miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

La cât este estimată blănița Sorinei Docuz, cu care s-a afișat alături de Ciolacu la cheful PSD. Între 60 și 100 de animale trebuie sacrificate

Blana cu care s-a afișat Sorina Docuz, alături de Marcel Ciolacu, la botezul celui de-al treilea fiu al lui Alfred Simonis, este estimată la circa 13.000 de euro. Haina ei pare extrem de asemănătoare cu modelul „Chinchilla Shawl Gabriela”, al cărui preț este estimat la 14.450 de dolari (aproximativ 12.500 - 13.000 de euro).  România TV afirmă că blana ar costa 17.000 de euro.  Citește și: Peste 40 de clienți PSD, cu CV-uri dubioase sau fără CV, numiți prefecți sau subprefecți de guvernul Niculescu. Printre ei, un fost chelner, un pensionar special Nu se știe ce ocupație are, în prezent, Sorina Docuz „Chinchilla Shawl Gabriela” este produs de  Skandinavik Fur, un brand internațional premium și o casă de blănuri de tip afacere de familie, aflată la a treia generație de meșteșugari blănari. Firma își are sediul în Grecia, în Siatista. Numele de „Skandinavik” reprezintă un tribut adus regiunii Scandinavia (Europa de Nord), locul de unde compania își achiziționează în mod tradițional majoritatea licitațiilor de piei și materie primă brută. Brandul se diferențiază prin faptul că nu folosește linii de producție automatizate în masă. Fiecare piesă vestimentară este realizată manual de meșteșugari specializați pe tipuri specifice de blană (vizon, vulpe, șenșilă, zibelină, râs sau iepure Rex). Pentru o piesă de tipul „Chinchilla Shawl Gabriela” sunt sacrificate între 60 și 100 de animale.  Chinchilla are un model natural în degrade — treceri stricte de la gri închis/negru pe spate, la gri deschis și alb pe burtă. Designerii trebuie să selecteze doar acele bucăți care se aliniază perfect din punct de vedere cromatic și al densității pentru a crea dungile simetrice și fluide vizibile pe șal. Multe bucăți de blană sunt eliminate în timpul procesului de sortare dacă nu respectă standardul vizual.  Fostul președinte al PSD Marcel Ciolacu a apărut pentru prima oară în public, la un eveniment oficial, alături de Sorina Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță. Ei au mai fost fotografiați, în secret, în ianuarie 2025, la un resort din Vietnam. Cine este Sorina Docuz: ea poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu primarul PSD Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani s-a recăsătorit cu „Mădălin de la Giurgiu”. După un an a divorțat și de acesta. Fiecare dintre aceste căsătorii i-a adus și un copil. În 2017, ea a divorțat de Negoiță, cu care avea un copil. Gabriela Firea și Florentin Pandele au fost nașii acestui copil, Cezar Vlad, pe care l-au botezat în februarie 2014. Sorina Docuz este cu 23 de ani mai tânără decât Ciolacu. În 2024, în campania electorală, Marcel Ciolacu nega legătura intimă cu Docuz: el susținea că are o relație „normală” cu ea și nu are relații „intime”.  Petrecerea a fost organizată de Simonis la Venue Timișoara - un local conceput pentru evenimente închise, organizate integral, cu închiriere de sală, decor, tehnică, personal și meniu - iar petrecerea a început la ora 19:00. Prețurile publicate pentru meniuri pornesc, conform unui catalog de locații, de la aproximativ 270–325 RON/persoană.  Potrivit imaginilor de la acest eveniment, o mare parte a nomenklaturii PSD a participat: Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, miniștrii Florin Manole, Bogdan Ivan și Alexandru Rogobete, fostul ministru Alexandru Rafila, secretarul general PSD Paul Stănescu, plus primari și reprezentanți ai PSD din Timiș. 

La cât este estimată blănița Sorinei Docuz, cu care s-a afișat alături de Ciolacu la cheful PSD. Între 60 și 100 de animale trebuie sacrificate
Manole spune cât ar însemna majorarea cu 7,3% a pensiilor: aproape zece miliarde de lei
Politică

Manole spune cât ar însemna majorarea cu 7,3% a pensiilor: aproape zece miliarde de lei

Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat, la Antena 3, o evaluare a indexării pensiilor cu 7,3% în 2027: 9,6 miliarde de lei. Însă el a evitat să pună dacă există resurse pentru această majorare și a părut să sugereze că aceasta este problema altor ministere, nu a Muncii. Citește și: VIDEO Ciolacu și-a oficializat relația cu Sorina Docuz la botezul copilului lui Simonis. Grindeanu, naș Manole, decis să crească salariile demnitarilor „Avem o preşedintă la Casa Naţională de Pensii foarte profesionistă şi care se uită în fiecare lună la evoluţia indicatorilor macroeconomici relevanţi, astfel încât să avem o estimare. Nu ascund că ultima estimare pe care am avut-o, neoficial şi cu siguranţă nefinală, era de undeva la 7,3% şi 9,6 miliarde impactul, dar, şi vreau să subliniez asta, indiferent care vor fi cifrele, o preocupare comună şi a Ministrului Muncii şi a Ministrului de Finanţe şi a premierului este de a respecta legea”, a spus Manole. „Eu nu vreau să vând iluzii, dar nici nu vreau să cedez din drepturile pensionarilor. Nu sunt în măsură să fac asta, mandatul meu este să respect legea, nu să negociez în jos", a completat el. Însă ministrul Muncii a arătat că impozitarea pensiilor peste 3.000 de lei va fi menținută. „Antena 3: De ce a fost PSD-ul de acord să impoziteze pensiile peste 3.000 lei? Acum, când ați revenit la Ministerul Muncii, veți încerca să reparați această greșeală, să le dați oamenilor banii înapoi? Florin Manole: Nu am avut nicio discuție să schimbăm asta. Trebuie să recunoaștem. Și eu vreau să fiu cât de echilibrat se poate și lumea să înțeleagă că eu fac tot ce pot să îmi respect mandatul aici, la Ministerul Muncii, dar, în același timp, sunt membru într-un Guvern care reprezintă această țară și care țară are niște angajamente luate raportat la ținta de deficit și Comisia Europeană. Și eu nu vreau să fac viața mai grea niciunui alt coleg, nici premierului, nici ministrului de Finanțe, dar nici nu vreau să fac viața mai grea pentru pensionari sau pentru salariați. Adică trebuie să avem un echilibru și în decizii, și în declarații, și în acțiuni”.  Ministrul PSD al Muncii a mai anunțat, în interviul pentru Antena 3, că salariile demnitarilor vor crește.  „Trebuie să avem creșteri. Ar fi o ipocrizie din partea mea să spun oamenilor altceva. Sunt aproape 8 ani de când toate salariile și pensiile au crescut în România, ceea ce este foarte bine. În același timp, sunt 8 ani de când salariile demnitarilor – primari, miniștri, secretari de stat – au rămas jos, ceea ce afectează și sutele de mii de oameni din administrația locală”, a spus el.  DeFapt.ro a arătat că averea lui Manole a crescut considerabil din perioada în care a intrat în funcții publice, de la zero, în 2012, la milioane de lei, în 2024.  În 2016 (potrivit declarației de avere depuse în ianuarie 2017, ca deputat), de exemplu, Petre-Florin Manole a câștigat 65.552 de lei. Dar a dat cu împrumut PSD-ului 63.000 de lei. În 2018, la un venit anual de aproape 25.000 de euro (122.712 lei, de la Camera Deputaților), a economisit aproape 35.000 de euro (26.500 de euro plus 42.000 de lei).  

VIDEO Ciolacu și-a oficializat relația cu Sorina Docuz la botezul copilului lui Simonis. Grindeanu, naș
Politică

VIDEO Ciolacu și-a oficializat relația cu Sorina Docuz la botezul copilului lui Simonis. Grindeanu, naș

Fostul președinte al PSD Marcel Ciolacu a apărut pentru prima oară în public, la un eveniment oficial, alături de Sorina Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță. Ei au mai fost fotografiați, în secret, în ianuarie 2025, la un resort din Vietnam. Citește și: Peste 40 de clienți PSD, cu CV-uri dubioase sau fără CV, numiți prefecți sau subprefecți de guvernul Niculescu. Printre ei, un fost chelner, un pensionar special Ciolacu a apărut sâmbătă seara alături de Docuz la botezul celui de-al treilea copil al lui Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș. Naș al copilulului a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. Nașul Grindeanu și nomenklatura PSD, primul chef public după revenirea la putere Cine este Sorina Docuz: ea poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu primarul PSD Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani s-a recăsătorit cu „Mădălin de la Giurgiu”. După un an a divorțat și de acesta. Fiecare dintre aceste căsătorii i-a adus și un copil. În 2017, ea a divorțat de Negoiță, cu care avea un copil. Gabriela Firea și Florentin Pandele au fost nașii acestui copil, Cezar Vlad, pe care l-au botezat în februarie 2014. Sorina Docuz este cu 23 de ani mai tânără decât Ciolacu. În 2024, în campania electorală, Marcel Ciolacu nega legătura intimă cu Docuz: el susținea că are o relație „normală” cu ea și nu are relații „intime”.  În aprilie 2026, fostul președinte al PSD Marcel Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău, anunța G4Media. Penthousul are 350 mp și ar aparține unei firme din Buzău.  Nu se știe dacă Ciolacu a divorțat de soția sa.  Petrecerea a fost organizată de Simonis la Venue Timișoara - un local conceput pentru evenimente închise, organizate integral, cu închiriere de sală, decor, tehnică, personal și meniu - iar petrecerea a început la ora 19:00. Prețurile publicate pentru meniuri pornesc, conform unui catalog de locații, de la aproximativ 270–325 RON/persoană.  Potrivit imaginilor de la acest eveniment, o mare parte a nomenklaturii PSD a participat: Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, miniștrii Florin Manole, Bogdan Ivan și Alexandru Rogobete, fostul ministru Alexandru Rafila, secretarul general PSD Paul Stănescu, plus primari și reprezentanți ai PSD din Timiș.  „Splendidă a fost și Lia Olguța Vasilescu, ce a venit la botez alături de soțul său, europarlamentarul Claudiu Manda. Primărița Craiovei a atras atenția cu o rochie reflectorizantă”, susține România TV. Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății, a venit alături de Oana Pleșan, cu 23 de ani mai tânără decât el, fosta soție a fotbalistului Mihăiță Pleșan. Liderii PSD care au venit la botez din alte localități au fost cazați la Hotel Timișoara, unitate deținută de frații Cristescu. „Invitatul special al petrecerii este cântărețul italian Al Bano”, scria buletindetimisoara.ro. Evenimentul a devenit viral pe rețelele sociale, unde însă reacțiile sunt critice. „Parada modei PSD: țoale de lux, atitudine de milogi! Poți îmbrăca un țopârlan în haine de mii de euro, dar nu-i poți cumpăra și clasa. Eleganța ține de atitudine, nu de etichetă…iar la PSD, oricât de scump ar fi costumul, tot mâna întinsă rămâne accesoriul de bază! (...)   Iar Olguța… vai, Olguța! Parcă a plecat de la Revelionul anului 2000, de la căminul cultural, și a ajuns direct la botez. O ținută atât de strălucitoare încât nici bunul-gust n-a îndrăznit să se apropie. Luxul se cumpără, clasa se cultivă….iar când îți lipsește a doua, prima nu face decât să scoată lipsa în evidență!   Și, apropo, blănurile alea sunt artificiale? Că nu prea le văd pe doamnele pesediste mari iubitoare de animale. Cel puțin nu cât sunt în viață!”, a scris Ella Ungureanu Brulea, pe Facebook. 

„Sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat. Nu toți decidenții înțeleg” - Tănase Stamule
Politică

„Sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat. Nu toți decidenții înțeleg” - Tănase Stamule

Economistul Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrare a Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ), din cadrul ASE, arată, într-o postare pe Facebook, ce costuri uriașe are statul român cu plata dobânzilor. Citește și: Peste 40 de clienți PSD, cu CV-uri dubioase sau fără CV, numiți prefecți sau subprefecți de guvernul Niculescu. Printre ei, un fost chelner, un pensionar special „Dacă nu reducem costul datoriei publice, nu vor mai rămâne bani pentru dezvoltare, adică nu vom mai putea ridica nivelul real de trai al românilor”, a arătat el, atrăgând atenția că „sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat”.  Nazare, mesaj identic: „Deja ne sugrumă dobânzile, la peste 3% din PIB” „Statul român are nevoie de 70 de miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor curente până la sfârșitul acestui an. Această nevoie va duce deficitul la 6,2% și va stabiliza cumva finanțele țării. Ce e cel mai interesant este că din 6,2% deficit, 3% este costul cu dobânzile, iar anul viitor, la un deficit prognozat de 5,1% din PIB, costul cu dobânzile va fi spre 3,5%. Adică deficitul real, fără dobânzi va fi de doar 1,6%. De abia din 2028, dacă păstrăm traiectoria de deficit, va începe scăderea dobânzilor, iar costul datoriei va coborî sub 3%, urmând să scadă ulterior pe măsură ce scădem și mai mult deficitul. Trebuie să ne fie foarte clar, costul dobânzilor pe piețele financiare este legat direct de credibilitatea României de a da banii înapoi. Dacă nu înțelegem acest lucru ne va fi imposibil pe viitor să ne mai finanțăm deficitul sau să prezentăm ceva credibil creditorilor internaționali. Totodată, dacă nu reducem costul datoriei publice, nu vor mai rămâne bani pentru dezvoltare, adică nu vom mai putea ridica nivelul real de trai al românilor. Sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat, a venit vremea să ne chivernisim cât putem de bine propriile venituri bugetare.   Din păcate însă nu toți decidentii înțeleg încă schimbarea de paradigmă prin care trecem în această perioadă”, a arătat Stamule.  Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, după ședința de guvern în care s-a aprobat prima rectificare de buget, că ținta de deficit rămâne la 6,2% din PIB și că România mai are de finanțat 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni.„Va fi un buget complicat de construit, pierdem 1,5 puncte procentuale din PIB PNRR și trebuie să acceptăm că pot fi și astfel de momente când trebuie să ne bazăm și pe noi înșine, nu neapărat pe fonduri europene (...)   După cum ați observat, și la început v-am spus ce se întâmplă cu dobânzile. Să știți că 40-60 de puncte de bază sunt extrem de importante.   Plătim mai puțin, ceea ce ne permite să avem bani în plus pentru școli, pentru infrastructură, pentru spitale, și deja ne sugrumă dobânzile, la peste 3% din PIB. E foarte mult”, mai arăta Nazare. 

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum îl va vâna PSD pe Bolojan
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum îl va vâna PSD pe Bolojan

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD are un plan și știe cum să-l transpună în viață: să-l vâneze pe Ilie Bolojan și, cu ajutorul taberei pesediste din PNL, să-l înlăture de la conducerea partidului său. Presa finanțată de PSD acționează deja, vor fi presiuni pe primarii PNL și, foarte probabil, o să încerce să-i facă dosare penale.  Citește și: Peste 40 de clienți PSD, cu CV-uri dubioase sau fără CV, numiți prefecți sau subprefecți de guvernul Niculescu. Printre ei, un fost chelner, un pensionar special Deja sunt miniștrii - precum Daniel Zamfir, într-un interviu dat lui Mihai Gâdea, care se pare că este nașul copilului demnitarului PSD - care anunță public că și-au trimis subalternii să caute fapte ce ar putea fi transformate în dosare penale.  Tabăra anti-Bolojan din PNL nu stă degeaba, ci vrea să-i dea lovitura de grație. În plus, primari de la PNL vor migra cu siguranță la PSD pentru a primi bani de la Guvern. Recent, într-o vizită efectuată în Teleorman, majoritatea primarilor liberali au găsit pretexte pentru a evita o discuție cu Bolojan.  Așadar, la podcast s-a discutat cât de probabil ar fi ca Bolojan să piardă popularitate, fiind în opoziție și, mai grav, cât de probabil este să se aleagă cu dosare penale făcute la comandă? Cum va decurge atacul asupra lui Bolojan „Marian: Problema pe care o văd eu este la vârf, unde repet, avem gruparea care aparent e minoritară acum. Thuma, Alina Gorghiu și cine mai e acolo. Dar nu știi cum se va extinde revolta împotriva lui Bolojan în timp. Prisacariu: Vezi posibil și dacă da, cât de probabil ca în viitorul apropiat să vedem membrii PNL la zi, nu precum Nazare, care e suspendat, ascuns, în fine... implicit, cum mai vrei, da? oameni cu cotizația plătită la zi care să intre în guvern și astfel să, da..., mai deschidă o supapă pentru PSD care să zică: iată, nu guvernăm noi singuri așa de nebuni, e și PNL-ul cu noi!   Marian: E o intrebare. Eu cred că există acest nucleu anti-Bolojan care se coordonează foarte bine cu PSD-ul și care va acționa în așa fel încât să îi facă cât mai mult răului Bolojan. După părerea mea, ce sunt sigur că se va întâmpla este că clienții peneliștilor disidenți vor fi menținuți la conducta cu bani. Dar să-i și bage pe oamenii aceștia în guvern cred că ar fi riscant. Vom vedea. Nu am un răspuns la întrebarea asta.   Prisacariu: Mai am o întrebare. Întrebarea de final. Se tot sugerează, destul de apăsat, au preluat retorica lui Bolojan, cu aprinsul luminii în cămară. Am văzut la Zamfir, la Economie, la Marinescu, la Justiție. Eu înțeleg de aici o amenințare și anume...de altfel au și făcut-o textual Zamfir cred nu mai știu care dintre ei, da, că-i vor vâna cu dosare. Vezi posibil vreun astfel de dosar care să-l implice pe Ilie Bolojan?   Marian: Cu siguranță că vor încerca asta. Nu știu ce ar putea să găsească. Nu aș exclude să găsească. Și, numai atâta, sunt scurt. Uită-te în declarația în care Bolojan a vorbit despre faptul că i se pusese sub nas o hotărâre de guvern prin care trebuia să dea 200000 euro la ANCOM, pentru o mega-petrecere în Qatar cu 1.000 de invitați și cu lăutari. Bolojan a spus acolo că a aflat de hotărârea aia de guvern când a văzut o în ședință. Deci nu este deloc exclus să fi semnat cum a pățit Fritz ceva, să fi semnat vreo hârtie și să-l bage ăștia la penal.   Prisacariu: Aici am și o mică observație. Ce să înțeleg de aici? Că echipa lui Bolojan de la guvern nu era loială.   Marian: Nu, absolut sigur nu era loială”.

Peste 40 de clienți PSD, cu CV-uri dubioase sau fără CV, numiți prefecți sau subprefecți de guvernul Niculescu. Printre ei, un fost chelner, un pensionar special
Politică

Peste 40 de clienți PSD, cu CV-uri dubioase sau fără CV, numiți prefecți sau subprefecți de guvernul Niculescu. Printre ei, un fost chelner, un pensionar special

Guvernul Luca Niculescu a numit, într-o singură zi, 29 de prefecți și 15 subprefecți. Nici una din aceste numiri nu este însoțită de un CV al celor promovați în aceste funcții sau de vreo explicație, deși ei vor fi reprezentanții Guvernului în teritoriu. Citește și: Guvernul Luca Niculescu a aprobat un chef cu 1.000 de persoane, în Qatar, oferit de ANCOM. Bolojan refuzase, ceea ce i-a atras furia conducerii ANCOM Datele publice arată că ei sunt conectați la PSD. DeFapt.ro a scris de ieri despre noul prefect de Arad, Marius Sulincean, fost chelner și șef de sală. În perioada în care PSD s-a aflat în opoziție, a fost documentarist la Poșta Română, dar, timp de cinci luni, nu s-ar fi prezentat la slujbă, fiind în concediu medical. Totuși, el participa la activități politice. Popica, cel care plângea după Buzatu din Vaslui, devine prefect Subprefect de București a fost numit un ex-polițist cu pensie specială, Valeriu Șuhan. Un CV oficial, asumat de acesta, este de negăsit, dar presa scrie că s-a născut în 1958. În anul fiscal 2023, pensia sa specială era de 86.500 lei, net, anual. Însă Șuhan - care a fost consilier municipal PSD - era și consilier la Eximasig, o societate de asigurări-reasigurări controlată de stat prin intermediul Exim Banca Românească.  La Bistrița Năsăud revine în funcția de prefect Teofil Iulian Ciorbă, absolvent de economie la o universitate privată din Cluj. Presa locală scria în 2023: „Abia lansat in business, fiul prefectului Teofil Cioarbă a incheiat contracte de 150.000 euro pentru servicii de contabilitate cu 46 de şcoli din judeţ”. Această informație este confirmată de declarația de interese a lui Ciorbă.  La Tulcea, noul prefect este Doru Moscu, dat afară de la conducerea Comisariatului Rezervației Biosferei Delta Dunării după ce a luat 2,43 la evaluare. El a contestat evaluarea, a câștigat într-o primă instanță pe motiv de vicii procedurale, dar procesul continuă. În teleorman, prefect va fi Benone Rababoc, fost profesor de educaţie fizică, licenţiat în Drept și admirator declarat al lui Liviu Dragnea. Numele lui Benone Rababoc a apărut în presa locală care a scris că, în timp ce comuna ar fi sărăcit, familia primarului s-ar fi îmbogăţit.  În județul Bacău, fotoliul de prefect a fost preluat de Valentin Ivancea, fost subprefect și fost președinte PSD al Consiliului Județean (CJ) Bacău. În Constanța, noul prefect este Decebal Făgădău, fost viceprimar în epoca lui Radu Mazăre și ulterior primar PSD al municipiului între 2015 și 2020. A demisionat din PSD în 2020, dar înainte de alegerile din 2024 și-a redepus adeziunea în PSD și l-a susținut pe Horia Constantinescu, șeful Protecției Consumatorilor, pentru Primăria Constanța. La Vaslui, prefect este Eduard Popica, fost deputat PSD, clientul lui Vasile Buzatu. „Aş vrea să vă relatez de la bun început că Dumitru Buzatu pentru mine este ca un al doilea tată. Sub ochii lui, de 20 de ani, am crescut, m-am dezvoltat şi aş putea spune că am ajuns cine sunt. Este un moment, nu regretabil, sfâşietor pentru mine ca persoană”, spunea el în 2023, când Buzatu a fost prins in flagrant că lua mită. „Eduard Popica este recunoscut de vasluieni drept un politician cu o viață extravagantă, cu vacanțe exotice, produse de lux și apariții inspirate din lumea Hollywood-ului”, scria Digi 24. Socrul lui Popica este omul de afaceri Emil Savin, zis Farmazon, denunțătorul lui Buzatu.  În 2023, Defapt.ro a scris despre Popica: „GALERIE FOTO Cine este deputatul Popica, care a plâns după Buzatu: beizadea celebră pentru viața de lux, condamnat penal. Lovitura vieții: căsătoria cu fata «regelui asfaltului»”

Guvernul Luca Niculescu a aprobat un chef cu 1.000 de persoane, în Qatar, oferit de ANCOM. Bolojan refuzase, ceea ce i-a atras furia conducerii ANCOM
Politică

Guvernul Luca Niculescu a aprobat un chef cu 1.000 de persoane, în Qatar, oferit de ANCOM. Bolojan refuzase, ceea ce i-a atras furia conducerii ANCOM

Guvernul Luca Niculescu a aprobat, în această seară, o hotărâre de guvern prin care se aprobă organizarea, de către ANCOM, a unei „mese tradiționale” oferite pentru aproximativ 1000 de persoane. Masa tradițională este oferită de ANCOM în Qatar „pentru desfăşurarea activităţilor de susţinere a candidaturii României pentru un nou mandat la Consiliul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, în cadrul Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-26)”. Citește și: Un fost ospătar și șef de sală, propus de PSD Arad pentru funcția de prefect al județului Guvernul Luca Niculescu nu spune cât va costa această petrecere. Guvernul Bolojan respinsese, recent, o solicitare asemănătoare. „La ultima ședință de guvern – fără să fiu anunțat a apărut pe ordinea de zi un proiect de hotărâre care stabilea cheltuielile de protocol pe care ANCOM le va face.  ANCOM este condus de pesedistul Valeriu Zgonea. Însă cea mai dură reacție împotriva lui Bolojan a avut-o vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu, fost parlamentar PNL. Popescu a fost muncitor în Norvegia, timp în care a urmat cursurile unei facultăți la distanță, din Arad.  Petrecere românească, cu lăutari și 1.000 de invitați, în Qatar, pe bani publici, încasați de ANCOM În fapt, ANCOM se pregătea «să spargă» – ca să folosesc un semi argou – aproape 200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe, ca cineva din conducerea ANCOM să fie ales în conducerea unei organizații internaționale.   Nu m-a anunțat nimeni nimic. Când am văzut un titlu care masca ceva, m-am uitat peste, și când am văzut asta, am scos de pe ordinea de zi. Pentru asta m-am trezit cu niște postări ale vicepreședintelui ANCOM, foarte deranjat că nu am dat drumul acestei cheltuieli. Probabil că noul guvern, mai înțelegător, o va lua din nou în calcul. Sper să nu-i dea drumul”, a arătat fostul premier Bolojan.   Ce dorea ANCOM să cheltuie: 300.000 de lei pentru o masă tradițională cu 1.000 de invitați 200.000 de lei pentru program cultural artistic specific românesc, organizat în timpul mesei tradiționale 155.000 de lei închirierea spațiului pentru recepție „cadouri” de 140.000 de lei materiale tipărite de 15.000 de lei Cu tot cu alte costuri, se ajungea la 860.000 de lei. Însă noul guvern a aprobat această cheltuială.  Pavel Popescu  a fost ales în 2023 în funcția de vicepreședinte ANCOM, la propunerea PNL, dar și cu voturile PSD. Popescu scrie în CV că, din 2012 în 2014, a urmat cursurile Facultății de ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie "Vasile Goldiş", Arad. Însă, în același CV, el scrie că din ianuarie 2012 în ianuarie 2014 a fost „Muncitor/Lider de echipă/Protecţia Muncii Stolt AS / Af Gruppen, Oslo (Norvegia)”. „Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu”, arăta Libertatea, în 2022. Publicația contesta competența lui Popescu de a fi președinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaților. 

Un fost ospătar și șef de sală, propus de PSD Arad pentru funcția de prefect al județului
Politică

Un fost ospătar și șef de sală, propus de PSD Arad pentru funcția de prefect al județului

Organizația Județeană PSD Arad a votat, joi seara, ca Marius Sulincean să fie propus pentru funcția de prefect al județului, arată surse politice citate de aradon.ro. Sulincean a fost ospătar din 1988 în 1992, la Oficiul Județean de Turism (OJT) Arad, și șef de sală la Romagra, din 1992 în 2000, arată propriul CV.  Citește și: Nou șef la Hidroelectrica: un electrician cu studii superioare la 30 de ani, ex-agent SRI. A fost directorul de cabinet al lui Mihai Tudose Născut în 1970, Sulincean scrie că a absolvit în 2011 facultatea de turism și inginerie alimentară la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad. În 2021 a colectat și o diplomă de cadru tehnic PSI. UPDATE: Guvernul a anunțat în această seară că chiar l-a numit prefect pe fostul chelner Sulincean.  Cinci luni de concediu medical, de la Poștă, după ce a demisionat din funcția de prefect Cu aceste studii, el a mai fost „documentarist” la Poșta Română din 2019 în 2022, iar din 2022 în primăvara lui 2026 a fost subprefect de Arad. Sulincean a demisionat din funcție când PSD s-a retras din guvernul Bolojan.  După ce a demisionat de la prefectură, Sulincean ar fi trebuit să revină in postul de documentarist la Poștă, dar ar fi stat în concediu medical, deși în acest timp a participat la activități politice. „Din momentul în care domnul Sulincean și-a dat demisia din Prefectura Arad, în contextul politic pe care îl știm, și trebuia să se întoarcă la postul pe care îl avea la Compania Națională Poșta Română, timp de cinci luni de zile nu s-a prezentat la lucru. A stat în concedii medicale, care s-au succedat, și s-a întors undeva în ultimele două-trei săptămâni la birou, dacă s-a întors”, a afirmat Mihai Pașca, fostul prefect de Arad.  „În momentul în care ești în concediu medical luni de zile, dar ești suficient de sănătos să participi la toate șprițurile, acțiunile politice, se ridică serioase semne de întrebare cu privire la afecțiunile domnului Sulincean și, mai ales, cu privire la respectul pe care îl are pentru muncă, pentru salariul pe care cu siguranță în această perioadă l-a încasat din banii tuturor”, a declarat Mihai Pașca. Acesta s-a întrebat ce l-ar fi împiedicat pe fostul subprefect să se prezinte la serviciu, în condițiile în care Poșta Română se confruntă cu dificultăți. Contactat de AGERPRES, secretarul executiv al PSD Arad a respins acuzațiile privind absența de la serviciu fără justificare și a explicat că a avut nevoie de concediu medical. „M-am prezentat la serviciu, dar am avut o problemă de sănătate și am avut nevoie de concediu medical o perioadă mai lungă”, a declarat Sulincean, care nu a dorit să ofere alte comentarii.

Dungaciu explică de ce liderii AUR l-au abandonat pe Georgescu: se pregătea o evadare, prin atacarea arestului central
Politică

Dungaciu explică de ce liderii AUR l-au abandonat pe Georgescu: se pregătea o evadare, prin atacarea arestului central

Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat, la Antena 3, că liderii formațiunii sale aveau informații că, dacă George Simion se alătura protestatarilor pro-Călin Georgescu, ar fi urmat un asalt asupra arestului central și evadarea fostului candidat la președinție.  Citește și: Nou șef la Hidroelectrica: un electrician cu studii superioare la 30 de ani, ex-agent SRI. A fost directorul de cabinet al lui Mihai Tudose Declarațiile lui Dungaciu vin după ce George Simion a respins, într-un videoclip publicat joi seară pe rețelele sociale, criticile potrivit cărora ar evita protestele. El a susținut că ar fi existat un plan prin care unii participanți urmau să arunce cu pietre și să simuleze o tentativă de evadare a lui Călin Georgescu. „Prezența liderului AUR acolo ar fi putut să genereze revoltă, o forțare a intrării în arestul unde era deținut Georgescu” „Înscenarea de tentativă de evadare nu știm cum ar fi trebuit să aibă loc. Știm doar că noi am primit multe informații chiar la sediu, potrivit cărora prezența liderului AUR acolo ar fi putut să genereze un fel de răzmeriță sau revoltă, o forțare a intrării în arestul unde era deținut Călin Georgescu. Am decis că este mult mai înțelept ca liderii partidului să nu meargă, tocmai pentru a nu crea asemenea posibilități”, a afirmat Dan Dungaciu.  „La Arestul Central nu am fost până acum pentru că au parvenit la noi informații că sunt unii pregătiți acolo să arunce cu pietre și chiar să simuleze o intrare în Arestul Central, ca și cum îi organizează evadarea lui Călin Georgescu”, a declarat Simion. Potrivit acestuia, presupusul incident ar fi avut scopul de a-l prezenta drept organizator al unor acțiuni violente. „Atât de proști ne cred, tocmai ca să, prin prezența mea acolo, să spună: Simion a organizat totul. Ia uite, violentul Simion”, a adăugat președintele AUR. „Permanent au fost membri AUR acolo. O să merg și eu pentru a da un exemplu. Nu o să anunț pe nimeni când merg, cum merg și o să merg cu 50 de oameni”, a declarat Simion. În videoclip, George Simion a făcut referire și la manifestațiile organizate anterior de crescătorii de animale. El a susținut că unele persoane care au participat la acele proteste ar fi fost ridicate dimineața de procurori și întrebate dacă au fost chemate sau incitate la violență de președintele AUR. „Pe toți i-au întrebat același lucru: Dar ați venit la invitația lui George Simion? Dar v-ați simțit incitați să comiteți acte de violență prin invitația lui George Simion?”, a afirmat acesta. Declarațiile lui George Simion vin după decizia de miercuri, 28 octombrie, a Curții de Apel București, prin care arestarea preventivă a lui Călin Georgescu a fost prelungită cu încă 30 de zile. Fostul candidat prezidențial se află în arest din 29 septembrie, într-un dosar în care este cercetat pentru presupuse fapte de înșelăciune, prejudiciul reclamat fiind de aproximativ 1,1 milioane de euro. De la arestarea sa, mai mulți susținători au organizat manifestații în fața Arestului Central din București.

Primarii de comune se răscoală: nu vor comasare, invocă inclusiv istoria milenară a unor sate
Politică

Primarii de comune se răscoală: nu vor comasare, invocă inclusiv istoria milenară a unor sate

Propunerea Guvernului de comasare a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori provoacă nemulțumiri în județul Iași. Potrivit documentelor transmise Asociației Comunelor din România, reforma ar viza 429 de comune, pe baza datelor demografice din 2023. Executivul urmărește reducerea cheltuielilor administrative și a aparatului bugetar. Primarii contestă însă folosirea populației drept criteriu și cer evaluarea distanțelor, transportului și particularităților comunităților. Cucuteni și Drăgușeni, comunele ieșene vizate de comasare Conform datelor Institutului Național de Statistică raportate la 1 ianuarie 2023, două comune ieșene se aflau sub pragul propus: Cucuteni, cu 1.335 de locuitori, și Drăgușeni, cu 1.455. Citește și: Noi reguli pentru permisul de conducere: cum se obține, ce este perioada de probă, ce noi sancțiuni apar Calendarul prezentat prevede ca localitățile vizate să accepte voluntar comasarea și să organizeze referendumuri până în martie 2027. Comunele care aleg unirea ar urma să beneficieze de sprijin pentru proiecte de infrastructură. Reorganizarea administrativă ar deveni efectivă în 2028, odată cu alegerile locale. PSD a cerut Guvernului asumarea reformei în Parlament. Primarul din Cucuteni invocă identitatea localității Pamfilică Brânză, primarul PSD al comunei Cucuteni, se opune perspectivei unirii cu altă localitate. El invocă atât dificultățile administrative pentru cetățeni, cât și notorietatea comunei, asociată descoperirilor arheologice. „Nu cred că e ceva bun, din punctul meu de vedere, ca localitatea Cucuteni să dispară. Este un brand de țară”, a declarat primarul pentru Ziarul de Iași. Edilul susține că nu a primit informații concrete de la partid și că a aflat despre intenție din presă. Roșcani cere verificări în teren înaintea reorganizării Comuna Roșcani avea 1.550 de locuitori, potrivit acelorași date, fiind peste pragul propus. Primarul PSD Ginovel Gheorghiu a solicitat totuși sprijinul conducerii județene a partidului pentru o evaluare a situației. Acesta avertizează că o eventuală unire cu Trifești ar obliga locuitorii să parcurgă aproximativ 14 kilometri până la centrul administrativ. Lipsa transportului public ar afecta mai ales persoanele vârstnice. Primarul cere analizarea criteriilor geografice și a accesului la servicii, înaintea oricărei decizii. Roșcani a redevenit comună în 2004, prin desprinderea de Trifești. Asociația Comunelor solicită dialog cu primarii Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, a cerut consultări la nivelul filialelor județene cu primarii localităților vizate. Asociația urmărește organizarea unui mecanism de comunicare și implicarea primarilor în discuții. În cazul comunei Drăgușeni, primarul Petronela Pelin nu a oferit un punct de vedere privind propunerea de comasare: inițial a invocat programul de audiențe, iar ulterior nu a mai putut fi contactată de publicație.

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD nu are bani de pomeni
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD nu are bani de pomeni

PSD a ajuns la guvernare, dar nu are cum să-și îndeplinească „obiectivele”, adică noi pomeni, fiindcă bugetul e ciuruit, au arătat Cătălin Prisacariu și Mircea Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”.  Citește și: Nou șef la Hidroelectrica: un electrician cu studii superioare la 30 de ani, ex-agent SRI. A fost directorul de cabinet al lui Mihai Tudose Ultimul cui în coșciugul bugetului de stat l-au bătut magistrații, care ar trebui să primească aproape nouă miliarde de lei, după ce și-au crescut singuri salariile. Neplata atrage dobânzi cămătăreșit, de 1% pe zi. Însă sindicatele își amintesc că PSD le promitea, în vară, când se lupta cu guvernul Bolojan, o creștere a anvelopei salariale a bugetarilor de 20-27 de miliarde de lei, în plus față de 2026. Dar bani nu sunt. Așa că premierul Luca Niculescu s-a dus la Mugur Isărescu, eternele moaște la care se roagă toți premierii care au pierdut banii țării la păcănele politice. Guvernul discută azi o primă rectificare de buget. „Vom rezolva în şedinţa de guvern de azi problemele urgente de finanţare din Sănătate. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor primi azi, prin această primă rectificare bugetară realizată, sume prin care asigurăm medicamente, materiale sanitare, servicii medicale pacienţilor, inclusiv celor înscrişi în programe naţionale de sănătate. Şi, prin reaşezarea pe care o vom decide azi în buget, asigurăm resursele pentru plata tuturor pensiilor până la sfârşitul anului, a drepturilor copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi", a spus premierul la începutul şedinţei de guvern. „Problema zero care-i omoară și nu vor să vorbească de ea este cu salariile magistraților” „Prisacariu: Mircea, bugetul României este în comă, iar țara în faliment. S-au tot spus lucrurile astea în ultimii ani, dar acum se pare că ne apropiem de cimitir, nu? Marian: Da. Funia cu parul. Nu mai știu. Se apropie capătul funiei.   Prisacariu: Explică-te.   Marian: Problema e că n-au soluții. Da. N-au habar, n-au ce să facă. Le-au venit toate pe cap. Ei au venit repede la putere și acuma nu știu ce să facă. Problema zero care-i omoară și nu vor să vorbească de ea este cu salariile magistraților. Vreo 10 miliarde, 8,7 miliarde erau în ianuarie. De azi curg penalități de 1%. Deci, într-o lună, vorbim de penalități de 200 și ceva de milioane de lei, într-o lună, dacă nu le plătesc! Și după aia vin pe capul lor sindicatele. Le-au promis, când erau la galerie ăștia de la PSD, ca să-l ciocănească pe Bolojan le-au zis: «Fără număr, fără număr, cât vreți să vă mărim salariile, să fie egalitate, să fie bine». Acuma nu au bani. Sindicatele au cerut, față de 2026, vreo 20 de miliarde de lei în plus, spre 27. Bolojan le dădea doar 12 miliarde. Ei, acuma sindicatele au venit la Grindeanu și echipa lui și au zis: «Bă, țineți-vă de cuvânt sau facem grevă generală». Nu cred că o s-o facă, dar îi presează. Mai sunt pensiile, mai sunt ajutoarele pentru încălzire pentru că cresc prețurile la gaze foarte mult și trebuie să dai oamenilor ceva altfel....   Prisacariu: Stai puțin. Ce înseamnă mai sunt pensiile?   Marian: Mai sunt pensiile de indexat, cu 7,8% legal. Deci, dacă se respectă legea, ar trebui ca de la 1 ianuarie să crească pensiile cu 7,8% (...) E ceva enorm, nu o să fie bani. 

Nou șef la Hidroelectrica: un electrician cu studii superioare la 30 de ani, ex-agent SRI. A fost directorul de cabinet al lui Mihai Tudose
Politică

Nou șef la Hidroelectrica: un electrician cu studii superioare la 30 de ani, ex-agent SRI. A fost directorul de cabinet al lui Mihai Tudose

Un fost muncitor-electrician, Ştefan Valeriu Ivan, cu facultatea absolvită la 30 de ani și care a lucrat la SRI timp de 13 ani a ajuns în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Un CV public, pe Internet, este imposibil de găsit - un document apare pe site-ul Complexului Energetic Oltenia, dar nu poate fi accesat - așa că datele sunt preluate din mai multe articole din presă.  De altfel, în 2016, publicația locală Pandurul scria că „își ascunde cariera de ochii opiniei publice”. „Deşi a terminat liceul în 1985, a intrat la facultate în 1993, absolvind în 1998 Dreptul la Universitatea Bucureşti. Numele Ivan Ştefan Valeriu apare în 2005 pe o listă a detectivilor particulari, atestaţi de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, o listă pe care apar foşti poliţişti şi ofiţeri de informaţii (...) Liberalul Dan Vîlceanu a spus despre Ivan că «este şi el un pesedist care în perioada 2013-2014 a fost consilierul parlamentarului Alin Petrache, fiul vestitului Petrache din grupul Petrache-Cocoş-Bittner, adică „mafia personală” a lui Adrian Năstase»”, mai scria Pandurul.  Citește și: Cum demontează rectificarea lui Nazare propaganda PSD despre „gaura bugetară” lăsată de Bolojan: deficitul la nouă luni este mult mai mic decât în 2025 Oficial, Hidroelectrica a comunicat că „Ştefan Valeriu Ivan a ocupat funcţii de conducere şi administrare în cadrul unor companii din sectorul energetic, printre care Electrica, Transelectrica şi Distribuţie Energie Electrică România. Este doctor în economie, titlu obţinut în cadrul şcolii Doctorale a Academiei Române, şi absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti”.  Ivan a fost șef de cabinet al doctorului SRI Mihai Tudose Dar cariera lui Ivan este mai complexă. A terminat liceul în 1986 și a lucrat ca „electronist” la Microelectronica București, scrie Profit. Între 1993 și 1998 a urmat Facultatea de Drept din București, pe care a absolvit-o cu diplomă de licență. Însă, din 1993 lucra deja la SRI. El a plecat de la acest serviciu în 2006.  „Devine lector la Facultatea de Administrație și Afaceri, cu doi ani înainte de a termina doctoratul. Zero publicații științifice. În fapt, nu am găsit nici măcar un singur articol publicat de domnia sa. În 2015 deja face bani din 8 locuri diferite de la stat, în timp ce soția lucrează la SRI și predă la Academia SRI-ului”, scria Valeriu Nicolae pentru Libertatea, în 2021. În replică, Ivan a transmis: „Da, în acel an, am avut 8 locuri de muncă. Terifiant, dacă ne oprim aici. La o banală privire, puțin, foarte puțin, critică, este evident că nu au fost în același timp. Sunt unele de o lună, unele de 3 luni și altele pentru întregul an. Declarația de avere nu este un instrument de numărat locurile de muncă, ci unul din care reiese câți bani ai primit și de unde. Bun! De unde... se vede. Cât? Ne ajută aritmetica de clase primare... 44.816 lei pentru întregul an. Împărțim la 12 luni și obținem 3.734 lei pe lună. Adică 868,5 euro net pe lună (la un curs de 4.3)”.  Potrivit datelor prezentate de Profit, Ivan a fost consilier al ministrului Economiei și director de cabinet al acestuia, mai 2015 - iulie 2015, august 2015 - octombrie 2015, februarie 2017- septembrie 2017. În aceste perioade, ministru al Economiei a fost Mihai Tudose, doctor al Academiei SRI. Ivan scria, către Libertatea: „Am ales cu cine să lucrez și am avut ca obiectiv declarat domnilor miniștri dorința de a participa la elaborarea strategiilor pentru domeniile respective”.  Cariera lui Ivan este plină de funcții în companii de stat: membru în Consiliul de Administrație (CA) al Oil Terminal (august 2014 – februarie 2015), membru în CA-ul Societății Naționale a Apelor Minerale (aprilie 2015 – noiembrie 2015), membru în Consiliul de Supraveghere (CS) al Complexului Energetic Oltenia (noiembrie 2015 - august 2016), președinte al CA-ului Companiei Naționale a Uraniului (ianuarie 2016 - iunie 2016), președinte al CA-ului Salrom (martie 2017- septembrie 2017), administrator special Romaero (martie 2017- noiembrie 2017), membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica (martie 2017 - octombrie 2017) sau președinte al CA-ului Electrica Serv (februarie 2020 - februarie 2021). 

Cum demontează rectificarea lui Nazare propaganda PSD despre „gaura bugetară” lăsată de Bolojan: deficitul la nouă luni este mult mai mic decât în 2025
Politică

Cum demontează rectificarea lui Nazare propaganda PSD despre „gaura bugetară” lăsată de Bolojan: deficitul la nouă luni este mult mai mic decât în 2025

Proiectul ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară arată că guvernul Bolojan a menținut un deficit, la nouă luni, de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025. PSD reclama o „gaură” la buget de 35-40 de miliarde de lei, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spunea: „Apropo de metoda pe care a găsit-o Bolojan de a reduce deficitul din pix, iar acum, când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”. Citește și: Ministerul lui Neacșu, marele câștigător al rectificării bugetare: peste 0,5 miliarde lei pentru pensii speciale. Ministerul Sănătății, plus de doar 72 milioane de lei Pe surse, presa finanțată de PSD anunța că Sorin Grindeanu se opune rectificării bugetare până când ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, nu prezintă o așa-zisă situație reală a bugetului. Grindeanu a scris pe Facebook: „I-am cerut ministrului Finanțelor să prezinte public situația economică reală a României, pentru a avea o radiografie completă a bugetului consolidat (...) Ne dorim transparență și date clare, pentru a putea lua cele mai bune decizii pentru români și pentru economie!”. Liderul PSD a abandonat acest ultimatum.  Miniștrii PSD plus Predoiu, ratări masive a proiectelor europene Nota de fundamentare a ordonanței privind rectificarea arată că însuși ministrul PSD Rogobete a ratat, în mandatul său din guvernul Bolojan,  un volum uriaș de proiecte europene, așa că ministerul Sănătății a rămas cu fonduri necheltuite în valoare de 700 milioane de lei. „Având în vedere gradul redus de execuție a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la această natură de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majorează cu 72 milioane lei”, se afirmă într-un comunicat al ministerului de Finanțe.  De altfel, premierul Ilie Bolojan a vorbit, în octombrie, despre aceste ratări de la ministerul Sănătății: „A lăsat bugetele din PNRR fără cofinanțare, s-au oprit lucrările la spitalele care erau finanțate din PNRR și, sigur, s-a inaugurat cu pompă spitalul de la Bistrița, se va inaugura spitalul din București de la Nasta, dar a trebuit să dăm câteva sute de milioane imediat după aceea, pentru că constructorii s-au retras de pe șantier”.  Și la ministerul Muncii, care a fost condus până la început de mai de pesedistul Florin Manole, au rămas necheltuiți banii pentru proiecte europene. „De asemenea, având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare în sumă de -295,6 milioane lei”, se arată în nota de fundamentare a rectificării bugetare.  Alt minister care a ratat proiectele europene este cel al Internelor, condus, în guvernarea Bolojan, de Cătălin Predoiu: „De asemenea, având în vedere execuția cheltuielilor bugetare, s-au identificat economii la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în sumă de -360,0 milioane lei și la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă în sumă de -8,6 milioane lei”. Însă acest minister, condus acum de pesedistul Marian Neacșu, primește 560 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor speciale.  Potrivit lui Nazare, mai urmează o ordonanță de rectificare a bugetului. Cea publicată acum nu menționează, de exemplu, problema salariilor restante către magistrați, estimată la aproape zece miliarde de lei. 

Ministerul lui Neacșu, marele câștigător al rectificării bugetare: peste 0,5 miliarde lei pentru pensii speciale. Ministerul Sănătății, plus de doar 72 milioane de lei
Politică

Ministerul lui Neacșu, marele câștigător al rectificării bugetare: peste 0,5 miliarde lei pentru pensii speciale. Ministerul Sănătății, plus de doar 72 milioane de lei

Ministerul de Interne este unul din cei mai importanți beneficiari ai primei rectificări bugetare făcute de guvernul PSD-Luca Niculescu: primește peste jumătate de miliard de lei pentru pensiile speciale și circa 68 de milioane de lei pentru salarii. În schimb, de la Ministerul Transporturilor se taie 563 de milioane de lei. Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»” Datele apar în proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, publicat pe site-ul ministerului de Finanțe.  De la ministerul Educației se taie 386 de milioane de lei, arată nota de fundamentare a ordonanței.  Sumele pentru pensiile plătite de ministerul Apărării cresc cu 81 de milioane de lei.  Rogobete are bani în plus fiindcă a ratat proiectele cu finanțare europeană Ministerul Sănătății va primi un plus de 72 de milioane de lei. Însă câteva sute de milioane de lei se plimbă în interiorul ministerului, fiindcă acesta nu și-a îndeplinit planul la proiecte cu finanțare europeană. „Având în vedere gradul redus de execuție a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la această natură de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majorează cu 72 milioane lei”. Cu banii „economisiți” din ratarea proiectelor europene, se redirecționează 200 milioane lei pentru funcționarea unităților și compartimentelor de primiri urgențe (UPU/SMURD) din spitalele din rețeaua autorităților locale și 391 milioane lei pentru acțiuni prioritare de sănătate și programe naționale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde lei, credite de angajament și credite bugetare, pentru asigurarea continuității în acordarea medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale (+3,20 miliarde lei) – inclusiv programele naționale de sănătate și decontarea serviciilor medicale spitalicești – și pentru susținerea drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice. Bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție se reduce cu 209.000 lei, la această rectificare nu este menționat faptul că trebuie plătite salariile restante ale magistraților sau statul va plăti penalități de 1% pe zi.  Potrivit comunicatului ministerului de Finanțe, se alocă suma de 2.257,5 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale, din care două miliarde de lei sunt plățile restante.  Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash reprezintă 6,24% din PIB. „Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective. Proiectul are la bază concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025”, explică ministerul de Finanțe.  În termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menținându-se la 6,2%. Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, per sold, cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei. Finanțele recunosc că sunt încasări sub program la accize (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei), veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) și sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (−4,58 miliarde lei), corelate cu ritmul de execuție a proiectelor.

Fostul șef CNAS îi cere lui Rogobete să prezinte dovezi când vorbește de datoriile lăsate de Bolojan: „Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate”
Politică

Fostul șef CNAS îi cere lui Rogobete să prezinte dovezi când vorbește de datoriile lăsate de Bolojan: „Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate”

Fostul șef al CNAS, Horațiu Moldovan, a susținut, azi, pe Facebook, că, la final de septembrie, „restanțele” CNAS erau zero, infirmând astfel acuzațiile ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete.  Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»” „De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?”, a scris Moldovan. Acum două zile, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că: „Dezastrul lăsat de fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, îmi arată că există mult mai multe facturi către furnizorii de medicamente și servicii medicale neplătite, în sensul în care au fost livrate medicamente sau alocate servicii care nu au fost facturate încă. Apropo de metoda pe care a găsit-o Bolojan de a reduce deficitul din pix, iar acum, când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”.  „O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr” Însă Moldovan spune că acestea sunt „lozinci” și îi cere lui Rogobete să prezinte facturile neachitate. „30 de miliarde de lei „datorii în sănătate”? O acuzație uriașă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon. Când un om de stat vorbește despre “cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani”, despre facturi neplătite, despre “greaua moștenire” și despre incompetența altora, despre dezastrul lăsat de alții, are obligația să explice clar cifrele. Și are obligația să compare “incompetența” altora cu competența lui, “dezastrul” lăsat de alții cu realizările proprii, “necunoașterea” altora cu propria cunoaștere.   Oamenii trebuie să înțeleagă exact, negru pe alb, ce sume sunt de plată, ce plăți au întârziat și câți bani mai sunt necesari pentru lunile următoare.   Diferența este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt același lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plătești. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță.   Ce arată raportul de mandat al conducerii CNAS? • La sfârșitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru servicii medicale și medicamente și peste 4 miliarde lei restanțe la concedii medicale (multe cu termen de plată depășit cu 2-3 ani). • La sfârșitul anului 2025, aceste restanțe erau ZERO! • La finalul lunii septembrie 2026, restanțele tot ZERO! • În 2025, CNAS a făcut plăți de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024. Iar trendul crescător a continuat pe tot parcursul anului 2026. Incompetență? Dezastru? Tăieri?   Pentru 2026, CNAS a propus inițial un buget de 97,08 miliarde de lei. Bugetul de cheltuieli aprobat de Parlament a fost însă de 82,79 miliarde de lei.   După luarea în calcul a economiilor realizate prin eficientizarea cheltuielilor, NU prin tăieri, CNAS a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei: 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale. Aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plățile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât și la concedii medicale. Nu înseamnă că reprezintă plăți întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!   Raportul prezintă separat și situația concediilor medicale, inclusiv întârzierile la plată. Chiar dacă plățile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni, în aproape toate județele, nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune ”dezastru”, mai ales dacă o comparăm cu situația de la finele anului 2024.   Da, această problemă este acum în sarcina altor oameni de stat, care trebuie să găsească soluții în birouri, în ședințe de lucru, cu mandatul pe care îl au acum (din nou) la dispoziție. Oamenii de stat găsesc soluții, nu se plâng, nu panichează pacienții!   La fel de clar trebuie spus că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite. Dacă se confundă, intenționat sau nu, bugete, atribuții și responsabilități instituționale diferite, lucrul acesta este remarcat de către cei care chiar cunosc sistemul de sănătate și ne etalăm, din nou, expertiza, competența și abilitățile de oameni de stat.   De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?   Iar dacă se afirmă că au fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic, trebuie arătat despre ce facturi este vorba (eventual și publicarea acestora, că sunt cheltuieli publice), cine le-a ascuns și ce documente dovedesc acest lucru.   O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârșit...   Pacienții au nevoie de tratamente și de adevăr. Frica lor nu trebuie folosită ca instrument de mărire politică”, a scris Moldovan.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră