marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: brexit

3 articole
Internațional

Majoritatea britanicilor vor revenirea în UE: bilanțul dur al Brexit și scenariile unei reintegrări

La un deceniu de la Brexit, majoritatea britanicilor se declară favorabili revenirii în Uniunea Europeană, pe fondul unui bilanț tot mai critic al ieșirii. Costurile economice, de la scăderea investițiilor la reducerea comerțului, și tensiunile politice persistente au transformat Brexitul într-un subiect care continuă să fragmenteze scena publică și să pună presiune pe decidenți. În acest context, revine în prim-plan întrebarea esențială: cum ar putea Marea Britanie să se reintegreze în UE și care ar fi pașii concreți ai unui asemenea proces? Majoritatea britanicilor vor revenirea în UE La un deceniu de la referendumul pentru Brexit, tot mai mulți britanici susțin revenirea în Uniunea Europeană, nu doar reintegrarea în piața unică. Citește și: Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” Potrivit unei analize realizate de Best for Britain, peste 80% dintre votanții laburiști, liberal-democrați și verzi susțin această opțiune. În total, 53% dintre alegători ar vota pentru o revenire completă în UE. Laburiștii, prinși între două tipuri de electorat Experții avertizează că poziția „de mijloc” adoptată de Partidul Laburist riscă să erodeze sprijinul atât în rândul alegătorilor progresiști, cât și în zonele tradițional muncitorești, cunoscute drept „red wall”. Deși 61% dintre britanici susțin actuala abordare a guvernului privind relațiile cu UE, doar 19% o fac cu convingere, ceea ce indică o susținere fragilă. Sprijin puternic pentru revenire în rândul alegătorilor de stânga Datele arată un consens clar în rândul electoratului de stânga: 83% dintre votanții laburiști, 84% dintre cei liberal-democrați și 82% dintre alegătorii verzi susțin reintegrarea în UE. Chiar și în rândul conservatorilor și al susținătorilor Reform, există deschidere, cu 39%, respectiv 18% favorabili acestei idei. Riscurile „soluțiilor de compromis” și dilema suveranității Tom Brufatto, reprezentant al Best for Britain, avertizează că soluțiile intermediare pot deveni riscante pe termen lung. Scenariile analizate includ menținerea acordului negociat de Boris Johnson, divergența față de UE sau reintegrarea în uniunea vamală și piața unică. Această din urmă opțiune ar presupune cedarea unor competențe de reglementare, redeschizând dezbaterea sensibilă despre suveranitate. Marea Britanie, între aliniere și lipsa influenței Strategia laburiștilor de aliniere la piața unică fără aderare ar transforma Regatul Unit într-un „preluator de reguli”, fără putere reală de decizie. Un exemplu este acordul sanitar și fitosanitar (SPS), care urmărește reducerea barierelor comerciale pentru exporturile agricole, dar implică adaptarea la reguli europene fără participare la elaborarea lor. Critici la adresa „strategiei tăcerii” privind Brexit Sociologul John Curtice a criticat lipsa unei poziții ferme a laburiștilor, numind-o „strategia tăcerii”. El avertizează că pierderea electoratului liberal ar putea fi mai gravă decât cea a votanților pro-Brexit, în condițiile în care partidul pierde mai mulți alegători către liberal-democrați și verzi decât către formațiunile eurosceptice. Brexit, văzut tot mai mult ca o eroare Fostul lider laburist Neil Kinnock consideră că Brexit a produs daune majore și crede că, în timp, opinia publică va susține revenirea în UE. În același timp, analistul Anand Menon subliniază contradicțiile din strategia actuală: un cost economic estimat la 8% din PIB este contrabalansat de beneficii modeste, de aproximativ 1% creștere. Presiuni politice și costuri administrative în creștere În contextul presiunilor venite din partea partidelor rivale, strategia de aliniere treptată riscă să crească dependența de regulile europene și să genereze costuri administrative semnificative. Monitorizarea constantă pentru evitarea deviațiilor de la standardele UE devine o necesitate, iar, în opinia experților, situația actuală este „foarte inconfortabilă” din punct de vedere administrativ. Brexit, un experiment economic și politic costisitor La aproape un deceniu de la Brexit, bilanțul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană este tot mai clar conturat. Dincolo de promisiunile inițiale privind „recâștigarea controlului”, Brexit s-a dovedit un experiment cu efecte economice semnificative și consecințe politice complexe, care continuă să redefinească poziția Regatului Unit în lume. Costul economic: o economie mai mică și mai puțin competitivă Majoritatea analizelor economice converg către o concluzie clară: Brexit a redus dimensiunea economiei britanice. Estimările recente indică o scădere a PIB-ului cu aproximativ 6%–8% față de scenariul în care Marea Britanie ar fi rămas în UE. Această pierdere nu s-a produs brusc, ci gradual, pe fondul incertitudinii, al noilor bariere comerciale și al reorientării investițiilor. Studiile arată că investițiile companiilor sunt cu 12%–18% mai mici decât ar fi fost în absența Brexitului, în timp ce productivitatea și ocuparea forței de muncă au fost, de asemenea, afectate. În termeni concreți, impactul se traduce prin venituri mai mici pentru stat și pentru cetățeni. Analize ale Parlamentului britanic indică pierderi de până la 90 de miliarde de lire anual din venituri fiscale, precum și o reducere a PIB-ului pe cap de locuitor cu mii de lire. Comerțul: ruptura cu principalul partener economic Una dintre cele mai vizibile consecințe ale Brexitului este scăderea intensității comerciale. Regatul Unit a devenit o economie mai puțin deschisă, iar ponderea comerțului în PIB a scăzut cu aproximativ 12% după 2019, mult peste media altor economii G7. Exporturile britanice rămân semnificativ sub nivelurile pre-Brexit, iar noile proceduri vamale și reglementările au crescut costurile pentru companii. Studiile arată că aceste bariere au afectat în special întreprinderile mici, multe dintre ele renunțând complet la comerțul cu UE. Deși acordurile comerciale cu alte state au fost prezentate ca o soluție, impactul lor economic este limitat: unele estimări guvernamentale indică beneficii de doar 0,1% din PIB pe termen lung. Investiții și productivitate: efectele „invizibile” ale incertitudinii Unul dintre cele mai profunde efecte ale Brexitului a fost reducerea încrederii investitorilor. Incertitudinea prelungită privind reglementările și accesul la piața europeană a determinat companiile să amâne sau să redirecționeze investițiile. Datele arată că investițiile în Marea Britanie au rămas constant sub nivelul altor economii comparabile, ceea ce a afectat capacitatea de creștere pe termen lung. Acest fenomen are consecințe structurale: productivitate mai scăzută, inovare redusă și o economie mai puțin competitivă. Practic, Brexit nu a produs doar un șoc punctual, ci o „eroziune lentă” a potențialului economic. Costul politic: o societate fragmentată Dincolo de economie, Brexit a lăsat în urmă o societate profund divizată. Referendumul din 2016 a creat o falie între generații, regiuni și niveluri de educație, iar aceste tensiuni persistă și astăzi. Politic, Brexit a reconfigurat scena britanică. Partidele au fost obligate să își redefinească identitatea în raport cu Europa, iar tema a devenit un marker ideologic central. În același timp, relația cu UE a rămas o sursă constantă de tensiune în politica internă. Criticii susțin că ieșirea din UE a redus influența globală a Regatului Unit, care nu mai participă direct la deciziile europene, deși este afectat de acestea. Suveranitate vs. influență: un echilibru fragil Unul dintre argumentele centrale ale susținătorilor Brexitului a fost recâștigarea suveranității. În practică, însă, situația este mai nuanțată. Deși Marea Britanie are acum control formal asupra legislației sale, în multe domenii este nevoită să se alinieze la standardele europene pentru a putea exporta pe piața UE. Acest fenomen, numit „rule-taking”, presupune adoptarea regulilor fără a avea un cuvânt de spus în elaborarea lor. Astfel, suveranitatea câștigată juridic este, în anumite sectoare, limitată economic. Cum s-ar putea reintegra Marea Britanie în UE Discuția despre o eventuală revenire în UE este din ce în ce mai prezentă, dar procesul ar fi complex și de durată. Există mai multe scenarii posibile: 1. Reintegrarea în piața unică și uniunea vamală Aceasta ar reduce semnificativ barierele comerciale, dar ar presupune acceptarea regulilor europene și a jurisdicției instituțiilor UE. Din punct de vedere politic, este o opțiune dificilă, deoarece ar redeschide dezbaterea despre suveranitate. 2. Acorduri sectoriale Marea Britanie ar putea negocia acorduri specifice, de exemplu în domeniul agriculturii sau energiei. Acestea ar aduce beneficii limitate, dar ar evita compromisurile majore. 3. Revenirea completă în UE Aceasta ar implica reluarea procesului de aderare, cu toate condițiile aferente: acceptarea acquis-ului comunitar, contribuții la bugetul UE și, posibil, angajamente privind libera circulație. În plus, revenirea ar necesita un consens politic intern și, probabil, un nou referendum. Între costuri și oportunități La 10 ani de la Brexit, bilanțul este mai degrabă unul al costurilor decât al beneficiilor. Economia britanică este mai mică, comerțul mai slab, iar influența politică mai limitată. Cu toate acestea, dezbaterea rămâne deschisă. Brexit nu este un eveniment încheiat, ci un proces în desfășurare, ale cărui efecte continuă să se acumuleze. Întrebarea esențială nu mai este dacă Brexit a avut un cost, ci dacă Marea Britanie va decide, în timp, să îl corecteze și în ce formă.

Majoritatea britanicilor vor revenirea în UE (sursa: Pexels/Anatolii Hrytsenko)
Keir Starmer vrea relații mai strânse cu UE (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic vrea relații mai strânse cu UE, spune că Brexit a fost o eroare

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că instabilitatea globală generată de conflictul din Iran determină Regatul Unit să își reconfigureze poziția strategică, inclusiv printr-o apropiere mai clară de Uniunea Europeană în domeniul securității și economiei. Impact economic major: „ne va defini pentru o generație” În cadrul unei conferințe de presă, organizată pentru a calma temerile legate de creșterea prețurilor la carburanți, Keir Starmer a avertizat că efectele războiului ar putea fi de durată. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Impactul războiului ne va defini pentru o generație”, a declarat premierul britanic, comparând situația actuală cu criza energetică din anii 1970. Londra vrea relații mai strânse cu UE Șeful guvernului britanic a subliniat nevoia unei cooperări aprofundate cu Uniunea Europeană, atât pe plan economic, cât și în materie de securitate. „Vrem să fim mai ambițioși, să avem o cooperare economică mai strânsă, o cooperare mai strânsă în materie de securitate, un parteneriat care să recunoască valorile noastre comune, interesele noastre comune și viitorul nostru comun”, a declarat Keir Starmer. Donald Trump critică aliații europeni Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, Donald Trump a criticat din nou statele europene care au refuzat să sprijine militar SUA în războiul împotriva Iranului. Liderul american a vizat în mod special Regatul Unit și Franța, într-un moment în care relațiile transatlantice se deteriorează. Mai mult, acesta a lansat un avertisment dur: „Să înceapă să învețe cum să lupte pentru ele însele”, sugerând că Statele Unite „nu vor mai fi acolo să le ajute”. Brexitul, reconsiderat: „daune grave economiei” Guvernul laburist încearcă să repare relațiile cu Uniunea Europeană, iar Keir Starmer a criticat acordul Brexit negociat de administrația conservatoare în 2020. Premierul a afirmat că acest acord a provocat „daune grave economiei” britanice, sugerând necesitatea unei noi abordări în relația Londrei cu UE.

Regretele post-Brexit lovesc economia engleză (sursa: Pexels/Chris Schippers)
Internațional

Regretele post-Brexit lovesc economia engleză

Regretele post-Brexit lovesc economia engleză. Pe 31 ianuarie, 2020, Marea Britanie părăsea Uniunea Europeană. Acum, trei ani mai târziu, presa britanică, de la BBC, la cei vocali anti-Brexit (precum The Guardian) și cei odinioară vehemenți pro-Brexit (The Telegraph) aniversează Brexitul printr-o critică la unison. De ce Brexit a devenit azi un B(ritish) Regret? No Brexit, no cry Potrivit BBC, mulți dintre cei care au votat pentru Brexit, au făcut-o în numele suveranității, neluând în calcul efectele economice, care au lovit economia „în feluri neașteptate”. În primul rând, birocrația – ieșind de pe piața unică și uniunea vamală, companiile din Regatul Unit, care tranzacționează cu statele UE s-au trezit confruntate nu doar cu reguli și documente noi, ci și cu noi controale asupra anumitor mărfuri: "Ceea ce a stârnit temeri cu privire la ceea ce s-ar întâmpla cu comerțul de 550 de miliarde de lire sterline dintre Regatul Unit și cel mai apropiat partener comercial al său, drept care a existat o scădere a cantității de mărfuri exportate de Regatul Unit în UE. Chiar dacă, în timp, aceste probleme au fost rezolvate, iar cifrele de afaceri și-au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, comerțul ar fi crescut mai mult dacă nu ar fi existat Brexit.". Potrivit BBC, este posibil ca noua birocrație să fi afectat grav micii exportatori. Speranța în Commonwealth În ceea ce privește criza economică, provocată de pandemie, aceasta a fost ca o bomboană pe colivă: "Pandemia a afectat majoritatea națiunilor, însă, de atunci, restul țărilor din G7 au înregistrat o revenire economică, ceea ce nu s-a întâmplat în Regatul Unit. Dacă ne referim la comerțul Regatului Unit cu restul lumii, precum și comerțul cu UE, în general, acesta a scăzut în raport cu dimensiunea economiei Regatului Unit. Comerțul nu a revenit după pandemie la fel de repede precum s-a întâmplat în alte țări. «Global Britain» a devenit astfel mai puțin globală.". Citește și: Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei Există speranțe în noile acorduri comerciale, în special cele semnate cu Australia și Noua Zeelandă - însă efectele pozitive ale acestora nu se vor simți decât abia peste câțiva ani. În prezent, aceste acorduri nu provoacă decât nemulțumire la nivel social, în rândul fermierilor din Marea Britanie. Regretele post-Brexit lovesc economia engleză În ceea ce privește investițiile, acestea au stagnat după referendum, "deoarece mulți investitori rămân precauți cu privire la perspectivele economiei. Investițiile nu au fost grozave nici înainte de 2016, însă, dacă și-ar fi continuat tendința de dinainte de referendum, potrivit analizei think-tank-ului UK in Changing Europe, acestea ar fi putut fi cu aproximativ 25% mai multe decât sunt acum.". Ieșirea din UE a avut, de asemenea, impact și asupra forței de muncă - modificările regulilor privind libera circulație a forței de muncă și introducerea unui sistem de imigrare bazat pe puncte au provocat un efect de domino: "Un studiu al think-tank-urilor Center for European Reform și UK in a Changing Europe sugerează că există cu 330.000 de lucrători mai puțini în Regatul Unit ca urmare a Brexit-ului. (...) Drept urmare, sectoare precum transportul, ospitalitatea și comerțul cu amănuntul au fost deosebit de puternic afectate. Lipsa lucrătorilor a dus la lipsuri și a crescut facturile pentru clienți.". Când Brexit devine Bregret În The Guardian, editorialul semnat de Polly Toynbee blamează jocurile politice care au dus la un haos, atât social, cât și politic și economic: "Aniversarea Brexitului de astăzi marchează trei ani de haos politic și calamitate economică. De asemenea, se împlinesc 50 de ani de când Marea Britanie a aderat la Comunitatea Europeană Economică. În urmă cu zece ani, în această lună, David Cameron a ținut discursul său nerușinat de la Bloomberg, promițând un referendum pentru a-și liniști partidul și pe Ukippers (Partidul pentru Independența Regatului Unit), pe care anterior îi numise «zăpăciți», «lunatici» și «rașiști deghizați».". Simțire fără rațiune Toynbee acuză liderii Brexit de promisiuni fără acoperire, făcute doar în virtutea propriilor interese de partid, manipulând false idealuri și contând pe simțirea votanților, nu pe rațiunea lor: "Covârșitoarea durere a acestui act național de auto-vătămare ne-a ancorat în suferința unui adânc geamăt pentru pierderea unui ideal și de asemenea pentru declinul economic. Suferință simțim și pentru încălcarea vechilor alianțe ale laburiștilor, și pentru învrăjbirea dintre comunități, dintre tineri și vârstnici, dintre valoarea și non-valoare. Suferință împletită cu furie contra cinicilor lideri ai Brexitului, care au vândut fantasme pe post de realitate.". Potrivit lui Toynbee, "Trei ani de Brexit au lăsat votanților un gust amar de Bregret.". "Marea Britanie, pe marginea prăpastiei" The Telegraph, care a fost, acum trei ani, susținător al Brexitului, azi și-a pierdut înflăcărarea. În editorialul său, Jeremy Warner critică recentul discurs al ministrului de finanțe, Jeremy Hunt, prin care acesta a susținut că "Brexitul a făcut posibilă creșterea economică a Marii Britanii". Warner numește declarațiile și atitudinea lui Hunt "optimism Pollyana", făcând trimitere la Sindromul Pollyana, numit astfel după personajul inventat în 1913 de scriitoarea Eleanor H. Porter – o fată care voia să fie mereu fericită, încercând să găsească motive de bucurie, chiar dacă acestea nu existau. "Acest tip de optimism Pollyana de care dă dovadă Jeremy Hunt încearcă să ascundă o realitate evidentă: Marea Britanie e pe marginea prăpastiei. (...) Cineva ar putea crede că trăim în lumi paralele. În lumea lui Jeremy Hunt, așa cum a descris-o în discursul ținut săptămâna trecută, e foarte puțin adevăr în perspectiva declinului despre care citim, auzim sau vedem zilnic în presă. Ca o superputere în invovație și creativitate, Marea Britanie are în față cele mai bune vremuri, insistă ministrul, căci e liderul global în toate industriile de ultimă oră ale viitorului, de la științele naturale la inteligența artificială. (...). Însă uită că Marea Britanie este ultima țară din G7, a cărei economie abia își revine din perioada de pandemie. (...) Linia care separă optimismul Pollyana de halucinație este una extrem de fină, și n-aș vrea să spun că Hunt a depășit-o. Însă realitatea dură ne arată că țara noastră se află pe marginea prăpastiei.", conchide Warner.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră