunt 176 de decese și un număr de 27.346 de cazuri noi

Sunt 176 de decese și un număr de 27.346 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 , a informat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS). "Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 9 februarie 2022, ora 10,00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 27.346 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 176 decese, dintre care cinci anterioare intervalului de referinţă", precizează GCS. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Cel mai mare număr de cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei în România - 40.018 - s-a înregistrat pe 1 februarie. Sunt 176 de decese și un număr de 27.346 de cazuri noi Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este, miercuri, de 35,31 cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Aceasta este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrată până acum în Capitală. În ziua precedentă, incidenţa a fost de 34,29 cazuri la mia de locuitori. Rata de incidenţă COVID-19 a crescut accentuat de la începutul acestui an. La 1 ianuarie era de 0,72 cazuri la mia de locuitori.

Deputații nu mai pot face live pe Facebook prin sala de plen (sursă: Facebook/Camera Deputaților)
Politică

Deputații nu mai pot face live pe Facebook prin sala de plen

Deputații nu mai pot face live pe Facebook prin sala de plen. Transmisiile live din plenul Camerei Deputaţilor vor fi permise numai din perimetrul arondat grupului parlamentar respectiv, a decis, miercuri, Comisia pentru regulament, care a discutat proiectul de modificare a regulamentului forului legislativ."Live-urile vor fi permise şi de acum înainte, numai că acela care face live-uri trebuie să stea în perimetrul arondat grupului respectiv. Deci, noi n-avem probleme cu transparenţa, dar (...) unii parlametari n-au altceva de făcut în plenul Parlamentului, în loc să se ocupe de problemele reale ale României, şi mergeau cu telefonul în nasul colegilor şi era destul de deranjant. Şi, atunci, am ajuns la această concluzie - nu trebuie să interzicem live-urile, oricine poate să facă live din plenul Camerei Deputaţilor, dar să o facă din banca lui", a precizat liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, la finalul şedinţei comisiei.Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului miercuri.Transmisiile live vor rămâne în continuare interzise în şedinţele Biroului permanent şi, dacă acestea vor fi făcute, vor exista sancţiuni. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)"Liderul AUR se simte deasupra legii. (...) Sper că se vor linişti şi vor respecta regulile de bun simţ. Din păcate, se comportă într-un stil golănesc, dar să sperăm că, după aceste modificări aduse regulamentului, situaţia se va ameliora", a spus Csoma Botond, care a adăugat că George Simion este pasibil de amenzi succesive şi alte sancţiuni. Deputații nu mai pot face live pe Facebook prin sala de plen Pentru comportament agresiv al parlamentarilor, în proiectul propus se prevede că, la cererea preşedintelui de şedinţă şi cu acordul majorităţii liderilor, "o majoritate ponderată", deputatul turbulent poate fi eliminat din sală, a explicat parlamentarul UDMR. "Şi putem cere ajutorul Direcţiei Afacerilor Interne ca parlamentarul respectiv să fie eliminat din sala respectivă pentru ca lucrările Parlamentului să poată continua", a completat el. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniO altă modificare a regulamentului vizează interzicerea afişării de bannere în plenul Camerei Deputaţilor, "pentru că se blochează activitatea". "Dacă cineva vrea să afişeze bannere poate să o facă în alt loc, nu în plenul Camerei Deputaţilor. Totuşi trebuie să lucrăm în mod serios", a arătat Csoma Botond.Comisia pentru regulament a discutat miercuri dimineaţa un proiect de modificare a regulamentului. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a luat act, marţi seara, de un proiect propus de PNL, PSD, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale. Proiectul iniţial prevede interzicerea transmiterii în direct sau înregistrarea de către deputaţi sau alte persoane a şedinţelor de plen, de Birou permanent, de comitet al liderilor sau de comisii. Proiectul prevede, de asemenea, că se interzice parlamentarilor utilizarea violenţei fizice, a injuriilor sau invectivelor la adresa unui coleg.

Compania City Insurance va fi dizolvată (sursă: Facebook/Tribunalul București)
Eveniment

Compania City Insurance va fi dizolvată

Compania City Insurance va fi dizolvată, a decis Justiția. Tribunalul Bucureşti a admis, miercuri, cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind deschiderea procedurii de faliment a City Insurance, compania de asigurări urmând să fie dizolvată. "Admite cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi, în temeiul art.250 raportat la art.262 din Legea nr. 85/2014 privindprocedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, dispune deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei Societatea de Asigurare City Insurance SA. (…) În temeiul art.255 rap la art.145 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridică administratorilor societăţii de asigurare/reasigurare debitoare dreptul de a reprezenta societatea, de a administra bunurile acesteia şi de a dispune de ele", se arată în decizia instanţei. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Tribunalul a numit lichidator judiciar provizoriu pe CITR Filiala Cluj SPRL, cu o remuneraţie de 10.000 lei din averea City Insurance. Compania City Insurance va fi dizolvată Potrivit deciziei judecătorilor, în baza art. 253 din Legea nr. 85/2014 se interzice, sub sancţiunea nulităţii, acţionarilor semnificativi ai societăţii de asigurare/reasigurare City Insurance sau persoanelor care au deţinut funcţii de conducere să înstrăineze acţiunile deţinute la societatea de asigurare/reasigurare debitoare, fără avizul prealabil al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi fără aprobarea judecătorului-sindic. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În plus, în temeiul art. 253 alin. 1 şi 2 din Legea nr.85/2014, instanţa dispune indisponibilizarea acţiunilor deţinute de acţionarii semnificativi ai societăţii City Insurance sau de persoanele care au deţinut funcţii de conducere în registrele speciale de evidenţă ţinute de societatea de asigurare/reasigurare debitoare sau în registrele independente. Totodată, instanţa a dat dispoziţie tuturor băncilor la care City Insurance are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al judecătorului sindic sau al lichidatorului judiciar, obligaţia de înştiinţare a băncilor revenindu-i lichidatorului judiciar. Sigilarea bunurilor din averea companiei de asigurări revine în sarcina lichidatorului judiciar. "În baza art. 252 din Legea nr. 85/2014 pune în vedere lichidatorului judiciar să comunice, de îndată, deschiderea procedurii de faliment părţilor interesate, Autorităţii de Supraveghere Financiară, Fondului de garantare, precum şi oficiului registrului comerţului unde este înregistrată societatea de asigurare/reasigurare debitoare, în vederea efectuării menţiunii 'societate de asigurare/reasigurare în faliment'. Dispune sigilarea bunurilor din averea debitoarei în sarcina lichidatorului judiciar. Pune în vedere debitorului că este obligat să depună în 10 zile de la pronunţarea prezentei hotărâri, la dosarul cauzei, actele şi informaţiile prevăzute la art. 67 alin. 1 din Legea nr. 85/2014. În cazul în care debitoarea nu va depune actele şi informaţiile arătate devin aplicabile dispoziţiile art. 82 alin. 2 din Legea nr. 85/2014", a mai stabilit instanţa. Tribunalul a fixat termen pentru analiza stadiului continuării procedurii la 15 iunie 2022. Decizia nu este definitivă şi se poate formula apel în 7 zile de la comunicarea hotărârii.

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei (sursă: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei. Ucrainenii se întreabă dacă anul acesta „Rasputița”, noroiul de primăvară, a venit mai devreme, iar aceeași întrebare este, probabil și în mintea generalilor ruși, arată o analiză CNN citată de Digi24. Rasputița este termenul pentru noroiul de primăvară, care apare la topirea zăpezii, când drumurile din Rusia și Ucraina devin mai dificile. De obicei, impactul este resimțit cel mai mult în martie. Până acum, iarna a fost neașteptat de blândă în mare parte din Ucraina. În multe părți ale țării, a plouat în loc să ningă. Analiștii militari se întreabă dacă o astfel de iarnă ar putea afecta un eventual plan pentru o ofensivă rusească. Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreo intenție de a ataca Ucraina, dar peste 100.000 de soldați ruși sunt adunați aproape de granițele Ucrainei, împreună cu arme grele, tancuri și rachete balistice. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Imaginile de pe rețelele sociale din mai multe zone în care sunt desfășurate forțele ruse - unele postate chiar de soldați – arată un teren moale și mult noroi. Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei Datele de la Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că o mare parte a Europei de Est a înregistrat temperaturi mult peste medie în ianuarie. Ucraina a avut temperaturi cu 1-3 grade Celsius mai mari decât media ultimilor 30 de ani, una dintre multele schimbări pe care criza climatică le-a adus în această regiune. Copernicus mai notează că, în ianuarie, „vremea din Europa de Est a fost predominant mai umedă decât în mod obișnuit”, iar solul din Ucraina a fost mai umed decât în mod normal. Cu alte cuvinte, mai puțin îngheț și mai mult noroi. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Americanii cred că o incursiune rusă ar fi mai ușoară dacă temperatura ar scădea. „Putin va trebui să aștepte puțin până când pământul va îngheța pentru a putea traversa”, a spus președintele american Joe Biden, la o conferință de presă luna trecută. La un briefing al Pentagonului de la sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului major, generalul Mark Milley, a spus că atunci când „pânza freatică înaltă” a Ucrainei îngheață „se creează condiții optime pentru vehiculele rutiere și vehiculele de manevră.” Oficialii americani spun că Putin ar urma să facă o mișcare până la sfârșitul lunii martie. Dara Massicot, cercetător în domeniul politicilor la RAND Corporation, spune că, „deși terenul înghețat ar fi un plus pentru forțele ruse, nu este un factor determinant. Este important să reținem că rachetele ghidate și loviturile aeriene nu sunt influențate de acest factor.” Forțele ruse au devenit mai competitive în ultimul deceniu, spune Massicot. Forțele aeriene țintesc mai bine și au comunicații mai bune, iar mulți dintre piloți au câștigat experiență de luptă în Siria. „Armata rusă se antrenează pe tot parcursul anului, așa că au experiență cu diferite condiții meteorologice”, explică ea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră