marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2080 articole
Alex Preda

Internațional

Arabia Saudită, ajutor umanitar surprinzător pentru Ucraina: 400 de milioane de dolari. Riadul, însă, accentuează criza petrolului

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina. Riadul a anunţat sâmbătă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Kiev şi prinţul ei moştenitor Mohammed bin Salman a vorbit la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat agenţia oficială de presă SPA. Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina Prinţul a subliniat "poziţia regatului de a sprijini tot ceea ce va contribui la dezescaladare şi voinţa regatului de a continua eforturile de mediere", a precizat SPA. În septembrie, Riadul a jucat un rol neaşteptat de mediator, conducând la un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Cu toate acestea, războiul din Ucraina a alimentat tensiuni între Arabia Saudită şi Statele Unite, regatul refuzând să mărească producţia de petrol aşa cum ar fi dorit Washingtonul pentru a atenua criza energetică rezultată în urma conflictului. Riadul este chiar criticat din ce în ce mai mult de Statele Unite în urma deciziei OPEC, cu Arabia Saudită în primul rând, dar şi Rusia şi alţi aliaţi, de a reduce drastic producţia de petrol, ceea ce ar putea creşte preţul la energie şi mai mult.

Arabia Saudită, ajutor umanitar surprinzător pentru Ucraina: 400 de milioane de dolari. Riadul, însă, accentuează criza petrolului
Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală
Internațional

Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Rușii au violat și agresat sexual în Ucraina ca "strategie militară", "o tactică deliberată". Mulți soldați aveau Viagra (ONU)
Internațional

Rușii au violat și agresat sexual în Ucraina ca "strategie militară", "o tactică deliberată". Mulți soldați aveau Viagra (ONU)

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra. Violurile şi agresiunile sexuale atribuite forţelor ruse în Ucraina constituie în mod clar "o strategie militară" şi "o tactică deliberată pentru a dezumaniza victimele", a declarat reprezentanta specială a ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Pramila Patten, denunţând "cazuri oribile şi violenţe foarte brutale", informează AFP. Rușii, violatori la ordin, cu Viagra "Toate indiciile sunt prezente", a răspuns Patten, întrebată de AFP la Paris despre viol ca armă de război în Ucraina. "Când femeile şi fetele sunt reţinute zile întregi şi violate, când începi să violezi băieţei şi bărbaţi, când vezi o serie de cazuri de mutilare genitală, când auzi mărturii ale femeilor care vorbesc despre soldaţi ruşi echipaţi cu viagra, este clar că este o strategie militară. Iar atunci când victimele vorbesc despre ceea ce s-a spus în timpul violurilor, este în mod clar o tactică deliberată de dezumanizare a victimelor", spune avocata mauritano-britanică. Numită în 2017 reprezentantă specială a secretarului general al ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Patten s-a aflat joi la Paris pentru a semna un acord de parteneriat cu ONG-ul Biblioteci fără Frontiere, pentru susţinerea victimelor violenţelor sexuale în perioade de conflict. Cele mai multe cazuri, nesemnalate ONU a verificat "peste o sută de cazuri" de violuri şi agresiuni sexuale în Ucraina de la începutul războiului, însă "nu este o chestiune de cifre", a insistat Pramila Patten. Citește și: Soarta soldatului rus mobilizat de Putin: mâncare și echipamente de acasă, fură tot ce poate fura pentru a supraviețui în bazele din Rusia "Este foarte complicat să ai statistici fiabile în timpul unui conflict activ, iar cifrele nu vor reflecta niciodată realitatea, pentru că violenţele sexuale sunt o crimă silenţioasă, cel mai puţin semnalate şi cel mai puţin condamnate", a subliniat ea, evocând frica de represalii şi stigmatizarea. "Cazurile semnalate reprezintă doar vârful aisbergului", a atenţionat Patten.

Sistarea gazelor în Moldova de către Gazprom, "un risc real", spune șeful Moldovagaz
Internațional

Sistarea gazelor în Moldova de către Gazprom, "un risc real", spune șeful Moldovagaz

Sistarea gazelor în Moldova, risc real. Guvernul Republicii Moldova, confruntat cu avertismente de la Gazprom privind sistarea livrărilor, trebuie să stabilească un plan pentru a-i plăti pe furnizorii de gaze, deoarece iarna se apropie rapid, a afirmat joi seara şeful Moldovagaz, Vadim Ceban, la postul de televiziune TV8, transmite Reuters. Sistarea gazelor în Moldova, risc real Pentru a acoperi cerinţele din octombrie, Chişinăul trebuie să plătească pentru 53 de milioane metri cubi de gaze, dar cifra va creşte semnificativ luna viitoare. "În noiembrie, o dată cu vreme rece, volumul de gaze va creşte la 150 milioane metri cubi şi va trebui să ne gândim cum vom achita", a declarat Ceban. Acesta a mai spus sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom este "un risc real". Săptămâna trecută, Gazprom a ameninţat Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze şi inclusiv cu posibila reziliere a contractului, dacă plăţile restante nu vor fi efectuate până pe 20 octombrie, în urma criticilor Guvernului de la Chişinău legate de reducerea cu 30% a volumului de gaz rusesc livrat Republicii Moldova. Compania rusă a acuzat societatea Moldovagaz că "a încălcat cu regularitate condiţiile contractuale referitoare la termenele de plată" şi, în plus, aceeaşi societate a cerut în mod repetat Gazpromului "condiţii contractuale mai puţin riguroase în ce priveşte volumele furnizate", iar compania rusă "a satisfăcut cu regularitate aceste solicitări". Negocieri pentru următorul an Conform contractului pe cinci ani, Moldovagaz şi Gazprom ar urma să stabilească până la începutul lunii noiembrie volumele de gaze livrate în următoarele 12 luni. "Preşedintele Vladimir Putin cu siguranţă speră că atunci când consumatorii văd cât plătesc pentru gaze vor alege un guvern mai prietenos cu Rusia. Vom găsi alte surse şi, dacă nu putem face plăţile, vom găsi metode de economisire", a declarat analistul Sergiu Tofilat, pentru Reuters. Citește și: Putin reia scenariul din Germania cu Moldova: Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Republica Moldova, care a făcut parte din fosta URSS, are graniţe cu România şi Ucraina. Este puternic dependentă de gazele ruseşti şi încearcă să-şi diversifice aprovizionarea, după controversele cu firma rusă Gazprom privind preţul şi temerile referitoare la tăierea livrărilor.

Musk cere sume exorbitante pentru internetul furnizat Ucrainei (gratuit, până acum): până la 400 de milioane de dolari până la finalul lui 2023
Internațional

Musk cere sume exorbitante pentru internetul furnizat Ucrainei (gratuit, până acum): până la 400 de milioane de dolari până la finalul lui 2023

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean. Antreprenorul multimiliardar Elon Musk, fondatorul SpaceX, a solicitat Departamentului apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina, pe care i-a pus la dispoziţie până acum în mod gratuit. Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună, a informat joi CNN. După începutul războiului din Ucraina, Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente. Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi 400 de milioane în următoarele 12 luni. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream "Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită", a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX într-o scrisoare adresată Pentagonului în septembrie. Între documentele trimise de SpaceX Pentagonului şi văzute de CNN se află şi o cerere directă nedezvăluită până acum adresată lui Elon Musk de comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, privind încă 8000 de terminale Starlink.

Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are - amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră
Internațional

Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are - amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

Strategie anti-DNA la primărie: emiți document de urbanism în ciuda legii și, dacă se prinde cineva, ceri anularea în instanță
Eveniment

Strategie anti-DNA la primărie: emiți document de urbanism în ciuda legii și, dacă se prinde cineva, ceri anularea în instanță

Strategie urbanistică anti-DNA la primărie. Joaca Primăriei de-a apărarea interesului public în domeniul imobiliar se apropie de sfârşit. Strategie urbanistică anti-DNA la primărie Curtea de Apel a respins acţiunea municipalităţii prin care aceasta ceruse anularea propriului certificat de atestare. Acesta fusese emis în cazul unei construcţii ilegale din Moara de Vânt. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Vixen SRL obţinuse din partea Primăriei autorizarea împrejumuirii unui teren şi a construirii a două locuinţe individuale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei "cât timp este necesar", dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe
Internațional

Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei "cât timp este necesar", dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean. După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în armată, transmite marţi dpa. Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina. "De la sfârşitul lui septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi", afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante). Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lângă Moscova şi Stavropol din nordul Caucazului. Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod. Wagner a dat tonul Grupul de mercenari Wagner, finanţat de Evgheni Prigojin - un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin - recruta încă din vară deţinuţi pentru războiul din Ucraina. Într-o înregistrare video difuzată în reţelele sociale, Prigojin le promitea personal unor deţinuţi că vor fi eliberaţi dacă se angajează să lupte timp de şase luni. Vajnîie Istori susţine că generalii din armata rusă fac promisiuni similare: deţinuţii înrolaţi vor fi eliberaţi la sfârşitul conflictului. Se pare că ei vor fi încadraţi într-o unitate specială, numită "Furtuna", şi că Ministerul Apărării preferă foşti membri ai serviciilor de securitate, care ar putea avea experienţă de luptă. G7 sprijină Ucraina cât e nevoie G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate - SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington, relatează AFP. Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul. "Crimă de război" Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi "să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin" după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței "Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război", au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

China ia în calcul un "război hibrid" împotriva Taiwanului, pe model rusesc
Internațional

China ia în calcul un "război hibrid" împotriva Taiwanului, pe model rusesc

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului. China urmăreşte experienţa războiului din Ucraina pentru a dezvolta strategii de "război hibrid" împotriva Taiwanului, inclusiv utilizarea de drone şi presiune psihologică, a afirmat miercuri un înalt oficial taiwanez din sfera securităţii, citat de Reuters. Lecții de la Rusia Taiwan studiază cu atenţie lecţiile războiul din Ucraina pentru a se informa cum ar putea reacţiona în cazul în care China, care consideră insula propriul teritoriu, îşi pune în practică ameninţările de a folosi forţa pentru a-şi revendica suveranitatea, explică Reuters. În august, China a organizat exerciţii militare în jurul Taiwanului pentru a-şi manifesta nemulţumirea în legătură cu o vizită la Taipei a preşedintei Camerei reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, continuând ulterior activităţile militare, deşi într-un ritm redus. Directorul general al Oficiului de Securitate Naţională din Taiwan, Chen Ming-Tong, a asigurat miercuri în legislativul de la Taipei că şi China urmăreşte cu atenţie la ceea ce se întâmplă în Ucraina. China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului "Anul acesta, armata comunistă a împrumutat din experienţa războiului Rusia-Ucraina pentru a dezvolta împotriva Taiwanului şi a-şi consolida pregătirea de luptă împotriva unor duşmanilor puternici", a declarat Chen Ming-tong. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței După exerciţiile din august, China şi-a extins "zona gri" şi activităţile hibride împotriva Taiwanului, în special prin utilizarea de drone care au zburat ambele în apropierea insulelor controlate de Taiwan în largul coastelor Chinei şi în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, a spus Chen. Biroul pentru afaceri taiwaneze din China nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Reuters. China afirmă că Taiwan este responsabil de creşterea tensiunilor, spunând că acesta "complotează" cu forţe străine împotriva Beijingului pentru a promova independenţa formală a insulei.

Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde "unit și ferm" la un atac împotriva infrastructurii Alianței
Internațional

Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde "unit și ferm" la un atac împotriva infrastructurii Alianței

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm. Orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un "răspuns unit şi ferm", a avertizat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm Aliaţii din NATO îşi sporesc securitatea în jurul instalaţiilor esenţiale după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă. Încă nu este clar cine s-a aflat în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream. Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne "vigilentă". El a confirmat totodată că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară, "Steadfast Noon", aşa cum era prevăzut. "Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă", a explicat şeful NATO. "Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat", a mai afirmat el. "Putin eşuează în Ucraina" Stoltenberg a declarat de asemenea că Ucraina a câştigat teren în războiul cu Rusia şi că NATO va fi alături de Kiev atât timp cât e nevoie. "În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina", a spus Stoltenberg, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO la Bruxelles. NATO este în discuţii cu companii de apărare şi cu statele membre pentru a-şi consolida producţia de arme şi a-şi completa stocurile care au fost golite de livrările de materiale militare către Ucraina, a mai subliniat el. Citește și: Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni Stoltenberg a precizat că reuniunea miniştrilor Apărării din NATO din această săptămână va analiza eforturile necesare pentru creşterea producţiei de arme şi muniţie şi va adopta decizii suplimentare pentru a menţine nivelurile stocurilor statelor membre. "Dar, bineînţeles, cu cât războiul din Ucraina va continua, cu atât această colaborare cu industria va fi tot mai importantă", a spus el, adăugând că NATO va trebui să transmită companiilor de apărare care este necesarul său.

Marile războaie ale micilor echipe de fotbal finanțate cu bani mulți de primării
Eveniment

Marile războaie ale micilor echipe de fotbal finanțate cu bani mulți de primării

Echipe mici, finanțări mari din primării. Mariajul dintre Politehnica Iaşi şi antrenorul Claudiu Niculescu a ajuns la final. Echipe mici, finanțări mari din primării Prematur, cu nouă luni înainte de expirarea contractului parafat în vară. Asta, deşi echipa e la un singur punct de locurile direct promovabile. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Iar dacă luăm în calcul faptul că Steaua nu are drept de promovare, ocupă o poziţie care duce la baraj. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kremlinul încearcă să facă UE complice la explozia de pe podul Kerci: camionul cu explozibil ar fi plecat din Bulgaria
Internațional

Kremlinul încearcă să facă UE complice la explozia de pe podul Kerci: camionul cu explozibil ar fi plecat din Bulgaria

Kerci distrus: Kremlinul face UE complice. Contraspionajul bulgar a deschis o anchetă după ce - potrivit Rusiei - camionul care a provocat explozia de pe podul Kerci, care leagă peninsula Crimeea de teritoriul său, ar fi plecat din Bulgaria, ţară membră a Uniunii Europene, relatează luni EFE. Kerci distrus: Kremlinul face UE complice "Investigaţia a fost declanşată imediat după apariţia acestei informaţii şi la ordinul premierului interimar Galab Donev", a comunicat Agenţia de Stat pentru Securitate Naţională, responsabilă cu activităţile de contraspionaj. Explozia, care a distrus parţial podul, a fost calificată de preşedintele rus Vladimir Putin drept "act terorist", pentru a justifica atacurile de luni cu zeci de rachete asupra oraşelor ucrainene. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei "Dacă aş fi în locul serviciilor ruseşti, m-ar interesa mai mult unde a fost încărcat camionul (cu material exploziv) şi care a fost cauza exploziei. Asta e important. Nu este posibil ca acesta (explozibilul) să fi fost încărcat în Bulgaria", a declarat Boiko Borisov, câştigătorul alegerilor parlamentare din 2 octombrie. Bastrîkin pomenește "cetățeni străini" La începutul lunii octombrie, alegeri legislative, pentru a patra oară în mai puţin de doi ani, au avut loc în Bulgaria, unde poziţia faţă de războiul din Ucraina este unul dintre elementele care complică formarea unui nou guvern. Borisov, un politician conservator cu tentă populistă, a invitat cele şapte partide care au intrat în parlament să negocieze un acord privind noul guvern, ale cărui probleme cele mai importante ar fi, afirmă el, combaterea inflaţiei, războiul din Ucraina şi opoziţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit preşedintelui Comitetului de anchetă rus, Aleksandr Bastrîkin (foto), camionul ar fi plecat din Bulgaria şi ar fi trecut prin Georgia, Armenia, Osetia de Nord, ţinutul Krasnodar (ultimele două fiind teritorii ale Federaţiei Ruse) înainte de a ajunge la intrarea pe pod. Bastrîkin a mai spus și că ucrainenii ar fi fost ajutați de "cetățeni străini" să arunce camionul în aer.

Piaţa construcţiilor continuă să crească, în ciuda unor speculaţii privind o eventuală "bulă" imobiliară în viitorul apropiat
Eveniment

Piaţa construcţiilor continuă să crească, în ciuda unor speculaţii privind o eventuală "bulă" imobiliară în viitorul apropiat

"Bula imobiliară" se amână, piața crește. Piaţa construcţiilor continuă să crească, în ciuda unor speculaţii privind o eventuală „bulă” imobiliară în viitorul apropiat. "Bula imobiliară" se amână, piața crește În acest moment, pe raza Iașiului, de exemplu, şi în periurban sunt mai multe şantiere deschise faţă de acum trei-patru ani. Iar unii agenţi imobiliari spun că majorarea este de cel puţin 50%. Citește și: Ratele la credite nu vor scădea mai devreme de primăvara anului viitor iar scăderile vor fi mici, potrivit unei analize a BNR În schimb, la nivelul Primăriei Iaşi, problemele se propagă lună de lună: ritmul emiterii de avize urbanistice este foarte scăzut faţă de anii precedenţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus
Internațional

Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat duminică serviciile secrete ucrainene (SBU) că s-au aflat la originea exploziei puternice care a avariat în ajun podul care leagă Crimeea de Rusia, spunând că a fost vorba despre un "act terorist" contra unei infrastructuri cheie, transmit AFP, Reuters şi DPA. Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă "Autorii, executanţii şi comanditarii sunt serviciile secrete ucrainene", a declarat Putin în timpul unei întrevederi cu şeful Comitetului de anchetă rus. "Nu este niciun dubiu. Acesta este un act de terorism îndreptat spre distrugerea infrastructurii civile esenţiale a Federaţiei Ruse", a adăugat liderul de la Kremlin. Citește și: FAKE NEWS: Propaganda lui Putin se laudă că a redeschis podul din Crimeea. Filmările arată o realitate diferită Teza atacului "terorist" a fost lansată și de MAE rus prin purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, la câteva ore de la explozia de pe pod. FSB: Zece atacuri pe zi dinspre ucraineni Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a acuzat Ucraina că a atacat teritoriul naţional rus de peste 100 de ori de la începutul lunii, relatează dpa. Un total de 32 de sate din regiunile Bryansk, Kursk şi Belgorod la graniţa cu Ucraina ar fi fost bombardate în ultimele zile, a indicat FSB, adăugând că numărul atacurilor lansate din Ucraina a crescut semnificativ. O persoană ar fi fost ucisă şi cinci, rănite în atacuri, potrivit FSB, citat de TASS. În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Statele UE vor antrena 15.000 de soldați ucraineni. România, tăcută pe subiect
Internațional

Statele UE vor antrena 15.000 de soldați ucraineni. România, tăcută pe subiect

UE antrenează soldați ucraineni, România tace. Statele Uniunii Europene doresc să antreneze în jur de 15.000 de soldaţi ucraineni, potrivit unei decizii a Comitetului politic şi de securitate al UE (PSC), structură ce reuneşte ambasadorii ţărilor membre pe lângă UE şi este prezidată de Serviciul European de Acţiune Externă, informează duminică DPA. UE antrenează soldați ucraineni, România tace Ţările membre urmează să confirme decizia în mod oficial. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a salutat acordul, la încheierea unui summit informal al UE organizat vineri la Praga, însă el nu a precizat numărul exact al militarilor ucraineni care vor fi antrenaţi în UE. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Germania şi Polonia vor pregăti soldaţi ucraineni, dar cursuri sunt planificate şi alte ţări din UE, mai notează DPA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră