Eveniment
Eforie Nord, Sud, risc de înec
Eforie Nord, Sud, risc de înec. Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec.
Lărgirea plajelor, catastrofală
Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara „bălți” în care colcăie agenții patogeni.
Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București)
Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm.
Curenții RIP cresc foarte mult riscul de înec.
Eforie Nord, Sud, risc de înec
"Vă pot da un exemplu de la Eforie Sud, fiindcă aici am avut un studiu științific pentru că este un hotspot de formare a acestor curenți (RIP - n.r.), deci sunt foarte puternici, au fost ani în care am avut cinci, șapte, opt cazuri de oameni decedați pe această plajă (bariera Eforie Nord – Eforie Sud).
Puteți vedea cum nu doar prezența plajelor supralățite, cu nisip grosier care mărește profilul plajei submerse (asta e foarte important, curenții depind foarte mult de panta profilului pe care o are plaja sub apă), dar și construirea în asociere de diguri transversale schimbă orientarea valurilor.
Valurile vin dinspre nord-est, lovesc digul și se rotesc și devin perpendiculare. Al doilea fenomen: vin, lovesc digul și sunt reflectate, deci voi avea mai multe valuri, energie mai multă de val și o schimbare a direcției, plus pantă mai mare.
Toate conlucrează spre a schimba circulația de țărm și se poate vedea chiar pe imaginea satelitară prezența unui astfel de curent care, practic, trage apă cu sedimente (spre larg – n.r.) și afectează valurile până la adâncimi de patru-cinci metri.”, a detaliat cadrul universitar.
Cum eviți înecul, favorizat de curenții RIP
„Un astfel de curent RIP are de obicei viteze mai mari decât viteza unui înotător.
De aceea soluția, când ești prins într-un astfel de curent, este să conștientizezi și să încerci să te orientezi cât mai bine în a înota paralel cu țărmul pentru a ieși din zona lui de acțiune.
Singurul avantaj e că acești curenți sunt rapizi, dar înguști, au doar câteva zeci de metri lățime, de obicei 20-30.
Dacă apuci să înoți un minut, poate și mai puțin, în lungul plajei, te poți întoarce liniștit înapoi.”, a fost sfatul lui Vespremeanu-Stroe.
Eforie, hotspot de înecuri
„O simulare pe care am făcut-o în cadrul proiectului RORIP menționat, pe bariera litorală Eforie Nord – Eforie Sud, arată felul în care se schimbă circulația.
Și avem în anul 2021, înainte de proiectul cu lățirea plajelor, pentru valurile venind din est-nord-est, curenți slabi.
În timp ce, o dată construit digul și lățită plaja, avem curenți RIP perpendiculari foarte puternici.
La fel, s-a întrerupt circulația longitudinală care ventila eficient apa.”, a explicat cercetătorul.
Înecurile din 2023, efect al lărgirii plajei
„În concluzie, proiectul acesta are și această consecință complet nedorită, faptul că lărgirea plajelor cu un astfel de material grosier, neadecvat sistemului litoral sudic românesc și prezența, în asociere cu plajele lărgite, a digurilor transversale, care schimbă direcția valurilor, au drept consecință creșterea frecvenței și intensității RIP.
Care pun un pericol și care duc, practic, la creșterea numărului de înecuri, fără discuții.
Cred, de fapt, că o parte din numărul foarte ridicat din 2023 se datorează și acestui aspect, a faptului că deja avem o circulație schimbată, pe plajele de la Eforie Sud către nord, unde au fost multe cazuri.”, a amintit profesorul Universității București.
