vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4840 articole
Politică

PSD îi pune, amenințător, condiții lui Tomac: îl vrea pe Cîrstoiu la Sănătate și-i premierului desemnat spune ce să facă

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus, într-un interviu la RFI ce așteaptă formațiunea social-democrată de la premierul desemnat, Eugen Tomac. „Dacă Eugen Tomac are de gând să mai crească taxe, nu va beneficia de sprijinul PSD. Dacă Eugen Tomac nu va avea în programul de guvernare măsuri cu privire la sprijinirea IMM-urilor românești și va avea favorizarea multinaționalelor, nu va beneficia de sprijinul PSD (...) Dacă Eugen Tomac nu va avea în programul de guvernare măsuri cu privire la protejarea persoanelor cu venituri mici și medii, nu va avea sprijinul PSD”, a spus Zamfir. Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” PSD va decide abia la finalul acestei săptămâni dacă va susține guvernul Tomac. În partid există, se pare, mai mulți lideri care susțin că PSD trebuia să-și asume guvernarea, nu să îndemne la formarea unui guvern tehnocrat. Zamfir este soțul unei jurnaliste de la Antena 3.  Lunga listă de condiții PSD PSD așteaptă, a mai pus Zamfir, „să vadă echipa guvernamentală propusă, pentru că de la bun început să vă spun că noi nu putem accepta orice nume în Guvernul Tomac”.  „Luca Niculescu categoric este o persoană foarte potrivită pentru domeniul respectiv. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar, mi se pare o persoană foarte potrivită pentru domeniul respectiv. Și mai sunt categoric și alte persoane. Nu mi se pare în schimb potrivit Bogdan Glăvan. L-am auzit vehiculat în spațiul public. E o persoană cu viziuni profund libertariene”, a arătat liderul senatorilor PSD.  Zamfir a mai punctat ce se așteaptă de la guvernul Tomac: „Trebuie să vină cu o reducere a cotei de TVA la medicamente și alimente de bază” „Să îndrepte din erorile făcute de Guvernul Bolojan și aici mă refer la acea corecție cu privire la CASS-ul pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități” „O reechilibrare și o altă viziune cu privire la taxe se impune, categoric”.  „Încerc să formez o echipă de oameni bine pregătiți profesional pentru că îmi doresc să merg în Parlament cu un guvern de profesioniști, tehnic, nu unul politic pentru că avem de luat o serie de decizii importante”, a spus, azi, Eugen Tomac.   

Senatorul Zamfir face lista condițiilor puse de PSD lui Tomac Foto: Facebook
Reorganizarea primăriei Capitalei, blocată de instanță Foto: Facebook
Politică

Ciucu, furios după ce instanța a blocat reorganizarea Primăriei București: erau 146 de funcții de conducere la 1.275 de posturi

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, arată, într-o postare pe Facebook, că instituția pe care o conduce avea 146 de funcții de conducere la 1.275 de posturi. Reacția sa vine după ce o instanță a suspendat decizia de reorganizare a primăriei. „Aveam și 9 pompieri care stăteau degeaba și cărora, atunci când le-am pus posturi la dispoziție, posturi care presupun muncă, au zis pas”, a scris Ciucu. Însă el i-a criticat și pe foștii primari Gabriela Firea și Nicușor Dan fiindcă nu au reorganizat PMB. Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” „Primăria nu a mai fost restructurată și reformată de 16 ani” „Despre suspendarea de către o instanță a reorganizării PMB Primăria Municipiului București are o schemă de personal – doar aparatul primăriei, fără subordonate – de 1275 de posturi! Este o schemă uriașă, în care responsabilitatea funcționarilor publici este cvasi-inexistentă, cu cca. 150 de funcții de conducere.   Schema de personal a crescut cu fiecare nou primar, care, în mod natural să spunem, a adus noi oameni în primărie. Astfel, au adăugat iar și iar la schemă până am ajuns la o organigramă uriașă și disfuncțională.   Ca să vă dau un singur exemplu, acum, când am reorganizat primăria, a fost nevoie să desființăm și Serviciul Euro 2020, făcut prin 2018. Da, acum, în 2026. Tot ca fapt divers, mai aveam și 9 pompieri care stăteau degeaba și cărora, atunci când le-am pus posturi la dispoziție, posturi care presupun muncă, au zis pas.   În baza reorganizării pe care am realizat-o, au rămas un număr de 85 de posturi de conducere, din cele 146. Mai de bun simț, aș spune; nu am cum să lucrez cu 150 de funcționari de conducere, nici nu am cum să-i cunosc pe toți și să-i evaluez.   Primăria nu a mai fost restructurată și reformată de 16 ani!! S-au perindat șase primari, dintre care trei interimari. Nici Gabriela Firea, nici Nicușor Dan nu au încercat să eficientizeze activitatea primăriei. Dar au adăugat. Mi-am asumat eu, pentru o jumătate de mandat, de doi ani, ce nu au mai făcut de 16 ani, din 2010!   Evident că rețelele de funcționari și toate sindicatele au sărit ca arse! Au urmat atacuri furibunde și au deschis mai multe procese în justiție.   Vineri, una dintre instanțe a suspendat reorganizarea PMB. Asta, după ce mai înainte două alte instanțe NE DĂDUSERĂ CÂȘTIG DE CAUZĂ! Deci, avem un scor de 2 la 1. Am câștigat 2 și am pierdut 1. În acest moment, reorganizarea este suspendată. Și suntem într-o situație imposibilă. AU SUSPENDAT TÂRZIU! Dacă te apuci să suspenzi, suspenzi atunci, imediat, într-o săptămână, NU DUPĂ DOUĂ LUNI! În acest interval au plecat oameni, s-au desființat posturi, s-au creat alte posturi, conform necesităților din 2026, nu acelora din 2010, 2018 sau 2022!   Acestă decizie afecteaza sute de oameni și îi plasează în incertitudine.   Nu știu cât va dura această situație de incertitudine, venită foarte prost, în momentul în care trebuie să accelerez investițiile, finanțările și în care urmau și alte reorganizări.   Vă reamintesc, PMB și subordonatele sunt împreună un monstru administrativ care cumulează 72 de instituții subordonate și la care se mai adaugă 19 spitale! Guvernarea lor, în mod realist și eficient, este foarte grea!   În Primăria Capitalei sunt salarii mici, mult în urma unor sectoare! Această restructurare mi-ar fi permis să cresc salariile. Ideea era să rămână cei care muncesc și sunt competenți, care să fie plătiți corect!   Pentru că nu eu am adus 2/3 din proiectele europene în risc de dezangajare, nu eu am făcut să avem corecții pe proiectele europene de peste 300 de milioane de lei!!!   Acum iar s-au activat rețelele și sindicatele și încep să arunce cu acuze nefondate peste tot. Nu am nicio miză personală cu această reorganizare și nici cu altele. Doar că au trecut ani și ani de zile și nimeni nu s-a atins de rețelele de influență din PMB, de funcționarii care au schimbat mulți primari și care nu au livrat bunăstare politicienilor! Da, primarii sunt cei vizibili, dar vina pentru halul în care a ajuns orașul nu este doar a primarilor. Sau este... în măsura în care au ales să închidă ochii și să nu-i deranjeze cu nimic!   P.S. Cu mine au venit în PMB, de la Sectorul 6, doar 15 funcționari publici, prin transfer. La salarii mai mici, la rugămintea mea. Sub 1% din numarul total de posturi. Acestia sunt funcționari publici cu care am performat ca primar al Sectorului 6”, a scris Ciucu, pe Facebook. 

Președintele Nicușor Dan, optimist că va opri ascensiunea populiștilor lui Simion Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan explică, pentru Financial Times, de ce stilul său de a face politică va avea rezultate: „Sunt optimist”

Financial Times a stat de vorbă cu președintele Nicușor Dan, arătând că acesta se confruntă cu revolta propriilor suporteri, dar șeful statului român își menține optimismul. În discuția cu publicația britanică - care apare în articolul „Matematicianul vs fostul huligan din fotbal” și care face o comparație cu George Simion - Nicușor Dan spune că schimbările cer timp: „Deci, dacă întrebați oamenii obișnuiți, ei vor spune că aveau așteptări mari și că eu nu le îndeplinesc. Dar mă descurc mai bine la asta decât acum cinci ani. Am mult mai multă încredere în mine decât atunci”.  Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” „Singurul om din țară care nu se lasă cuprins de panică” „Dacă există un motiv de consolare pentru UE, acesta este faptul că singurul om din țară care nu se lasă cuprins de panică și nu se grăbește este adversarul lui Simion, Dan, un matematician tenace și fără pretenții, care s-a făcut cunoscut mai întâi ca activist care s-a luptat cu dezvoltatorii imobiliari fără scrupule, iar apoi ca primar al Bucureștiului”, apreciază FT.  Discuția FT cu Nicușor Dan a avut loc în martie. „Când îl întreb, într-un al doilea interviu de la sfârșitul lunii martie, cum se descurcă stilul său «fără țipete», Dan râde și începe să povestească despre cât de nepopular era la început în funcția sa anterioară de primar al Bucureștiului. «Când am ajuns la Primărie în 2020, existau multe probleme structurale», spune el. «Lipseau banii. Oamenii din administrație nu vorbeau între ei; își trimiteau doar documente, pentru a nu-și asuma niciun risc. Mi-a luat timp să fac niște pași fundamentali. Oamenii nu vedeau nicio schimbare. Au scos la iveală vechiul proverb românesc «Pălăria e prea mare pentru capul lui». «E un activist bun», spuneau ei, «dar ca primar e un tip prost. Sarcina e prea mare pentru el.»” Dan face una dintre pauzele sale caracteristice înainte de a-și aminti cum a reformat Bucureștiul, pas cu pas, abordând bugetul dezechilibrat al orașului, sistemul de încălzire învechit și planificarea nereglementată. «A durat ceva timp până când oamenii au realizat că, pentru a rezolva problema încălzirii orașului, trebuie să te pregătești, trebuie să stabilizezi finanțele.» Acum, la un an de la preluarea mandatului, oamenii se întreabă din nou dacă este la înălțimea sarcinii sale. Răspunsul lui este același: schimbarea necesită timp. «Suntem o societate emoțională. Oamenii întreabă: «De ce nu s-a întâmplat nimic în privința corupției? De ce nu s-a întâmplat nimic în privința preluării companiilor de stat?» Este dificil de explicat. Este nevoie de timp pentru a schimba modul de funcționare. Așadar, dacă îi întrebi pe oamenii obișnuiți, ei vor spune că aveau așteptări mari și că eu nu le îndeplinesc. Dar mă descurc mai bine în acest domeniu decât acum cinci ani. Am mult mai multă încredere în mine decât atunci»”, scrie Financial Times. Șeful statului a arătat că, de exemplu, a restaurat relația cu SUA, aceasta fiind prima sa prioritate: „În cadrul administrației americane existau îndoieli cu privire la alegerile din România din 2024. Acestea nu mai există”.  Însă el a apreciat, potrivit Financial Times, că obiectivele UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și unele dintre abordările sale privind migrația sunt greșite. În opinia sa, partidele din România sunt vinovate că nu au apărat beneficiile aderării la UE. „Timp de ani de zile, au folosit Europa ca pretext pentru a lua anumite măsuri, spunând: «Europa ne-a obligat să mergem în această direcție».” Financial Times pare însă sceptic în legătură cu faptul că Nicușor Dan va reuși să oprească ascensiunea extremiștilor: „Poate o strategie atât de simplă precum guvernarea pragmatică să calmeze într-adevăr o populație frustrată și inflamată de retorica populistă? Acesta a fost, până la urmă, mesajul cu care prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer și-a început mandatul în urmă cu doi ani, iar acum partidul populist Reform domină sondajele, iar mandatul său de prim-ministru se apropie de sfârșit. «Sunt optimist», insistă Dan. «Criza deficitului se va încheia în cele din urmă și vom avea o abordare sistematică împotriva tuturor minciunilor»”.  Simion profită de faptul că PNL și PSD „au pierdut aproape complet încrederea publicului” Financial Times dedică însă cealaltă jumătate de articol liderului AUR: „George Simion, liderul naționaliștilor români, cunoscut pentru limbajul său tăios și ținutele elegante, își alege cuvintele cu grijă — sau cel puțin așa face în ultima vreme. În doar câțiva ani, fostul huligan de fotbal a trecut de la marginea extremei drepte la statutul de candidat serios la putere. Partidul său, «România pe primul loc», se situează la 37% în sondajele de opinie — un procent mai mare decât al oricărui alt partid naționalist-populist din Europa (...) Urmând o cale bine bătătorită de populiștii europeni, Simion își reorientează acum discursul pentru a exploata nemulțumirile economice mai generale. Este un teren propice. Fără îndoială, democrația din România se află într-un moment de declin. Cele două partide ale establishmentului, liberalii și socialiștii, care s-au alternat la putere fără prea multe griji încă de la revoluția anticomunistă din 1989, au pierdut aproape complet încrederea publicului în urma unor scandaluri de corupție nesfârșite. Anul trecut, aceștia și-au pus deoparte divergențele și și-au unit forțele într-o coaliție de tip «cordon sanitar» pentru a împiedica extrema dreaptă să ajungă la putere. Însă, în luna mai, socialiştii au ieșit din rânduri și au votat alături de AUR-ul lui Simion pentru a doborî guvernul în funcție, care devenise din ce în ce mai nepopular după ce a introdus reduceri bugetare pentru a diminua deficitul în creștere”.   

Cristian Diaconescu spune că în decembrie 2024 a fost vorba de „contracararea unui atac hibrid”, nu despre anularea alegerilor Foto: Facebook
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid”

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu sugerează că „adevărul” despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 nu se va afla niciodată. Din două motive: pentru că, de fapt, nu a fost vorba despre „anularea alegerilor”, ci contracararea unui atac hibrid, iar publicarea unor informații ar vulnerabiliza aliații României. Citește și: Angajatul lui Pieleanu, sociologul Vladimir Ionaș, ex-consilier al lui Grindeanu, posibil ministru al Dezvoltării în guvernul Tomac - presă Pe de altă parte, Diaconescu vorbește, în acest context, despre atacul cu drona de la Galați și efectele sale. „A reprezentat primul atac din afara Alianței Nord Atlantice împotriva unui stat NATO, cu victime”, a arătat el, apreciind că atacul a avut succes.  „Vă doriți adevărul, cel care nu ne vulnerabilizează sau nu-i vulnerabilizează pe partenerii noștri?” Înregistrarea începe la minutul 18.41: „Q: Credeți că se va putea afla vreodată, să zic așa, adevărul despre anularea legilor? Diaconescu: Acum ar trebui să vă întreb ce înțelegeți prin adevăr. Q: Adică să vedem toate discuțiile care s-au purtat în zilele acelea, inclusiv cu judecătorii de la CCR. Diaconescu: Vă doriți adevărul, cel care nu ne vulnerabilizează sau nu-i vulnerabilizează pe partenerii noștri? Q: A, înțeleg ce spuneți. Deci, spuneți că pe termen scurt să n-are sens să nici măcar să punem presiune. Diaconescu: Se poate. Ba da, este dreptul absolut fără doar și poate. Se poate. Este într-adevăr un demers foarte complicat comunicarea în sine. Q: Iertați mă, ce parteneri ai noștri ar fi vulnerabilizați? (...)  Diaconescu: Cei cu care suntem împreună. Q: Și în ce fel ar fi vulnerabilizați de aflarea unor date despre anularea alegerilor?  Diaconescu: Știți foarte bine răspunsul la întrebare, așa că... Q: Poate cei care se uită la noi nu-l știu și atunci... Diaconescu: Nu vorbim de anularea alegerilor, vorbim de contracararea unui atac hibrid. Despre acest lucru vorbim, nu despre anularea legii. Eu, despre acest lucru știu. Contracararea unui atac hibrid. Q: Care contracărare credeți că a fost de succes sau un eșec? Diaconescu: Păi, depinde ce ne dorim astăzi. De exemplu, drona care a căzut la Galați a reprezentat primul atac din afara Alianței Nord Atlantice împotriva unui stat NATO, cu victime. Primul, din câte știu, din 1949, de la Tratatul la Washington până astăzi. După această lovitură a apărut o întreagă dezvoltare publică cu atitudini într-o formă sau alta, cum e normal, pentru că emoția a fost foarte sus. Dumneavoastră aveți o percepție mult mai elevată decât mine în legătură cu ceea ce înseamnă opinia publică. Credeți că s-a generat frică?  Q: Da.  Diaconescu: Deci, a avut un succes. Haideți să fim raționali. Nu numai discuția în sine, cât dihotomiile între atitudine, inclusiv din perspectiva politică, instituțională, a fost una privită cu foarte mare atenție în ideea bun, ok, deci cam aceasta este situația în legătură cu România. În Letonia, prim ministru și-a dat demisia, doar că a trecut o dronă. Cei din Consiliul Nordic, adică de la Germania, Polonia în sus pe statele baltice, se adună șapte zile din șapte, 24 cu 24, își fac concediile împreună miniștri de externe, miniștrii apărării ca să aibă o poziție comună. Marea Britanie a organizat în nordul Europei o forță comună pe care a numit o expediționară. Americanii au anunțat că se retrag din Europa în situații de criză. Știrea mai puțin plăcută e că deja au început retragerea”

Tehnocratul de PSD Vladimir Ionaș va gestiona banii Dezvoltării Foto: Facebook Realitatea
Politică

Angajatul lui Pieleanu, sociologul Vladimir Ionaș, ex-consilier al lui Grindeanu, posibil ministru al Dezvoltării în guvernul Tomac - presă

Vladimir Ionaș, un sociolog care a lucrat pentru Viorel Hrebenciuc și a fost consilierul fostului premier Sorin Grindeanu, ar putea fi ministru al Dezvoltării, arată Libertatea. Ionaș lucrează acum la institutul Avangarde, controlat de controversatul Marius Pieleanu.  Citește și: Bogdan Despescu, șeful Poliției, suspectat de plagiat, posibil ministru de Interne în guvernul Tomac - surse Bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pe anul 2026 prevede credite bugetare de 22,83 miliarde de lei (o scădere de circa 21% față de anul trecut) și credite de angajament de 39,23 miliarde de lei. Acest minister controlează Compania Națională de Investiții (CNI) și gestionează criticatul program Anghel Saligny.  Omul lui Pieleanu și al PSD va controla banii pentru primari Ionaş este căsătorit cu Claudia-Elena Ionaş, fostă purtătoare de cuvânt a preşedintelui Traian Băsescu, numită în februarie 2012 după demisia lui Valeriu Turcan. Ionaş a lucrat din 2008 până în 2014 la Departamentul de Comunicare al Preşedinţiei. Naşul de cununie al celor doi este Marius Pieleanu. Vladimir Ionaș a fost consilier al premierului Sorin Grindeanu, fiind dat afară în octombrie 2017 de premierul Mihai Tudose. În mai 2026, sociologul spunea: „Uitându-mă la președintele Nicușor,va fi un guvern condus de un premier tehnocrat și, cred eu, și foarte mulți miniștri tehnocrați.Cel puțin la ministerele cheie”.  „Epentru prima dată în istorie când toate partidele parlamentare vor să fie în opoziție. Eu nu știu dacă mai există undeva în lumea asta partide care să nu urmărească principalul obiectiv al unui partid natural. Și anume de a ajunge la putere. Ăsta e obiectivul partidului, să ajungă la putere, să distribuie și să redistribuie resursele. În România toți vor în opoziție. De ce? Pentru că n-au știut să guverneze”,mai spunea Ionaș, într-un interviu pentru Gândul.   

Bogdan Despescu, posibil viitor șef la Interne Foto: Facebook
Politică

Bogdan Despescu, șeful Poliției, suspectat de plagiat, posibil ministru de Interne în guvernul Tomac - surse

Actualul secretar de stat în ministerul de Interne, Bogdan Despescu, ar putea fi ministru de Interne în guvernul Tomac, afirmă surse politice. Despescu, fost polițist din Buzău, este secretar de stat pentru ordine și siguranță publică din 2019. Din 2015 în 2018 a fost Inspector general al Poliției Române.  Citește și: Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră” În iunie 2020, presa l-a acuzat că și-a plagiat doctoratul. „În teza sa de doctorat, susținută acum un deceniu, Despescu a copiat din diverși autori - cuvânt cu cuvânt - peste 150 de pagini. Recordul cantitativ personal al chestorului șef de poliție Bogdan Despescu: peste o cincime din teză - 77 de pagini - sunt plagiate dintr-o singură carte. Despescu, protejat de Mihai Tudose în conflictul cu Carmen Dan Recordul calitativ personal al lui Despescu este cvadruplul plagiat: fostul șef al polițiștilor din România a stabilit performanța academică de a plagia de patru ori, în pagini diferite ale tezei sale, același segment de text dintr-un studiu al Societății Academice din România”, a scris pressone.  Aceeași publicație arăta că, în 2018, Despescu a dat în judecată statul român pe motiv că nu i-a acordat sporul de doctorat eliminat în 2010, în plină criză economică, prin lege. Despescu a negat acuzațiile de plagiat. În ianuarie 2018, premierul PSD Mihai Tudose a refuzat să-l demită pe Despescu de la conducerea Poliției Române, așa cum îi ceruse ministrul de Interne, Carmen Dan. Ministrul de Interne, Carmen Dan a anunţat că i-a propus premierului Mihai Tudose demiterea lui Bogdan Despescu, şeful Poliţiei Române, pe fondul scandalului poliţistului pedofil. „Considerând că Poliția are nevoie de o recâștigare a încrederii cetățenilor și de o rezolvare rapidă a acestor probleme, am transmis mai devreme premierului propunerea de schimbare din funcție a șefului Poliției Române, Bogdan Despescu. Am cerut împuternicirea pe șase lui a chestorului principal Cătălin Ioniță, șeful DGA, acesta având un mandat explicit de a finaliza diagnoza de sistem cerută ieri”, spunea Carmen Dan. 

Ștefan Busnatu, posibil succesor al lui Alexandru Rogobete Foto: Facebook
Politică

Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră”

În octombrie 2024, medicul cardiolog Ștefan Busnatu, l-a apărat public, pe Facebook, pe fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, după ce acesta a fost acuzat de DNA că ar fi luat mită (sume cuprinse între 100 și 500 de lei, dar și alimente) de la aproape 50 de pacienți pe parcursul a câteva luni. Busnatu a scris că Justiția și presa „îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical”. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Vineri, medicul Ștefan Busnatu a scris, pe Facebook, că este onorat pentru că „numele meu este menţionat în presă ca o posibilă opţiune pentru funcţia de Ministru la Ministerul Sănătăţii - România în guvernul dlui Prim-ministru Eugen Tomac”.  În octrombrie 2024, mai multe publicații au preluat declarația sa în favoarea lui Nelu Tătaru, apreciind că acesta justifică plățile informale către medici.  „Justiţia şi presa îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical” „Se întâmplă din nou! Justiţia şi presa îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical, de data asta cu un caz care atinge un punct sensibil: recunoştinţa pacienţilor. Dr. Nelu Tătaru, fost ministru al sănătăţii, este acuzat că a primit „şpagă” sub formă de ouă, găini şi mici sume de bani de la pacienţi care i-au mulţumit după ce le-a salvat vieţile. E revoltător cum un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră a celor vindecaţi, ajunge să fie tratat drept o infracţiune şi mediatizat de toată media. Nu vorbim aici de pretenţii financiare pentru a avea acces la actul medical, ci de acea mulţumire profund umană, acele gesturi de recunoştinţă (...) Este o lovitură dură şi nedreaptă pentru toate cadrele medicale care încă îşi fac meseria cu conştiinţă, iar asta nu face decât să accelereze exodul tinerilor talentaţi din ţară. Însă până vom afla marele adevăr ii voi ruga pe sfinţii părinţi şi pacienţi pe care am avut placere şi emoţia să îi tratez, să vina şi să le înapoiez icoanele foarte valoroase si deosebite pe care mi le-au oferit cu lacrimi în ochi pentru a-mi oferi protecţie cereasca si putere de muncă. Nu de alta că altfel probabil ca mă voi trezi în curând cu DNA că va veni şi le va lua şi cine ştie, voi mai fi şi pus sub acuzare. Se pare că sunt puşi pe fapte mari justiţiarii! Şi e mai bine să prevenim decât să tratăm, cum zic eu întotdeauna! NU AVEM VIZIUNE, NU AVEM DIRECŢIE, NU SUNTEM OAMENI!”, a scris Busnatu. Ulterior el a scris că plățile informale sunt „inumane și de netolerat”.  „Consider că acest gest de recunoștință trebuie clarificat complet și delimitat de șpaga/plăți informale care sunt inumane și trebuie cu desăvârșire interzise din punctul meu de vedere. Orice profesionist din sistemul medical trebuie să știe dacă o felicitare, o cutie de bomboane, 1 buchet de Flori, un obiect de cult , un borcan de miere, o prăjitură pot fi acceptate ca semn de mulțumire al pacientului fără să fie considerate infracțiune.  Și trebuie să ținem cont de cultura noastră Balcanică când se stabilesc aceste lucruri pentru că noi din fericire avem mai mult umanism decât au Vesticii, dacă nu ați observat. Și pentru noi poate un ou, un borcan de miere, un borcă de bulion sunt echivalentul unei flori în Franța?”, a explicat el, la 24 octombrie.  Busnatu este prorector al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. El este medic la spitalul de stat Bagdasar Arseni. 

Președintele Nicușor Dan arată cine trebuia să detecteze drona maritimă
Politică

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi

Președintele Nicușor Dan a spus că „ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”. Dar la așa-numita „ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre” nu a participat administrația portului. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Șeful statului a spus că administrația portului nu a fost invitată.  Portul ar fi trebuit să aibă plase anti-dronă „Q: Ce instituție ar fi trebuit să depisteze drona marină?  Nicușor Dan: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune, dar fiind o tehnologie nouă trebuie să ne adaptăm”, a arătat șeful statului.  El a fost întrebat șii de ce nu au fost montate plase în port. „Q: Avem informaţii că acum trei ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din țară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta? Nicușor Dan: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga”.  O plasă oferă o protecție limitată împotriva amenințărilor grele sau a dronelor maritime de suprafață (cum ar fi cele din seria Sea Baby sau Magura V5) care transportă încărcături explozive masive. Plasele pot bloca, încurca sau devia dronele aeriene și maritime de dimensiuni mici (cum ar fi quadcopterele FPV). Forțele navale, inclusiv cele rusești, se bazează pe ele pentru a împiedica dronele să lovească zone vitale ale navelor sau porturilor.   

Nicolae Istudor, membru în Adunarea Nationala Bisericeasca, posibil viitor ministru al Agriculturii Foto: Facebook
Politică

Rectorul ASE, fost secretar de stat în guvernul Năstase, posibil ministru al Agriculturii - presa

Nicolae Istudor, rectorul ASE și secretar de stat în 2004, în guvernarea Adrian Năstase, ar putea fi viitorul ministru al Agriculturii în guvernul Tomac, anunță Agrointeligența. El este originar din Buzău. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Istudor este membru al controversatei Academii a Oamenilor de Știință din România: „Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din București, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, a primit demnitatea de Membru de Onoare, însoțită de privilegiile gradului de Comandor al Ordinului Militar de România, în cadrul unei ceremonii de aleasă apreciere academică și recunoaștere a contribuției sale remarcabile în domeniul științelor economice”.  Istudor scoate din CV funcția de manager la Tutunul românesc, în controversatul regim Adrian Năstase În ultima declarație de avere de pe site-ul ANI, Istudor consemna un salariu de aproape 410.000 de lei, anual, net, în 2023, de la ASE, alți 86.000 de lei de la Fondul de Garantare al Asiguratilor, dar și 3.641 de lei de la ceea ce el numește „Unitate Militara Bucuresti”, tot venituri salariale.  Într-un discurs consemnat pe site-ul AOSR el spunea: „Considerăm că noi, universitățile trebuie să pregătim oameni cu caracter, cu credință în Dumnezeu și iubitori de țară (...) Pe oameni sănătoși, cu caracter și iubitori de țară poți construi cei mai buni specialiști pentru economia țării noastre”.  „Totodată, Biserica, prin întreaga sa lucrare, încearcă să ofere un cadru cât mai propice pentru formarea spirituală și morală a tinerilor, prin următoarele acțiuni: a. Citirea, repetată, a rugăciunilor în Bisericile ortodoxe pentru luminarea minții și inimilor tinerilor studioși pentru a reuși în viață și pentru a nu pica în ispite”, mai afirma el.  „Nicolae Istudor a fost director general al SNTR în perioada aprilie 2001-31 martie 2002, perioada în care Tutunul Românesc a continuat să înregistreze datorii, dar și în care, pe de altă parte, Cabinetul Năstase a scutit SNTR de datorii de peste 3.000 miliarde de lei și i-a oferit pe tava accize cu 40% mai mici, decizie ce a stârnit nemulțumirea forurilor europene. Până la numirea în funcția de secretar de stat, Istudor a ocupat funcția de director general al Direcției Evaluare, Inspecție și Monitorizare din minister”, scria Adevărul, în 2004.  Din CV-ul lui Istudor lipsește vreo mențiune la conducerea Tutunului Românesc.  În CV-ul de pe site-ul ASE scrie doar că, din 2001 în 20023, a fost director general în ministerul Agriculturii și a „manageriat unităţi agroalimentare, evaluare, monitorizare şi control”. 

Administrația portului a știut să cumpere sisteme anti-dronă. Dar doar pentru dronele aeriene Foto: portofconstantza.com
Politică

Portul Constanța, fief PSD, condus de un client al lui Firea, ex-șef al controlorilor STB

La începutul anului 2026, PSD și-a reconsolidat controlul asupra Portului Constanța, numind - prin ministerul Transporturilor, unde ministru era Ciprian Șerban. Conducerea portului nu și-a asumat nici o răspundere după ce o dronă ucraineană a cărei control fusese preluat, probabil, de Rusia, a ajuns adânc în interior, la Dana 78. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Portul și-a luat sistem anti-dronă. Dar doar pentru atacuri aeriene Președinte al Consiliului de Administrație al portului este ex-deputatul PSD Dumitru Lungoci, fost angajat la Protecția Consumatorului și la regia județeană de drumuri și poduri. El are un masterat la un institut anexat PSD, Ovidiu Șincai. El a fost comisar șef adjunct delegat la Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, consilier județean și administrator special la RAJDP Constanța.  Director al portului este Mihai Teodorescu. Soția sa lucrează la SRI. Înainte de a ajunge șef de port, Teodorescu a fost șeful biroului controlori la STB, iar apoi director sau membru în CA-ul mai multor companii ale primăriei București, pe vremea când Gabriela Firea era primar. El a făcut parte și din CA-urile Metrorex și CFR. Administrația Portuară are rolul de autoritate portuară și răspunde de securitatea administrativă și comercială a perimetrului terestru și acvatic: Monitorizează zilnic incinta portului și stabilește planurile de securitate în baza Codului ISPS (Codul internațional pentru securitatea navelor și a facilităților portuare). Controlează porțile de acces, fluxurile de persoane și de mărfuri. Operează tehnica de supraveghere, inclusiv noul sistem integrat anti-dronă instalat pentru monitorizarea infrastructurii critice. Poate propune sau aplica modificări ale nivelurilor de securitate (de la nivelul 1 normal, până la nivelul 3 de alertă maximă) în caz de incidente. Presa locală scria în mai, că portul are un sistem anti-dronă, dar era vorba de drone aeriene.  „Sistemul permite detecția omnidirecțională 360° a dronelor comerciale și de tip DIY pe baza amprentei RF; identificarea, clasificarea și localizarea aeronavei, precum și a poziției pilotului; preluarea controlată a dronei și redirecționarea către o zonă sigură, prin exploatarea protocolului propriu de comandă. Pentru componenta de jamming (bruiaj), procesul de autorizare la ANCOM este în desfășurare. Activarea acestei capabilități se va realiza ulterior obținerii avizelor pentru emisii intenționate de radiofrecvență, în conformitate cu cadrul legal aplicabil. Decizia de a opta pentru o tehnologie centrată pe preluarea controlului, și nu pe bruiaj ca mecanism primar, a fost determinată de specificul mediului portuar – zonă densă de comunicații operaționale (VTS, AIS, comunicații navale, telefonie GSM, link-uri radio), unde un bruiaj nediscriminat ar afecta activități legitime și siguranța navigației”, scria Dobrogea Live.  Sistemul este integrat în arhitectura de securitate a portului și este operat de echipele tehnice proprii, cu suport de mentenanță asigurat prin contract dedicat, urmând să fie extins în toate porturile administrate de CN APM SA Constanța.

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani, Grindeanu tace Foto: Facebook
Politică

Președintele PSD și partidul său, complet indiferenți la incidentul cu drona de la Constanța. George Simion reacționează cu glume în afara subiectului

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu a avut nici o reacție la incidentul de azi de la Constanța, unde a explodat, în port, o dronă. Acum câteva zile, după ce o dronă a lovit un bloc din Galați, Grindeanu a fost criticat pentru că nu a vorbit deloc despre vina Rusiei și, în schimb, a criticat guvernul Bolojan. Citește și: Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului Tăcere deplină la PSD, glume deplasate la Simion Azi, și Grindeanu, și PSD, au tăcut. Doar deputatul PSD Mihai Fifor, care nu deține funcții de conducere în partid, a scris pe Facebook că „important este să salutăm intervenţia profesionistă şi coordonată a autorităţilor române”.  Președintele AUR, George Simion, a postat, pe Facebook, o glumă în afara subiectului: „Azi nu am auzit un mesaj EVIDENT din partea guvernării (oricare ar fi ea): AUR E DE VINĂ!!😂”.  Pe pagina de Facebook a partidului este poostată intervenția lui Dan Dungaciu la Realitatea TV. „O dronă cade pe teritoriul României după patru ani de război la granițele țării și scoate la iveală adevărata problemă a statului român: lipsa de asumare la nivelul conducerii. Instituțiile pasează responsabilitatea de la una la alta, nimeni nu își asumă deciziile, iar statul funcționează fără direcție exact într-un moment în care ar trebui să fie pregătit să acționeze”, se susține pe pagina de Facebook a AUR.  PNL, de exemplu, a reacționat pe mai multe canale. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, de exemplu, a scris pe Facebook: „Acum, Rusia continuă cu agresiunea. Încearcă să intimideze România. Vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab, fără capacitatea de a implementa reformele. Scopul, la fel ca în cazul Republicii Moldova, este același: să ne facă să reacționăm pripit, să renunțăm la drumul reformator și să devenim mai slabi.   Nu trebuie să cedăm în fața agresiunii, a șantajului sau a intimidării. Trebuie să continuăm reformele, să ne consolidăm instituțiile și să investim în securitatea noastră.   Rusia nu este învinsă atunci când ne este frică. Rusia este învinsă atunci când devenim mai puternici”. 

Drona rătăcită a urmat un traseu complicat până a ajuns într-un punct unde putea produce un dezastru Foto: Facebook Neptun TV
Politică

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului

„Am intrat în Oil Terminal Constanța de sute de ori. Vă spun din experiență directă: ce ni se servește astăzi ca «dronă scăpată de sub control care a derivat pe valuri și a nimerit din întâmplare lângă danele 77-78» nu rezistă unei analize tehnice serioase”, a scris Mihai Radu, pe Facebook. El explică traseul complicat pe care l-a urmat drona, care a acostat „la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării”.  Citește și: Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări Drona s-a oprit la Dana 78. Dana 77 este dana de motorină și benzină a Oil Terminalului, iar Dana 79 este o dană foarte mare, cu adâncime de 12 metri, unde se încarcă și se descarcă nave cu combustibil. Cât de apărat este Portul Constanța? „În primul rând, geografia. Oil Terminal nu este o plajă deschisă unde poate ajunge orice obiect plutitor. Intrarea în port este îngustă, protejată de digul de Nord, iar zona danelor 76-79 este una dintre cele mai supravegheate suprafețe de apă din Marea Neagră. O dronă «purtată de valuri» ar fi trebuit să străbată kilometri întregi de apă deschisă, să ocolească digurile de protecție, să treacă pe lângă zona Forțelor Navale Române și fix să acosteze la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării. Din toată deschiderea Mării Negre — sute de mii de kilometri pătrați — drona a nimerit, în derivă, exact în Oil Terminal. Coincidență. În al doilea rând, supravegherea.   După lovitura de săptămâna trecută de la Galați, întregul litoral este sub monitorizare maximă: radare ale Forțelor Navale, sateliți NATO, sisteme AIS, patrule maritime ale Gărzii de Coastă, supraveghere SRI. O dronă maritimă cu zeci de kilograme de explozibil ar fi trebuit detectată cu zeci de mile înainte de a ajunge în port. Faptul că a fost «descoperită» la doar câteva ore de la propria explozie, în port, ridică întrebări grave despre felul în care funcționează apărarea zonei.   În al treilea rând, detaliul care strică complet narativul oficial: G4Media și alte surse au menționat că drona avea atașat un timer. Un timer nu se pune pe ceva care derivează pasiv pe valuri. Un timer se pune pe ceva controlat, programat, lansat cu o țintă și un orar precis. Asta nu mai este o dronă "scăpată" — este o dronă coordonată.   În al patrulea rând, comportamentul aliaților. În cazuri de pierdere accidentală a unei drone, Ucraina avertizează imediat partenerii NATO. Este procedură standard, repetată de zeci de ori în ultimii doi ani. Tăcerea totală în acest caz, combinată cu graba presei și a unor «surse» de a sugera proveniență ucraineană, este suspectă în sine”, a scris Mihai Radu.   Ucraina a recunoscut însă că drona maritimă îi aparține, dar a explicat că semnalul GPS a fost bruiat de Rusia, așa că a pierdut controlul. 

Drona pare să se fi deplasat coordonat prin Portul Constanța Foto: FocusPress.ro
Politică

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări

România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident:  Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu.  Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia.  Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina.   Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal.   Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine.   Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.      

Medicul Ștefan Busnatu, pregătit să fie ministru în guvernul Tomac Foto: Facebook
Politică

Medicul Ștefan Busnatu, propus la Sănătate în guvernul Tomac: lucrează și la stat, și la privat

Medicul cardiolog Ștefan Busnatu a confirmat, azi, că este una din variantele de ministru al Sănătății în guvernul Tomac. „Mă onorează faptul că numele meu este menţionat în presă ca o posibilă opţiune pentru funcţia de Ministru la Ministerul Sănătăţii - România în guvernul dlui Prim-ministru Eugen Tomac”, a scris el, pe Facebook. Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Busnatu a arătat că o altă variantă este Cătălin Cârstoiu, fostul candidat la primăria Capitalei din partea PSD-PNL, în 2024. Busnatu, acționar la trei firme Busnatu este prorector al Universității de Medicină Și Farmacie Carol Davila din București. El este medic la spitalul de stat Bagdasar Arseni, dar are și propriul cabinet, Dr. Heart, unde mai lucrează alături de trei medici rezidenți. Pe site-ul stefan-busnatu.ro el scrie că poate fi găsit la Prevent Institute - unde „consultațiile se desfășoară în regim privat, fără decontare prin Casa de Asigurări de Sănătate” - și la spitalul Arseni. Dr Heart SRL a avut o cifră de afaceri de peste 500.000 de lei în 2025, doi angajați și un porofit de 116.000 de lei.  În ultima declarație de avere, din 2024, Busnatu arată că este acționar la trei firme. El deține un apartament de 76 mp în București și un Audi. Câștiga, în anul fiscal 2023, net, anual, 187.000 de la UMF Carol Davila și 117.000 de lei de la spitalul Arseni. El nu menționa nici un fel de dividende de la firmele sale, deși doar Dr. Heart a avut un profit de aproape 280.000 de lei.  „Sunt convins că viitorul medicinei în România trebuie construit prin investiţii în educaţie pentru sănătate, diagnostic precoce, acces echitabil la servicii medicale şi utilizarea inteligentă a tehnologiei pentru a creşte eficienţa şi calitatea îngrijirilor oferite pacienţilor. În acelaşi timp, consider că chiar dacă nu voi fi eu, alegerea domnului Prof. Univ. Dr. Cătălin Cârstoiu ar reprezenta, de asemenea, o opţiune extrem de valoroasă pentru sistemul medical românesc, având în vedere experienţa managerială şi profesională pe care o deţine. Dincolo de nume şi funcţii, cel mai important lucru este ca sănătatea să rămână o prioritate strategică, iar deciziile viitoare să contribuie la construirea unui sistem medical mai performant, mai modern şi mai aproape de nevoile românilor. Pentru că toţi suntem oameni şi toţi vom avea nevoie la un moment dat de îngrijiri de sănătate. Şi e bine să fie făcute cu umanitate în primul rând şi orientate către prevenţie”, a scris, el, azi, pe Facebook.   

Ilie Bolojan arată că PSD va boicota orice guvern care depinde de voturile sale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan avertizează că PSD va abandona guvernul Tomac dacă va lua „măsuri care nu sună bine”

Ilie Bolojan a spus că PNL va discuta cu premierul desemnat Eugen Tomac, dar a arătat că acesta, chiar dacă va fi compus din „oameni de bună calitate”, riscă să nu aibă „rezultate” pentru că va fi sabotat de PSD. Liderul liberal a dat ca exemplu inițiativa parlamentară prin care se reduce din nou norma profesorilor.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac „PSD fugea de responsabilitate” „Avem rezerve față de posibilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă o guvernare cu rezultate în perioada următoare. Pe de o parte, pentru că nu este suficient ca un guvern să fie format din oameni de bună calitate, care să fie bine intenționați. E nevoie ca el să aibă o susținere fără echivoc în Parlament, pentru că, vrei, nu vrei, ajungi la o susținere parlamentară. Or ce se va întâmpla, așa cum am văzut că s-a întâmplat în ultimele 11 luni? ​Atunci când Guvernul va fi pus în situația inevitabilă de a lua măsuri care nu sună bine, nimeni nu va mai fi lângă Guvern pentru a-i susține aceste măsuri și proiecte de lege pe care le va iniția, ordonanțe care vor trebui aprobate vor risca să nu fie susținute, să fie măcelărite. Și, având o negociere cu Comisia Europeană pe o speță sau alta, să te trezești că vii cu o ordonanță care este total demontată în Parlament și să iasă la final un act normativ care, pe de o parte, nu respectă înțelegerile și care îți generează lucruri care îți creează probleme, costuri suplimentare, cheltuieli suplimentare pe buget, venituri mai mici etc. ​Am trăit această experiență cu PSD, care fugea de responsabilitate, deși era în guvern, deși se luau deciziile în prezența lor. Gândiți-vă că, în perioada următoare, când un guvern tehnocrat nu mai are o susținere explicită din partea unei coaliții, riscul să nu aibă susținere în Parlament este foarte mare. Vă rog să vă gândiți că vor fi propuneri în comisii care sună bine, ceva care acordă niște reduceri. Anul trecut, am fost puși în situația în care să creștem norma de predare la profesori, de la 16-18 ore la 20 de ore. În Germania este 24. Acum o săptămână-două, pe fondul nefuncționării coaliției, am avut o propunere prin care, la una din comisiile din Parlament, s-a redus din nou la 18 ore. În general, ceea ce sună bine parlamentarii trans-politic votează. Ne vom trezi deci cu niște voturi care vor suna bine, cu abordări de tip populist și lucrurile nu au cum să funcționeze. E o problemă de responsabilitate. Dar vom avea discuții, vom vedea care este agenda pe care o propune premierul desemnat și vom lua o decizie după aceste consultări”, a spus Bolojan, la Euronews Romania.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră