duminică 22 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Internațional

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Moscovei în campania militară din Ucraina, a sosit sâmbătă în Rusia, la doar cinci zile după ce s-a întâlnit la Minsk cu omologul său rus Vladimir Putin. A șaptea întâlnire între cei doi în 2022 Lukaşenko urma să viziteze sâmbătă Centrul rus de Pregătire al Cosmonauţilor, unde se antrenează reprezentanţi ai Belarusului, şi va participa la o reuniune informală a liderilor din fostele ţări sovietice, prevăzută pentru zilele de 26 şi 27 decembrie, la Sankt Petersburg, conform președinției belaruse. Sosirea lui Lukaşenko în Rusia, unde s-a mai aflat până acum de şapte ori pe parcursul acestui an, se produce la doar cinci zile de la întâlnirea pe care a avut-o cu Putin în capitala belarusă, pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Minskului în aşa-numita "operaţiune militară specială" rusă în Ucraina. Potrivit lui Lukaşenko, 2022 este anul cel mai intens în relaţiile belaruso-ruse, în ceea ce priveşte numărul de contacte bilaterale. "Anul care se încheie a stabilit recorduri în privinţa numărului şi intensităţii contactelor la toate nivelurile, lucru justificat ca urmare a schimbărilor accelerate din lume", a declarat liderul belarus. Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, la reuniunea din 19 decembrie dintre Putin şi Lukaşenko, este posibil ca liderul rus să nu-l fi putut convinge pe omologul său belarus să se implice mai mult în campania militară rusă. Citește și: Următoarea mutare a lui Putin implică Belarus: rușii fie vor ataca Ucraina din această țară, fie pregătesc o diversiune pentru forțele Kievului Totodată, surse ucrainene, care nu observă momentan indicii ale unei iminente participări a bieloruşilor la luptele din Ucraina, dau asigurări că acest pericol nu a trecut şi că formaţiuni comune ruso-belaruse se antrenează în apropierea frontierei cu Ucraina.

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko (sursa: kremlin.ru)
Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone

Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a cerut sâmbătă "lichidarea" fabricilor iraniene unde se produc drone şi rachete, precum şi arestarea furnizorilor lor, pe fondul acuzaţiilor Kievului că Teheranul plănuieşte să livreze mai multe arme Rusiei. Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone Într-o postare pe Twitter sâmbătă, Podoliak scrie că Iranul "umileşte pe faţă instituţia sancţiunilor internaţionale", şi cere distrugerea fabricilor de armament iraniene, în replică. Iran, planning to boost missile, drone supplies for Russia, blatantly humiliates the institution of international sanctions…Important to abandon nonworking sanctions, invalid UN resolutions concept, & move to more destructive tools – liquidation of plants, arrest of suppliers…— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) December 24, 2022 Kievul a acuzat Teheranul de livrarea către Moscova a 1.700 de drone Shahed-136, despre care spune că au fost folosite pentru a lovi din septembrie ţinte în Ucraina. Iranul neagă acuzaţiile, dar SUA și alte țări occidentale susțin datele ucrainene. Într-un interviu publicat vineri de NY Times, şeful spionajului ucrainean, Kyrylo Budanov, a declarat că Rusia a lansat până acum în jur de 540 de drone împotriva unor obiective militare şi energetice din Ucraina. Citește și: Putin, rupt total de realitatea din Ucraina: susține că „există progrese semnificative către demilitarizare” a țării invadate, deși Kievul are acum cele mai moderne dotări de război

Zelenski, fotografii necenzurate cu civili morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, fotografii necenzurate cu civili morți

Zelenski, fotografii necenzurate cu civili morți. Cel puţin cinci persoane au murit şi 20 au fost rănite într-un bombardament al forţelor ruse în centrului oraşului Herson din sudul Ucrainei, a transmis sâmbătă consilierul prezidenţial ucrainean Kirilo Timoşenko. Zelenski, fotografii necenzurate cu civili morți La scurt timp, preşedintele Volodimir Zelenski a condamnat un act de "teroare" pentru "intimidarea" ucrainenilor. "Dimineaţa, sâmbătă, în ajunul Crăciunului, în centrul oraşului. Acestea nu sunt instalaţii militare. Acesta nu este un război conform regulilor definite. Este teroare, este a ucide pentru a intimida şi de plăcere", a scris preşedintele Zelenski pe reţelele sociale. Fotografiile nu sunt cenzurate și arată corpuri ale celor uciși, sânge, distrugere. Citește și: Putin, rupt total de realitatea din Ucraina: susține că „există progrese semnificative către demilitarizare” a țării invadate, deși Kievul are acum cele mai moderne dotări de război

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că armata rusă va găsi o cale de a contracara, un "antidot" la sistemul de apărare aeriană Patriot pe care Statele Unite îl vor furniza Ucrainei, aflată sub presiunea bombardamentelor Moscovei, potrivit TASS. Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei "Cât despre Patriot, este un sistem destul de vechi. El nu funcţionează ca al nostru (sistemul rusesc) S-300. Dar adversarii noştri din principiu spun că este o armă defensivă. Foarte bine, vom ţine cont de asta. Şi un antidot va fi găsit întotdeauna", a declarat Putin într-o conferinţă de presă la Moscova, minimalizând semnificaţia acestui sistem de apărare aeriană. Vladimir Putin a declarat de asemenea că Rusia doreşte încheierea războiului din Ucraina şi că toate conflictele armate se încheie cu negocieri diplomatice. "Scopul nostru nu este să învârtim roata conflictului militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război", a spus Putin. "Ne vom strădui să punem capăt acestui lucru şi cu cât mai repede, cu atât mai bine, bineînţeles". Vorbind la o zi după vizita preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, Putin le-a declarat reporterilor: "Eu am spus de multe ori: intensificarea ostilităţilor duce la pierderi nejustificate". Rusia bombardează civili, dar susține că vrea pace Rusia a declarat în mod constant că este deschisă negocierilor - provocând un scepticism intens din partea Ucrainei şi a aliatului ei Statele Unite, care suspectează că vrea să câştige timp după o serie de înfrângeri şi retrageri în războiul de 10 luni, notează Reuters. Rusia spune că Ucraina este cea care refuză să discute. Kievul afirmă că Rusia trebuie să-şi oprească atacurile şi să renunţe la teritoriul pe care l-a confiscat. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin "Toate conflictele armate se termină într-un fel sau altul cu un fel de negocieri pe cale diplomatică", a notat Putin. "Mai devreme sau mai târziu, toate părţile aflate în stare de conflict se aşază şi fac un acord. Cu cât se ajunge mai devreme la această realizare din partea celor care ni se opun, cu atât mai bine. Nu am renunţat niciodată la aceasta", a adăugat el.

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră "regretabil" faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, "a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ". Comisia de la Veneția, absentă "De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română", arată un comunicat al MAE. În acest context, MAE solicită autorităţilor ucrainene "să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare". Ministerul român aminteşte că "România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii". MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată MAE subliniază că a solicitat în mod repetat părţii ucrainene consultarea temeinică a comunităţii române din Ucraina în procesul elaborării şi adoptării legii. Pe fond, arată reprezentanţii ministerului român, legea reprezintă "o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean". Citește și: SRI a declasificat 13 volume de documente ale fostei Securități din decembrie 1989, toate pe care instituția susține că le mai avea în arhive Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va continua coordonarea cu reprezentanţii comunităţii române şi dialogul susţinut cu autorităţile ucrainene pentru asigurarea respectării depline şi promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligaţiilor internaţionale asumate de Ucraina în materie, pe care şi legea le recunoaşte în mod expres ca fiind prioritare. "Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene", punctează MAE.

Ouăle s-au scumpit și cu 200% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ouăle s-au scumpit și cu 200

Ouăle s-au scumpit și cu 200%. Ouăle, laptele şi carnea de porc sunt cele mai cumpărate alimente din acestă perioadă, iar rafturile supermarket-urilor se golesc încă din prima parte a zilei. Ouăle s-au scumpit și cu 200% Dacă vrei să cumperi un cofraj mare cu 30 de ouă în supermarketuri, trebuie să mergi dis de dimineaţă, chiar la orele de deschidere, pentru a prinde ceva în afară de produsele premium, pe care mulţi nu şi le permit. Ouăle la cofraje mari (30 de bucăţi) se vând ca pâinea caldă în primele ore. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Tot ce mai poţi găsi în magazine sunt ouăle de o calitate superioară, fiind mai scumpe, însă pe care mulți nu le preferă atunci când vine vorba de prepararea cozonacilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean (sursa: vk.com/Пресс-служба компании "Конкорд")
Internațional

Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean

Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean. Organizaţia paramilitară Wagner ia în calcul să recruteze femei deţinute în închisorile ruseşti şi să le trimită să lupte în Ucraina, după ce a procedat în mod similar şi cu bărbaţii, a declarat miercuri patronul său Evgheni Prigojin. Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean "Nu numai ca operatoare sau infirmiere, dar şi în grupurile de sabotori sau în echipele de lunetişti. Ştim că toate aceste lucruri s-au făcut deja masiv", a spus Prigojin. Şeful Wagner se referă la femeile din unităţile de trăgători de elită şi la cele prezente în grupurile de partizani care au luptat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial şi care erau scoase în prim-plan de propaganda sovietică. "Lucrăm în acest sens. Există rezistenţe, dar cred că vom reuşi", a adăugat Evgheni Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram. Prigojin lucrează acum la vedere El a reacţionat la un mesaj al unui ales rus din Ural care afirmă că femei deţinute într-o închisoare din oraşul Nijni Taghil i-au cerut să fie trimise pe frontul ucrainean pentru a ajuta armata rusă. În ultimele luni grupul Wagner este suspectat că a recrutat masiv bărbaţi deţinuţi în închisorile din Rusia şi i-a trimis apoi să lupte în prima linie în Ucraina cu promisiunea unei reduceri a pedepsei şi unor câştiguri atractive. Citește și: Putin îngroapă economia Rusiei în războiul împotriva Ucrainei: Nu avem nici o limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere Din 2014, acest grup este acuzat că serveşte din umbră interesele regimului preşedintelui rus Vladimir Putin şi că a comis abuzuri în numeroase zone de conflict, în special în Siria şi în mai multe ţări africane. În septembrie, Evgheni Prigojin, în vârstă de 61 de ani, a recunoscut că a fondat această organizaţie după ani de negare şi operează acum în Rusia la vedere, semn al unei creşteri a influenţei sale.

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat. Un ieşean cu patru clase a fost condamnat pentru că a provocat statului un prejudiciu de aproape patru milioane de lei. Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat Metoda folosită a fost una devenită clasică: înregistrarea unor achiziţii fictive. Judecătorii i-au aplicat o pedeapsă severă, dispunând totodată sechestrarea „bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare” pentru acoperirea prejudiciului. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Formularea generică înseamnă, pe scurt, că evazionistul nu are nici după ce bea apă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că situaţia în cele patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a declarat părţi componente ale Rusiei este "extrem de dificilă" şi le-a ordonat serviciilor de securitate să supravegheze frontierele şi să combată noile ameninţări. Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru Comentariile lui Putin au fost făcute cu ocazia Zilei serviciilor de securitate, celebrată în Rusia, şi în contextul apelurilor Kievului care a solicitat mai multe arme după ce drone lansate de forţele ruse au atacat în ultimele săptămâni infrastructura esenţială din Ucraina. Într-o rară acceptare a faptului că invadarea Ucrainei nu decurge conform planului iniţial al Moscovei, şeful statului rus a ordonat Serviciului federal de securitate (FSB) să garanteze "siguranţa" oamenilor care trăiesc în regiunile anexate de Rusia. Citește și: Moș Gerilă rusesc are program de vizitat toată țara cu trenul, dar evită regiunile de la granița cu Ucraina și teritoriile nou anexate "Situaţia în republicile populare Doneţk şi Lugansk şi în regiunile Herson şi Zaporojie este extrem de dificilă", a afirmat Vladimir Putin. În luna septembrie, preşedintele rus a anunţat anexarea a 15% din teritoriul ucrainean, dar a avertizat că războiul "poate fi un proces îndelungat". Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei.

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Politică

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile. Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă de modificare a Codului fiscal, prin care pensiile de până în 3.000 de lei nu se impozitează. Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 14 decembrie, a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, care a condus şedinţa de luni a plenului. "Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul de pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei şi după caz a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit Titlului V ", se arată în propunerea legislativă. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Iniţiatorii, un grup de parlamentari PNL, îşi motivează iniţiativa legislativă prin faptul că "în contextul creşterii accelerate a preţurilor de consum are loc erodarea puterii de cumpărare a persoanelor vârstnice cu pensii mici" şi propun majorarea plafonului de impozitare a pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei, "ca formă de compensare parţială a inflaţiei din ultima perioadă". Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Putin va face un anunț important (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va face un anunț important

Putin va face un anunț important. Preşedintele rus Vladimir Putin va face un anunţ major săptămâna viitoare la o reuniune la Ministerul Apărării, potrivit unui post public rus citat duminică de agenţia DPA. Putin va face un anunț important "Aşteptăm declaraţii importante", a declarat la radio-televiziunea publică rusă VGTRK Pavel Sarubin, moderatorul programului "Moscova. Kremlin. Putin". Conform acestui program, Putin va conduce o reuniune lărgită a Ministerului Apărării; data acesteia încă nu este cunoscută. Liderul de la Kremlin are deocamdată pe agendă o vizită luni în Belarus, unde se va întâlni la Minsk cu aliatul său, preşedintele Aleksandr Lukaşenko. La o şedinţă de guvern la care a participat săptămâna trecută, Putin a cerut ajustarea activităţii complexului militar-industrial al Rusiei pentru a se adapta nevoilor războiului împotriva Ucrainei lansat pe 24 februarie, Moscova denumindu-l în continuare "operaţiune militară specială". La reuniunea de săptămâna viitoare el ar putea discuta cu responsabilii militari despre noi măsuri pentru funcţionarea economiei conform regimului de economie de război, în condiţiile în care trupele ruse din Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăţi logistice. Război de artilerie Aceste dificultăţi au determinat armata rusă să se retragă în martie din nordul Ucrainei, unde ajunsese atunci până la porţile Kievului, pentru a se concentra pe fronturile de est şi de sud. Între timp însă, trupele ruse au fost forţate să se replieze şi din mare parte din provincia nord-estică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi apoi de asemenea de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson. Armata rusă s-a regrupat în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive şi obţine înaintări minore, în special în zona oraşului Bahmut, unde se dau cele mai grele lupte. Dar pe ansamblu frontul pare îngheţat într-un război de uzură cu un mare consum de muniţii şi mari pierderi umane şi în echipamente, pierderi pe care fiecare parte le minimalizează în ce o priveşte şi le exagerează pe cele ale adversarului. "Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Rusia, o nouă ofensivă? De când a început invazia rusă Ucraina a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului. Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei. Citește și: Rusia, unde jurnaliști sunt arestați, bătuți, uciși, reclamă „cenzura politică” din Republica Moldova, după ce au fost suspendate licențele a șase posturi TV pro-ruse care dezinformau Oficiali ucraineni au evocat săptămâna aceasta posibilitatea unei noi ofensive militare ruse la începutul anului viitor, când îşi vor încheia programul de instrucţie circa jumătate dintre cei aproximativ 300.000 de rezervişti mobilizaţi în septembrie de Putin. Conform preşedintelui rus, 150.000 dintre aceşti rezervişti se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte. În timp ce campania militară din Ucraina evoluează nefavorabil pentru Rusia, Kremlinul a anunţat că tradiţionala conferinţă de presă la care Putin participă la sfârşitul fiecărui an nu va mai avea loc anul acesta, şi nici discursul său în faţa camerelor reunite ale parlamentului.

Merkel, după crime rusești, crime wagneriene (sursa: SWR)
Internațional

Merkel, după crime rusești, crime wagneriene

Merkel, după crime rusești, crime wagneriene. Fostul cancelar german Angela Merkel va avea o apariţie episodică la un podcast dedicat crimei în cadrul unui program special de Crăciun, potrivit Focus. Merkel, după crime rusești, crime wagneriene În podcastul "Sprechen wir über Mord?! (Este vorba despre crimă?! - n.r.)" al canalului public SWR ea nu va vorbi despre crime reale, ci despre cazurile criminale din opera în patru acte a lui Richard Wagner "Inelul nibelungilor". Podcastul în trei părţi dedicat crimei cu fostul judecător federal Thomas Fischer şi prezentatorul Holger Schmidt urmează să fie difuzat începând de duminică după-amiază. "Sunt fericită că facem ceva complet diferit aici", a spus Merkel când a fost întrebată de a acceptat să ia parte la acest format. Face parte din "noua libertate descoperită de a merge într-o direcţie complet diferită". Merkel, pasiune pentru Wagner Angela Merkel apreciază mult opera al lui Wagner şi participă cu regularitate la Festivalul de la Bayreuth. Premiera din deschiderea festivalului era şi una dintre puţinele ocazii din an în care ea apărea pe covorul roşu alături de soţul ei Joachim Sauer, cu care împărtăşeşte pasiunea pentru Wagner. Acesta este unul dintre motivele pentru care Sauer a fost numit în glumă "Fantoma de la Operă". Citește și: Prigojin, șeful armatei de mercenari a lui Putin, susține că a angajat un fost general american al Marine Corps la grupul Wagner În timp ce majoritatea celebrităţilor şi politicienilor plecau după deschiderea Festivalului de la Bayreuth, cei doi rămâneau mai mult în oraşul din nordul Bavariei pentru a urmări mai multe spectacole de operă. Festivalul marca în mod tradiţional începutul vacanţei de vară a cuplului Merkel-Sauer, notează DPA.

Moscova denunță "cenzura" media a Chișinăului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului. Rusia a denunţat sâmbătă decizia luată în ajun de Republica Moldova de a suspenda licenţa de emisie a şase posturi de televiziune, măsură pe care Moscova a calificat-o drept "cenzură politică". Moscova denunță cenzura media a Chișinăului "Considerăm că această interdicţie este un act fără precedent de cenzură politică, un abuz asupra principiului pluralismului media şi o încălcare flagrantă a dreptului la liber acces la informaţie la care conducerea politică a Republicii Moldova îşi declară periodic adeziunea", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. "În lumina consecinţelor fără precedent a implementării acestei interdicţii pentru partea rusofonă a populaţiei ţării, calificăm aceasta drept o încălcare cinică a drepturilor minorităţilor naţionale", a adăugat reprezentanta diplomaţiei ruse. Şase posturi de televiziune din Republica Moldova îşi vor suspenda activitatea pe durata stării de urgenţă, conform unei decizii aprobate vineri în cadrul şedinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de premierul moldovean Natalia Gavriliţa. Posturile vizate de această decizie sunt Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6. Maia Sandu: Prevenim dezinformarea Posturile respective, dintre care unele emit în limba rusă, sunt acuzate că difuzează "informaţii incorecte" despre Republica Moldova şi despre agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Decizia de suspendare va intra în vigoare luni şi se va aplica pe perioada stării de urgenţă declarate de Republica Moldova după începerea în 24 februarie a invaziei ruse în Ucraina. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Suspendarea licenţei de emisie vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea, a afirmat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în reacţie la decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale anunţată vineri, transmite sâmbătă Moldpres. "Decizia are la bază constatările Consiliului Audiovizualului în privinţa acestor posturi, care arată lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor din ţară şi a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, şi vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea", a punctat şefa statului într-un comunicat publicat de Serviciul de presă al instituţiei prezidenţiale. Ferocitatea cenzurii ruse Publicaţia independentă Novaia Gazeta a anunţat la finalul lunii martie suspendarea apariţiei sale atât în format online, cât şi în versiunea tipărită, până la sfârşitul operaţiunii militare în Ucraina. Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind „agenţii străini”. Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept „agent străin” de către autorităţile ruse, aşa cum cere legea. Șase jurnaliști ai Novaia Gazeta, uciși Cei calificaţi drept „agenţi străini” sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept „agent străin”, a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.

Pensionarii speciali trăiesc mai bine, mult (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult

Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult. Speranţa de viaţă sănătoasă separă pensionarii speciali de cei din sistemul public. Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult În România, media este de 60,5 ani la femei şi 59,3 ani la bărbaţi. Câţi beneficiari au Casele sectoriale de pensii şi câţi sunt înregistraţi la Casa de Pensii Publice? Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Este de remarcat că numărul beneficiarilor Caselor sectoriale creşte mai repede în comparaţie cu pensionarii CNPP. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Croația refuză să instruiască militari ucraineni (sursa: flickr/Zoran Milanović)
Eveniment

Croația refuză să instruiască militari ucraineni

Croația refuză să instruiască militari ucraineni. Parlamentarii croaţi au respins vineri la limită propunerea ca ţara lor să se alăture misiunii de sprijin a UE pentru armata ucraineană, după ore de dezbateri încinse care reflectă diviziunile profunde între premier şi preşedintele ţării. Croația refuză să instruiască militari ucraineni O majoritate de două treimi era necesară pentru a adopta propunerea, care ar fi însemnat ca până la 100 de militari ucraineni să fie instruiţi în Croaţia în următorii doi ani. Preşedintele Zoran Milanović (foto), care este comandantul suprem al forţelor armate croate, s-a opus propunerii. Din cei 107 parlamentari care au votat în legislativul de 151 de locuri, 97 au susţinut decizia, iar zece au fost împotrivă. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Deputaţii opoziţiei au declarat că nu vor să devină ostatici ai neînţelegerilor dintre principalii lideri politici şi au afirmat că legea fundamentală nu impune voturi parlamentare în chestiuni în mod normal aprobate de preşedinte în acord cu guvernul. Drept răspuns la invazia Rusiei din Ucraina la începutul lui februarie, UE a convenit în octombrie să lanseze Misiunea de Asistenţă Militară pentru sprijinirea Ucrainei (EUMAM Ucraina) şi a numit un general polonez să conducă programul de instruire care urmează să aibă loc în mare parte în Polonia. Guvernul vrea, președintele se opune Preşedintele Zoran Milanović a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca Croaţia să se alăture EUMAM Ucraina. El a spus că Croaţia nu trebuie să fie implicată în război şi că propunerea ar încălca Constituţia, întrucât nu clarifică baza pentru declararea Ucrainei ţară aliată, în contextul în care ea nu este nici membră a UE, nici a NATO. Guvernul a trimis propunerea parlamentului, sperând să-şi asigure majoritatea de două treimi necesară pentru adoptarea de decizii în chestiuni militare. "Participarea la această misiune militară este o decizie raţională, principială şi coerentă a Croaţiei, este în interesul său naţional", a spus premierul Andrej Plenković înainte de vot, respingând criticile potrivit cărora procedurile legale au fost încălcate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră