marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4600 articole
Politică

În 1980 spăla rufe, acum e suspectat că spală banii: biografia halucinantă a baronului PSD Moldovan

În 1980 spăla rufe, acum e suspectat că spală banii: biografia halucinantă a baronului PSD Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Citește și: DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud Moldovan este atât de influent în PSD încât și-a plasat în diferite guvernări omul, pe Bogdan Ivan, fost consilier și purtător de cuvânt al președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Ivan a fost ministru al Cercetării, al Economiei și, acum, al Energiei, deși este absolvent al unei banale facultăți de științe politice, la Cluj, fără nici o legătură cu economia sau cu sectorul energetic.  În 1980 spăla rufe, acum e suspectat că spală banii: biografia halucinantă a baronului PSD Moldovan Chiar Radu Moldovan a relatat, în diverse interviuri, că până în 1990 a fost ospătar, iar în 1990 a plecat să muncească în Germania, unde spăla rufe. „Am început ca șef pe mașina de spălat vase. Ea era unicul meu subordonat într-un băruleț din insula Reichenau din sudul Germaniei (...) M-au făcut ajutor de bucătar și în final m-au promovat că barman”, relata Moldovan.  Născut în 1968, el a absolvit o facultate de management din cadrul Universității Bogdan Vodă în 1999. Între 2007 și 2009 a luat un master în management educational in cultura de securitate nationala la Academia SRI. Mai are un master în management politic de la  Şcoala de Studii Academice Postuniversitare "O. Şincai" Bucureşti.  În 2000 a intrat în PSDR, iar în 2004 a fost ales deputat. Din 2012 este președinte al Consiliului Județean Bistrița Năsăud. A fost vicepreședinte PSD și purtător de cuvânt al acestui partid.  DNA s-a dus azi peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud. InfoBistrița scrie că „prezența procurorilor la sediul administrației județene a atras atenția angajaților și a celor aflați în zonă, iar la locuința președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan, au fost observate echipe de anchetatori care au desfășurat verificări”. Notarul implicat în perchezițiile de azi ale DNA, Vaida Marsineta, a fost căsătorită cu fratele lui Radu Moldovan, și a fost șefa organizației de femei PSD din județ. 

În 1980 spăla rufe, acum e suspectat că spală banii: biografia halucinantă a baronului PSD Moldovan Foto: PSD
DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan Foto: PSD
Politică

DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan

DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud. OnfoBistrița scrie că „prezența procurorilor la sediul administrației județene a atras atenția angajaților și a celor aflați în zonă, iar la locuința președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan, au fost observate echipe de anchetatori care au desfășurat verificări”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte „Anchetatorii au percheziționat inclusiv mașina președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan, dar și a soției sale”, scrie o altă publicație locală, Bistrițeanul. Potrivit Bistrițeanul, perchezițiile au mai vizat pe: notarul Vaida Marsineta și constructorul Dimex.  DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan Ulterior, DNA a transmis un comunicat oficial. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj efectuează cercetări în trei cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2022 - prezent, a unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, respectiv spălare de bani, în contextul achizițiilor unor lucrări de utilitate publică la nivelul Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj. În cursul zilei de 22 aprilie 2026, în baza mandatelor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 69 de locații situate pe raza județelor Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și municipiul București, fiind vizate sediile a două instituții publice, respectiv domiciliile unor persoane fizice și sediile/punctele de lucru ale unor operatori economici. De asemenea, în executarea unui ordin european de anchetă, se desfășoară activități de percheziție domiciliară și pe teritoriul statului francez. Acestea au loc cu sprijinul Direcției Naționale Anticorupție-Structura centrală, a Serviciilor Teritoriale Alba Iulia, Brașov, Iași, Oradea, Pitești, Suceava și Timișoara, EUROJUST, I.P.J. Alba, I.P.J. Cluj și I.P.J. Maramureș, S.R.P.T. Cluj-Napoca, precum și a Jandarmeriei Române”, a anunțat DNA. 

Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu Foto: PSD
Politică

Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu: „poate” demisiona de la conducerea Camerei Deputaților

Primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, pare că îi dă un brânci lui Sorin Grindeanu: acesta „poate” demisiona de bună voie de la conducerea Camerei Deputaților, dacă se rupe de coaliția cu PNL, USR și UDMR care l-a susținut pentru acest post. Șeful PSD ar pierde însă toată puterea în stat, plus nenumărate privilegii. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte Potrivit Constituției, președintele Camerei Deputaților este al treilea om în stat. Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu Olguța Vasilescu a făcut aceste afirmații la România TV, postul controlat de Sebastian Ghiță. Cu o zi înainte, ea a fost la Realitatea TV, un post unde PSD își cumpără publicitate contra sumei de 60.000 de euro pe lună. Subvenția de la stat pentru PSD este controlată, de facto, de soțul ei, Claudiu Manda, secretar general al acestui partid.  „Domnul Grindeanu a şi spus că nu se ţine de scaunul de la Camera Deputaţilor şi că în momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”, a spus primarul Craiovei.  Însă surse din PSD susțin că, dimpotrivă, Grindeanu le-a spus liderilor de organizații județene că nu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților.  Regulamentul Camerei Deputaților face aproape imposibilă schimbarea președintelui, dacă nu vrea partidul din care face parte: „Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor”. 

Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL (sursa: sectorul4news.ro)
Politică

Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL

Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță anunță că îl susține pe Bolojan, iar un deputat din Buzău, Robert Emanoil Neagu, trece la PNL. Negoiță a spus că actualul premier a făcut reforme în administrație și măcar pentru asta ar trebui sprijinit.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL „Mă tot întreabă lumea pe stradă, prietenii, colegii: domle, ce se întâmplă cu Guvernul. Eu le-am spus că nu e important dacă ne place sau nu Ilie Bolojan, este important că s-au întâmplat niște lucruri până acum. Reforma administrativă este foarte importantă, că mai reducem din aparatul ăsta mare consumator de resurse, cu nenorociri, pile, rubedenii. Lucrurile bune n-avem cum să nu le apreciem, că n-au întâmplat niște lucruri. Am înțeles că există șanse să fie puțină curățenie și în societățile astea de stat, care generează piederi în fiecare an și de asemenea colcăie de pile politice. Cred că Bolojan ar merita puțină susținere, să le facă pe astea, să rezolve cu reformele, chiar dacă știm că reformele de genul ăsta mai degenerează și nemulțuimiri în anumite zone. Din punctul meu de vedere, pentru reforma din companiile de stat și pentru reforma în adminitrație, are toată susținerea pentru că eu cred că asta este direcția corectă. Asta este poziția mea, știu că nu este foarte comodă, știu că pe unii îi deranjează, dar asta este opinia mea”, a spus Robert Negoiță într-o filmare pe Facebook. Tot azi, deputatul PSD din Buzău Robert Neagu și-a marcat trecerea la PNL particpând la ședința Biroului Permanent Național al PNL. Neagu a fost președinte al Consiliului Județean Buzău, dar în 2024 PSD l-a susținut pentru această poziție pe Lucian Romașcanu, prietenul lui Marcel Ciolacu. În 2025, Romașcanu a plecat la Bruxelles, la un post în cadrul UE, iar Ciolacu a preluat conducerea CJ Buzău. 

Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere Foto: Craiova Niuz
Politică

ANALIZĂ Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere

Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere, cere negocieri cu PSD, atacă USR și blochează negocierile pentru racolarea unor parlamentari care au fost aleși pe listele AUR, SOS sau POT, pentru a avea susținere pentru un guvern minoritar.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere Bolojan este, oficial, susținut de toată conducerea PNL, inclusiv de fostul său adversar Hubert Thuma. Dar acesta și aliații săi torpilează efortul premierului de a abandona relația cu PSD: Nicoleta Pauliuc, aliata lui Thuma, a cerut ca PNL să adopte prin vot o rezoluţie prin care să se interzică orice negocieri cu AUR şi partidele extermiste: „Ce le oferim celor de la AUR? Companii, funcţii? Trebuie să știm. Vă propun să votăm: în temeiul statutului să adoptăm că nu susținem discuții și negocieri cu SOS, POT, AUR, nici direct, nici indirect. Dacă asta se va întâmpla, trebuie să supunem în prealabil votului BPN. Asta protejează și PNL, și pe președintele Nicuşor Dan. Vă depun acest proiect de rezoluție și vă rog să supuneți la vot”.  Thuma i-a atacat pe aliații lui Boloja, Ciprian Ciucu - fiindcă l-a criticat pe Nicșor Dan - și Vlad Gheorghe, fiindcă a cerut demisia lui Kelemen Hunor de la conducerea UDMR. „ Soluția este guvern pro occidental in continuare”, a spus Thuma în ședința BPN a PNL, o sugestie clară la menținerea PSD în Executiv.  Baronii locali Adrian Veștea (președintele CJ Brașov) și Emil Boc (primarul din Cluj Napoca) s-au dezlănțuit împotriva USR. „PNL să nu fie cățelușul de companie al USR”, a cerut Boc, potrivit unor stenograme din ședința BPN a PNL.  Însă aceste sfaturi nu l-au împiedicat pe Ilie Bolojan să atace PSD-ul mai brutal ca niciodată: „E greu să fii credibil dacă ţii de cutiile de pantofi, penthouse-uri și alte lucruri - există la unii oameni din PSD un mental de «noi suntem un partid de 45%», ca pe vremea lui Dragnea. Dar PSD nu mai are aceste procente. Acest mental «că noua ni se cuvine» nu mai merge”. 

Nicușor Dan între mediator și actor politic (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Cum poate Nicușor Dan să schimbe cursul crizei politice fără să iasă din cadrul Constituției

Criza declanșată de retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan îl aduce pe Nicușor Dan în centrul unui test clasic al președinției românești: cât de mult poate rămâne mediator într-un sistem care îl împinge inevitabil spre rol activ. Constituția îi oferă un cadru clar, dar lasă deschise zone esențiale de interpretare legate de ritmul deciziilor și modul de negociere. În aceste spații gri, președintele nu decide singur deznodământul, dar poate influența decisiv felul în care acesta se conturează. Iar istoria ultimelor trei decenii arată că, în România, diferența dintre arbitru și actor politic nu ține doar de atribuții, ci de felul în care sunt folosite. Ce spune Constituția: un mediator cu atribuții reale Constituția îi dă președintelui o dublă identitate. Citește și: VIDEO Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra - surse. Cum a anticipat Lăzăroiu răsturnarea de situație Rolul președintelui este definit de Constituția României, care îl plasează în poziția de garant al echilibrului instituțional. Articolul 80 stabilește că acesta „veghează la respectarea Constituției” și exercită funcția de mediere între puterile statului. Dar dincolo de această formulare generală, Constituția îi oferă și instrumente concrete: - desemnează candidatul la funcția de prim-ministru (art. 103) - numește și revocă miniștri la propunerea premierului (art. 85) - poate consulta Guvernul și participa la ședințe (art. 86–87) Demisiile miniștrilor: unde începe jocul de timing Prima zonă în care poate influența ritmul crizei este cea a demisiilor miniștrilor. Constituția nu stabilește un termen explicit pentru emiterea decretului prezidențial, dar Codul administrativ reglementează mai precis pașii procedurali. Articolul 45 prevede că demisia unui membru al Guvernului se anunță public, se depune în scris la premier și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de ea, dar nu mai târziu de 15 zile de la depunere. Apoi, articolul 47 spune că, după publicarea decretului prin care este constatată vacanța funcției, premierul are 5 zile pentru a face o propunere, iar președintele are 10 zile pentru a o accepta sau pentru a comunica motivat refuzul. Așadar, președintele nu are o libertate nelimitată de a ține lucrurile în aer, dar ordinea și momentul exact al decretelor pot influența calendarul politic. Aici apare adevăratul spațiu de manevră. Pentru numirea înlocuitorilor, reglementările din Codul administrativ sunt mai detaliate decât prevederile Constituției. Potrivit Codului administrativ: - demisia devine irevocabilă în cel mult 15 zile - premierul trebuie să facă o nouă propunere în 5 zile - președintele are 10 zile pentru a accepta sau refuza motivat Cu alte cuvinte, președintele nu poate bloca procedura la infinit, dar poate influența ritmul ei. Acceptarea rapidă a demisiilor poate accelera căderea unui guvern, în timp ce o temporizare — chiar limitată — poate oferi timp negocierilor politice. Poate președintele întârzia deciziile? A doua zonă gri privește refuzul și întârzierea deciziilor sensibile. Curtea Constituțională a trasat aici limite importante. În Decizia nr. 356/2007, CCR a stabilit că, în ipotezele reglementate de articolul 85, premierul face propunerea pentru funcția de ministru, iar președintele rezolvă această propunere în limitele competenței sale constituționale. În Decizia nr. 98/2008, Curtea a arătat că președintele poate cere premierului o altă propunere, ceea ce înseamnă că nu este redus la un rol pur mecanic. Mai târziu, în Deciziile nr. 875/2018 și nr. 504/2019, CCR a insistat că refuzul trebuie motivat și că președintele nu poate bloca arbitrar remanierea sau numirea miniștrilor. Concluzia juridică este limpede: președintele are o marjă de apreciere, dar nu un veto politic nelimitat. Dacă președintele cere explicații, motivează un refuz, prelungește consultări sau folosește integral termenele pe care legea i le lasă, el poate schimba forma crizei fără să încalce neapărat litera legii. Nu decide singur rezultatul, dar poate influența momentul în care o soluție devine inevitabilă. Desemnarea premierului: cea mai sensibilă zonă gri A treia zonă de ambiguitate este desemnarea unui nou premier, dacă se ajunge la căderea guvernului prin moțiune. Articolul 103 din Constituție cere consultări, dar nu impune o procedură rigidă privind durata lor, numărul rundelor sau ordinea exactă a interlocutorilor. În plus, jurisprudența CCR arată că președintele nu poate ignora existența unei majorități parlamentare clar conturate. Cu alte cuvinte, Constituția îi dă președintelui funcția de mediere, dar nu definește instrumentele medierii. Nu spune cât de des trebuie să cheme partidele la Cotroceni, nu precizează dacă poate purta negocieri separate și repetate, nu delimitează precis unde se oprește medierea și unde începe co-autorarea unei majorități. Din acest motiv, rolul poate varia foarte mult de la un președinte la altul. Unul poate rămâne la nivel de gazdă instituțională, convocând consultări formale; altul poate deveni nodul central al negocierilor, calibrând presiunea publică, punând pe masă formule de guvernare și folosind chiar ordinea consultărilor ca semnal politic. Președinții României și forțarea rolului constituțional În teoria constituțională, președintele României este un arbitru: veghează la echilibrul puterilor și mediază conflictele dintre ele. În practică însă, fiecare criză politică majoră a împins această funcție dincolo de zona neutralității, obligând șefii de stat să interpreteze extensiv atribuțiile prevăzute de Constituția României. Ion Iliescu, influență politică masivă Ion Iliescu a „forțat” limitele Constituției nu prin conflicte instituționale explicite, ci prin influența masivă exercitată într-un sistem încă nedefinit. În anii ’90, separația puterilor era mai degrabă teoretică, iar intervențiile sale în momente-cheie – precum mineriadele din 1990 și 1991 – au fost interpretate ulterior ca depășind rolul de mediator între stat și societate. Iliescu nu a fost un președinte-jucător în sens modern, dar a fost un președinte care a modelat regulile jocului în timp ce acesta se construia, folosind o autoritate politică ce depășea cadrul formal al atribuțiilor constituționale. Emil Constantinescu demiterea unui premier Emil Constantinescu oferă unul dintre cele mai clare exemple de extindere explicită a atribuțiilor prezidențiale în context de criză. În 1999, în plină instabilitate guvernamentală, Emil Constantinescu a anunțat demiterea premierului Radu Vasile, deși Constituția nu îi conferea această prerogativă. Gestul, o premieră în istoria României, a fost justificat politic prin necesitatea deblocării guvernării, dar a generat o veritabilă criză constituțională, evidențiind cât de ușor poate fi depășită linia dintre arbitru și actor atunci când executivul se prăbușește. Traian Băsescu, președintele jucător Traian Băsescu a fost cel care a dus această tendință la maximum, transformând președinția într-un pol activ de putere și conflict politic. Suspendat de două ori (2007 și 2012), acuzat că interferează cu atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului, Băsescu a redefinit rolul șefului statului ca actor implicat direct în lupta politică. Deși Curtea Constituțională a României nu a constatat încălcări grave ale Constituției care să justifice demiterea sa, percepția publică și politică a fost că a împins funcția prezidențială până la limita unei implicări executive informale, în care influența sa asupra guvernării depășea rolul de mediator. Klaus Iohannis, utilizarea maximă a instrumentelor constituționale Klaus Iohannis a operat într-un registru diferit, dar la fel de relevant: acela al utilizării exhaustive a instrumentelor constituționale pentru a contracara o majoritate parlamentară. În perioada 2017–2019, a refuzat numiri și revocări de miniștri, a sesizat frecvent Curtea Constituțională și a intervenit public în dezbateri politice majore, în special pe tema justiției. CCR a stabilit în mai multe rânduri limitele acestui comportament, arătând că președintele nu poate bloca decizii pe criterii de oportunitate, ci doar de legalitate. Iohannis a demonstrat că, fără a încălca formal Constituția, un președinte poate folosi la maximum spațiul de interpretare pentru a influența direcția politică a țării.

Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra Foto: Facebook
Politică

VIDEO Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra - surse. Cum a anticipat Lăzăroiu

Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL, Hubert Thuma, președinte al Consiliului Județean Ilfov, ar fi schimbat tabăra și în ședința de luni seara a conducerii liberale și-ar fi afirmat ferm susținerea pentru premier, afirmă surse politice. Cum a anticipat sociologul Sebastian Lăzăroiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, răsturnarea de situație, înregistrat cu trei zile înainte, această situație: el a spus că Thuma ar putea fi fixerul de care Bolojan are nevoie pentru a-și forma o majoritate fără PSD. Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra, Lăzăroiu a anticipat „Vă susținem să fiți premier, ați luat măsuri dureroase și trebuie să fiți acolo când vor da rezultate. Vă susținem să fiți premier în continuare și suntem în spatele dumneavoastră”, ar fi spus Thuma Hubert, în ședința conducerii PNL.  Sebastian Lăzăroiu a anticipat situația, la podcastul „Cum e, defapt?”, înregistrat cu trei zile înainte de acest eveniment: „Lăzăroiu: Ce mai are el de jucat, Bolojan, mai are acele 45 de zile când se vor retrage miniștrii, ei o să și pună niște interimari acolo și trebuie să stea. E, în alea 45 de zile își poate negocia o susținere pentru guvern minoritar în Parlament cu AUR, cu unii de la PSD... Q: Așa m-am gândit și eu, dar nu știu cine în jurul lui ar putea să facă asta. Lăzăroiu: Aici e marea..altă problemă... Q: Nu are un fixer. Putea fi Ludovic Orban, cred, dar a dispărut.  Lăzăroiu: Putea să fie Hubert Thuma!  Q: Dacă îl aducea la el... Lăzăroiu: Putea să-i zică, să-l ia la el și să spună: «Bă, bun, nu ne înțelegem, tu ești cu ăia, nu știu ce. Da, uite, am luat șase posturi de ministru în plus, noi, PNL»... Q: Îți dau ție două... Lăzăroiu: Îți dau ție două, du-te și găsește în sprijin în Parlament. Nu s mulți care pot face asta. Acum am înțeles că se ocupă Dan Motreanu. Eeee...Hai să fim serioși”.  La 13 martie, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, sugera că va acționa pentru răsturnarea lui Bolojan, probabil în parteneriat cu PSD: „Vreau să vă asigur că acțiunile pe care le voi întreprinde în perioada următoare nu reprezintă altceva decât apărarea intereselor și drepturilor celor 1 milion de oameni care locuiesc în Ilfov”, a transmis el pe WhatsApp, pe un grup intern al șefilor PNL de organizații locale.

Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan Foto: captură video
Politică

Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan

Primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan: conducerea partidului știa IP-urile de pe care se vota on-line, așa că primarilor le-a fost teamă să iasă de pe linia conducerii.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate „Mă simt foarte bine şi mă simt în acelaşi timp rău, pentru că am mai intrat într-o criză politică care va aduce suferinţă pentru toţi românii, indiferent de tot ceea ce s-a motivat”, a declarat Constantin Toma, la emisiunea România Politică de la Prima News. Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan „Am vorbit cu primari de comune care mi-au spus că nu le convine că se ştie la partid IP-ul şi ştiu cum votează”, a spus Toma. Acesta a fost printre puținii care au votat împotriva retragerii sprijinului pentru Bolojan.  Votul din PSD la referendumul cu întrebarea „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan” s-a desfășurat online, pe o platformă „consultare.psd.ro”. Platforma era inaccesibilă în această dimineață. Voturile s-au dat de pe telefoane mobile, arată filmări de la organizațiile județene ale PSD. Nu a existat nici un fel de intimitate în momentul votului, particpanții stând unii lângă alții, pe scaune.  „Cred că rezultatul pe care urmează să îl anunț spune de la sine ce își doresc românii, prin intermediul colegilor care au primit votul în diferite alegeri. 97,7% au votat Da și 2,3% Nu”, a anunțat Mihai Ghigiu, secretarul general adjunct al PSD, după vot.  Însă Ghigiu nu a spus exact câte persoane au votat. Sorin Grindeanu a oferit un număr general, de 5.000 de persoane. 

Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici”

Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD de a-i retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan: „PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat”, a explicat el.  Citește și: PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN” Lăzăroiu a spus că Sorin Grindeanu, Claudiu Manda sau Olguța Vasilescu nu ar fi avut curaj să-l dea jos pe Bolojan. Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici” „Lăzăroiu: Eu zic așa, meciul ăsta nu l-au început ei. PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște... Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar în spate sunt alții. Adică, gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindeanu, cunoscându-l... că noi îi știm, așa, sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate, trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci, pe ei cineva îi manevrează.”

