duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2015 articole
Alex Preda

Internațional

Testul de solidaritate față de Ucraina

Testul de solidaritate față de Ucraina. Europenii sunt împărţiţi în legătură cu dorinţa lor de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni, arată un studiu al Forumului Mercator pentru Migraţie şi Democraţie (MIDEM) de la Universitatea de Tehnologie din Dresda, în Germania, citat luni de agenţia DPA. Testul de solidaritate față de Ucraina Dintre cei chestionaţi, 40% s-au exprimat în favoarea sprijinirii Ucrainei şi acceptării oricăror consecinţe negative în acest sens, în timp ce 39% au spus că sprijinul pentru Ucraina ar trebui limitat din cauza efectelor economice şi sociale. Pe fondul crizei energetice, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea în viitor, notează DPA. Un test de solidaritate cu Ucraina ar putea apărea în următoarele câteva luni, a declarat luni directorul MIDEM, Hans Vorlander, la prezentarea studiului. Potrivit studiului, 55% dintre europeni doresc să limiteze imigraţia străinilor. În estul Germaniei, Ungaria şi Republica Cehă, majoritatea respondenţilor au votat pentru un sprijin limitat pentru Ucraina. Refugiați și refugiați În ţările care au fost în mare parte deschise faţă de refugiaţi, cum ar fi Suedia, aproximativ două treimi dintre respondenţi au votat în favoarea susţinerii Ucrainei. În ţările cu mai puţină experienţă cu refugiaţii, precum Polonia, tendinţa este în direcţia opusă. Acolo, 42% au votat pentru restricţii. Aceasta este o fracţiune mai mare decât în orice altă ţară europeană. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Potrivit cercetătorilor, sondajul a arătat de asemenea că solidaritatea nu se aplică în mod egal tuturor refugiaţilor. "În timp ce există o mare disponibilitate de a accepta şi ajuta refugiaţii ucraineni, scepticismul prevalează faţă de refugiaţii din alte regiuni de criză", a spus Vorlander. Lipsa de încredere este deosebit de puternică faţă de imigranţii din ţările islamice.

Testul de solidaritate față de Ucraina (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

Halep nu s-a dopat cu Roxadustat (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Halep nu s-a dopat cu Roxadustat

Halep nu s-a dopat cu Roxadustat. Nu cu intenție. Simona Halep (31 de ani, locul 10 WTA) ar fi dovedit că Roxadustatul a pătruns în organismul ei printr-un supliment contaminat, a cărui etichetă nu prevedea prezența substanței din clasa EPO. Afirmația îi aparține lui Cristian Jura, judecător român al Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Halep nu s-a dopat cu Roxadustat "Se pare că s-a identificat modalitatea prin care Roxadustatul a pătruns în organismul sportivei, și anume prin ingerarea unui supliment alimentar contaminat. Produsul contaminat este un produs care conține o substanță interzisă, fără ca aceasta să fie precizată pe eticheta produsului sau în informațiile accesibile printr-un demers rezonabil de căutare pe internet", a declarat Jura, conform ProSport. Dacă scenariul de mai sus se adeverește, sportiva noastră ar mai trebui să probeze lipsa intenției de a lua substanța interzisă pentru îmbunătățirea performanței sportive, susține Jura, caz în care Simona ar scăpa de suspendare. Citește și: EXCLUSIV Filiera Roxadustat, substanța găsită în sângele Simonei Halep: un medicament cu această substanță activă nu este aprobat în SUA, în Europa sunt reguli clare. Cum a fost procurat?

Doar 25% din ruși susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Doar 25% din ruși susțin războiul

Doar 25% din ruși susțin războiul. Sprijinul din partea opiniei publice ruse pentru războiul din Ucraina "scade substanţial", a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic. Doar 25% din ruși susțin războiul "Cu Rusia improbabil să obţină succese majore pe câmpul de luptă în următoarele câteva luni, menţinerea unei aprobări chiar tacite a războiului, în rândul populaţiei, va fi probabil tot mai dificilă pentru Kremlin", a explicat ministerul citat. "Datele arată că 55% dintre ruşi sunt favorabili tratativelor de pace cu Ucraina, doar 25% afirmând că sprijină continuarea conflictului", a adăugat Ministerul Apărării de la Londra, care citează media ruse. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare La începutul războiului, în jur de 80% dintre ruşi susţineau ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina, Ministerul Apărării britanic publică date ce au drept scop să contracareze informaţiile difuzate de Rusia legate de conflict.

Macron, încă o încercare cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, încă o încercare cu Putin

Macron, încă o încercare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, că va vorbi "în curând" cu Vladimir Putin despre problemele de securitate legate de energia "nucleară civilă" a Ucrainei, după ce, duminică, va discuta cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Macron, încă o încercare cu Putin Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat "multe ore" cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , "cu scopul a avea un mandat colectiv", şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta "din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful AIEA. "Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile", a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie. Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus "pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie". Gemenii dialogului, Macron și Scholz Între timp, Putin a vorbit vineri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o "soluţie diplomatică". Cu cancelarul Scholz, "suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii" cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1. Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre "arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine". Pentru că "unul din punctele esenţiale" pentru Vladimir Putin "este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia". "Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (...). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa" negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

Șpăgi și mizerie topul spitalelor românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești

Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești. Mecanismul de feedback al pacientului a început să fie publicat încă din anul 2018. În lista de pe site-ul Guvernului apar 18 unităţi medicale din judeţul Iaşi, din care 13 sunt din municipiul Iaşi şi cinci din Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, Grajduri. Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești Lună de lună, pacienţii abia externaţi sunt invitaţi să răspundă la chestionare de satisfacţie privind calitatea serviciilor medicale şi la interacţiunea cu cadrele medicale, dar şi să spună cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunt de curăţenia din spital, dacă s-au simţit mai bine după externare, dacă ar recomanda şi altora spitalul în care s-au tratat, dacă li s-a cerut şpagă şi dacă sunt dispuşi să raporteze şpaga cerută responsabilului anticorupţie din Ministerul Sănătăţii. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Chestionarul constă din zece întrebări. Răspunsurile nu sunt obligatorii, astfel încât, pentru judeţul Iaşi, numărul celor care au răspuns a scăzut de la 17.376 la prima întrebare, la 16.724 de răspunsuri la ultima întrebare. Pornind de la acest date, am analizat situaţia spitalelor din judeţ în anul 2021, ultimul an întreg după care se poate face o anualizare a cifrelor. Astfel, am reuşit să vedem ce îi nemulţumeşte cel mai mult pe pacienţi şi care sunt problemele cele mai mari, pentru fiecare spital în parte. În final, pe baza răspunsurilor, am realizat un top al celor mai apreciate spitale din Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Restricțiile legale de sacrificare a porcilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Restricțiile legale de sacrificare a porcilor

Restricțiile legale de sacrificare a porcilor. Directorul executiv DSVSA Iași îi îndeamnă pe ieșeni să cumpere carne de porc doar de la piețele agroalimentare, acolo unde nu există risc de îmbolnăvire. Restricțiile legale de sacrificare a porcilor Procucarea cărnii de porc de la persoane necunoscute reprezintă un risc major de îmbolnăvire a consumatorilor, neavând garanția că acestea au fost supuse controlului sanitar-veterinar. Trichineloza este o boală parazitară gravă care este transmisibilă la om. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Pe lângă testarea în piețile ieșene, în laboratorul DSVSA se pot face recoltări ale probelor de la animale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Câți militari ucraineni au fost uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Câți militari ucraineni au fost uciși

Câți militari ucraineni au fost uciși. Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Câți militari ucraineni au fost uciși "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24). Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune". În tabăra adversă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. SUA: Ar fi vorba de 100.000 Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare. Judecat pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului, un ieșean cere strămutarea procesului, pentru că ar fi victima unei gigantice conspirații a magistraților. Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare Fapta lui a fost cercetată de un procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, coleg de breaslă cu un alt procuror, de la alt Parchet similar, a cărui fiică fusese iubita lui Radu Victor Norocea. Acesta avusese o relație încheiată în termeni prea puțini amiabili și cu fiica judecătorului căruia i se repartizase spre analiză contestația la măsura arestării preventive. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Mediatizarea cazului său ar reprezenta alt motiv pentru care judecătorii ieșeni nu ar putea fi imparțiali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești. Guvernul sârb l-a numit joi pe Aleksandar Vulin, un apropiat pro-rus al preşedintelui Aleksandar Vučić, în funcţia de şef al Serviciului de Informaţii (BIA), a anunţat televiziunea de stat (RTS). Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești Aleksandar Vulin, în vârstă de 50 de ani, fost ministru al Apărării şi de Interne, este cunoscut pentru declaraţiile sale naţionaliste care au provocat adesea fricţiuni diplomatice cu vecinii Serbiei. El este, de asemenea, unul dintre puţinii oficiali europeni străini care au vizitat Moscova după începerea invaziei ruseşti în Ucraina. S-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în august, şi a repetat că Belgradul nu va introduce sancţiuni împotriva Rusiei. Înainte de călătoria sa la Moscova, el a declarat că Serbia "nu va face parte din isteria antirusească". Serbia a condamnat la Naţiunile Unite invazia Rusiei în Ucraina, dar a refuzat să se alăture sancţiunilor impuse Moscovei de Occident. "Lumea sârbească" Vulin, care îl susţine necondiţionat pe preşedintele Aleksandar Vučić, s-a remarcat în special pentru o idee care favoriza ceea ce el numea crearea unei "lumi sârbeşti" cuprinzând sârbi care trăiesc în diferite ţări. Criticii acestei idei subliniază că ea pare să fie în concordanţă cu ideea Moscovei de "lume rusă". Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Serbia, ţară candidată la UE din 2012, întreţine relaţii strânse cu Moscova, de care depinde aproape în totalitate pentru aprovizionarea cu gaz. În plus, Belgradul poate conta pe sprijinul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU în ceea ce priveşte Kosovo, o fostă provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de Serbia în 2008.

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Internațional

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri. Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor. Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN). Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă. "Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina - n.r.) care vă permit (Occidentului - n.r.) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni - n.r.) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov. Occidentul vrea să preia OSCE El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani. Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate. El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece. "Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov. NATO creează o situație explozivă lângă China Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. "Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (...). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez", a spus el. Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. "Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea", a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia. El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă. Papa, declarații "necreştineşti" În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles. Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc. "El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime", a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie.

China își va tripla arsenalul nuclear (sursa: defense.gov)
Internațional

China își va tripla arsenalul nuclear

China își va tripla arsenalul nuclear. Arsenalul nuclear chinez este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare, a indicat Pentagonul într-un raport difuzat marţi care a subliniat, de asemenea, perfecţionarea constantă a forţelor aeriene chineze. China își va tripla arsenalul nuclear Washingtonul a identificat Beijingul drept principala sa provocare militară, iar raportul militar asupra armatei chineze subliniază o creştere atât a forţelor nucleare, cât şi a celor convenţionale. "Departamentul Apărării estimează că stocul (chinez) de focoase nucleare operaţionale a depăşit 400", se arată în raport. "Dacă China continuă să-şi mărească stocul nuclear în acest ritm, va avea, după toate probabilităţile, un stoc de aproximativ 1.500 de focoase" până în 2035. Această mărire a arsenalului nuclear chinez ar putea fi o sursă de instabilitate, potrivit generalului Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului. "Cu cât este mai multă proliferare, cu atât este mai îngrijorătoare, cu atât mai mult destabilizează regiunea", le-a spus el jurnaliştilor marţi. Locul al treilea, după SUA și Rusia Acest arsenal este, totuşi, cu mult în urma celui al Statelor Unite şi al Rusiei, care posedă fiecare câteva mii de focoase nucleare. Beijingul, care lucrează, de asemenea, la modernizarea rachetelor balistice care ar putea transporta aceste focoase nucleare, a testat 135 în 2021, "mai mult decât restul lumii", dacă nu sunt luate în calcul cele trase în conflicte militare, potrivit raportului. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Şi armata aerului chineză progresează cu paşi mari, "ajungând rapid din urmă forţele aeriene occidentale". Un înalt responsabil militar a declarat înainte de publicarea raportului că forţele aeriene chineze încearcă să "progreseze rapid pe toate fronturile", în special echipamentele, piloţii şi restul personalului. Variabila Taiwan Raportul mai estimează că China desfăşoară "acţiuni mai coercitive şi mai agresive în regiunea Indo-Pacifică", un termen folosit de administraţia americană pentru a desemna o realitate în schimbare a alianţelor din Asia-Pacific. Acesta este mai ales cazul în jurul Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. O vizită pe insulă a preşedintei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi, în august, a accentuat tensiunile, China efectuând ca răspuns cele mai agresive exerciţii militare în jurul insulei din anii 1990. Tensiunile s-au diminuat de atunci, dar înaltul responsabil militar a subliniat că activitatea chineză în jurul Taiwanului, deşi a scăzut, a rămas mai ridicată decât înainte şi constituie un motiv de îngrijorare.

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei (sursa: defense.gov)
Internațional

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei. Statele Unite sunt deschise trimiterii unor sisteme antiaeriene Patriot pentru armata ucraineană, dar nu au deocamdată în plan acest lucru, a anunţat marţi Pentagonul. SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei Apărarea antiaeriană a Ucrainei continuă să fie "prioritatea majoră" pentru Washington şi restul comunităţii internaţionale, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder. Totuşi, "în acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot", a adăugat el, explicând faptul că aceste sisteme necesită o întreţinere complexă, precum şi un antrenament anume pentru utilizarea lor, astfel că, chiar dacă ele ar fi trimise Ucrainei, această ţară nu le va putea folosi imediat. Mai devreme în aceeaşi zi, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO care se desfăşoară la Bucureşti, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a insistat asupra cererii Kievului de a primi rachete antiaeriene, printre care a menţionat şi sistemele Patriot, pentru ca ţara sa să se poată apăra în faţa atacurilor ruseşti care-i distrug infrastructura energetică. Medvedev, în delir din nou În acest timp, la Moscova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a scris pe Telegram că, "dacă aşa cum a sugerat (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO le va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot împreună cu personalul NATO, acestea vor deveni imediat o ţintă legitimă pentru forţele noastre armate". Această postare a fostului preşedinte rus, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, vine după o alta de asemenea cu referire la NATO, în prima zi a reuniunii ministeriale de la Bucureşti. "Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Ea trebuie să se pocăiască în faţa umanităţii şi să fie dizolvată ca entitate criminală", a scris Medvedev.

Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu (sursa: TASS)
Internațional

Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu

Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu. Un depozit petrolier din regiunea Rusiei Briansk, oraş la 150 km de graniţa cu Ucraina, era în flăcări miercuri, potrivit guvernatorului local. Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu "Ard rezervoare cu produse petroliere în cartierul Surajski", a declarat pe reţelele sociale guvernatorul, Aleksandr Bogomaz. "Echipe de pompieri şi salvatori sunt la faţa locului", a adăugat el. Guvernatorul nu a indicat ce ar fi putut provoca acest incendiu, dar a precizat că nu există informaţii în legătură cu victime. Potrivit lui Bogomaz, incendiul afectează o suprafaţă de 1.800 m2 şi peste 80 de persoane încearcă să-l stingă. Agenţia de presă de stat TASS a raportat apoi, citând serviciile de urgenţă, că incendiul s-a extins pe o suprafaţă de 4.000 m2. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina În octombrie, un depozit de petrol de lângă Belgorod, de asemenea la graniţa cu Ucraina, a fost bombardat de forţele ucrainene, precum şi o centrală electrică din aceeaşi localitate provocând o întrerupere majoră de curent. Mai devreme în timpul nopţii, guvernatorul regiunii Kursk din Rusia - la sud de Briansk şi de asemenea la graniţa cu Ucraina - a anunţat că forţele ucrainene au lovit o centrală electrică, provocând întreruperi de curent electric, adaugă Reuters.

Investițiile publice în construcții, plus 50% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Investițiile publice în construcții, plus 50

Investițiile publice în construcții, plus 50%. Firma care a făcut documentaţia pentru Filarmonica Iași în 2019 şi care a fost plătită să o reactualizeze anul acesta a predat-o CJ. Investițiile publice în construcții, plus 50% Este principalul motiv pentru care consilierii s-au grăbit să o aprobe – deşi administraţia publică din România „îngheaţă” complet când vine vorba de zile libere. Altfel spus, nu se va urni niciun leu de la Bucureşti – unde stă speranţa de finanţare prin PNRR sau prin vreun alt program cu fonduri europene. Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Valoarea investiţiei a crescut deja cu mai bine de 45%, până la 67,9 milioane, sumă la care se adaugă TVA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră