marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4601 articole
Politică

Bolojan poate fi al 7-lea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

Moțiunea de cenzură, guverne demise (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD
Politică

VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD

Sociologul Sebastian Lăzăroiu spune, la primul podcast „Cum e, de fapt?” (VIDEO), pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD: pe PSD.  Lăzăroiu explică de ce crede asta și arată că greșeală a făcut, în trecut, Bolojan, ceea ce arată că acestea nu este un politician. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Însă sociologul, care a fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu și ministru al Muncii, a afirmat că, de fapt, nu PSD se luptă cu Bolojan, ci grupurile de interese deranjate de acțiunile Guvernului.  Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD „Q: Începe pe 20 aprilie meciul... Dacă ai paria, pe cine ai paria, Bolojan sau Grindeanu? Bolojan sau PSD? Lăzăroiu: PSD. Q: Câștigă PSD?  Lăzăroiu: Da. Q: De ce ești așa de pesimist? Lăzăroiu: Pentru că știu PNL-ul. Q: Tu zici că în momentul în care băieții din PNL, mulți dintre ei..., vor simți că Bolojan nu le mai controlează bugetul, or să schimbe tabăra, cum au făcut-o în istorie de la 1990 încoace... Lăzăroiu: Da... Acuma trebuie să lămurim un lucru, nu știu cum să o spun... Dacă noi o să discutăm în meciul ăsta tot timpul de Bolojan, Grindeanu, Olguța Vasilescu... Q: ... e mai ușor să explic la oameni... Lăzăroiu: ... E mai ușor. Ok. Dar eu zic așa, meciul ăsta nu l au început ei. PSD ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul, la și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște...Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar spate sunt alții. Adică gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindanu cunoscându-l...că noi îi știm așa sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci pe ei cineva îi manevrează”. Însă Lăzăroiu a spus că a greșit la Congresul PNL, când nu și-a impus propria echipă: „El a făcut o greșeală după părerea mea, pentru că el nu e politician. El a făcut o greșeală astă vară când a avut congres. Dacă era dacă era politician, el lua puterea în PNL (...) El a zis: «Domnule, să lăsăm toate grupurile să lăsăm să vină» și i-a lăsat la liber să candideze, când el putea să se ducă cu moțiune, cu echipă, să zică «Domnule eu fac echipa mea, ăștia sunt» (...) Wl trebuia să anticipeze, el trebuia să știe...”  

Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni din partea noilor șefi ai parchetelor (sursa: defapt.ro)
Politică

Sociologul Lăzăroiu la „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni

Sociologul Sebastian Lăzăroiu a fost invitat la primul podcast „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro și a apreciat că Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni din partea noilor șefi ai parchetelor.  Lăzăroiu a fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și ministru al Muncii. Citește și: Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România Lăzăroiu a precizat că „speculează”, dar este posibil ca șeful statului să știe de dosare care erau ținute „în sertare” și acum s-ar putea ca acestea să fie scoase la suprafață. Sociologul Lăzăroiu la „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni „Q (minutul 2.55): Cum ar putea să iasă (Nicușor Dan - n.r.) din povestea aceasta, cu doamna procuror general? Lăzăroiu: Aici e foarte simplu și mă mir că lumea n-a insistat mai mult, presa...pe promisiunea asta a lui că în șase luni o să vedem rezultate (...) Aia mi se pare foarte importantă, să poți să spui asta (...) Dom'le, știe el ceva. A zis: promit că o să vedeți rezultate în șas eluni. Mare chestie să instalezi niște procurori acum și să spui că în șase luni o să vedeți rezultate.  Q: Crezi că Nicușor Dan are suficientă informație, când spune că în șase luni se va vedea, el știe... Lăzăroiu: Cred că da. Cred că știe ceva. de pildă... speculez... dar poate că știe că sunt niște dosare în sertare care au fost puse acolo la păstrare. Și ăștia care vin... De exemplu, despre Cerbu, eu am auzit lucruri bune, că ar fi mai dur decât Kovesi, că a fost adjunctul ei...” Însă Lăzăroiu a spus că Nicușor Dan face gafe de comunicare care pot lipsi: „De exemplu: am mai multe informații, de 100 de ori mai multe decât voi”.

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției Foto: Radio Someș
Politică

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției - pasager

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției, relatează un pasager, Csizmarik Francisc. Acesta este secretarul unui ONG care militează pentru drepturile copiilor împotriva traficului de persoane și a violenţei domestice și însoțea pe aeroport „un musafir care reprezintă un important organism internațional”, de asemeena martor la incident.  Citește și: Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Oana Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”. Despre „Dăruiește Viața”: „Organizație soroșistă de bagabonți” Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției  „M-am aflat azi în Aeroportul Timișoara și după ani de zile am înțeles ce înseamnă sintagma Greii PSD. Știți că atunci când te îmbarci la Timișoara, ca om normal, trebuie să parcurgi un traseu șerpuitor care te duce până la poarta unde are loc controlul poliției.   Ei bine, un grup de trei persoane dintre care i-am recunoscut pe Radu Oprea și Bogdan Ivan au ales să îl cheme pe șeful de tură al poliției să îndepărteze cordoanele culoarului pentru ca domniile lor să o ia pe direct.   Când ești GREU, e anevoios să parcurgi același traseu ca orice om normal.   Culmea e că mă aflam în aeroport pentru a conduce un musafir care reprezintă un important organism internațional. Un oaspete care de zeci de ani lucrează PENTRU oameni și al cărui pașaport verde, dacă l-ar fi scos, ar fi cântărit cu mult mai greu decât toate cărțile de identitate ale grupului liderilor PSD…   Oaspetele nostru a parcurs traseul șerpuit ca orice om normal. Înainte de despărțire însă amândoi ne-am uitat la gestul reprobabil al grupului de politicieni. Și ne-am spus «ce urât»”, a relatat Csizmarik Francisc pe Facebook.   Radu Oprea este secretar general al Guvernului, iar Bogdan Ivan conduce ministerul Energiei. 

Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”

Fostul pușcăriaș Gigi Becali, acum deputat, a lansat un atac suburban la vicepremierul Oana Gheorghiu: „Noi suntem handicapați proști care lăsăm pe Bolojan să aducă o pițipoancă vicepremier. Care a făcut o organizație soroșistă de bagabonți să ia bani. Acum ne învață pițipoanca cum se vând companiile și cum face la CEC Bank 1 miliard de euro”, a spus el, la România TV.  Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Becali s-a referit, probabil, prin expresia „o organizație soroșistă de bagabonți să ia bani”, la ONG-ul Dăruiește Viața, care a construit, din donații private, un spital pentru copiii bolnavi de cancer, pe care apoi l-a donat statului.  Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile” Gigi Becali a fost condamnat definitiv în 2013 la 3 ani de închisoare cu executare, în urma contopirii pedepselor din trei dosare penale: Dosarul Terenurilor (schimburi de terenuri cu MApN), Dosarul Valiza (dare de mită) și Dosarul sechestrării de persoane. Acesta a fost eliberat condiționat în 2015, după ce a executat o parte din pedeapsă. În dosarul terenurilor, Becali a oferit MApN un teren în comuna Ștefăneștii de Jos (jud. Ilfov) și a primit la schimb un teren în zona Pipera-Voluntari, mult mai valoros datorită potențialului imobiliar. Procurorii DNA au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 892.758 USD (la nivelul din 1999). Această diferență a rezultat din subevaluarea terenului primit de Becali și supraevaluarea celui dat de acesta către Armată. „Păi pițipoanco, are numai active 5 miliarde imobile. Noi am pus-o pe pițipoancă vicepremier, că noi nu avem bărbați deștepți? Să fie și femeie vicepremier, dar una deșteaptă, nu una pițipoancă”, a mai spus deputatul, ales pe listele AUR.  El a preluat integral criticile PSD și a amenințat că, dacă vor fi listate la bursă companiile de stat, acesta va scoate oamenii în stradă și va organiza o „revoluție”. „Frumoasă este, e sexy, e sexy așa ca femeie, nu zic nu, e atractivă, chiar dacă are o vârstă. Ea te atrage așa ca femeie, o și laud, dar mergi acasă băi fetițo. Îi spun fetiță în funcție de gândirea ei, de mintea ei, că oricât de în vârstă ai fi, dacă ai mintea mică ești fetiță. Adică scoatem noi la vânzare Romgaz, Transelectrica. Păi noi suntem proști? Ieșim în stradă, eu organizez revoluția. Păi suntem proștii voștri? Când văd așa ceva țip și urlu. Țipă oftica din inima mea, chiar atât de idioți suntem, vindem și companiile care ne aduc bani? Chiar atât de deștepți sunteți voi și noi atât de proști suntem?”, a declarat Gigi Becali. 

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat Foto: Facebook
Politică

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat, sugerând că verificările pe care le face ar putea duce la descoperirea unor fapte penale.  Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Ea reacționează după acuzațiile PSD despre vânzarea companiilor de stat, arătând că demnitarii acestui partid nici măcar nu veneau la muncă, când erau convocați să discute reforma din aceste companii. Ea a acuzat PSD că s-a speriat când a început să analizeze Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat.  Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat „Am organizat ședințe regulate ale Comitetului responsabil de reforma companiilor de stat. De fiecare dată, am invitat miniştrii cărora le reveneau companiile analizate în portofoliu, inclusiv cele din domeniul transporturilor (minister gestionat de PSD) și energie (minister gestionat tot de PSD). De cele mai multe ori au trimis în numele lor secretari de stat ori alți reprezentanți, crezând probabil că nu e o temă de importanță strategică națională ori căutând să amâne deciziile ferme, deși ele fuseseră asumate în documentele enumerate mai sus.   Așadar, prezența personală a miniștrilor la aceste ședințe a fost excepția, nu regula (...)   Practic, tot ce aveau de făcut era să se prezinte la muncă”, a scris Gheorghiu, pe Facebook.    Ea arată că PSD a fost singurul partid care nu i-a oferit un feed-back la propunerile de reformă.   „Am primit răspuns de la PNL şi USR. De la PSD - nimic.   La aproape o lună distanță, pe 15 aprilie, am convocat o nouă ședință a Comitetului de reformă. S-au agreat soluții pentru o parte din cele 22 de companii de stat analizate. S-a comunicat lista companiilor cu potențial de listare, cu mențiunea că ea urmează să fie înaintată Guvernului”, a arătat vicepremierul.    „Spaima politicienilor s-a declanșat când am început să analizăm Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat. Și care a fost reacția acestor politicieni? Blocarea accesului la documente; Refuzul de a prezenta contracte de mandat; Refuzul colaborării interinstituționale”, a mai arătat ea.    „Nu știu cum poți să trăiești în această duplicitate, însă ce este clar este că cei care plătesc prețul acestei contradicții sunt, din păcate, tot românii de bună credință, care își plătesc taxele și impozitele crezând că cineva „acolo sus” le vrea binele (...)   România are un potențial uriaș. Cu o singură condiție: ca binele României să fie pus deasupra binelui partidului, iar cei care au produs și au administrat găurile negre din companiile de stat să fie, în sfârșit, trași la răspundere.   Și de asta le e frică”, a mai apreciat Oana Gheorghiu. 

Șoșoacă între Rusia, Ormuz și Bolojan (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Politică

Cel mai mare pericol pentru Bolojan: eroina care a deschis Strâmtoarea Ormuz și e adorată de Moscova

Diana Șoșoacă a declanșat o nouă serie de declarații controversate, în care îl atacă pe premierul Ilie Bolojan, își atribuie un rol decisiv în deschiderea Strâmtorii Ormuz. Se afișează într-o relație de apropiere cu Leonid Slutski, lider politic rus care o elogiază public. În același registru, senatoarea lansează critici dure la adresa Israelului și a comunității evreiești din România, amenințând totodată cu acțiuni în justiție împotriva celor care ar eticheta românii drept „antisemiți”. Discursul său merge mai departe, până la apărarea lui Ion Antonescu, reinterpretări radicale ale istoriei și comparații controversate, asemănându-se cu Mihai Eminescu, într-un amestec de acuzații, revendicări și poziționări halucinante. Acuzații directe la adresa lui Bolojan Într-o postare publică, Diana Șoșoacă lansează un atac frontal la adresa premierului, acuzându-l de subminarea economiei naționale și cerând intervenția instituțiilor judiciare: Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei „BOLOJANEEEE, NU MAI FURA BANII ROMÂNILOR! SCADE PREȚUL LA COMBUSTIBIL! NU AI NICIUN MOTIV SĂ FIE NICI MĂCAR 7 LEI. FURI LA ACCIZĂ. SUNTEM PRODUCĂTORI DE COMBUSTIBIL. BAAA, TU AR TREBUI SĂ ACȚIONEZI ÎN BENEFICIUL ROMÂNIEI, NU AL STRĂINILOR! SĂVÂRȘEȘTI INFRACTIUNEA DE SUBMINARE A ECONOMIEI NAȚIONALE! DNA PROCUROR GENERAL CHIRIAC, ESTE FLAGRANT! LUAȚI-I PE TOȚI DE LA GUVERN, DACĂ SUNTEȚI CORECTĂ!” Rolul lui Șoșoacă în „deschiderea” Strâmtorii Ormuz Cu doar o oră înainte, Șoșoacă a făcut o afirmație surprinzătoare, susținând că ar fi avut un rol activ în deschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol: „ÎN URMA DISCUȚIILOR ÎN CADRUL ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE DE LA ISTANBUL , TURCIA, LA CARE AM PARTICIPAT ACTIV, STRÂMTOAREA HORMUZ A FOST DESCHISĂ. ROMÂNIA A AVUT UN SINGUR REPREZENTANT, DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ. BOLOJANE, SCADE PREȚUL LA BENZINĂ ȘI REFĂ REZERVA STRATEGICĂ A ROMÂNIEI, CĂ NU M-AM LUPTAT DEGEABA.” Afirmația sa este greu de verificat și nu are confirmări oficiale. Apropierea de Rusia și mesajul lui Leonid Slutski Un alt element notabil îl reprezintă relația afișată cu oficiali ruși. Într-un videoclip, Diana Șoșoacă prezintă o întâlnire cu reprezentanți ai Dumei de Stat, solicitând chiar un mesaj pentru români: „Bine v-am găsit de la Istanbul, Turcia, unde am avut cea de-a patra întâlnire cu reprezentanții dumei de stat, delegație condusă de deputatul Leonid Slutski, președintele partidului democratic liberal din Rusia. Aș vrea să-l rog să transmită poporului român un mesaj din partea Rusiei pentru că trebuie să reluăm relațiile diplomatice, atât Uniunea Europeană, cât și fiecare națiune, pentru a reechilibra situația la nivel mondial și mai ales la nivel european.” Mesajul transmis de oficialul rus, în limba franceză, este unul elogios la adresa Dianei Șoșoacă: „Vreau să spun tuturor celor din România, trebuie să aveți mare grijă de doamna Diana-Iovanovici Șoșoacă, pentru că este foarte inteligentă, foarte puternică și ea este într-adevăr viitorul României. Trăiască Diana și trăiască cooperarea cât mai dreaptă, mai sistematică și mai profundă între Europa și Rusia.  Suntem împreună, ținem aproape!” Discurs despre antisemitism și atacuri la adresa comunităților În intervențiile sale publice, Diana Șoșoacă abordează și tema antisemitismului, contestând etichetarea românilor în acest sens și lansând, în același timp, declarații controversate: Însă, vorbind despre înlăturarea bustului lui Octavian Goga de la Iași, Șoșoacă lansează o avertizare: „Vreau să-i spun și lui Chirica și comunității evreiești să nu îndrăznească, pentru că se vor trezi cu mine la Iași. Și, dacă vor o revoluție le-o pornesc. Să-și bage mințile în cap, să ne lase statuile, să ne lase scriitorii, dacă nu vă convine puteți să vă cărați la voi în Israel. Aici este România, și în România noi hotărâm. Dacă îl considerați pe Goga fascist, antisemit, noi îl considerăm patriot.” De asemenea, lansează un avertisment instituțional: „Să nu mai încercați anatemizarea cu antisemitismul a românilor pentru că s-ar putea să fiți dați în judecată!”. Șoșacă se compară cu Eminescu În aceeași intervenție, Șoșoacă formulează afirmații care reinterpretază evenimente istorice și personaje controversate, inclusiv pe Ion Antonescu și Mihai Eminescu: „Voi credeți că vreodată PSD-ul va face bine românilor? Bă, un hoț rămâne un hoț, criminalul rămâne un criminal. Coruptul rămâne corupt. Ăștia nu se mai îndreaptă. (...) Cum, mă, să faci pace cu PNL-ul care a omorât 11 mii de țărani la 1907? (...) Antonescu care a omorât 4-5 oameni, băi, ăla era soldat! Eminescu a fost omorât de PNL și monarhie, că vorbea așa ca mine!”

PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Foto: Facebook
Politică

PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei

PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei sunt relevante, dar nu sunt singurele. Formațiunea condusă de Sorin Grindeanu a afirmat, joi: „Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezintă un atentat la siguranța națională a statului român. Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică”. Citește și: Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” PSD a reacționat la propuneera ca statul să vândă pe bursă pachete minoritare de acțiuni la unele companii de stat, precum Portul Constanța sau Aeroporturi București.  PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Cel mai ușor exemplu care arată că PSD minte: aproape toate aeroporturile pe care sosesc turiștii români care își petrec vacanța în Grecia sunt privatizate. O mare parte din cele regionale sunt în curs de privatizare. Aeroportul Chania este privatizat din 2017, fiind operat până în 2057 de Fraport Greece, un consorțiu format din compania germană Fraport AG și grupul grec Copelouzos. În Heraklion, statul elen deține doar 45,9% din noul aeroport, care se va deschide în 2028. Alți acționari sunt grupul grec GEK TERNA (32,46%) și grupul indian GMR Airports (21,64%). Din septembrie 2024, grupul italian Grimaldi a finalizat achiziția unei participații majoritare de 67% din capitalul Autorității Portuare Heraklion (H.P.A. S.A.) - portul din capitala Cretei. Aeroportul Internațional Atena (Eleftherios Venizelos): Statul a vândut o participație de 30% printr-o ofertă publică inițială (IPO) de succes la bursa din Atena la începutul anului 2024, reducându-și controlul direct, dar păstrând o cotă de participare. Aeroportul Kalamata: Concesiunea acestui aeroport strategic din Peloponez a fost atribuită la sfârșitul anului 2024 pentru modernizare și operare pe termen lung Porturile Pireu, Salonic, Igoumenista - privatizate DEPA Infrastructure: Rețeaua de distribuție a gazelor naturale a fost vândută grupului italian Italgas pentru 473 milioane de euro. Ce face guvernul Meloni în Italia Italia implementează în prezent un plan masiv de privatizare (2024–2027) care vizează obținerea a aproximativ 20 de miliarde de euro pentru reducerea datoriei publice. Așa cum propune și vicepremierul Gheorghiu, Italia vinde pachete pe bursă, dar statul menține controlul:  În ianuarie 2025, Lufthansa Group a finalizat achiziția unei participații de 41% în compania națională ITA Airways pentru 325 milioane de euro, dar Lufthansa poate cumpăra 100% până în 2033. Guvernul a aprobat în 2024 vânzarea unei cote de aproximativ 14% din Poste Italiane. Eni: Statul a vândut o cotă de 2,8% în mai 2024, încasând circa 1,4 miliarde de euro, reducându-și participația la aproximativ 30%. Întreaga rețea fixă de telefonie, deținută de TIM, a fost vândută către fondul american KKR pentru aproximativ 22 miliarde de euro. Monte dei Paschi di Siena: Statul a vândut succesiv pachete de acțiuni (peste 25% în 2023 și o altă tranșă semnificativă în 2024) pentru a re-privatiza cea mai veche bancă din lume, după ce fusese salvată de guvern în 2017. Italia și Grecia nu sunt singurele țări care vând companii de stat. În octombrie 2024, guvernul german și Deutsche Bahn au aprobat vânzarea diviziei logistice DB Schenker către grupul danez DSV pentru aproximativ 14,3 miliarde de euro. Portugalia vinde 45% din compania aeriană TAP. Aeroporturile din Portugalia (Lisabona, Porto, Faro, Azore, Madeira) sunt deja operate sub o concesiune de 50 de ani de către grupul francez Vinci Airports (prin subsidiara ANA).

Guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR Foto: gov.ro
Politică

ANALIZĂ Scenariul de care se teme PSD: guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR

Scenariul de care se teme PSD: guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR, arată o evaluare a situației politice din Parlament. Acest scenariu se bazează pe precedente, când, prin negocieri politice, diferiți premieri au obținut susținerea unor majorități ad-hoc, rupând parlamentari de la diferite grupuri politice. În această situație au fost guvernul Boc, din 2009, sau guvernul Orban, din 2019.  Citește și: Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” Presa PSD ignoră acest scenariu, sugerând că PNL va fi obligat să apeleze la AUR, dacă vrea să supraviețuiască. Mai mult, PSD știe că, din momentul în care miniștrii săi demisionează, Bolojan are un interimat de 45 de zile, timp în care poate negocia și are ce oferi: el poate pune la bătaie locurile eliberate de PSD, de la miniștri și secretari de stat la șefi de agenții.  Problema lui Ilie Bolojan este dacă în jurul său sunt persoane cu suficientă experiență și relații, care să știe să negocieze om-la-om și să cumpere, de facto, voturi, prin oferte rezonabile, care să nu compromită viitorul Executiv.  Scenariul de care se teme PSD: guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR Iată care este situția în acest moment, teoretic: un guvern minoritar Bolojan poate avea 130 de voturi în Camera Deputaților - PNL, USR, UDMR, Minorități. Camera are 331 de membri, pentru majoritate este nevoie de 166 de votuiri. Deci, lipsesc 36 de voturi.  În Senat, Bolojan se poate baza pe 51 de voturi - PNL, USR, UDMR. Senatul are 134 de membri, pentru majoritate este nevoie de 68 de voturi, deci lipsesc 17 voturi. Ce spațiu de manevră are Bolojan:  La Senat sunt șase senatori neafiliați, care ar putea fi racolați. Echipa lui Bolojan ar trebui să mai strângă 11 voturi, grupul cel mai dispus la negocieri fiind PACE, o strânsură de 12 senatori care au ajuns în Parlament pe listele SOS și POT, dar, în pofida adeziunii formale la „suveraniști”, majoritatea sunt flexibili în convingeri. Dar ar putea fi găsiți 2-3-4 dezertori și din PSD sau AUR.  La Camera Deputaților sunt 13 neafiliați care pot fi ofertați cel puțin să voteze un guvern Bolojan II, fără PSD. Alte 25 de voturi pot fi găsite la POT sau SOS, care împreună au 31 de deputați. Ambele formațiuni sunt sub pragul electoral, iar parlamentarii lor vor dori încă un mandat sau o carieră politică într-un partid care va supraviețui anului 2028. În AUR se pot găsi disidenți care simt că Simion se va debarasa de ei.  Pe scurt, sunt soluții pentru un guvern Bolojan II fără o susținere declarată a AUR, dar bazându-se pe voturile unor parlamentari care au ajuns în legislativ pe listele suveraniștilor.   

PSD nu exclude revenirea lui Mihai Chirica (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Politică

PSD nu exclude revenirea primarului Chirica în partid, după ce a dezertat acum niște ani la PNL

Președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, a făcut declarații în premieră despre o posibilă apropiere a primarului Mihai Chirica de social-democrați, în cadrul emisiunii „20 de minute de politică” de la ZDI TV. Mihai Chirică, posibilă revenire în PSD Liderul PSD a explicat relația actuală dintre partid și edil, subliniind că există un dialog bazat pe proiecte comune pentru Iași, nu pe interese politice sau alianțe de conjunctură. Citește și: Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” În același timp, Cojocaru a vorbit și despre poziționarea membrilor PSD Iași la referendumul intern privind o eventuală ieșire de la guvernare, accentuând că deciziile vor fi luate în funcție de interesul comunității. Întrebat dacă Mihai Chirica ar putea reveni în PSD până la viitoarele alegeri, Bogdan Cojocaru nu a exclus această posibilitate, afirmând că în politică „niciodată să nu spui niciodată”. Continuarea, în Ziarul de Iași

Adriana Săftoiu o aduce în TVR pe Dana Grecu, ex-Antena 3, acum angajata televiziunii lui Pandele Foto: Antena 3
Politică

Adriana Săftoiu o aduce în TVR pe Dana Grecu, ex-Antena 3, acum angajata televiziunii lui Pandele

Adriana Săftoiu o aduce în TVR pe Dana Grecu, ex-Antena 3, acum angajata televiziunii lui Pandele, Metropola TV. Grecu va modera o emisiune pe săptămână, alături de Monica Ghiurco, care a fost propusă de AUR pentru Consiliul de Administrație al TVR. Potrivit mai multor publicații, TVR 1 va difuza dezbateri, de marți până joi, de la 20.00 la 21.00. Moderatori vor fi Grecu și Ghiurco, Vlad Craioveanu și Tetelu, plus Valeriu Nicolae și Pătraru.  Citește și: Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă, susținător al unei cooperări cu AUR și critic al lui Bolojan Nu se știe cu cât și cum vor fi plătiți aceștia.  Adriana Săftoiu o aduce în TVR pe Dana Grecu, ex-Antena 3, acum angajata televiziunii lui Pandele Dana Grecu s-a făcut remarcată prin modul în care a apărat guvernul Grindeanu, în timpul protestelor împotriva OUG 13/2017. „Dacă se strânge tot electoratul PSD în stradă, comunitatea internațională îi va lua în seamă?”, spunea ea, după ce mai multe ambasade occidentale s-au solidarizat cu protestatarii.  În februarie 2016, când un ordin de evacuare emis de ANAF soma posturile Antena 1 și Antena 3 să părăsească sediile din Șoseaua București-Ploiești în termen de 5 zile, postul controlat de Dan Voiculescu a organizat un miting în Piața Constituției. Grecu s-a făcut remarcată la acel miting îngenunchind pe scenă. „Dvs știți cât vă iubim noi pe dvs? Ei vor să stăm în genunchi. Vreți să stăm în genunchi? Vreți să stăm în genunchi în fața lor? Eu pot să stau în genunchi, doamnelor și domnilor. Dar în fața lui Dumnezeu și în fața dvs, doamnelor și domnilor, nu în fața lor”, a perorat ea.  În iulie 2017, era foarte deranjată de faptul că șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, nu l-a salutat pe Liviu Dragnea, la o recepție organizată de Ambasada Franței. „Dar, totuși, să treci pe lângă șeful Camerei Deputaților, al treilea om în stat în stat, tu, șef DNA, și să nu îi zici «Bună ziua», eu zic că nu știu, nu știu dacă se face. Priviți, vă rog frumos! Vă imaginați că nu l-a văzut?! Domnul Dragnea cu siguranță a văzut-o pe doamna Kovesi. E drept că nu avea cum să strige: Codruța, sunt eu, Liviu, mă știi din dosarul în rem și din alte dosare pe care probabil le ții la sertare!”, a spus Grecu, la Antena 3. 

Întâlnire secretă Călin Georgescu - George Simion. Surprinzătorul loc unde au discutat - presă
Politică

Întâlnire secretă Călin Georgescu - George Simion. Surprinzătorul loc unde au discutat - presă

Întâlnire secretă Călin Georgescu - George Simion: Gândul, o publicație din trustul lui Radu Budeanu, publică mai multe fotografii cu cei doi stând retrași și discutând la o masă. Surprinzătorul loc unde au discutat: Biblioteca Națională a României.  Citește și: Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă, susținător al unei cooperări cu AUR și critic al lui Bolojan Întâlnirea ar fi durat circa o oră, de la 11.00 la 11.54. Ambii au venit cu mașini cu șofer. Simion a folosit un Audi, Georgescu un Renault.  Întâlnire secretă Călin Georgescu - George Simion Gândul speculează că AUR ar dori să-l propună pe Georgescu premier, dacă Ilie Bolojan este înlăturat.  La 1 decembrie 2025, Georgescu și Simion au organizat mitinguri separate la Alba Iulia, iar cei doi lideri suveraniști s-au ignorat. În plus, potrivit unor relatări din presă, auriștii transportați de Simion la Alba Iulia au dezertat în masă și s-au dus la mitingul organizat de Georgescu.  În toamna anului trecut, AUR l-a trădat pe Călin Georgescu, nu a boicotat alegerile pentru funcția de primar al Capitalei, și a susținut-o pe Anca Alexandrescu. Călin Georgescu le-a cerut bucureștenilor să nu se prezinte la alegerile din București: „Avem precedentul anulării alegerilor din 6 decembrie 2024 și mascarada celor dn mai 2025. Prin urmare, nu pot crede în aceste alegeri din București și consider că electoratul ar trebui să se gândească de două ori înainte de a valida o farsă, oganizată sub aparența binelui”. Întâlnirea dintre cei doi are loc în condițiile în care PSD este decis să dea jos guvernul Bolojan. Luni i se va comunica oficial acestuia că PSD i-a retras sprijinul politic, iar joi miniștrii PSD vor demisiona din Guvern. Ilie Bolojan va putea numi interimari, dar un interimat nu poate dura mai mult de 45 de zile, după care va trebui să numească titulari și să ceară aprobarea Parlamentului, fiindcă se schimbă componența politică a Executivului.  Însă, Bolojan ar putea fi înlăturat și printr-o moțiune de cenzură, inițiată fie de PSD, fie de AUR. 

Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” Foto: Inquam/Alex Nechez
Politică

Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina”

Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani și șoareci ne mănâncă rezervele din cămară. Eu am aprins lumina în cămară și evident că am deranjat foarte tare”, a spus premierul, la Radio România Actualități. Deși nu a pronunțat numele PSD sau al vreunui lider a acestui partid, șeful Guvernului a mai vorbit despre „vuvuzelele” care se opun privatizării companiilor de stat.  Citește și: Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă, susținător al unei cooperări cu AUR și critic al lui Bolojan El a acuzat liderii PSD de ”comportament mincinos” și a spus că partidul lui Sorin Grindeanu vrea un „premier marionetă”. Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” „Prăduirea bugetului de stat se face în multe feluri. Dacă o bancă de stat dă credite neperformante, precum Eximbank, banii nu mai sunt recuperați. Am limitat asta Dacă vrei energie ieftină, dar permiți ca accesul în sistemul energetic să fie blocat de hârtii, Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat Unde s-au dus pierderile de la CFR Marfă? O parte din pierderi sunt restanțe la bugetul de stat. Toate aceste companii de stat pe pierdere sunt subvenționate de la buget”, a arătat Bolojan.  El a explicat și vânzarea pe bursă a unor pachete de acțiuni: „E vorba de vânzarea unor pachete minoritare, iar statul să rămână majoritar. E și o măsură pentru a dezvolta piața de capital, e și o măsură de eficientizare, de transparentizare. Toată această discuție e trecută în programul de guvernare, iar raportul prezentat de doamna vicepremier a fost discutat și aprobat în ședința de guvern. Întotdeauna vom avea o zonă de vuvuzele politice, dar când se duce într-o zonă de dinamitare, nu mai poți sta pasiv”.   

Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP Foto: Facebook
Politică

Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP. Intelectualii, cei mai neîncrezători

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, beneficiază de o cotă cotă de încredere dezastruoasă, arată un sondaj INSCOP. Persoanele cu studii superioare sunt cele mai mefiente: dor 7% dintre acestea au încredere multă și foarte multă în liderul PSD. Citește și: Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă, susținător al unei cooperări cu AUR și critic al lui Bolojan Potrivit INSCOP, 66,1% dintre cei chestionați au încredere puțină/foarte puțină sau deloc în Grindeanu. Circa 12% au încredere multă sau foartă multă în el. Diferența până la 100%, adică 31,9% nu răspund sau nu stiu.  Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP În consecință, încrederea în liderul PSD este mult sub intenția de vot pentru PSD, care în același sondaj INSCOP era de 20,1%.  În rândul alegătorilor PSD, 49% nu au încredere în Grindeanu, 45% au. În ceea ce privește cota de încredere defalcată pe nivelul studiilor, 80% dintre cei cu studii superioare nu au încredere în Grindeanu. Pentru comparați, procentul celor care au încredere în Ilie Bolojan este de 25,1%, în timp ce intenția de vot pentru PNL este la 15,5%. Sondajul arată că 78% din alegătorii USR au încredere în Bolojan, în timp ce cota de încredere între peneliști este de doar 65%.  Liderul politic cu cea mai mare cotă de încredere este George Simion - 34,3%, urmat de Nicușor Dan - 27,6%. Intenția de vot pentru AUR este de 37%, potrivit INSCOP.  „În contextul celei mai inoportune furtuni politice prognozate începand de luni 20 aprilie, cu risc de turbulente economice severe pe întreg teritoriul patriei, aceste date sociologice pot fi niște repere utile pentru mai multă claritate si pentru orientarea acțiunilor urgente de prevenție și salvare… ”, a scris sociologul remus Ștefureac, directorul INSCOP, când a publicat datele privind notorietatea liderilor politici.   

Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă Foto: Ziarul Ialomita
Politică

Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă

Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă. Acesta este un critic al guvernării cu USR, a spus că PNL ar putea guverna alături de AUR, iar recent a atacat măsurile luate de Ilie Bolojan: „Nu poți sub nicio formă să relansezi economia prin creșterea fiscalității”.  Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Primirea lui Cataramă în PNL Ialomița a fost anunțată de liderul organizației, Dragoș Soare. Viorel Cataramă a revenit în PNL încă din aprilie 2024.  Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă „Ne bucură solicitarea domnului Viorel Cataramă de a se transfera la organizația PNL Ialomița. Am avut o discuție foarte constructivă despre doctrina liberală astăzi cu organizația PNL Ialomita, împreună cu domnul Cataramă, precum și despre viitorul filialei noastre”, a scris Soare, pe Facebook.  Ziarulialomita.ro a relatat: „Joi după amiază, liberalii ialomițeni (cei care au mai rămas) s-au întâlnit la Restaurantul Select din Slobozia pentru a parafa intrarea unui… simplu membru de partid în PNL Ialomița!!! Este vorba de binecunoscutul Viorel  Cataramă, pe care, iată, conducerea centrală a PNL-ului l-a expediat la Slobozia”.  În februarie, Cataramă a fost invitat la Realitatea și a spus că în interiorul partidului a început să prindă contur „o opoziţie împotriva şefului de partid care este şi prim-ministru” din cauza unei divergenţe ideologice majore.  „Pentru a clarifica, pentru că această mișcare a pornit, după părerea mea, percepută de opinia publică ca o răfuială între persoane sau între găști. Nu e asta. Noi vrem să rupem orice compromis cu progresiștii, cu USR-ul. Nu avem ce guverna, PNL cu USR. Niciun compromis cu progresiștii. Adversarii ideologici ai conservatorilor sunt progresiștii, nu ai ce să discuți, nu ai ce compromis să faci cu ei”, a spus omul de afaceri, în vârstă de 71 de ani.  „Vreau să vă reamintesc că acum câteva luni eu am fost printre primii din PNL care am spus și am declarat public că eu nu văd de ce PNL nu ar putea colabora cu AUR, având în vedere caracterul de partid de dreapta, partid conservator care PNL ar trebui să fie. Și vă spun din nou, că asta e opinie, sigur, e opinie personală pe care trebuie să o discutăm în interiorul partidului, dar eu astăzi, când vorbesc cu dumneavoastră, nu văd de ce PNL nu poate colabora pe anumite niveluri, în anumite direcții, cu AUR. Asta pentru că avem, dacă adoptăm doctrina conservatoare, foarte multe puncte în comun”, ar mai fi declarat Cataramă, citate de site-ul Realității. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră