Regretele post-Brexit lovesc economia engleză. Pe 31 ianuarie, 2020, Marea Britanie părăsea Uniunea Europeană. Acum, trei ani mai târziu, presa britanică, de la BBC, la cei vocali anti-Brexit (precum The Guardian) și cei odinioară vehemenți pro-Brexit (The Telegraph) aniversează Brexitul printr-o critică la unison. De ce Brexit a devenit azi un B(ritish) Regret?
No Brexit, no cry
Potrivit BBC, mulți dintre cei care au votat pentru Brexit, au făcut-o în numele suveranității, neluând în calcul efectele economice, care au lovit economia „în feluri neașteptate”.
În primul rând, birocrația – ieșind de pe piața unică și uniunea vamală, companiile din Regatul Unit, care tranzacționează cu statele UE s-au trezit confruntate nu doar cu reguli și documente noi, ci și cu noi controale asupra anumitor mărfuri: „Ceea ce a stârnit temeri cu privire la ceea ce s-ar întâmpla cu comerțul de 550 de miliarde de lire sterline dintre Regatul Unit și cel mai apropiat partener comercial al său, drept care a existat o scădere a cantității de mărfuri exportate de Regatul Unit în UE. Chiar dacă, în timp, aceste probleme au fost rezolvate, iar cifrele de afaceri și-au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, comerțul ar fi crescut mai mult dacă nu ar fi existat Brexit.”. Potrivit BBC, este posibil ca noua birocrație să fi afectat grav micii exportatori.
Speranța în Commonwealth
În ceea ce privește criza economică, provocată de pandemie, aceasta a fost ca o bomboană pe colivă: „Pandemia a afectat majoritatea națiunilor, însă, de atunci, restul țărilor din G7 au înregistrat o revenire economică, ceea ce nu s-a întâmplat în Regatul Unit. Dacă ne referim la comerțul Regatului Unit cu restul lumii, precum și comerțul cu UE, în general, acesta a scăzut în raport cu dimensiunea economiei Regatului Unit. Comerțul nu a revenit după pandemie la fel de repede precum s-a întâmplat în alte țări. «Global Britain» a devenit astfel mai puțin globală.”.
Citește și: Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei
Există speranțe în noile acorduri comerciale, în special cele semnate cu Australia și Noua Zeelandă – însă efectele pozitive ale acestora nu se vor simți decât abia peste câțiva ani. În prezent, aceste acorduri nu provoacă decât nemulțumire la nivel social, în rândul fermierilor din Marea Britanie.
Regretele post-Brexit lovesc economia engleză
În ceea ce privește investițiile, acestea au stagnat după referendum, „deoarece mulți investitori rămân precauți cu privire la perspectivele economiei. Investițiile nu au fost grozave nici înainte de 2016, însă, dacă și-ar fi continuat tendința de dinainte de referendum, potrivit analizei think-tank-ului UK in Changing Europe, acestea ar fi putut fi cu aproximativ 25% mai multe decât sunt acum.”.
Ieșirea din UE a avut, de asemenea, impact și asupra forței de muncă – modificările regulilor privind libera circulație a forței de muncă și introducerea unui sistem de imigrare bazat pe puncte au provocat un efect de domino: „Un studiu al think-tank-urilor Center for European Reform și UK in a Changing Europe sugerează că există cu 330.000 de lucrători mai puțini în Regatul Unit ca urmare a Brexit-ului. (…) Drept urmare, sectoare precum transportul, ospitalitatea și comerțul cu amănuntul au fost deosebit de puternic afectate. Lipsa lucrătorilor a dus la lipsuri și a crescut facturile pentru clienți.”.
Când Brexit devine Bregret
În The Guardian, editorialul semnat de Polly Toynbee blamează jocurile politice care au dus la un haos, atât social, cât și politic și economic: „Aniversarea Brexitului de astăzi marchează trei ani de haos politic și calamitate economică. De asemenea, se împlinesc 50 de ani de când Marea Britanie a aderat la Comunitatea Europeană Economică. În urmă cu zece ani, în această lună, David Cameron a ținut discursul său nerușinat de la Bloomberg, promițând un referendum pentru a-și liniști partidul și pe Ukippers (Partidul pentru Independența Regatului Unit), pe care anterior îi numise «zăpăciți», «lunatici» și «rașiști deghizați».”.
Simțire fără rațiune
Toynbee acuză liderii Brexit de promisiuni fără acoperire, făcute doar în virtutea propriilor interese de partid, manipulând false idealuri și contând pe simțirea votanților, nu pe rațiunea lor:
„Covârșitoarea durere a acestui act național de auto-vătămare ne-a ancorat în suferința unui adânc geamăt pentru pierderea unui ideal și de asemenea pentru declinul economic. Suferință simțim și pentru încălcarea vechilor alianțe ale laburiștilor, și pentru învrăjbirea dintre comunități, dintre tineri și vârstnici, dintre valoarea și non-valoare. Suferință împletită cu furie contra cinicilor lideri ai Brexitului, care au vândut fantasme pe post de realitate.”.
Potrivit lui Toynbee, „Trei ani de Brexit au lăsat votanților un gust amar de Bregret.”.
„Marea Britanie, pe marginea prăpastiei”
The Telegraph, care a fost, acum trei ani, susținător al Brexitului, azi și-a pierdut înflăcărarea. În editorialul său, Jeremy Warner critică recentul discurs al ministrului de finanțe, Jeremy Hunt, prin care acesta a susținut că „Brexitul a făcut posibilă creșterea economică a Marii Britanii”.
Warner numește declarațiile și atitudinea lui Hunt „optimism Pollyana”, făcând trimitere la Sindromul Pollyana, numit astfel după personajul inventat în 1913 de scriitoarea Eleanor H. Porter – o fată care voia să fie mereu fericită, încercând să găsească motive de bucurie, chiar dacă acestea nu existau.
„Acest tip de optimism Pollyana de care dă dovadă Jeremy Hunt încearcă să ascundă o realitate evidentă: Marea Britanie e pe marginea prăpastiei. (…) Cineva ar putea crede că trăim în lumi paralele. În lumea lui Jeremy Hunt, așa cum a descris-o în discursul ținut săptămâna trecută, e foarte puțin adevăr în perspectiva declinului despre care citim, auzim sau vedem zilnic în presă. Ca o superputere în invovație și creativitate, Marea Britanie are în față cele mai bune vremuri, insistă ministrul, căci e liderul global în toate industriile de ultimă oră ale viitorului, de la științele naturale la inteligența artificială. (…). Însă uită că Marea Britanie este ultima țară din G7, a cărei economie abia își revine din perioada de pandemie. (…) Linia care separă optimismul Pollyana de halucinație este una extrem de fină, și n-aș vrea să spun că Hunt a depășit-o. Însă realitatea dură ne arată că țara noastră se află pe marginea prăpastiei.”, conchide Warner.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.