miercuri 12 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

516 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Cum era testată loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc"

Loialitatea membrilor "sectei" lui Georgescu, testată prin chestionare de valori și un soft de evaluare. Înființată de Călin Georgescu, Asociația "Pământul Strămoșesc" a apelat la serviciile firmei Great People Inside SRL pentru a-i evalua noii membri cu ajutorul unui soft care stabilea dacă aceștia au valori compatibile cu scopul și viziunea organizației. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT O altă asociație afiliată "Pămâtului Strămoșesc", "Sfatul Bătrânilor", cerea o taxă de 150 de lei pentru completarea chestionarului de analiză a valorilor fiecărui membru dorea să se implice în grupurile de lucru existente sau în constituirea altora noi. Doru Dima, patronul firmei Great People Inside SRL, a declarat pentru DeFapt.ro că nu îl interesează cine sunt patronii firmelor sau organizațiilor cu care lucrează, atâta timp cât are un contract semnat cu acestea. Însă a confirmat că firma sa a pus la dispoziția organizației "Pământul Strămoșesc", în baza unui contract, în urmă cu trei – patru ani, un soft cu ajutorul căruia erau evaluate valorile fiecărei persoane care adera la aceasta. Cât despre Călin Georgescu a spus că l-a întâlnit o singură dată în viața lui „din greșeală”. "Sarmizegetusa 2050 – Capitala Păcii Mondiale" Asociația "Sfatul Bătrânilor", din Craiova, este coordonată de Adrian Pop și a fost organizată în grupuri de lucru "pentru ridicarea atitudinii sufletești". Împreună cu asociațiile "Academia Dacoromână", "Arta Zamolxa" și "Avangarda de Sacrificiu" au promovat proiectul "România Țara Păcii – Sarmizegetusa 2050 – Capitala Păcii Mondiale", care urma să contribuie la semnarea Tratatului de Pace la nivel mondial până în anul 2050. Asociația lui Adrian Pop i-a cooptat pe Ninel Peia și pe generalul Mircia Chelaru. Ultimul a fost numit un fel de ambasador al păcii în Craiova. Delir "dacic" cu Arsenie Boca Pe 4 aprilie 2024, Adrian Pop a anunțat pe pagina de Facebook "Sfatul Bătrânilor" că se lucrează la construirea a două noi orașe în România. Primul, Orașul Sănătății Zamolxa – Arsenie Boca, urmează să fie construit în zona Herculane, Baia de Aramă, Izverna și Siroca. În acest oraș din viitor urmează să fie tratați gratuit toți cei care au probleme de sănătate. "Banii necesari acestui obiectiv vor veni de la proiectul nostru în urma căruia la Sarmizegetusa Regia (Capitala Spirituală a României), vom ratifica Tratatul de PACE Mondială până în anul 2050", anunța Adrian Pop. Celălalt, Orașul Păcii Eden, urmează să fie proiectat și construit în arealul Bucium - Sinca Veche, Mănăstirea Brâncoveni. În acest perimetru ar trebui să fie construită Mănăstirea Pacea Lumii gândită de Sfântul Arsenie Boca, Moș Ilie și Sfântul Pantelimon. "Sfatul Bătrânilor", conectat la organizația lui Călin Georgescu Asociația "Sfatul Bătrânilor" funcționează ca o anexă a organizației "Pământul Strămoșesc", înființată de Călin Georgescu. Prima organzație își îndemna membrii "dedicați acțiunilor concrete de construcție și întrajutorare de oameni" să completeze un chestionar de analiză a valorilor împărtășite. "Acesta ne va ajuta să ne cunoaștem mai bine și să ne organizăm mai ușor pentru atingerea obiectivelor Asociației <Pământul Strămoșesc> (…). Chestionarul costă 150 de lei și trebuie plătit integral de orice persoană care își asumă responsabilitatea acțiunilor directe", se menționează în mesajul transmis de "Sfatul Bătrânilor".  Organizația "Pământul Strămoșesc" îi mai are printre membrii fondatori pe fostul ofițer de informații al Armatei Bogdan Vacusta, dar și pe fostul candidat AUR Ovidiu Hurduzeu. În prima jumătate a lunii februarie, sediul organizației lui Călin Georgescu a fost percheziționat de anchetatori în dosarul privind finanțarea campaniei electorale. Loialitatea membrilor "sectei" lui Georgescu, testată Chestionarele la care făcea referire "Sfatul Bătrânilor" erau, de fapt, un link către o aplicație pusă la dispoziția organizației "Pământul Strămoșesc" de către firma Great People Inside SRL din Brașov. Doru Dima, asociatul majoritar al firmei Great People Inside, a declarat pentru DeFapt.ro că a avut un contract cu "Pământul Strămoșesc" în urmă cu trei-patru ani. Nu își mai aduce aminte cine a semnat contractul din partea organizației, dar sigur nu Călin Georgescu. "Nu am avut nici o treabă cu dânsul. Am avut treabă cu asociația. Eu lucrez cu vreo 2.000 de companii. Credeți că mă interesează cine sunt acționarii? Lucrez cu vreo 50 de asociații cărora le dăm evaluări de consiliere în cariere. Credeți că știu cine le-a fondat? Pentru orice evaluare pe care o facem, și am evaluat vreo 500.000 de oameni din țara asta, nu putem să vă punem la dispoziție nici o informație. Noi facem evaluări oricui. Și dacă mă sună Trump îi facem, și Zelenski și Putin. Mă lasă rece!", a declarat Doru Dima. Întâlnire cu Călin Georgescu "din greșeală" Totodată, Doru Dima a mai spus că are cea mai mare companie de consultanță de evaluări din țară și nu numai, cu o cifră de afaceri de peste cinci milioane de euro cu 20 și ceva de specialiști. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus "Atâta timp cât există un contract în care noi suntem solicitați să facem o evaluare a unor oameni pentru a identifica anumite abilități, competențe, abilități cognitive, activități ocupaționale, tot ceea ce ține de leadearship, noi o facem cu drag. Nu mă interesează cine e, ce face. Cu atât mai puțin faptul că e <Pământul Strămoșesc>! De evaluarea oamenilor care a fost făcută atunci nici măcar nu m-am ocuapt eu. Sunt făcute acum vreo patru ani, când nu știa nici dracu' cine e Călin Georgescu", a mai precizat Doru Dima. Întrebat dacă s-a întâlnit, totuși, cu Călin Georgescu, Doru Dima a spus că doar o singură dată, și atunci, "din greșeală".   

Loialitatea membrilor "sectei" lui Georgescu, testată de specialiști (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador. În stânga imaginii, Laura Bălănescu (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea, Ocrav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV După șase ani și jumătate, cazul unui copil mort pe masa de operație este încă în cercetare

Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador. Procurorul Marius Iacob (Parchetul General) este acuzat de Andreea Duță, mama unui băiețel care a murit în urma unei operații făcute la Spitalul Sanador, că întârzie nejustificat ancheta privind uciderea din culpă a fiul ei. Citește și: EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost Este vorba de un dosar deschis în urmă cu aproape șase ani și jumătate care nici până astăzi nu a fost finalizat, deși procurorul Marius Iacob a promis familiei îndoliate că va finaliza investigația în primăvara anului 2024. Dosarul urmează să se prescrie în octombrie 2026. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că medicul Laura Bălănescu, cea care l-a operat pe băiețelul în vârsta de un an și zece luni, dar și alte cadre medicale de la Spitalul Sanador sunt cercetate pentru ucidere din culpă. Laura Bălănescu este soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România, dar deține și importante funcții în sistemul medical din România (vezi CV-ul Laurei Bălănescu). Marius Iacob a devenit vedetă după ce a lucrat în celebrul caz "Elodia". În acest moment, Iacob îi investighează pe mercenarul Horațiu Potra și pe complicii acestuia. Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador Andreea Duță, mama băiețelului care a murit în urma unei operații făcute de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador, trăiește o nouă dramă. Ea luptă cu justiția din România pentru ca dosarul deschis în urmă cu mai bine de șase ani să nu fie clasat pentru prescripția faptei de ucidere din culpă. Infracțiune care se prescrie în termen de opt ani. Termen care, în acest caz, se împlinește în octombrie 2026. De dosar se ocupă procurorul Marius Iacob, de la Parchetul General. Ultima sa invenție în materie de tergiversare a dosarului, potrivit Andreei Duță, constă în extinderea cercetării asupra a doi medici pediatri și a două asistente. Și, cum unul din cei doi medici nu își recunoaște semnătura aflată pe regulamentul de ordine interioară al spitalului Sanador, s-a cerut o expertiză grafologică.   "Mie mi se pare că se tergiversează acest dosar cu rea intenție. Cu rea intenție! Ca să meargă la prescriere. Se inventează tot felul de subiecte false ca să se prescrie. De exemplu, această expertiză grafologică. Este un subiect fals! Tu ai o expertiză medico-legală care spune clar că a fost omorât un copil, că putea fi salvat, că i s-a secționat vasul, că a sângerat. Această expertiză este foarte clară. Ai toate acestea și tu acuma vrei să vezi dacă o doctoriță a semnat sau nu un regulament de ordine interioară?", s-a declarat șocată Andreea Duță într-o discuție cu DeFapt.ro.   "Se încearcă o clasare elegantă a dosarului" Nemulțumită de felul în care s-a derulat ancheta până acum sub conducerea procurorului Marius Iacob, Andreea Duță l-a reclamat la Parchetul General, condus procurorul general Alex Florența. "Au trecut 6 ani, 4 luni și jumătate (2313 zile) de la decesul copilului meu, iar ancheta este în continuare într-un stadiu incert, fără un rechizitoriu întocmit și fără trimiterea în judecată a celor responsabili. Audieri repetate și inutile – în loc să finalizeze ancheta, procurorii au preferat să reaudieze martorii și inculpații de mai multe ori, fără a avansa către o soluționare clară a cazului. Există probe clare privind culpa medicală, conform raportului Institutului de Medicină Legală, care indică o hemoragie internă survenită în timpul operației. Cu toate acestea, dosarul este tergiversat nejustificat", se menționează în plângerea transmisă procurorului general al României. Procurorul general, tăcut ca un mort Andreea Duță reclamă și "posibile interese obscure și rea-voință – având în vedere durata excesivă a anchetei și faptul că inculpații fac parte din aceeași elită medicală și juridică, există suspiciunea că se încearcă o clasare elegantă a dosarului". Cum nici procurorul general al României, Alex Florența, nu i-a dat vreun răspuns, femeia a dat în judecată Parchetul General la Tribunalul București, în speranța că dosarul va fi finalizat înainte de prescrierea infracțiunii. Ironic, procesul aflat pe rol a început o amânare. "Acest dosar nu 100%, 300% se prescrie pe partea penală"  Infracțiune de ucidere din culpă are termen de prescriere opt ani de la data săvârșirii faptei. "Și noi avem șase ani jumate. În octombrie (2025 - n.r.), se fac șapte. Noi nu am ieșit cu dosarul ăsta din faza de urmărire penală. După aia, urmează camera de consiliu. Acolo mai durează un an de zile. Acest dosar nu 100%, 300% se prescrie pe partea penală. Nu am nici cea mai vagă idee pe cine protejează procurorul, dar este și o lipsă de asumare în general a tot ceea ce înseamnă procese penale. De ce să nu fie mai bine să se prescrie decât să ne mai batem capul cu o speță de genul acesta? În cazul nostru, gândindu-mă la ce persoane sunt implicate, cred că se încearcă tragerea de timp prin toate mijloacele specifice ca să se prescrie pe latură penală", a declarat Andreea Duță pentru DeFapt.ro. Într-un final, probabil, se vor plăti doar despăgubiri de către societățile de asigurări. Dacă așa vor sta lucrurile, Andreea Duță a spus că va da în judecată România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru durata excesivă a anchetei. Cum s-a întâmplat tragedia de la Spitalul Sanador DeFapt.ro a dezvăluit că, în dimineața zilei de 20 octombrie 2018, Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni, a fost operat de hernie inghinală de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador. Între orele 13.25 și 14.20, copilul a stat în secția de Terapie Intensivă, apoi a fost mutat în salonul Pediatrie. La ora 14.30, medicul Laura Bălănescu i-a făcut un nou consult, în urma căruia a concluzionat că starea pacientului era satisfăcătoare, cu tegumente palide și pansamente curate. Problemele au început să apară o jumătate de oră mai târziu, atunci când copilul a început să transpire și să vomite. Apoi, după încă o oră, a fost consultat de medicii Laura Vasile și Gabriel Drăgan. Dar și aceștia au concluzionat că Ștefan Duță avea o stare generală bună și era conștient. La ora 17.44, copilul a vărsat din nou și prezenta transpirații abundente în zona capului. Pacientul a fost văzut de mai mulți medici, inclusiv de medicul curant Laura Bălănescu, până la ora 22.47, atunci când s-a constatat că starea copilului este extrem de gravă. Șapte minute mai târziu, băiețelul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au început manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la 00.15.

Penelistul Cateliu, asociat cu șefa POT (sursa: Facebook/Daniel Cateliu, Anamaria Gavrilă)
Investigații

EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă

Penelistul Cateliu, asociat cu șefa POT. Liberalul Daniel Cateliu, președintele Consiliului de Administrație al Poștei Române și trezorierul PNL Sector 1, este asociat în două firme cu Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri. Formațiunea politică condusă de Gavrilă l-a susținut direct pe Călin Georgescu în cursa pentru alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Cariera și ascensiune politică ale lui Daniel Cateliu sunt strâns legate de actualul ministru liberal Sebastian Burduja. De exemplu, Daniel Cateliu a fost subalternul lui Sebastian Burduja în PACT, partid înghițit de PNL. Noii liberali au preluat controlul asupra filialei PNL Sector 1: Sebastian Burduja în calitate de președinte, iar Daniel Cateliu ca trezorier. Ulterior, ministrul Sebastian Burduja și-a numit trezorierul în Consiliul de Administrație al Poștei Române pe o perioadă de patru ani. Penelistul Cateliu, asociat cu șefa POT  Liberalul Daniel Cateliu, președintele Consiliului de Administrație al Poștei Române, deține acțiuni și părți sociale la 15 companii. În două dintre acestea, Yload Investors SA și Epvisits Investment SRL, este asociat cu Anamaria Gavrilă, președinta Patidului Oamenilor Tineri (POT), "remorca" lui Călin Georgescu. Documentele oficiale consultate de către DeFapt.ro arată că firma Yload Investors SA a fost înființată de 78 de persoane fizice și juridice, în octombrie 2021. Printre membrii fondatori îi regăsim pe liberalul Daniel Cateliu, dar și pe deputata Anamaria Gavrilă. Cu un capital social inițial de 1.652.989 lei, societatea are ca obiect principal de activitate "activități ale holdingurilor". Gavrilă - un leu pe acțiune, Cateliu - un euro Datele fiscale publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe arată că firma Yload Investors a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri zero și pierderi de 18.556 lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri declarată a fost de aproape 20.000 lei, și pierderea netă, de 8.587 lei. Ultimele date fiscale, aferente anului 2023, arată că s-a înregistrat o cifră de afaceri de 11.406 lei și pierderi de 12.188 lei. La rândul ei, firma Yload Investors SA deținea în februarie 2022 aproape 14% din societatea Yload Global SA. Deputata Anamaria Gavrilă a menționat în ultima declarație de avere că deține 25.431 de acțiuni evaluate la 25.431 lei. Iar Daniel Cateliu are 10.334 de acțiuni, cu o valoare de 8.000 de euro. Nu se știe după ce criterii și-au evaluat cei doi valoarea acțiunilor. Horă mare: cu Felix Tătaru și soția lui Thiess  Același obiect de activitate îl are și firma Epvisits Investment SRL, înființată de 19 persoane fizice și juridice. Se întâmpla în septembrie 2021. Și aici, printre membrii fondatori îi regăsim pe liberalul Daniel Cateliu și pe deputata Anamaria Gavrilă. Funcția de administrator al societății i-a revenit lui Ionuț Pătrăhău, fostul director adjunct al Băncii Transilvania, actual manager parterner la SeedBlink. Societatea Epvisits Investment SRL este asociată la rândul ei în firma Epic Visits SRL, în care are controlul asupra 9,77% din părțile sociale. În această ultimă societate îi mai regăsim ca asociați pe Felix Tătaru, consultantul în campaniile electorale ale președinților Klaus Iohannis și Traian Băsescu, dar și pe Elena Delia Thiess, soția afaceristului Adrian Thiess. Cel din urmă l-a adus pe Mihail Gorbaciov, fostul președinte al Uniunii Sovietice, la București. Evaluarea acțiunilor, două filme diferite Declarațiile de avere depuse de Daniel Cateliu și Anamaria Gavrilă sunt contradictorii cu privire la valoarea părților sociale. De exemplu, Daniel Cateliu susține că deține 9 (nouă) acțiuni, cu o valoare declarată de 2.575 euro. Președinta POT a menționat în declarațiile ei de avere că are 12.787 acțiuni în valoare de 12.787 lei. Cum cele două evaluări nu pot fi valabile simultan, unul din cei doi minte sau habar nu are ce deține.  Daniel Cateliu: "M-a amuzat asocierea cu ea"  Liberalul Daniel Cateliu a declarat pentru DeFapt.ro că nu o cunoaște pe deputata Anamaria Gavrilă, chiar dacă sunt parteneri de afaceri. "M-a amuzat asocierea cu ea. Eu sunt asociat la mai multe companii în care investesc prin platforma SeedBlink, o platformă românească care listează start-upuri. Probabil, nu știu, nu îmi dau seama dacă sunt partener de afaceri cu doamna. Sunt investitor pe SeedBlink. Eu doar, practic, intru pe această platformă, ei se ocupă de acte la Registrul Comerțului. Firma Yload este un start-up care și-a propus să revoluționeze transportul logistic. Un fel de bursă online", a declarat Daniel Cateliu. Cealaltă firmă, Epvisit Investment, e un fel de "booking care vor să promoveze experiențe", a completat Daniel Cateliu. Valoarea acțiunilor, un mister Întrebat despre valoarea acțiunilor deținute, Daniel Cateliu a spus că urmează să se uite pe rapoartele primite de la SeedBlink: "Tot timpul se fac majorări de capital, se diluează. O să verific și eu aceste informații. Poate e posibil ca eu să fi ratat (informațiile despre valoarea acțiunilor - n.r.)".  Am încercat să obținem un punct de vedere de la Anamaria Gavrilă, dar aceasta avea telefonul închis. Ministrul liberal Sebastian Burduja a refuzat să răspundă întrebărilor transmise. _______________________ După publicarea articolului, Daniel Cateliu a trimis un drept la replică pe care-l publicăm integral mai jos. DREPT LA REPLICĂ Subsemnatul, Daniel Cateliu, solicit publicarea prezentului drept la replică referitor la articolul „EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă, în două firme”, publicat în data de 4 martie 2025 pe site-ul DeFapt.ro, având în vedere că materialul conține informații eronate și prezentate într-un mod tendențios, afectându-mi imaginea publică și profesională. 1. Nu există o asociere de afaceri directă între mine și doamna Anamaria Gavrilă Articolul sugerează în mod fals că aș avea o relație de parteneriat cu doamna Anamaria Gavrilă în două firme. În realitate, dețin acțiuni achiziționate prin platforma SeedBlink, un mecanism transparent de investiții care listează sute de start-upuri și atrage zeci de mii de investitori. De-a lungul anilor, am investit în mai mult de 10 start-up-uri, multe dintre ele companii românești, contribuind astfel la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România. Acest tip de investiție este unul pasiv, iar simplul fapt că mai mulți investitori participă la finanțarea unui start-up nu creează o asociere între aceștia. A sugera contrariul este o deformare a realității. 2. Numirea mea la Poșta Română a fost făcută în urma unui proces de recrutare conform legislației în vigoare Articolul insinuează că numirea mea în Consiliul de Administrație al Poștei Române ar fi fost influențată politic, ignorând procesul obiectiv de selecție. Precizez că această numire a fost făcută în urma unui proces de recrutare derulat conform legislației în vigoare, bazat pe criterii de competență și experiență profesională. Urmăresc îndeaproape performanțele lui Sebastian Burduja în funcțiile publice pe care le-a ocupat și consider că este unul dintre cei mai importanți lideri politici din România. Prin ceea ce face, a demonstrat constant nivelul său de profesionalism, competență și viziune în administrație și politică. 3. Nu am nicio legătură cu POT și nu am întâlnit-o niciodată pe liderul acestui partid Articolul încearcă să mă asocieze, fără nicio bază reală, cu Partidul Oamenilor Tineri (POT) și cu liderul acestuia, Anamaria Gavrilă. Doresc să clarific ferm că nu am nicio legătură cu acest partid, nu am avut nicio implicare în activitatea sa și nu am întâlnit-o niciodată pe doamna Gavrilă. Simplul fapt că mai mulți investitori participă la o platformă de investiții nu creează vreo asociere între aceștia, iar orice altă interpretare este forțată și eronată. 4. Afirmațiile privind valoarea acțiunilor sunt tendențioase și eronateArticolul sugerează că există o contradicție între evaluările acțiunilor mele și ale doamnei Gavrilă, insinuând că unul dintre noi „minte” sau „nu știe ce deține.” Această afirmație este complet lipsită de temei, întrucât evaluarea acțiunilor într-un start-up fluctuează constant, iar raportările individuale depind de momentul în care sunt realizate.

Haine contrafăcute, vândute în centrul Bucureștiului (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

Haine contrafăcute, de mii de euro bucata, vândute pe Calea Victoriei din București ca originale

Haine contrafăcute, vândute în centrul Bucureștiului. Rozalina Bîja, patroana firmei Milana, a vândut în magazinele Joyz haine contrafăcute la prețuri de lux. De exemplu, o geacă contrafăcută, model Versace, costa aproximativ 5.000 de euro. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Poliția Capitalei le cere clienților care și-au cumpărat produse de lux din magazinele Joyz în ultimele trei luni să depună sesizări. Haine contrafăcute, vândute în centrul Bucureștiului Magazinul Joyz de pe Calea Victoriei din București este deținut de firma Milana, patronată și administrată de Rozalina Bîja. Aici a avut loc una din cele trei percheziții făcute recent de Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 1 într-un dosar penal de înșelăciune și punere în circulaţie a unui produs purtând marca identică sau similară cu o marcă înregistrată. "În fapt, o femeie, în vârstă de 47 de ani, adminstrator al unei societăți, cu punct de lucru în Sectorul 1, ar fi pus in circulatie, prin intermediul a două magazine stradale, produse de îmbrăcăminte, încălțăminte si accesorii de lux (susceptibile a fi contrafăcute), purtând însemnele unor branduri. În vederea administrării materialului probator, la data de 27 februarie 2025, au fost puse în aplicare trei mandate de percheziţie domiciliară, fiind identificate și ridicate mărfuri, în valoare de aproximativ 5.300.000 de lei", se menționează într-un comunicat de presă al Poliției Capitalei. Anchetatorii cer clienților să depună plângeri Anchetatorii au lansat un apel adresat clienților care au cumpărat produse de lux de la magazinul Joyz în ultimele trei luni. În cazul în care se simt înșelați pentru că au achiziționat produse contrafăcute la prețuri de brand, pot depune plângeri la Poliția Capitalei.   "Facem cunoscut persoanelor care au achiziționat articole de îmbrăcăminte, încălțăminte sau accesorii de lux din magazinele în cauză, situate pe Calea Victoriei, nr 60-64, că sunt îndreptățite să sesizeze Poliția Capitalei, în termenul legal, respectiv 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei", se mai menționează în comunicatul de presă al Poliției Capitalei. 

Frații Tate, călători cu acordul DIICOT (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

DIICOT nu explică de ce le-a permis fraților Tate să părăsească România

Frații Tate, călători cu acordul DIICOT: Andrew Tate și Tristan Tate au plecat din România în SUA cu acordul procurorilor, care le-au ridicat interdicția de a părăsi țara. Decizia anchetatorilor a fost luată în contextul în care trimisul special al SUA, Richard Grenell, i-a cerut ministrului de Externe român, Emilian Hurezeanu, ca anchetatorii români să ridice interdicțiile celor doi frați. Citește și: Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Frații Tate sunt cercetați într-un dosar de trafic de persoane, fiind suspectați că, începând cu anul 2015, au recrutat 34 de femei pe care le-au constrâns să producă materiale pornografice, difuzate ulterior contra cost pe platformele pentru adulți. Frații Tate, călători cu acordul DIICOT Frații Andrew Tate și Tristan Tate s-au îmbarcat în cursul dimineții de joi, 27 februarie a.c., la bordul unui avion privat, care a decolat de pe Aeroportul Otopeni cu destinația Florida. Ulterior au postat un mesaj pe canalul lor de pe rețeaua X prin care au anunțat „Tate brothers left Romania. They are coming to the United States”. Adică au părăsit România cu destinația SUA. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a emis ulterior un comunicat de presă prin care a confirmat că frații Tate nu mai au interdicția de a părăsi țara. Controlul judiciar, menținut "Cu privire la doi inculpați, persoane cu dublă cetățenie, americană și britanică, aflați sub măsura controlului judiciar în cadrul dosarelor penale în care sunt cercetați de către procurorii DIICOT – Structura Centrală, facem următoarea precizare: cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar a fost respinsă, aceasta fiind menținută în ambele dosare în care se efectuează urmărirea penală. A fost admisă solicitarea privind modificarea obligației impuse inculpaților de a nu părăsi teritoriul României, celelalte obligații fiind menținute de către procurorii DIICOT", potrivit procurorilor. În cazul în care nu se vor prezenta în fața anchetatorilor atunci când vor fi chemați, frații Tate ar trebui arestați preventiv. Administrația SUA, lobby pentru frații Tate Decizia procurorilor DIICOT de a le ridica interdicția de a părăsi țara fraților Tate nu este întâmplătoare. În urmă cu zece zile, la Conferința de Securitate de la Munchen, trimisul special al SUA, Richard Grenell, a fost abordat în holul hotelului de Emilian Horațiu Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe al României. O abordare neprotocolară, în cadrul căreia Richard Grenell ar fi cerut clemență pentru frații Tate. Purtătorul de cuvânt al MAE a declarat pentru Financial Times, că "instanțele românești sunt independente și funcționează pe baza legii, există un proces echitabil". 

Călin Georgescu, sprijinit de un magistrat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un magistrat, sprijin pentru Călin Georgescu în "activitatea infracțională", acuză Parchetul General

Călin Georgescu, sprijinit de un magistrat. Candidatul la prezidențiale a fost pus sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General, care l-au acuzat de șase infracțiuni, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Șase infracțiuni, 60 de zile de control judiciar Parchetul General a anunțat ulterior că "suveranistul" Călin Georgescu a fost susținut în "activitatea infracțională" de un magistrat. Citește și: Avocatul lui Călin Georgescu, Doru Costea, l-a reprezentat și pe Sorin Ovidiu Vântu, pentru care a și lucrat în trustul Realitatea-Cațavencu Deocamdată, nu se știe numele magistratului care l-ar fi susținut pe Călin Georgescu, dar acesta este cel mai recent dintr-o listă lungă de angajați ai statului, cei mai mulți fiind ofițeri activi și rezerviști, inclusiv foști șefi din servicile secrete de informații românești. Călin Georgescu a fost săltat din trafic în cursul zilei de miercuri, 26 februarie, și dus la audieri într-un dosar instrumentat de Parchetul General. După cinci ore de audieri, a fost acuzat de șase infracțiuni: instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată; comunicarea de informații false; fals în declarații în formă continuată (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațile de avere); iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup; promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii. Pentru toate cele șase infracțiuni grave, Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Călin Georgescu, sprijinit de un magistrat La scurt timp după ce Călin Georgescu a ieșit de la audieri, Parchetul General a emis un nou comunicat de presă prin care a anunțat că în același dosar este cercetat și un magistrat. "În cadrul dosarului care face obiectul comunicatului de presă menționat anterior, se efectuează cercetări și in raport de sprijinirea activităților infracționale de către o persoană care are calitatea de magistrat. Potrivit prevederilor Legii nr. 49/2022, în asemenea situații, competența de soluționare aparține exclusiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție in raport de toate infracțiunile ce fac obiectul cercetărilor", potrivit comunicatului emis de procurori.

Andrei Baciu, șeful PNL S3, îl protejează pe Bogdan Damian - adjunct ASB, angajat STB (sursa: Facebook/Andrei Baciu)
Investigații

EXCLUSIV Damian (PNL), cumul ilegal: adjunct la Străzi (ASB) și șef de cabinet al directorului STB

Bogdan Damian - adjunct ASB, angajat STB. Liberalul, fost consilier al premierului Florin Cîțu și protejat al deputatului PNL Andrei Baciu, încasează ilegal două salarii simultan de la municipalitate. Bogdan Damian - adjunct ASB, angajat STB Primăria Municipiului București îl plătește cu 2.500 euro lunar pentru funcția de director adjunct la Administrația Străzilor București, acolo unde trebuie să fie prezent fizic de la 08.00 la 16.00.  Citește și: Nicușor Dan prezintă un sondaj în care îl bate pe Georgescu în turul II, fiind peste acesta cu 4,1% Însă, tot zilnic, în intervalul orar 11.00 - 15.00, Damian ocupă și funcția de director de cabinet al liberalului Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București (STB), care l-a angajat cu jumătate de normă.  Ceea ce este interzis complet de Codul Muncii. Mai mult, STB încalcă același Cod al Muncii pentru că pe funcția de director de cabinet nu pot fi angajate persoane cu jumătate de normă, aceasta fiind o funcție de conducere. Lucian Judele, administratorul public al Municipiului București, a declarat pentru DeFapt.ro că va lua măsurile necesare după ce va analiza această situație împreună cu directorul general de la Administrația Străzilor București, respectiv cu cel al Societății de Transport București. PNL i-a dat funcții fără număr Bogdan Damian este membru al Partidului Național Liberal, filiala Sector 3, care este condusă de deputatul Andrei Baciu, urmărit penal de către DNA în dosarul vaccinurilor. Partidul l-a ajutat pe Damian să ocupe funcții de rang inferior, dar bine remunerate. Liberalul și-a început activitatea juridică la cabinetul de avocatură al tatălui său. Apoi, în anul 2015, a fost angajat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. De acolo, a ajuns la Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor.  În anul 2019, a fost angajat la grupul parlamentar PNL din Senatul României. Se jură că nu a fost șoferul lui Cîțu Acolo avea să îl descopere liberalul Florin Cîțu, care l-a angajat în anul 2020 pe funcția de consilier la cabinetul său de ministru al Finanțelor. Ulterior Florin Cîțu a plecat cu toți consilierii săi la Guvern, după ce a fost numit prim-ministru al României. Întrebat cum a ajuns să-l consilieze pe Florin Cîțu, Bogdan Damian a explicat pentru DeFapt.ro că CV-ul său a fost selectat de către partid pentru a face parte din echipa de consilieri. "Nu este adevărat că am lucrat ca șofer pentru domnul Cîțu. Conform CV-ului meu, pe care, dacă îl accesați, o să vedeți toate funcțiile mele pe care le-am ocupat. Sunt un simplu membru la PNL Sector 3", a declarat Bogdan Damian. Venituri de 5.200 euro pe lună de la PMB În vara anului 2022, liberalii l-au numit pe Bogdan Damian în funcția de membru al Consiliului de Administrație al Societății de Transport București. Conform declarației sale de avere din iunie 2022, el primea indemnizații de la Banca Națională a României și de la Societatea de Transport București, plus salarii de la Secretariatul General al Guvernului, de la Senatul României și de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public București Ilfov. În total, vreo 100.000 de lei anual, echivalentul a 20.000 de euro. Situația s-a schimbat radical în anul 2023: de la STB, Damian încasa o indemnizație anuală de 163.296 lei, iar de la Primăria Capitalei primea un salariu de 145.758 lei. Adică, în jur de 26.000 lei lunar, echivalentul a 5.200 de euro.  Din Consiliul de Administrație al STB a fost schimbat în toamna anului 2024, dar nu s-a lăsat dus din instituție. Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București, l-a angajat pe funcția de director de cabinet cu jumătate de normă, deși era angajat cu normă întreagă la Administrația Străzilor București.  Protejat de șeful Administrației Străzilor Programul de muncă la Administrația Străzilor București este zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 16.00. Adică opt ore pe zi. Bogdan Damian, conform fișei postului, răspunde, în calitate de director general adjunct, de Direcția Logistică și Direcția Parcări. Damian a explicat pentru DeFapt.ro că, în realitate, nu prea are treabă cu parcările, pentru că Direcția de Parcări este la Compania de Parking. "Țin legătura doar cu locurile de parcare", a spus liberalul. DeFapt.ro l-a întrebat pe Marian Aurelian Bârgău, directorul general al Administrației Străzilor București, dacă Bogdan Damian are un program de muncă fix. Răspunsul acestuia a venit sec: "Da, de la 08.00 la 16.00, însă poate părăsi instituția doar în interes de serviciu". Adică în interesul Administrației Străzilor. Cu toate acestea, Bârgău și-a acoperit subordonatul care părăsește instituția pentru a se duce la celălalt loc de muncă, de la STB: nu l-a sancționat vreodată. Întrebat direct dacă știe despre acest aspect, Marian Aurelian Bârgău a declarat: "Nu am nici o chestiune, nici un document". Damian admite că lucrează simultan la ASB și STB Bogdan Damian a recunoscut pentru DeFapt.ro că în timpul programului de muncă de la Administrația Străzilor București (ASB) lucrează în paralel și pentru STB. "Sunt directorul de cabinet al directorului general al STB. Sunt cu patru ore. Lucrez de la orele stabilite prin contractul individual de muncă pe care îl am acolo. Din ce îmi amintesc, lucrez de la ora 13.00 la ora 16.00. Nu îmi amintesc exact. Da, da, în paralel sunt angajat la Administrația Străzilor București", a declarat Bogdan Damian. Evident, programul de muncă de la Administrația Străzilor se suprapune cu cel de la STB. Iar Codul Muncii prevede, la articolul 35, că "orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea". Cu toate acestea, Bogdan Damian susține că nu este nimic ilegal, din punctul său de vedere, pentru că nu-i interzice legea. Damian, coordonator de consilieri După ce i s-a explicat cum încalcă articolul 35 din Codul Muncii, Bogdan Damian a invocat faptul că este jurist de profesie și cunoaște legea. Apoi a început să se bâlbâie și să se contrazică. Mai mult, el consideră că funcția de director de cabinet nu este funcție de conducere, deși a recunoscut că-i coordonează pe ceilalți consilieri ai directorului general al STB. "Funcția de director de cabinet nu este o funcție de conducere. Este o funcția de coordonare a consilierilor. Fiindcă atribuțiile mele sunt de coordonare a consilierilor domnului director. Este o funcție specificată în CIM unde se poate merge și cu contract part-time. Nu mă obligă legea pentru… nu am atribuții de conducere", s-a justificat Bogdan Damian. Tot Damian, consultanță pe spețe juridice Apoi s-a răzgândit și a spus că, deși este încadrat pe funcția de director de cabinet, are doar un rol consultativ pe spețe juridice: "Repet, repet! Orele mele, orele mele pe care le lucrez parțial, cele patru ore, nu sunt ore fixe. Eu neavând funcție de conducere în cadrul STB și nelucrând la o direcție și am un rol consultativ pentru domnul directorul general pe spețe juridice pe care îmi este profesia, orele mele nu sunt petrecute neapărat în cadrul STB. Atribuțiile mele sunt cele delegate de directorul general pe diferite probleme de natură juridică". Și STB a încălcat Codul Muncii, pentru că nu putea încheia un contract parțial de muncă pentru o funcție de conducere. O altă ilegalitate constă în faptul că, deși orice angajat poate lucra maximum 48 de ore într-o săptămână, Bogdan Damian primește salariu pentru 60 de ore de muncă pe săptămână, adică 12 ore pe zi (opt, la ASB, și patru, la STB). Daniel Istrate, șeful STB, și Sebastian Burduja, șeful PNL București, nu au răspuns apelurilor DeFapt.ro.   

Protejata lui Manda, împrumut din pensie (sursa: Facebook/Alexandra Presură)
Investigații

EXCLUSIV Protejata lui Manda, soțul LOV, a luat 50.000 EUR de la o pensionară ca să finanțeze PSD

Protejata lui Manda, împrumut din pensie. Este vorba despre senatoarea Alexandra Presură, care a luat cu împrumut 198.000 lei, echivalentul a 50.000 de euro, de la o pensionară din Craiova. Scopul împrumutului: finanțarea candidaturii la alegerile parlamentare din decebrie 2024. Banii luați de la pensionară i-a dat ca împrumut filialei PSD Dolj, organizație controlată de europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Cu patru ani înainte, Presură mai luase un împrumut, de 133.800 lei, de la un "prieten". Bani pe care nu i-a mai restituit, conform declarațiilor sale de avere. Cariera politică a senatoarei Alexandra Presură este strâns legată de cea a europarlamentarului Claudiu Manda. Cariera politică a unei contabile de bibliotecă Alexandra Presură (41 de ani) s-a înregimentat în urmă cu 18, adică în 2007, ani în organizația de tineret a PSD Dolj, condusă de Claudiu Manda. Tânăra a intrat în câmpul muncii doi ani mai târziu, în ianurie 2009, cu câteva luni înainte de a-și lua licența de economist de la o facultate a Universității din Craiova. Inițial, s-a ocupat de contabilitate primară la Cabinetul Expertului Contabil Stamin Aurora, apoi a ajuns la Biblioteca Județeană "Alexandru și Aristia Aman". În timp ce ținea contabilitatea bibliotecii din Craiova, Alexandra Presură urma cursurile unui master în contabilitate la Universitatea "Spiru Haret" din București. Tot în paralel, în perioada februarie 2014 – iunie 2016, a reprezentat Consiliul Județean Dolj în Consiliul de Administrație al firmei Parc Industrial Craiova SA. Presură și Manda, tandrețuri la vedere (sursa: Facebook/Alexandra Presură) Deputată la 32 de ani Cariera Alexandrei Presură avea să i se schimbe complet în vara anului 2016. Atunci Claudiu Manda, președintele PSD Dolj, a decis ca aceasta să candideze pe lista partidului pentru funcția de consilier județean. O lună mai târziu, în iulie 2016, Alexandra Presură avea să fie numită în funcția de director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Zona Metropolitană Craiova". Tot cu susținerea politică a lui Claudiu Manda, Presură a câștigat primul mandat de deputat în decembrie 2016. Apoi, pe al doilea, în 2020. În primii patru ani de mandat, deputata Alexandra Presură a vorbit 28 de minute și 44 de secunde în 14 ședințe. A depus în scris 38 de declarații politice și a susținut 80 de propuneri legislative, din care au fost promulgate 33. Totodată, a mai depus nouă întrebări și interpelări, dar a și semnat patru moțiuni. În al doilea mandat, deputata Presură a vorbit două ore, 21 de minute și trei secunde în patru ani. A luat cuvântul de 25 de ori, a susținut 78 de inițiative legislative, din care au fost adoptate 33, a depus 13 întrebări și interpelări. A semnat și șase moțiuni. A "uitat" să restituie 133.800 lei Alexandra Presură a menționat în declarația de avere depusă în decembrie 2020, după câștigarea celui de-al doilea mandat de deputat, că a contribuit la campania electorală a PSD Dolj cu suma de 133.800 lei. Bani pe care i-ar fi luat cu împrumut de la o persoană fizică. Nu a menționat numele creditorului în declarația de avere, așa cum era obligată de lege. Iar banii nu au fost restituiți niciodată, conform declarațiilor de avere depuse ulterior de Alexandra Presură. DeFapt.ro a întrebat-o pe Alexandra Presură de la cine a împrumutat cei 133.800 lei și de ce nu i-a restituit, însă aceasta a declarat că a menționat atât numele persoanei de la care s-a împrumutat, dar și restituirea sumei. "În declarația mea depusă este... se vede numele. Am completat declarația de avere fără să trec numele persoanei? Am menționat restituirea împrumutului în declarația de avere din iunie 2021. O să verific și eu pe site. Am restituit suma și nu am cum să nu trec așa ceva. Vă spun sigur că am menționat (numele creditorului – n.r.) pentru că nu aveam cum să nu menționez. Probabil este blurat. O să verific și eu, dar nu-mi dau seama de ce nu apare că am restituit. Banii s-au restituit, vă dați seama că i-am luat special pentru campanie”, a declarat Alexandra Presură. Protejata lui Manda, împrumut din pensie Claudiu Manda, cel care controlează cu mână de fier filiala PSD Dolj, a decis în toamna anului trecut ca deputata Alexandra Presură să candideze pentru funcția de senator. A fost validată în decembrie 2024. Declarația de avere depusă de aceasta la începutul mandatului de senator este aproape goală. Scriptic, ea nu are terenuri, case, bijuterii sau investiții după două mandate de deputat. A menționat doar împrumuturile făcute pentru a-și plăti contribuția la campaniile electorale către partid. De data aceasta, senatoarea Alexandra Presură susține că a împrumutat cu suma de 100.000 lei PSD, controlat de Marcel Ciolacu, și cu 198.000 lei filiala PSD Dolj, controlată de Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. Suma de 100.000 lei a fost împrumutată de la bancă. Banii pentru filiala condusă de Claudiu Manda au fost împrumutați de Presură de la o anume Zoia Dinulescu, o pensionară din Craiova. Împrumut luat de senatoarea Presură de la pensionara Zoia Dinulescu (sursa: senat.ro) Întrebată de către DeFapt.ro cine este Zoia Dinulescu și dacă este aceeași persoană care apare într-o veche afacere imobiliară, Alexandra Presură a confirmat. "Zoia Dinulescu este o doamnă în vârstă. Da, a revendicat, dar nu are nici o legătură. Nu a revendicat de la Primăria Craiova. E prin instanță... puteți să vedeți că este prin instanță. Nu are treabă cu politica, puteți să verificați că sunt mai mulți moștenitori", a declarat senatoarea Alexandra Presură.   

Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan

Susținătorul de pe TikTok al lui Călin Georgescu, florin_cry, a fost săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Ilie Bolojan.  „Băi Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură”, a anunțat, pe TikTok, un influencer pro-Georgescu, florin_cry, pe numele său real Tofan Andronel Florin. Acesta și-a repetat amenințarea de pe TikTok împotriva lui Bolojan de două ori. Tofan se află acum în fața unui procuror, afirmă surse judiciare. Citește și: Minciună a Ministerului de Externe, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între Hurezeanu și ambasadorul Grenell Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție Nemulțumirea acestui influencer - mesajul său a avut peste 100.000 de vizualizări și peste 21.000 de like-uri - a plecat de la faptul că Ilie Bolojan l-a numit „celălalt candidat” pe Călin Georgescu. El a fost prins și dus la audieri de polițiști la trei zile după ce a postat amenințările pe TikTok. Fanul lui Georgescu ar urma să fie acuzat de instigare la violență, tulburarea ordinii și liniștii publice, dar și de instigare la ură și discriminare. „Vă pup românașii mei frumoși, și patrioți...și cei cu bună credință. Ceilalți, știți voi, ne p*ș*m pe ei! Băi Bolojane, băi f****i familia în gură! Băi, nu mă pot abține (...) Articolul 30 din Constituție mă lasă să îmi exprim gândurile (...) Deci, vă iau familia și v-o dau, uite așa, cu capul de bordură. Ca să înțelegeți ... Ce iubești tu pe lumea asta, să ți-o iau eu și toți câteva milioane de români. Să ți-i luăm și să-i dăm uite așa cu capul de bordură”, spunea floryn_cry în video-ul postat pe TikTok. De înjurăturile și amenințările „constituționale” ale lui „floryn_cry”,  Tofan Andronel Florin, nu a scăpat nici Marcel Ciolacu, prim-ministrul României: „Băi, următorul protest, următorul protest va fi unul mare. Băi, mare, foarte mare! Și dacă nu o să cazi și tu Bolojane, și tu Ciolacule, f****i rasa în gură. Care faci parte din Nordis, f****i morții **. I-ai dat pe ăia afară să nu…ca să nu ciripească (…) zdreanță ordinară”. 

Generalul Zisu, în conflict de interese. În imagine, generalul Cătălin Zisu la intrarea la DNA în noaptea de vineri spre sâmbătă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Soția generalului Zisu, angajată de partenera de afaceri a lui Ionel Olteanu

Generalul Zisu, în conflict de interese. Roxana Zisu, soția generalului Cătălin Zisu, a fost angajată la firma unuia dintre asociații lui Ionel Olteanu, afaceristul care a încasat ilegal în jur de 2,4 milioane euro pentru lucrări fictive la cimitirul Ghencea Militar. Lucrarea a fost contractată în urma unei licitații organizate de Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul Zisu. Firma afaceristului Ionel Olteanu, Garden Center Grup, apare și în dosarul de corupție al lui Robert Kalman Raduly și Domokos Szoke, fost primar, respectiv fost viceprimar al orașului Miercurea Ciuc. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 22 de percheziții, inclusiv la Comandamentul Logistic Întrunit și hotelul "Haiducul", acolo unde locuia generalul Cătălin Zisu. Anchetatorii au găsit într-una din vilele percheziționate peste 2.000 de tablouri, inclusiv unele aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale. De la angajata consortului la Armată, la firme private Roxana Zisu a lucrat până în anul 2010 la Comandamentul Logistic Întrunit, una dintre cele mai importante structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale la conducerea căreia se afla generalul Cătălin Zisu. Nimeni altul decât soțul ei. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Din când în când, conform declarațiilor de avere depuse de către generalul Zisu, Roxana Zisu se angaja în mediul privat pe salarii modice. În anul 2016 s-a angajat la firma Agromad Corps, o firmă din domeniul agriculturii. Nu se știe pe ce funcție a fost angajată, dar primea un salariu anual de 48.000 lei. Adică 4.000 lei pe lună. Generalul Zisu, în conflict de interese Firma Agromad Corps a fost înființată în toamna anului 2011 de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu, și de un anume Ștefan Olteanu. După numai câteva luni de la înființarea firmei, Ștefan Olteanu s-a retras din firmă. Iuliana Madlen Lazăr a continuat să se ocupe de dezvoltarea afacerii, ba chiar a început să cumpere parțial și integral părțile sociale ale mai multor societăți din domeniul agricol. Astfel, în aprilie 2018 a ajuns să cumpere 80% din firma Agrodynamic SRL, deținută de alte două societăți: Ro-Verde Landscaping și Garden Center Grup. Prima aparținea tot Iulianei Madlen Lazăr, iar cea de-a doua era patronată de afaceristul Ionel Olteanu. Doi ani mai târziu, Iuliana Madlen Lazăr și asociatul ei Ionel Olteanu au vândut firma Agrodynamic lui Cristi Bobocea. Contract de 25,67 milioane de lei la cimitir Soțul Roxanei Zisu, generalul cu trei stele Cătălin Zisu, era comandantul Comandamentului Logistic Întrunit din subordinea Statului Major al Apărării în aprilie 2021. Atunci a fost anunțată licitația pentru "extinderea cimitirului militar în cazarma 3430" din București. Adică extinderea cimitirului Ghencea Militar. Contractul a fost atribuit firmei Garden Center Grup la începutul anului 2022. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul a fost semnat în data de 24 martie 2022 și avea o valoare de 25,67 milioane lei, echivalentul a 5,2 milioane euro. Banii proveneau exclusiv din bugetul Ministerului Apărării Naționale. Lucrarea trebuia finalizată în termen de 12 luni, așa cum prevedea caietul de licitație. Jumătate din sumă, pe lucrări fictive Procurorii militari din cadrul DNA susțin acum că o mare parte din lucrări a fost decontată fictiv de antreprenorul Garden Center Grup SRL, patronată de Ionel Olteanu, care a încasat ilegal aproape 12 milioane lei, echivalentul a 2,4 milioane euro. Concret, spun procurorii, firma lui Olteanu a încasat ilegal banii pentru lucrările referitoare la evacuare pământ/moloz și la pământ de umplutură, în condițiile în care acestea nu au fost realizate în realitate. Între timp, au fost emise mai multe mandate de aducere emise pe numele a 21 de persoane, inclusiv pe numele generalului Cătălin Zisu și al afaceristului Ionel Olteanu. Garden Center, dosar DNA și la Miercurea Ciuc Numele firmei Garden Center Grup, patronată de Ionel Olteanu, este strâns legat de o altă afacere de corupție investigată de Direcția Națională Anticorupție. Pe 30 aprilie 2015, DNA anunța printr-un comunicat de presă că Robert Kalman Raduly, primarul de atunci al orașului Miercurea Ciuc, și Domokos Szoke, ex-viceprimarul din Miercurea Ciuc, au fost reținuți. Primul, pentru abuz în serviciu instigare la abuz în serviciu și conflict de interese. Viceprimarul a fost acuzat de abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Concret, potrivit DNA, viceprimarul Domokos Szoke, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor depuse la o licitație organizată de primăria Miercurea Ciuc pentru atribuirea unui contract de lucrări de amenajare zonă verde, a declarat câștigătoare oferta depusă de Garden Center Grup, deși aceasta era neconformă. Valoarea contractului era de 1,32 milioane lei. Aceeași rețetă: lucrări doar pe hârtie Ulterior, "a semnat acte administrative pe baza cărora au fost aprobate decontări ilegale în favoarea firmei, în temeiul unei documentații neconforme realității care atesta lucrări pentru suprafață de teren mai mare decât cea reală", potrivit comunicatului DNA. După finalizarea lucrărilor, viceprimarul Domokos Szoke "a semnat și avizat documentații justificative prin care au fost acceptate plățile pentru lucrări aferente unei suprafețe de teren de 100 de ori mai mare decât cea reală", susțin anchetatorii. Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș au dispus în octombrie 2020 achitarea celor doi inculpați, adică a primarului și viceprimarului, pe motiv că "faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege".

Generalul Zisu, teren misterios și vilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Averea de "Dosarele X" a generalului Zisu: teren în București, menționat după 14 ani

Generalul Zisu, teren misterios și vilă. Unul dintre cei mai controversați și influenți comandanți din Ministerul Apărării Naționale, generalul Cătălin Zisu s-a trezit în anul 2017 cu un teren de peste 1.224 metri pătrați în București, teren pe care susține că l-ar fi cumpărat soția sa în anul 2003. Acest teren nu a fost menționat în nicio declarație de avere depusă de generalul Cătălin Zisu în perioada 2009-2017. Tot pe numele soției sale, Roxana Zisu, se afla o vilă de 360 de metri pătrați în București, care a crescut subit la 496 metri pătrați în anul 2017. Becali: Zisu "s-a făcut mare milionar, stă ascuns" Generalul Cătălin Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit din subordinea Statului Major al Apărării, a fost artizanul mai multor afaceri de corupție ținute la sertar atât de procurorii militari, cât și de oficialii Ministerului Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) A fost implicat și în sulfuroasa retrocedare a terenurilor Armatei către Gigi Becali. Latifundiarul din Pipera declara într-o conferință de presă din anul 2023 că "Zisu ăsta are el ceva, s-a făcut mare milionar, stă ascuns, dar e mare milionar. Dar poate trimite şi DNA-ul un control să vadă ce s-a întâmplat cu logistica Armatei, să vedem unde sunt miliardele, nenea Zisu. Toţi care s-au luat cu mine, toţi au căzut în belele. O să vedeţi. Toţi care îmi fac mie rele, toţi o să treacă numai prin belele". Soția Roxana, în subordinea soțului general DeFapt.ro a analizat toate declarațiile de avere ale generalului Cătălin Zisu. Acestea sunt pline de omisiuni și inadvertențe. Cea mai veche declarație de avere datează din ianuarie 2009. Atunci, generalul menționa că soția sa, Roxana Zisu, deținea un teren de 100 mp în București, teren cumpărat în anul 2007. Tot din 2007 avea pe numele ei o vilă de 360 mp utili în București. Din același document mai aflăm că soții Zisu nu dețineau tablouri sau bijuteri, nu aveau conturi bancare și nici credite. Generalul avea un salariu anual de 113.202 lei, iar ea câștiga aproape 150.000 lei. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că Roxana Zisu era angajată în cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, instituție condusă de către soțul ei. Teren de 100mp, vândut cu 50.000 de euro Pe numele generalului Cătălin Zisu apare în anul 2010 o vilă de 250 mp în județul Prahova, în dreptul căreia menționează că e "casa părintească" în posesia căreia a intrat prin "uzufruct viager". În același an, Roxana Zisu s-a pensionat. Pensie militară: 30.000 lei anual. Apoi, în 2013, o regăsim angajată în mediul privat, la firma Sunny SRL. În anul 2015, Roxana Zisu și-a vândut terenul de 100 de mp din București cu suma de 50.000 de euro unei persoane fizice, fără să îi menționeze numele. Pensionara Roxana Zisu lucra în anul 2016 pentru firma Agromad Corps, de unde primea un salariu anual de 48.000 lei. Firma era patronată de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu. Generalul Zisu, teren misterios și vilă Subit, în declarația de avere depusă în anul 2017, generalul Cătălin Zisu a menționat că soția sa deține un teren de 1.224 mp în București. Teren pe care l-ar fi cumpărat în anul 2003 și care ar fi trebuit să apară în toate declarațiile de avere ale luI Zisu de până în 2017. La rubrica "modul de dobândire", generalul a menționat în mod eronat "construcție", dar ulterior a pomenit un "contract de vânzare – cumpărare". Zisu menționeză în același document că vila soției sale, de 360 mp, s-a transformat într-una mult mai mare, de 495,89 mp. În cea mai recentă declarație de avere, depusă în iunie 2024, generalul Cătălin Zisu menționează că soția sa încasează o pensie militară de aproape 80.000 lei. Iar Ministerul Apărării Naționale îi plătește lui o soldă anuală de 182.559, plus o normă de hrană și haine în cuantum de 17.253 lei.

Generalul Zisu a ascuns într-o vilă peste 2.000 de tablouri (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Generalul Zisu a ascuns într-o vilă peste 2.000 de tablouri

Generalul Cătălin Zisu a ascuns într-o vilă peste 2.000 de tablouri, unele aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale, au descoperit, la percheziții, procurorii DNA. Zisu, unul dintre cei mai controversați și influenți șefi din ministerul Apărării, urmează să fie pus sub acuzare pentru abuz în serviciu într-un dosar de corupție investigat de procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Acesta ar fi atribuit un contract de 12 milioane de lei pentru extidenderea cimitirului Ghencea Militar firmei Garden Center Group, dar lucrările nu au fost efectuate integral. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Generalul Zisu a ascuns într-o vilă peste 2.000 de tablouri Procurorii DNA au efectuat 22 de percheziții în urma cărora s-au descoperit peste 2.000 de tablouri care se aflau într-o locuința aflată pe numele unui interpus al generalului Cătălin Zisu. O parte dintre tablouri fac parte din patrimoniul Ministerului Apărării Naționale Cătălin Zisu a primit prima stea de general la vârsta de 37 de ani de la președintele Ion Iliescu, în anul 2003. Atunci era considerat cel mai tânăr general al Armatei Române. Un general de perspectivă care fusese implicat în mai multe afaceri controversate, inclusiv în retrocedarea terenurilor Armatei către Gigi Becali. A trecut ulterior în tabăra lui Gabriel Oprea pe care l-a slujit cu încredere și onoare. În schimb, a fost propus pentru avansare în grad președintelui Traian Băsescu. În mandatele de președinte ale lui Traian Băsescu a primit încă două stele de general, deși nu a fost pe nici un front, dar era șeful logisticii armatei. Iohannis nu i-a dat a patra stea, dar l-a decorat. Comandamentul Logistic Întrunit funcționează în subordinea Statului Major al Apărării și are ca principală misiune asigurarea sprijinului logistic a forțelor militare aflate pe teritoriul național, precum și a trupelor aflate în teatrele de operații, gestiona spitalele militare și cimitirele, plus toate achizițiile. Zius, nederanjat timp de 20 de ani Generalul Cătălin Zisu nu a fost deranjat în ultimii 20 de ani de vreun procuror, deși se știa de afacerile de corupție pe care le patrona în interiorul Ministerului Apărării Naționale. De abia acum, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dat drumul la o primă anchetă. Conform unui comunicat de presă al DNA, procurorii militari „efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2022 - 2023, a unor infracțiuni de asimilate celor de corupție, de către funcționari publici și complici ai acestora. În cursul zilei de 14 februarie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 22 locații situate pe raza municipiului București și a județelor Ilfov și Giurgiu, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”.

Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical. În dreapta, Dafin Mureșanu, după un eveniment al Aspen România (sursa: defapt.ro)
Investigații

Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical

Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical. Ministrul Sănătății a vândut o mașină VW Touareg cu peste 40.000 de euro Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor, controlată de medicul neurolog Dafin Mureșanu. DeFapt.ro a dezvăluit că fundația medicului Dafin Mureșanu a fost asociată în firma Human Development Technologies cu generalul (r) Ilie Botoș, fostul procuror general al României, și cu Ioan Alexandru Rus, fiul fostului ministru de Interne Ioan Rus. Cei trei voiau să obțină un proiect european în valoare de 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea conexiunilor neuronale ale cadrelor militare din Ministerul de Interne. Schimbă mașinile ca pe șosete Rafila a vândut un autoturism Toyota Land Cruiser în ianuarie 2012 cu suma de 100.000 de lei, echivalentul a 20.000 de euro, unei firme. Nu a menționat în declarația de avere numele societății căreia i-a vândut mașina. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol În iunie 2013, actualul ministru al Sănătății a menționat în declarația de avere o altă mașină, Volkswagen, fabricată în 2012. A vândut-o în iulie 2014 cu suma de 14.500 de euro unei anume Letiția Ioanaș. Apoi și-a cumpărat o nouă mașină. De data aceasta un Audi, fabricat tot în anul 2012, menționat în toate declarațiile de avere depuse până vara anului 2018. Rafila, tranzacție grasă în sistemul medical Ulterior, în declarația de avere depusă în iunie 2020, Alexandru Rafila a declarat un Volkswagen Touareg. Potrivit documentului, mașina este produsă în 2018. Pe 21 august 2023, ministrul Alexandru Rafila și-a vândut SUV-ul Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor din Cluj, pentru suma de 200.200 lei, adică puțin peste 40.000 de euro. Fundația este condusă de medicul neurolog Dafin Mureșanu, unul din vechii săi prieteni. Acum, conform ultimei declarații de avere, ministrul Alexandru Rafila deține un nou bolid, de data aceasta un BMW. Dafin Mureșanu și generalul Botoș, proiect cu Jandarmeria Surse din anturajul Alexandru Rafila au declarat pentru DeFapt.ro că medicul Dafin Mureșanu ar fi nașul fiului ministrului, Petrus. Relația dintre medicul Dafin Mureșanu și ministrul Alexandru Rafila, însă, este mult mai veche. DeFapt.ro a dezvăluit că medicul Dafin Mureșanu, prin Fundația pentru Studiul Nanoneuroștiințelor, a fost asociat în firma Human Development Tehnologies cu generalul (r) Ilie Botoș, fostul procuror general al României, și cu Ioan Alexandru Rus, fiul fostului ministru de Interne Ioan Rus. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Aceasta este una dintre firmele care urma să implementeze un proiect european evaluat la 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea conexiunilor neuronale ale cadrelor militare din Ministerul de Interne. În acest sens, Jandarmeria Română a semnat un protocol de colaborare cu societatea Integrated Training Center International, deținută de generalul (r) Ilie Botoș și de Institutul RoNeuro al medicului neurolog Fior Dafin Mureșan. Institutul RoNeuro este parte a Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor și Neuroregenerării.

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar. În imagine, Laura Vicol (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar

Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar. Adina Diana Fleancu, inspector antifraudă la Direcția Regională Antifraudă București, este acuzată de procurorii DIICOT de "favorizarea făptuitorului" pentru că i-a protejat pe Vladimir Răzvan Ciorbă și George Marian Ivan, administratori a trei firme din grupul Nordis. DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale inspectoarei Adina Diana Fleancu, documente din care rezultă că este căsătorită cu Marius Aurelian Fleancu. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Acesta este un fost ofițer de poliție care a fost condamnat la finalul anului 2022 la patru ani și trei luni de închisoare pentru că a cerut de la un afacerist suma de 1,1 milioane de euro pentru a-l ajuta să scape de un dosar penal în care era cercetat pentru înșelăciune. Culmea, inspectoarea Adina Diana Fleancu a continuat să menționeze în ultimele două declarațiile de avere că soțul ei este angajat la Ministerul Afacerilor Interne cu salariu "0", deși acesta nu mai este polițist de la data condamnării definitive. Cum să nu-ți atragă atenția 40 de milioane de lei Adina Diana Fleancu este unul din cei patru inspectori Antifraudă pe care procurorii DIICOT îi acuză de favorizarea făptuitorului pentru că l-au protejat pe Vladimir Răzvan Ciorbă și au închis ochii la ingineriile financiare pe care acesta le-a făcut în contabilitatea grupului de firme Nordis. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Concret, susțin procurorii DIICOT în referatul de arestare al cuplului Vladimir Ciorbă și Laura Vicol-Ciorbă, inspectorii Antifraudă Adina Diana Fleancu și Mihai Georgescu au început primul control la Nordis Management în data de 25 noiembrie 2021 și l-au finalizat 31 ianuarie 2022. Aceștia aveau misiunea de a verifica transferurile de bani între firmă și diverse persoane fizice. Cei doi inspectori au constatat că peste 40 de milioane de lei au fost scoase din firmă de mai mulți angajați, în special de Vladimir Ciorbă, Maria Ivan și Gheorghe Poștoacă. Dar, în urma analizării documentelor justificative, cei doi inspectori Antifraudă nu au constatat nici o încălcare a prevederilor legale și nu au dispus nici o măsură. Alte două firme, același orb al găinilor Tot în aceeași perioadă, cei doi inspectori au făcut un control și la Lampp Building Project, fostă Nordis Best Construct. Aici au constatat că peste 16 milioane de lei au fost scoase de angajați din conturile firmei. La fel ca și în cazul controlului la Nordis Management, nu s-a dispus nici o măsură. A urmat un alt control, la firma MBG Ideal Management, din conturile căreia angajații (în special George Marian Ivan) au ridicat peste 13 milioane lei. Nici la această societate, angajații ANAF nu au găsit vreo problemă. Procurorii DIICOT au concluzionat că cei doi inspectori "observă același mecanism de retragere sume de bani la 3 societăți din grup, aceeași justificare (contracte de cesiuni părți sociale), aceleași persoane implicate, același sediu, dar, cu toate acestea, nu constată și nu consemnează nici măcar o suspiciune privind caracterul ilicit penal al acestor operațiuni". Venit "0" (zero) de la Interne Inspectoarea Adina Diana Fleancu a depus ultima declarație de avere în aprilie 2024. Din acest document rezultă că și-a cumpărat un apartament de 42 mp în anul 2009. Soțul ei, Marius Aurelian Fleancu, și-a cumpărat în același an un apartament de 60 mp. La capitolul "bunuri", a menționat un autoturism Ford, fabricat în 2003. Nu are conturi bancare declarate, bijuterii sau alte bunuri, dar a menționat două credite: de 42.000 de euro, respectiv de 58.000 de euro. Însă a menționat că este căsătorită cu Marius Aurelian Fleancu, angajat al Ministerului Afacerilor Interne. Venitul a fost anonimizat, dar în declarația de avere depusă cu un an înainte a menționat "0" lei. Numele lui Marius Aurelian Fleancu a ajuns în atenția opiniei publice în mai 2020, atunci când acesta a fost reținut de procurorii DNA pentru luare de mită și trafic de influență. Inspectoare Antifraudă (Nordis), soțul polițist - șpăgar "În perioada februarie – aprilie 2020, inculpatul Fleancu Marius-Aurelian, în calitate de ofițer poliție judiciară delegat să efectueze activități de urmărire penală într-un dosar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J), ar fi pretins în mod repetat suma de 1.100.000 euro, pentru sine, pentru procurorul de caz și procurorul șef de secție", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Banii au fost ceruți prin intermediul complicelui său, Nicolae Cristian Ploaie, de la afaceristul Bogdan Savin. Complicele polițistului a fost prins în flagrant de procurorii DNA. Polițistul Marius Aurelian Fleancu a fost condamnat în noiembrie 2022 la patru ani și trei luni de închisoare cu executare, în timp ce complicele său a primit trei ani și opt luni de închisoare cu executare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră