EXCLUSIV Schweighofer (HS Timber Group) își continuă practicile toxice pentru pădurile României: cumpără lemn fără documente de proveniență

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență. Țările UE finanțează cu miliarde de euro una dintre cele mai controversate activități din ultimii ani: energia din biomasă forestieră. Practic, este vorba despre arderea lemnului pentru a produce energie termică și electrică. Industria susține că este vorba doar despre resturi și așchii, rezultat al prelucrării lemnului, care uneori poate fi transformat în peleți și brichete.

Dar indicii îngrijorătoare sugerează că, din ce în ce mai des, copaci și trunchiuri ajung să fie înghițiți de mașini uriașe și transformați în așchii care apoi sunt arse. Și, de multe ori, locurile din care vine acel lemn sunt necunoscute.

HS Timber Group, producătorul de peleți

În România, nu sunt prea multe centrale care să producă energie termică și electrică din arderea lemnului. Dar există producători de peleți, un produs destinat aceluiași scop: arderea pentru producerea energiei.

Cel mai mare și mai cunoscut exportator de peleți din România către țările UE (Italia fiind cel mai important client, iar Grecia și Austria urmând în top) este HS Timber Group (fostă Schweighofer Holzindustrie).

Compania este o vedetă mondială când vine vorba de exploatarea forestieră ilegală, din cauza numeroaselor scandaluri referitoare la utilizarea de lemn fără documente de proveniență în care a fost menționată. Paradoxal, compania nu a fost niciodată implicată în operațiuni de exploatare forestieră directă.

Amendă uriașă pentru trucarea licitațiilor de lemn

Dar multe dintre companiile care au vândut cherestea către Schweighofer nu numai că au fost suspectate, ci și prinse că au tăiat ilegal cantități mari de lemn.

În multe cazuri, Schweighofer a recunoscut că a cumpărat cherestea care nu a fost recoltată legal, dar a susținut tot timpul că nu a știut că lemnul provine din tăieri fără documente.

Ceva, totuși, Schweighofer a știut: cum să trucheze achizițiile de lemn. Astfel, la începutul anului 2021, compania a primit o amendă de zece milioane de euro în urma unei investigații a Consiliului Concurenței care a demonstrat că Schweighofer a fixat piața lemnului de ani de zile. Compania a admis acuzațiile și a plătit amenda.

Timflow, transparența de ieri

În prezent, însă, noul Schweighofer, rebranduit HS Timber Group, susține că vremurile de demult ale practicilor necinstite s-au încheiat. Pentru a dovedi că are voința de a face lucrurile corect, compania a investit într-un sistem de urmărire a lemnului numit Timflow.

Care ar trebui să informeze pe oricine în orice moment de unde pleacă lemnul către fabricile de prelucrare ale HS, care sunt camioanele care transportă lemnul și alte detalii esențiale pentru identificarea unu transport: cantitatea, traseul, ora sosirii la fabrică.

La prima vedere, nu se poate mai bine de atât. La o privire mai atentă, însă, surpriză: nu există transparență în timp real, ci doar transparență de ieri. Adică, spre deosebire de sistemul de urmărire a lemnului administrat de stat, SUMAL, care permite oricui să caute transporturi de lemn în timp real, Timflow este setat să arate doar transporturile din ziua precedentă consultării bazei de date și mai vechi, de până în urmă cu un an.

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență

Sute de camioane cu lemne se îndreaptă zilnic către fabricile de cherestea HS. O cercetare amănunțită la sfârșitul lui 2021 (noiembrie – decembrie) a transporturilor de lemn declarate în Timflow, completată cu datele furnizate de SUMAL, arată că vechile obiceiuri mor greu și HS Timber Group continuă să primească lemn de origine incertă.

Cazul 1: lemn cu origine incertă din apropierea Rezervației Naturale Buciaș.

Neregulile: A) un transport nu avea deloc documente de proveniență a lemnului; B) conform HS, lemnul ambelor transporturi a fost tăiat în afara Rezervației Naturale Buciaș, chiar în imediata vecinătate – problema este că HS susține că nu cumpără lemn în vecinătatea ariilor protejate întrucât acele zone sunt „zone tampon”; C) șoferii ambelor transporturi au declarat același loc de încărcare, dar acel loc nu se potrivește cu „platforma primară” de încărcare a niciunei zone din care provine lemnul.

Două camioane cu lemn din Buciaș

Pe 3 decembrie 2021, la scurt timp după ora 16.00, un camion de lemne încărcat și-a început drumul către fabrica de cherestea HS Timber din Rădăuți, județul Suceava.

Mai bine de opt ore mai târziu, la jumătate de oră după miezul nopții, lemnul a fost livrat.

Potrivit Timflow, sistemul de urmărire a lemnului al HS Timber Group, originea lemnului a fost undeva în apropierea cascadei Buciaș, o zonă care face parte din Rezervația Naturală Buciaș.

La aproximativ o jumătate de oră după primul camion, un al doilea a fost încărcat și a plecat spre aceeași fabrică de cherestea HS Timber Group din Rădăuți.

Acesta a avut nevoie de mai mult de douăsprezece ore pentru a ajunge acolo.

Pe baza hărții Timflow, ambele camioane au fost încărcate chiar în același loc din zona Rezervației Naturale Buciaș.

Desigur, legea interzice cu strictețe exploatarea lemnului în astfel de zone protejate, mai puțin când este vorba despre lucrări de defrișare necesare pădurii pentru a scăpa de vegetația nesănătoasă.

Dar, doar privind fotografiile celor două camioane cu lemne (afișate și de Timflow), se poate spune cu ușurință că încărcatura nu avea nimic în comun cu lemnul nesănătos.

Ilegalitate clară: transport fără APV

Dar unde mai exact a fost tăiat lemnul? Acesta este un mister. În ciuda faptului că HS Timber Group pretinde că lucrează în deplină transparență, datele Timflow nu menționează numărul APV (APV este un acronim „Act de punere în valoare”, adică documentul care arată câți copaci sunt marcați ca autorizați să fie tăiați și unde anume sunt acei copaci pe teren) pentru primul camion.

Practic, localizarea copacilor tăiați în cazul acestui camion este imposibilă.

Într-un răspuns la solicitarea Defapt.ro, HS Timber Group a insistat, deși putem demonstra contrariul cu capturi de ecran din aplicația Timflow (vezi foto imediat mai jos), că numărul APV este menționat.

Apoi, HS Timber Group ne-a furnizat un număr APV pentru transportul respectiv, documentul APV și harta zonei forestiere în care ar fi fost tăiați copacii.

Mai mult decât atât, HS Timber Group a furnizat și un număr APV, un document APV și o hartă pentru al doilea APV pentru al doilea transport.

Nici Ministerul Mediului nu are APV pentru camionul HS

Dar nici prima hartă APV, nici cea de-a doua nu se potriveau cu locul indicat de Timflow ca fiind cel în care camioanele au fost încărcate cu bușteni.

Dar legea cere expres ca transporturile de lemne să fie monitorizate începând cu locul de încărcare a buștenilor, tocmai pentru a nu exista manipulări ale originii acestui lemn.

După cum am menționat mai devreme, primul camion nu are un număr APV disponibil oficial, așa că pur și simplu nu se cunoaște originea lemnului.

Am cerut chiar Ministerului Mediului (care este managerul SUMAL, sistemul public de urmărire a lemnului) să ne furnizeze date despre acel transport. Departamentul de Comunicare ne-a trimis doar codul de transport, dar nici un număr APV. Ceea ce confirmă încă o dată că acel transport nu avea codul APV cerut de lege.

Mediul ne-a mai transmis că transportul trebuie să fie monitorizat de la „locul de tăiere a lemnului”. Ceea ce, potrivit Timflow, cu siguranță nu s-a întâmplat, întrucât punctul de plecare pentru acel transport (așa cum este marcat pe hartă) este o cabană aparținând Regiei Naționale a Pădurilor și nu zona identificată de harta pe care ne-a trimis-o HS Timber Group.

Al doilea camion, cu lemn tăiat anterior

Cât despre al doilea camion, acesta are un număr APV. Dar acel APV spune că lemnul a fost tăiat la oarecare distanță de locul (aceeași cabană aparținând Regiei Naționale a Pădurilor) menționat de Timflow drept cel în care a fost încărcat camionul.

Mai mult decât atât, conform SUMAL, documentul APV menționează că lemnul putea fi tăiat în acea zonă anume, potrivit autorizației, doar între 30 iulie și 29 octombrie 2021 .

Poate că lemnul a fost tăiat astfel încât să respecte autorizația, dar abia mai târziu cu peste o lună, pe 3 decembrie 2021, un camion încărcat cu bușteni a plecat de acolo spre fabrica de cherestea HS Timber Group din Rădăuți.

HS a muțit prinsă în „zona tampon”

În cele din urmă, pentru a-și dovedi punctul de vedere, HS Timber Group ne-a trimis o hartă a Rezervației Naturale Buciaș și a susținut că lemnul care a ajuns în cele două camioane a fost recoltat în afara zonelor Rezervației.

Așadar, potrivit propriilor hărți Timflow, HS spune că acea cabană menționată mai sus, aparținând Regiei Naționale a Pădurilor, este punctul de plecare al camioanelor cu lemn către fabrica de cherestea.

Un lucru demn de menționat, pentru că acea cabană se află foarte aproape de limita de sud a Rezervației Naturale Buciaș și deci face parte din așa-numita „zonă tampon” între o zonă de pădure protejată și restul pădurii.

Exploatarea lemnului nu este interzisă în zonele tampon. Dar HS Timber Group susține că „HS Timber Group nu acceptă livrări din parcurile naționale, deși legislația română permite prin reglementare strictă recoltarea în zonele cunoscute drept «zone tampon» și în cazul tăierilor de igienă. (…) Furnizorii care dețin depozite de buștean care achiziționează lemn din zonele tampon ale parcurilor naționale pot livra către HS Timber Group dacă se asigură, prin separare fizică, că astfel de lemn nu ne este livrat.”.

Când i s-a cerut un punct de vedere în legătură cu cu această zonă tampon a Rezervației Naturale Buciaș, HS Timber Group nu a mai răspuns.

Alte două camioane la ceas de noapte

Cazul 2: transportator HS prins de poliție cu lemn fără documente în regulă, camionul a fost confiscat de autorități.

Pe 8 decembrie 2021, la ora zece seara, activistul de mediu Tiberiu Boșutar a reperat un camion cu lemn care, bănuia activistul pe baza informațiilor deținute, nu avea documente pentru încărcătură. Boșutar a sunat la poliție și camionul a fost oprit. Într-un videoclip pe care l-a postat pe Facebook, Boșutar nu a dezvăluit destinația lemnului, ci doar a spus că „ăsta pare lemn pentru austrieci”.

În apropiere sunt fabrici de cherestea aparținând companiilor Egger și HS Timber Group, ambele deținute de cetățeni austrieci. Putea, deci, să pară o presupunere a lui Boșutar. Dar nu era, acesta se referea la HS Timber Group, după cum ne-a confirmat ulterior.

Mai târziu, tot în acea noapte, un al doilea camion, despre care Boșutar anunțase deja Poliția, a fost găsit aproape de o grămadă de bușteni abandonată. Potrivit lui Boșutar, cele două autospeciale erau deținute de aceeași firmă. Al doilea camion a fost abandonat de șofer, după ce a descărcat încărcătura de cherestea, tocmai pentru a nu fi descoperit de poliție cu lemn pe care nu-l putea justifica.

Camion confiscat. HS minte, apoi se predă

Câteva zile mai târziu, într-un interviu pentru presa locală, purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Suceava, Ionuț Epureanu, a confirmat că primul camion a fost reținut de polițiști și a fost deschisă o anchetă penală din cauza faptului că transportul nu avea acte. „Este evident că există o ilegalitate, dar trebuie identificată și dovedită” (vezi la minutul 25), a spus Epureanu în interviul sus-menționat.

Pe baza datelor SUMAL, camionul care a fost reținut de Poliție era deținut de firma Robert Auto Dorna SRL, cu sediul în Vatra Dornei, județul Suceava.

Întrebată despre contractul încheiat cu această firmă, HS Timber Group a răspuns că Robert Auto Dorna SRL nu este furnizor de lemn pentru fabrică.

Când am făcut o a doua cerere, menționând chiar camionul care a fost sechestrat de Poliție, HS Timber Group a recunoscut că are contract cu Robert Auto Dorna SRL pentru transport de lemn.

HS timber Group a adăugat că, până la acel moment, nu mai fuseseră probleme cu camioanele companiei.

Raport FDA: bușteni întregi arși pentru energie

În Europa, se pare că bușteni întregi sunt arși masiv în centrale electrice sau transformați în peleți. Acest lucru este arătat de un raport al „Forest Defenders Alliance” (FDA) cu ajutorul imaginilor din satelit și al înregistrărilor la fața locului, raport la care Defapt.ro a avut acces înainte de publicare.

Arderea trunchiurilor întregi de copaci este permisă de legislația europeană, dacă nu se poate face altceva cu acel lemn, dar este evident că practica contrazice afirmațiile susținătorilor lemnului ca sursă de energie durabilă. În prezent, are loc o dezbatere la nivelul UE cu privire la limitarea subvențiilor pentru acest tip de producție de energie. Criticii îl descriu ca fiind dăunător pentru climă și mediu.

Noul raport al FDA arată că, se pare, bușteni întregi sunt aruncați pe foc.

Activiștii au analizat imagini prin satelit și fotografii ale centralelor electrice pe lemne și ale producătorilor de peleți din mai multe țări UE, unde există 43 de fabrici în total. Raportul concluzionează că majoritatea folosesc cantități semnificative de bușteni întregi, incluzând și copaci aparent bătrâni din pădurile naturale.

Potrivit ecologiștilor, aproximativ un sfert dintre companii fac afirmații înșelătoare pe site-urile lor web, cum ar fi că folosesc doar rumeguș, fără a menționa bușteni.

Potrivit raportului FDA, acest tip de practici se întâlnește la centrala pe biomasă forestieră Bio Energy din Suceava. Într-o declarație pentru Defapt.ro la sfârșitul anului trecut, Bio Energy a negat acuzația, dar a făcut totuși referire la faptul că ar fi putut achiziționa lemn de foc în caz de lipsă a deșeurilor de lemn.

___________________________

Acest articol face parte din proiectul „Subvenții pentru despădurire”, finanțat de IJ4EU și Journalismfund.eu.