Interimat guvernamental, limită și prelungire (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern fără majoritate

PSD a decis să retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan cu 97,7% din voturi. Refuzul premierului Bolojan de a demisiona și o eventuală retragere a miniștrilor PSD din guvern ar putea împinge România într-o perioadă de interimat guvernamental. Teoretic, potrivit Constituției, această perioadă este de 45 de zile. În practică, se poate prelungi cu anumite "artificii", mai ales că nu există sancțiuni pentru depășirea acestei perioade. Pentru un guvern rămas fără majoritate, această "zonă gri" nu este o problemă juridică, ci o oportunitate. Însă cât de mult poate fi întins interimatul, dincolo de limita legală? Interimatul în Constituție: limitat și cu atribuții reduse Cadrul juridic pare, la prima vedere, clar. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Potrivit Constituția României, articolul 107 alin. (4), interimatul unui membru al Guvernului este limitat la „cel mult 45 de zile”. Această limită este reiterată în practică drept un termen maximal în care situația politică ar trebui clarificată. În paralel, articolul 110 stabilește că, după încetarea mandatului, guvernul rămâne doar pentru „administrarea treburilor curente” până la instalarea unui nou executiv. Aceasta implică restrângerea semnificativă a puterilor: fără reforme majore, fără politici structurale, fără decizii strategice. În același sens, interpretările instituționale subliniază că un guvern interimar poate adopta doar măsuri necesare funcționării statului, fără ordonanțe de urgență sau inițiative legislative majore. Prima fisură: termenul există, sancțiunea lipsește Termenul de 45 de zile poate fi depășit. Constituția stabilește limita, dar nu precizează explicit o sancțiune automată. Nu există nici un articol de lege care să spună că guvernul încetează de drept sau că devine ilegal după expirarea termenului menționat la articolul 107. Această omisiune creează o situație paradoxală: deși există o regulă clară, nu există un mecanism direct de aplicare. În lipsa unei sancțiuni explicite, interimatul poate continua „de facto”, atâta timp cât nu intervine o decizie politică sau constituțională care să-l oprească. Un exemplu recent întărește această logică. În 2025, un interimat la nivel de vicepremier a depășit termenul legal de 45 de zile fără ca funcția să fie ocupată definitiv. Este vorba de premierul Ilie Bolojan care nu făcuse nici o propunere pentru funcția de vicepremier rămasă vacantă după demisia lui Dragoș Anastasiu. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat atunci că desemnarea este „dificilă”, precizând totodată că nu există un impediment legal. Dogioiu a invocat atunci precedentul din 2009, când guvernul interimar a funcționat peste termenul prevăzut de lege. Lecția din 2009: precedentul care contrazice teoria Ambiguitatea interimatului nu este doar teoretică. România a experimentat deja o astfel de situație. În 2009, guvernul condus de Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie, pe fondul ruperii coaliției de guvernare dintre Partidul Democrat Liberal și Partidul Social Democrat. Criza politică s-a suprapus peste campania pentru alegerile prezidențiale și peste tensiunile dintre președintele Traian Băsescu și majoritatea parlamentară, care îl susținea pentru funcția de premier pe Klaus Iohannis. În acest context, negocierile pentru formarea unui nou guvern au fost blocate, iar propunerile succesive de premier nu au reușit să coaguleze o majoritate stabilă în Parlament. Astfel, cabinetul Boc a rămas în funcție cu atribuții limitate, ca guvern interimar, timp de aproximativ 70 de zile – cu circa 25 de zile peste termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru interimat – până la învestirea unui nou executiv, cunoscut drept Guvernul Boc 2, pe 23 decembrie 2009. Interimatul fragmentat: miniștri „rotativi” și guvern funcțional Un alt mecanism prin care interimatul poate fi prelungit, fără a încălca formal Constituția, este fragmentarea acestuia la nivelul executivului. Constituția României reglementează interimatul în principal la nivel individual, pentru funcția de prim-ministru sau pentru miniștri, nu ca o stare globală a întregului guvern. Această nuanță permite apariția unor formule hibride de funcționare, în care o parte dintre miniștri sunt interimari, alții își păstrează statutul de titulari, iar atribuțiile portofoliilor vacante sunt redistribuite temporar în interiorul cabinetului. În practică, acest mecanism creează o flexibilitate semnificativă: premierul poate desemna interimari dintre miniștrii rămași în funcție, aceștia cumulând două sau mai multe portofolii pentru o perioadă limitată. Deși fiecare interimat este, teoretic, supus limitei de 45 de zile prevăzute de articolul 107, aceste rotații și cumuluri pot menține funcționalitatea guvernului chiar și în absența unei majorități politice clare sau a unei validări parlamentare rapide. Un exemplu relevant este tot cel din 2009, când, după retragerea Partidul Social Democrat de la guvernare, miniștrii acestuia au părăsit cabinetul condus de Emil Boc. Portofoliile vacante au fost preluate temporar de miniștri ai Partidul Democrat Liberal, care au asigurat interimatul pe mai multe domenii simultan. Astfel, deși guvernul pierduse o parte importantă din componența sa politică, el a continuat să funcționeze, într-o formulă redusă și dezechilibrată. Această reorganizare nu poate substitui votul de încredere al Parlamentului și nici nu conferă o legitimitate politică nouă executivului. Totuși, ea permite evitarea unui blocaj administrativ imediat și prelungește, în mod indirect, perioada de tranziție. În acest sens, fragmentarea interimatului devine nu doar o soluție tehnică, ci și un instrument politic, prin care guvernul câștigă timp într-un context de incertitudine și negocieri prelungite. Întârzierea deliberată a procedurilor Un alt „artificiu” ține de timp. Constituția prevede că un premier desemnat trebuie să ceară votul de încredere în 10 zile. Însă legea nu stabilește cât durează negocierile pentru desemnare, formarea majorității și consultările politice. Această lipsă de termene clare creează un spațiu de manevră. Negocieri între partide pot fi prelungite invocându-se refuzul unor compromisuri, ceea ce duce la blocaje în Parlament. Interimatul care continuă „până la numirea altuia” Cea mai importantă portiță este însă chiar în textul constituțional. Articolul 110 spune că guvernul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul executiv. Această formulare creează o dublă realitate: există o limită de 45 de zile, dar guvernul nu dispare automat după expirarea acestor zile. Cu alte cuvinte, dacă nu există un nou guvern, cel vechi continuă, chiar și în afara termenului constituțional. Această interpretare este confirmată și în practică: guvernul interimar poate rămâne în funcție până la instalarea unui nou cabinet, chiar dacă termenul a fost depășit. Limitele reale ale „artificiilor” Chiar și în această zonă gri a artificiilor, există totuși limite. Interimatul nu poate fi prelungit la infinit, deoarece Parlamentul poate adopta o moțiune de cenzură. Președintele țării poate declanșa procedura de desemnare a unui nou premier. De asemenea, Curtea Constituțională poate interveni în caz de conflict instituțional.

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut bestial concubina Foto: Facebook
Politică

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, Radu Reziuc, a fost trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina, anunță  procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava. În ianuarie, el le-ar fi sechestrat și bătut atât pe concubina sa, o consilieră PSD, cât și pe fiica acesteia.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina „A exercitat acte de violenţă fizică asupra concubinei sale, pe care a lovit-o peste cap şi corp cu pumnii şi picioarele, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale şi asupra fiicei concubinei sale, pe care a lovit-o cu picioarele peste corp şi cu o armă cu potenţial letal (pistol) în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, după care a împiedicat persoanele vătămate să părăsească respectivul imobil până dimineaţa, în jurul orei 07:00”, arată procurorii.  Abia după o lună, bărbatul a fost reținut de polițiști, iar conducerea PSD Suceava l-a suspendat din partid, dar nu l-a exclus.  Primarul este acum în arest la domiciliu. El și-a cerut un fel de scuze: „Stimați locuitori și dragi prieteni. Consider că este o datorie morală măcar câteva cuvinte să vă spun... vreau să îmi cer iertare față de mama, față de frați, față de colegii de la primărie, față de dumneavoastră care chiar ați crezut în mine. Eu nu sunt așa și voi mă știți. Nu pot și nu vreau să vorbesc mai multe cât e ancheta. Pe cei pe care i-am dezamăgit, vă rog să mă iertați”.

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util” Foto: Facebbok
Politică

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”

Președintele AUR, George Simion, sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”, a spus el, azi, într-o conferință de presă. El a mai spus că AUR nu va dori să guverneze nici cu PSD, nici cu PNL, așa că ar prefera anticpatele. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD „Singura posibilitate prin care putem susţine un guvern este dacă propunerea AUR este nominalizată de Nicuşor Dan. Nicuşor Dan spune că nu va face aşa ceva. El a mai spus şi legat de TVA, el a mai spus şi legat de justiţie lucruri şi vedem că este de fapt acolo, în Palatul Cotroceni, prizonier al unui partid politic. Vom vedea. Nu pot să vă spun acest lucru, pentru că vorbim despre ipoteze. Nu avem un nume în acest moment. Aşteptăm pe parcursul săptămânii. Am avut discuţii cu toţi cei care şi-au dorit să aibă discuţii cu mine”, a afirmat liderul AUR.  Întrebat dacă AUR va merge la Palatul Cotroceni cu propunerea din partea AUR pentru premier în persoana lui Călin Georgescu, Simion a arătat că  ”Georgescu este omul ales de român să fie preşedinte, după care a urmat anularea alegerilor şi anularea democraţiei”.  Însă liderul AUR a arătat că nu este convins că Guvernul va pica.  „Eu nu sunt convins că o să cadă Guvernul. (…) Înțeleg demersul politic, dar eu așa știu din manualul de politologie, nu poți să fii și la putere și în opoziție”, a spus Simion.  „„Așteptăm să se întâmple lucrul ăsta. (…) Eu nu sunt convins că ce spune dl Zamfir (Daniel Zamfir, n.red.) o să se și întâmple. (…) Eu nu vreau să fiu idiot util”, a mai afirmat președintele AUR.  Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni că dacă premierul Ilie Bolojan nu va ţine cont că Guvernul şi-a pierdut majoritatea şi nu poate funcţiona fără o majoritate parlamentară, depunerea unei moţiuni de cenzură de către PSD e un fapt posibil. Întrebat în legătură cu moţiunea de cenzură anunţată de AUR pentru 13 mai, Zamfir a răspuns: "Eu cred că este foarte târziu şi nu mai poate rămâne în funcţiune un guvern interimar până pe 13 mai".

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea Foto: Print-screen Bogdan Trif
Politică

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu, deputatul Bogdan Trif, a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN” pe Facebook și a postat o caricatură, generată probabil cu AI, în care premierul are corp de șobolan.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea Mai multe publicații au anunțat, azi, pe surse, că PSD  intenţionează să depună plângere la parchet și CNCD după imaginile apărute în mediul online în care liderii social-democrați sunt comparați cu șobolanii. „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat”, a spus premierul Bolojan acum câteva zile.  După o explozie de meme-uri pe rețelele sociale, liderii PSD vor depune plângeri pentru incitare la ură. Însă chiar un lider PSD, Bogdan Trif, fost ministru al Turismului, acum deputat și șef al PSD Sibiu, a scris pe Facebook că premierul Bolojan este un șobolan.  „ȘOBOLAN BOLOJAN, PRIM-SINECURISTUL ȚĂRII, ȘI-A TRAS ARMATĂ DE BOȚI (...) Orice postezi, din orice colț al țării, în momentul în care apare numele lui, apar instant comentarii care îi apără imaginea și atacă orice critică. Același tipar, aceleași replici, aceleași conturi suspecte care „se activează” simultan pe pagini din Sibiu, pe site-uri de presă sau pe paginile unor politicieni care nu îi împărtășesc ideile sau îl critică. Scenariul pare identic peste tot.TOTUL PENTRU CA NU CUMVA SĂ SE DĂRÂME MITUL MESIANICULUI BOLOJAN”, a scris Trif. 

Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău Foto: Instagram
Politică

Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău - presă

Fostul președinte Marcel Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău, anunță G4Media. Penthousul are 350 mp și ar aparține unei firme din Buzău.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Nu se știe însă ce chirie ar plăti bugetarul Ciolacu. Pentru un apartament de 2-3 camere, în zonă, chiria variază între 1.200-1.800 mp, iar pentru un penthouse de 350 mp - care probabil are și o terasă - se poate estima o chirie de 5.000-8.000 de euro - sunt datele pieței. Însă chiria pentru penthouse-ul din Herăstrău este, conform datelor de pe site-ul dezvoltatorului, în jur de 15.000 de euro pe lună, plus TVA. Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău Salariul brut, maxim, lunar, pe care l-ar avea Ciolacu este de 32.603 lei, cu tot cu sporul pentru proiecte europene. În consecință, el nu ar avea bani de chirie într-un astfel de apartament.  „G4Media l-a întrebat pe administratorul firmei Real Estate Key, proprietara penthouse-ului din One Herăstrău, dacă Marcel Ciolacu și Sorina Docuz plătesc chirie pentru penthouse. «Da», a spus Gheorghe Roșu. «Contractul de închiriere e declarat», a mai spus el. A întrerupt convorbirea telefonică înainte de a-l întreba și de fiul cel mare al fostului prim ministru”, a scris G4Media. În perioada Anului Nou, fostul lider PSD a fost în vacanță în Vietnam cu Sorina Docuz. Cine este Sorina Docuz: ea poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu primarul PSD Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani s-a recăsătorit cu „Mădălin de la Giurgiu”. După un an a divorțat și de acesta. Fiecare dintre aceste căsătorii i-a adus și un copil. În 2017, ea a divorțat de Negoiță, cu care avea un copil. Gabriela Firea și Florentin Pandele au fost nașii acestui copil, Cezar Vlad, pe care l-au botezat în februarie 2014.  

Moțiunea de cenzură, guverne demise (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan poate fi al 7-lea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră