Val de angajări la ministerul Fondurilor Europene

Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene, sub pretextul absorbției: acest minister se pregătește să-și majoreze structura de personal cu 30%. În plus, numărul secretarilor de stat crește de la cinci la șapte. Cum acest personal va gestiona fonduri europene probabil că va beneficia și de sporuri consistente. Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene Potrivit notei de fundamentare a unei hotărâri de guvern privind organizarea și funcționarea Ministerului Fondurilor Europene, numărul de angajați din acest minister va crește de la 1407 la 1828 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor). Aceasta înseamnă 420 de posturi în plus, adică cu 30% mai mult decât acum. Nota de fundamentare nu prezintă, clar, impactul bugetar. Însă acest document menționează că: „Pentru cele 130 de posturi destinate Facilitații de Redresare si Reziliență, impactul de 6,8 mil lei va fi suportat cu încadrare în titlul “Cheltuieli de personal”, ținând cont de faptul că funcționarii publici vor avea asigurată rambursarea cheltuielilor din noul cadru financiar, începând din al doilea semestru al anului 2022 (...) Suplimentarea de personal este necesară autorităților de management, cât și structurilor suport pentru absorbția, respectiv implementarea atât a celor 19 mld euro aferente noului cadru financiar 2021-2027, cât și fondurilor destinate Facilitații de Redresare si Reziliență”. Însă datele ministerului arată că, din decembrie 2021 în martie 2022 - când au fost prezentate ultimele date publice - rata de absorbție efectivă a celor șase programe care compun fondurile de coeziune a scăzut de la 44,06% la 43,23%. Rata de absorbție a tuturor fondurilor Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) a scăzut de la 49,05% în decembrie 2021 la 48,43% în 4 martie 2022. Citește și: Israelul a găsit dispozitive de ascultare în cadourile trimise de Ambasada Chinei cu ocazia sărbătorii de Pesah

Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene Foto: Inquam/ Octav Ganea

Politică

Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România"

Liderii coaliţiei prezintă, la finalul unei şedinţe care a durat mai multe ore, pachetul de măsuri "Sprijin pentru România". Pachetul e în valoare de 17,3 miliarde de lei, din care 9 miliarde lei din fonduri europene și 8,3 miliarde lei de la buget de stat. Pachetul cuprinde, printre altele, Programul ”Family start” - garantarea unui credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporţie de 80% de către stat şi Programul naţional ”Student Invest” - garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporţie de 80% de către stat. „Românii au făcut mereu faţă provocărilor. Acum trebuie ca şi clasa politică să se ridice la nivelul cetăţenilor. Trebuie să oferim un ajutor real, speranţă şi oportunităţi cetăţenilor noştri. Din punctul nostru de vedere jumătăţile de măsură pur şi simplu nu sunt suficiente. (...) Nu mai avem timp se politică sterilă, ci să oferim răspunsuri la problemele românilor”, a declarat Ciolacu, primul dintre liderii coaliţiei care a luat cuvântul. Potrivit acestuia, planul are o valoare de 17,3 miliarde lei, suma fiind dublă faţă de cea alocată pentru sprijinirea populaţiei în timpul pandemiei şi nu afectează alocările bugetare pentru investiţii şi dezvoltarea economiei. Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" Ce cuprinde acest pachet: Program de sprijin pentru transportatori şi distribuitori Schema de ajutor de stat de 300 de milioane de lei (cu posibilitatea suplimentării) pentru decontarea a 0,50 lei/ litru de carburant pentru sprijinirea operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum şi transport de persoane ocazional sau regulat, dar şi pentru companiile implicate în activităţile de distribuţie (doar pentru alimentarea făcută pe teritoriul României) (circa 4.000 de benficiari). Sursa de finanţare: buget de stat, prin Ministerul Transporturilor. Acordarea unor granturi de până la 400.000 de euro/companie pentru capital de lucru IMM-urilor al căror lanţ de aprovizionare a fost afectat de conflictul din Ucraina. Măsura este similară Măsurii 2 aplicată în 2020-2021 şi poate fi finanţată exclusiv din fonduri europene prin POCU. Buget alocat măsurii (propunere): minim 300 milioane de euro. Sursa de finanţare: Fonduri Europene, prin POCU, News.ro. Aplicarea măsurilor Şomaj tehnic şi Kurzarbeit până la 31.12.2022. Se acordă 75% din salariu pentru angajaţii trimişi în şomaj tehnic, respectiv celor cărora li se reduce programul de lucru (măsură la Ministerul Muncii). Sursa de finanţare: instrumentul SUREOUG pentru ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale care vizează investiţii publice. Agricultura Sprijin pentru procesarea producţiei agricole. Suma estimată: 200 de milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat prin bugetul MADRCapitalizarea Casei de Comerţ UNIREA pentru asigurarea necesarului de produse agroalimentare de bază. Suma estimată: 100 milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul MADR, scrie News.ro. Măsuri sociale Susţinerea nivelului de trai pentru românii cu venituri mici. Acordarea de vouchere de 50 de euro la fiecare 2 luni (până la sfârşitul anului) pentru cumpărarea a 6 alimente de bază, pentru gospodăriile cu ambii părinţi şi cel puţin 2 copii dependenţi şi gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei (151.000 de gospodării), persoanele care primesc Venit Minim Garantat (168.000 de persoane), persoane cu dizabilităţi (864.533 persoane) şi pensionarii cu un venit mai mic de 1500 de lei (3.498.875). Total beneficiari 4.682.408 x 50 de euro x 4 = 936.481.600 milioane de euro până la sfârşitul anului, adică 0,35% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022. Sursa de finanţare: Fonduri europene prin POAD (flexibilizare). Măsuri economice de ajutor Ajustarea contractelor în derulare care vizează investiţiile publice. Se suplimentează sumele aferente contractelor de investiţii în derulare având în vedere creşterile de preţuri la materialele de construcţii. Sursa de finanţare: bugetul de stat, prin bugetul MLPDA, scrie News.ro. Reluarea schemei de ajutor de stat pe HG 807/2014. Începând cu luna mai, se începe sesiunea pe schema de ajutor de stat stabilită prin HG 807/2014, cu o anvelopă estimată de 1 miliard de lei. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor.

Politică

Stadion de 70 de milioane de euro

Guvernul finanțează un stadion de 70 de milioane de euro la Târgoviște. Potrivit unui comunicat al Executivului, a fost aprobată o finanțare de 323 de milioane de lei, din costul total de 348 de milioane de lei, pentru așa-zisul „obiectiv de investiții” denumit „Stadion Municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița”. Zilele trecute, Executivul a decis să mai ofere un milion de euro, din banii publici, pentru stadionul din Alexandria, unde joacă o echipă de Liga a III-a. Stadion de 70 de milioane de euro la Târgoviște Stadionul va avea 12.000 de locuri. Pentru comparație, stadionul Arena din Cluj, finalizat în 2011, a costat 44 de milioane de euro și are 30.000 de locuri. Stadionul Steaua a costat 400 de milioane de lei, adică circa 80 de milioane de euro, dar are 31.000 de locuri, nouă săli de antrenament și 24 de spații de cazare pentru sportivi. Noul stadion Rapid este și el mai mare decât viitorul stadion din Târgoviște - are peste 14.000 de locuri - dar Guvernul a plătit doar 185 de milioane de lei, jumătate din costurile așa-zisei investiții din Dâmbovița. De asemenea, Stadionul ”Arcul de Triumf” a costat 37 de milioane de euro și are 8.200 de locuri. La timpul ei, ”Arena Națională” a costat 234 de milioane de euro, pentru 55.000 de locuri. O capacitate de aproape cinci ori mai mare, dar care a costat doar de trei ori mai mult, decât noua arenă din Târgoviște. Fieful lui Dragnea n-a fost abandonat Tot săptămâna trecută, Guvernul a majorat cheltuielile pentru stadionul din Alexandria, cu un milion de euro. După actualizarea cheltuielilor, stadionul va costa puțin peste 79 de milioane de lei, adică circa 16 milioane de euro. Din această suma, primăria Alexandria plătește doar 1,38 milioane de lei, restul fiind finanțat de ministerul Dezvoltării. În 2016, costul stadionului din Alexandria era de circa 12 milioane de euro. La acel moment, echipa locală juca în Liga a IV-a. Acum, echipa este în Liga a III-a, iar stadionul va costa 18 milioane de euro, deci s-a scumpit cu 50% în șase ani. Inițial, stadionul avea o capacitate de 6.790 de locuri, dintre care 702 VIP. Acum, în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern se arată că vor fi doar 5.496 de locuri. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Politică

Nici o femeie pe scena PNL

Nici o femeie pe scena PNL, la fotografia învingătorilor, arată imaginile de la congresul organizat duminică. Imaginile agenției Inquam Photos îl prezintă însă pe Ciucă încercuit de Lucian Bode - care aspiră la postul de secretar general, de unde poate controla finanțele partidului - și Gheorghe Flutur. Și Bode, și Flutur, sunt în prezent vicepreședinți ai PNL. Nici o femeie pe scena PNL, la fotografia învingătorilor În imagini se mai poate vedea că fostul militar Ciucă nu se simte deloc comfortabil cu asalturile admiratorilor săi din PNL, iar socializarea sa cu liderii partidului pare forțată. Foto: Inquam/ George Calin Pe rețelele sociale, a fost remarcată absența oricărei femei din fotografia de la finalul congresului la care Nicolae Ciucă a fost ales președinte al PNL. Nici în sala în care se desfășura congresul nu putea fi remarcată vreo femeie în primele rânduri. Din conducerea PNL fac însă parte Alina Gorghiu și Raluca Turcan. Ciucă, unic candidat Premierul Nicolae Ciucă a fost ales, duminică, președinte al Partidului Național Liberal (PNL), în cadrul unui congres extraordinar ce a avut loc la Palatul Parlamentului. Din 1.120 de voturi exprimate, 1.060 au fost pentru alegerea lui Nicolae Ciucă și 60 au fost anulate, potrivit rezultatelor anunțate după numărarea voturilor. De asemenea, au fost 159 de voturi neexprimate (abțineri). Însă, la 24 de ore de la congres, pe pagina de internet a PNL, tot Florin Cîțu era președinte. Foto: Inquam/ George Călin „Vă mulțumesc tuturor pentru votul de încredere, pentru efortul pe care l-ați făcut. Vă îndemn să ne întoarcem unde ne desfășurăm activitatea, să ne apucăm serios de muncă. Festivalul democrației a lipsit azi de la PNL. Lupta pentru funcția de președinte a durat 6 luni anul trecut și a dus la ruperea partidului. Schimbarea de această dată a fost fulgerătoare, iar Nicolae Ciucă nu a avut contracandidați. Totul a fost motivat de nevoia de stabilitate, la guvernare și în coaliție”, a declarat Nicolae Ciucă, după vot. Foto: Inquam/ George Călin Nicolae Ciucă a fost singurul candidat pentru funcția de președinte al formațiunii politice, după ce Florin Cîțu s-a decis să facă un pas în spate în urma unei revolte în partid. Cu câteva zile înainte, Biroul Executiv al liberalilor a stabilit o derogare de la statutul partidului în ceea ce priveşte vechimea, astfel încât Nicolae Ciucă să poată candida la funcţia de preşedinte. Statutul PNL prevede că orice membru al partidului poate candida la funcţia de preşedinte dacă are o vechime de cel puţin 5 ani. Nicolae Ciucă s-a înscris în partid în octombrie 2020. Citește și: Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: „Erou, dar nu vedetă”

Generalul Ciucă, candidat unic, președintele PNL (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Politică

Generalul Ciucă, candidat unic, președintele PNL

Generalul Ciucă, candidat unic, președintele PNL. Premierul Nicolae Ciucă a fost ales, duminică, preşedinte al PNL în cadrul Congresului extraordinar al partidului, care s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului. Moţiunea cu care a candidat Nicolae Ciucă a obţinut 1.060 de voturi favorabile şi 60 anulate. Generalul Ciucă, candidat unic, președintele PNL Nicolae Ciucă a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL. Sâmbăta trecută, Florin Cîţu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNL, după ce mai mulţi lideri liberali i-au solicitat acest lucru. Şi Dan Vîlceanu a demisionat din funcţia de secretar general al partidului. Liderul PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a declarat că, în vremuri normale, ar fi existat mai multe candidaturi la şefia partidului, însă România trece prin momente dificile, astfel încât PNL are nevoie de un lider precum Nicolae Ciucă. Discursuri din vremuri apuse, dinainte de '89 "Astăzi, vom alege în fruntea PNL un coleg care are mai degrabă o carieră profesională solidă, decât una politică. Are o carieră profesională bazată pe jurământul de credinţă faţă de această ţară. Este un om care şi-a făcut întotdeauna datoria faţă de români şi această ţară. Se spune că, în vremuri dificile, ai nevoie de liderul potrivit pentru a putea să treci peste ele. (...) PNL şi România - amândouă - avem nevoie de un lider precum Nicolae Ciucă. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Poate că în vremuri normale, la un congres PNL ar fi fost mai mulţi candidaţi. Din păcate, nu sunt vremuri obişnuite şi se pare că războiul şi crizele aferente lui se vor întinde pe o perioadă mai lungă. În aceste condiţii, mi se pare normală o singură candidatură", a spus Motreanu, în discursul ţinut la Congresul extraordinar al PNL. Ciucă vorbește de tratamente cu investiții Premierul Nicolae Ciucă a declarat că investiţiile sunt "cel mai puternic medicament" pentru economie în situaţie de criză. "Trebuie să continuăm să modernizăm ţara şi să asigurăm copiilor noştri un viitor stabil, cu educaţie performantă, cu servicii medicale moderne, cu servicii publice de calitate, cu un mediu de afaceri care să poată oferi locuri de muncă la fel de bine plătite şi condiţii de viaţă ca în ţările din vest. Am vorbit despre criză, dar avem şi oportunităţi şi nu ne va ierta nimeni dacă le ratăm. Oglinda partidului nostru este, în acest moment, guvernarea. În acest context, investiţiile sunt cel mai puternic medicament pentru economie în situaţie de criză", a spus Ciucă, la Congresul extraordinar al PNL, unde este singurul candidat la preşedinţia partidului.

Politică

Dan Drăgan redevine secretar de stat

Dan Drăgan redevine secretar de stat la ministerul Energiei, o lună de la demitere. El se ocupa de unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare a sectorului energetic, respectiv Fondul de Modernizare, cu o capacitate de finanțare de circa 15 miliarde de euro. Drăgan era secretar de stat la Ministerul Economiei din martie 2020, iar anterior a fost consilier economic la Uzinsider General Contractor SA, director general la Repower Furnizare, executiv manager la Petprod SRL şi director executiv la Soemma Bucureşti. Dan Drăgan redevine secretar de stat La 11 martie, Dan Drăgan a fost demis, fiind înlocuit cu George Lazăr, președintele PNL Neamț. Însă, pe 18 martie, legislația de organizare și funcționare a Ministerului Energiei a fost modificată de Guvern prin hotărâre, numărul de secretari de stat din minister fiind majorat de la 4 la 5. Prin hotărârea respectivă, Ministerul Energiei a căpătat mai multe atribuții noi, printre care cele de instituție coordonatoare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe partea de energie, de autoritate de gestionare a mecanismului de alocare cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) și de autoritate națională de implementare a Fondului de Modernizare, finanțat din respectivele certificate CO2. După apariția noii organigrame a ministerului Energiei, Drăgan a fost repus în funcție, prin decizie a premierului Ciucă, publicată vineri în Monitorul Oficial. Citește și: VIDEO Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure

Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei Foto: Facebook Iulian Preda

Politică

Oamenii lui Ciolacu distribuie propaganda Rusiei

Oamenii lui Marcel Ciolacu, din eșalonul II al PSD, continuă să distribuie propaganda Rusiei: deputatul PSD Daniel Ghiță scrie despre „Ucraina nazistă”, iar un primar al acestui partid îl face „saltimbanc” pe Zelenski. Ciolacu nu ia însă nici o măsură împotriva lui Ghiță, care este sprijinit politic de familia Firea-Pandele și este șeful organizației de partid din Bragadiru. Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei „Saltimbancul ăsta dizabilitat își permite să-l caracterizeze pe Ceaușescu, în plină ședință a Parlamentului României. Și slugile globaliste îl aplaudă. Băi, saltimbancule, Ceaușescu a lăsat o țară liberă, fără datorii, cu industrie, plină de viață, pe când tu ți-ai ruinat țara ce ai moștenit-o de la alții (era să zic țara ta, dar nu e a ta, a ta are stea în colțuri). Băi, caricatură sorosistă, de la mine ai o mare scârbă…”, a scris Iulian Preda, primarul PSD din Sâmburești, pe Facebook, după discursul lui Zelenski în plenul Parlamentului. Într-o altă postare el a spus că o respectă pe senatoarea Diana Șoșoacă pentru că a părăsit plenul în timpul discursului lui Zelenski. Tot pe Facebook, deputatul PSD Daniel Ghiță a scris despre Ucraina nazistă, principala temă de atac a propagandei Kremlinului. El preia o postare de pe un blog, rechinuldebahlui, în care se arată că „Ghiță luptătorul” dă lecții de istorie „UCRAINA NAZISTĂ Documentele descriu crimele si atrocitățile săvârșite de către naționaliștii ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial cu sprijinul larg al populației ucrainene si sunt înfricoșătoare în adevăratul înțeles al cuvântului. Ele arata un naționalism ucrainian cu adevărat subuman, plin de o ferocitate si o ura bestiala fata de tot ce înseamnă ”altceva” decât ucrainian.În comparație cu Ucraina, Germania nazista a fost un stat de drept. Pe lângă ucrainianul Stepan Bandera, Hitler a fost un copil naiv. Daca Hitler urmarea doar exterminarea evreilor, tiganilor si handicapatilor, ucrainenii exterminarea tuturor naționalităților conlocuitoare, în primul rând exterminarea rușilor. Si nu oricum, ci în chinuri cât mai cumplite”, se arată în mesajul preluat de Ghiță și citat de ecopolitic.ro. Ghiță nu este la primul mesaj în care reia tezele Kremlinului, dar, până acum, Marcel Ciolacu nu a luat atitudine. Citește și: FOTO+VIDEO Cel puțin 30 de morți și peste 100 de răniți în urma unui bombardament asupra unei gări din estul Ucrainei

Politică

Udrea, prinsă în Bulgaria

Elena Udrea a fost prinsă în Bulgaria, a anunțat IGPR. Ea ar fi fost reținută la Kulata, aproape de granița cu Grecia. Fostul demnitar ar fi fugit din țară cu puțin timp înainte de a fi condamnat la șase ani de închisoare. Udrea, prinsă în Bulgaria "În urma cooperării dintre structurile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și autoritățile din Bulgaria, femeia, pe numele căreia este emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, a fost depistată pe teritoriul Bulgariei. În continuare, se desfășoară activități specifice, în vederea predării femeii către autoritățile din România", au precizat autoritățile prin intermediul unui comunicat. Ea se afla cu un bărbat în mașină în momentul reținerii sale în Bulgaria. Fost ministru, Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute. Poliția de frontieră explică de ce nu a oprit-o Poliția de Frontieră confirmă că Elena Udrea a plecat din țară înainte ca judecătorii să dea sentința definitivă în dosarul Gala Bute. “Ca urmare a interesului manifestat de reprezentanţii mass-media faţă de ieşirea din ţară a unei persoane de sex feminin, cetăţean român, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera informează următoarele:Persoana în cauză a părăsit teritoriul ţării în cursul dimineţii de 07.04.2022, pe cale terestră, în mod legal, deoarece nu avea restricţionat dreptul la liberă circulaţie de către instituţiile competente. Precizăm faptul că, Poliţia de Frontieră Română pune în aplicare, potrivit atribuţiilor stabilite de legislaţia naţională privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, măsurile de restricţionare a dreptului la liberă circulaţie a persoanelor în condiţiile art. 40-41 din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, din punct de vedere al atribuţiilor instituţionale, dacă o persoană, cetăţean român, se prezintă la ieşirea din ţara şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, acesteia i se permite continuarea călătoriei”, a precizat Poliția de Frontieră. Citește și: Udrea a părăsit România joi dimineață, pe la Giurgiu, cu câteva ore înaintea condamnării

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. De azi, și Udrea este pe listă

Politică

Top fugari statul nu-i aduce acasă

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă: personaje celebre, cu condamnări definitive clare, s-au refugiat în spațiul UE, în Republica Moldova sau la Londra. La 12 noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, avea un mesaj pentru condamnații fugari: „Toți vor răspunde în fața legii”! Până acum, nu a răspuns nici unul. Ultimul mare fugar adus acasă pentru a-și ispăși pedeapsa a fost Radu Mazăre, expulzat din Madagascar în mai 2019. În ianuarie 2022, ministerul Justiției a prezentat situația celor care au trecut granița pentru a scăpa de executarea pedeselor sau de judecată. Top 10 fugari pe care statul nu-i aduce acasă Iată un top ad-hoc al celor mai celebri și bogați fugari: Alina Bica, prietena Elenei Udrea, fostă șefă a DIICOT și fost secretar de stat la Justiție într-unul din numeroasele mandate ale lui Cătălin Predoiu. A fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. O vreme a fost refugiată în Costa Rica, împreună cu Elena udrea, iar acum este în Italia.Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. În februarie 2021, Poliția Română a anunțat că el s-a predat autorităților din Bari. Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea Britanie.Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe. Este în Italia, procedura de extrădare este în curs, proximul termen fiind 31 mai 2022.Cristian Rizea, fost deputat PDL, a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova. În noiembrie 2020 fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Cristian Rizea.Paul de România este dispărut fără urmă, fiind dat în urmărire în decembrie 2020, când a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost condamnat în lipsă, în august 2017, la opt ani de închisoare. Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii. Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Este în Italia, unde se judecă extrădarea.Omul de afaceri româno-israelian Sorin Shmuel Beraru a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privind fraudarea societății Cico SA. Este în Israel, statul israelian a refuzat extrădarea sa.Nela Ignatenko a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Ea a fost consilier guvernamental în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, a fugit din țară, astfel încât nu a putut fi pus în aplicare mandatul de arestare pe numele ei. Este în Belgia. Penalii UDMR-ului, uitați peste graniță Ministerul Justiției nu a spus nimic despre situația fugarilor care au făcut parte din conducerea UDMR: Olosz Gergely și Marko Atilla. În februarie 2022, președintele UDMR, Kelemen Hunor, își anunțase participarea la Cluj la prezentarea cărții deputatului UDMR fugar, Attila Marko, condamnat la închisoare în România. Pe numele lui Sebastian Ghiță nu mai există nici un mandat internațional. Citește și: Udrea a părăsit România joi dimineață, pe la Giurgiu, cu câteva ore înaintea condamnării

Rafila spune că SMURD-ul lui Arafat trebuie integrat în ministerul Sănătății Foto: captură video

Politică

Rafila: SMURD-ul lui Arafat, în ministerul Sănătății

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că SMURD-ul lui Arafat trebuie integrat în ministerul Sănătății. În prezent, intervențiile de urgență ale statului român sunt coordonate de Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, care face parte din ministerul de Interne. În decembrie 2021, Rafila a mai încercat să preia o parte din atribuțiile lui Arafat, dar nu a reușit. Rafila: SMURD-ul lui Arafat, în ministerul Sănătății „Integrarea serviciilor de urgență cu celelalte UPU sau alte tipuri de activități ale șistemului de sănătate e absolut necesară pentru că nu funcționează separat. Trebuie să funcționeze integrat, nu trebuie să țină de o persoană care ocupă o funcție de demnitate publică, ci de nevoia oamenilor. Am recunoscut meritele lui Arafat în organizarea SMURD, dar ele trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătății și asta cred că e clar pentru toată lumea. (...) Este și problema resursei umane, suntem într-un cerc vicios, insuficienta resursei duce la plecarea accelerată a altora”, a spus ministrul PSD al Sănătății, citat de site-ul Știrile TVR. Potrivit acestui site, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, fondatorul serviciului de urgență, a susținut că sistemul SMURD actual funcționează perfect și nu are rost să ne întoarcem în timp. În prezent, serviciul de urgență SMURD se află în subordinea Ministerului de Interne. Ambulanțele trebuie înnoite Alexandru Rafila a făcut aceste declarații joi, la dediul Serviciului de Ambulanță București - Ilfov, unde a ținut o conferință de presă cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății. „Cred că organizarea serviciilor de ambulanță și funcționarea lor la anumite standarde reprezintă o prioritate pentru toată lumea. Dumneavoastră, prin activitatea pe care o desfășurați, sunteți de foarte multe ori primii interlocutori ai bolnavului, primii interlocutori ai familiei pacientului, iar lucrul acesta este foarte important”, a afirmat ministrul Sănătății. „Aveți în mod evident nevoia de a îmbunătăți structura resurselor pe care le aveți la dispoziție. Nu este vorba doar despre Ambulanța București-Ilfov, ci despre toate serviciile de ambulanță din țară. Unele dintre mijloacele de intervenție au o vârstă apreciabilă și necesită un proces de înnoire permanentă”, a adăugat el. Citește și: Capii bisericilor ortodoxe, val de atacuri împotriva patriarhului Kiril al Moscovei: „Pentru Dumnezeu, trezește-te și condamnă acest rău”

România are o vocație masivă în zona Mării Negre Foto: Facebook

Politică

Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale

Mircea Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale: întrebat, la Etno TV, în legătură cu această posibilitate, el a evitat un răspuns clar. El a mai candidat la prezidențiale în 2009, când a pierdut în fața lui Traian Băsescu. Geoană este secretar general adjunct al NATO din octombrie 2019. Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale „Încă nu m-am hotărât ce fac după ce termin acolo. Am variante multiple după ce termin. Dumnezeu mi-a dat norocul ăsta să se mai întoarcă manivela o dată și să fiu reloaded într-un fel prin ceea ce fac acum. Țin la țara mea și vreau să ajut cât de mult pot. Vom vedea atunci ce realitate este, ce nevoi vor fi și voi ajuta țara mea, indiferent că am să fac politică din nou, că am să fac o altă poziție și mai importantă afară, că am să cresc o universitate sau o să mă apuc de business sau de orice altceva. Am marele lux să-mi aleg ceea ce cred că este bine, dar am un sentiment profund de datorie față de țară. Voi termina la NATO undeva pe final de 2023, vedem dacă secretarul general mă roagă să mai stau cu el mai mult… sunt mulți factori. Sunt absolut hotărât să aduc acasă, într-o formă sau alta, tot ce am învățat, toată influența pe care o am și, efectiv, cred că sunt un lider mai bun acum”, a declarat Mircea Geoană, la Etno TV. https://www.youtube.com/watch?v=ARiazRCZc7o Emisiunea a fost moderată de o fostă angajată a Antenei 3, Dana Chera. Etno TV este deținut în proporție de 50% de către SC Planning Media SRL, compania lui Felix Rache – 50% şi Constantin Janina-Nectara – 50%. Honorius Prigoană are 40%, în timp ce Rareş Gărduş are 10%. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Virgil Popescu spune că România este între 25% şi 28% dependentă de import de gaze Foto: News.ro

Politică

România, între 25% şi 28% dependentă de import de gaze

În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu. El a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit TV, că este o prioritate a României să reducă dependenţa de gazul rusesc. Potrivit lui Popescu, odată cu finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria, România va avea două rute alternative pentru a aduce gaze din afara Federaţiei Ruse. România, între 25% şi 28% dependentă de import de gaze ”Adevărul este evident undeva la mijloc, România a fost dependentă, şi 10% şi 20%, şi 28%. Dacă nu punem rezerve în loc de gaze naturale, dependenţa de gazele ruseşti sau de importuri va creşte. În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze, şi până în acest moment, majoritatea importurilor, dacă nu chiar sută la sută, au fost din Federaţia Rusă”, a spus ministrul, citat de news.ro. El a precizat că, uitându-ne în istorie, ”România nu a avut, până la sfârşitul anului trecut, nicio posibilitate de a aduce gaze decât din Federaţia Rusă, pentru că conductele de gaze, sub contract cu Garzprom, practic acel culoar interbalcanic care ducea gazul în Turcia era deţinut în totalitate de Garprom. ”În 2020, împreună cu Transgaz, am reuşit invocând noua directivă a gazelor, să încetăm acest contract şi conductele T, T2, T3 au revenit în patrimoniul sistemului naţional de transport. (..) În momentul de faţă, avem un culoar interbalcanic pe care România poate aduce gaz, din Turcia, Bulgaria, România, porturile turceşti şi gazul din Azerbaijan”, a explicat ministrul Energiei. Interconectorul cu Grecia și Bulgaria, gata la toamnă Virgil Popescu a spus că acel interconector între Grecia şi Bulgaria, care trebuia să fie gata, avem promisiuni că va fi gata în toamna acestui an. ”Odată cu finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria (..) România va avea două rute alternative pentru a aduce gaze din afara Federaţiei Ruse”, a spus el. Potrivit ministrului, ”practic, începând cu sfârşitul anuui trecut, lucrând împreună cu Transgaz, am pus pe harta rutelor de transport şi România”. Despre o independenţă totală de gazul rusesc, Virgil Popescu a spus că o conductă, un coridor este deja operaţionalizat. ”Discutăm pentru a avea operaţionalizat acest coridor şi pentru a avea această sursă de aprovizionare. Anunţăm când se va întâmpla, este o prioritate a României să reducă dependenţa de gazul rusesc, dependenţa se va reduce, anul acesta, şi datorită faptului că ne va intra primul gaz din Marea Neagră”, a explicat ministurl, precizând că s-a finalizat investiţia şi din această vară vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. ”Vorbim clar de o producţie suplimentară de până la un miliard de metri cubi, într-un an de zile, deci vom avea clar o reducere a dependenţei de gazul rusesc”, a mai spus el. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în ctitoria lui Dragnea Foto: TR News

Politică

Guvernul pompează 1,1 milioane euro ctitoria Dragnea

Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în stadionul din Alexandria, ctitoria lui Liviu Dragnea. Potrivit unei hotărâri de guvern aflate pe ordinea de zi a ședinței de azi a Executivului, „este necesară o suplimentare a valorii investiției de 5.560.369,17 lei cu TVA pentru acoperirea cheltuielilor necesare finalizării obiectivului de investiții”. Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în ctitoria lui Dragnea După actualizarea cheltuielilor, stadionul va costa puțin peste 79 de milioane de lei, adică circa 16 milioane de euro. Din această suma, primăria Alexandria plătește doar 1,38 milioane de lei, restul fiind finanțat de ministerul Dezvoltării. Proiectarea acestui obiectiv, stadionul din Alexandria, a început în 2016, când ministru al Dezvoltării era Vasile Dîncu. El i-a oferit șefului său pe linie de partid, Liviu Dragnea, două stadioane, din bani publici: unul la Turnu Măgurele, în Teleorman, unde a jucat echipa fiului lui Dragnea, și altul la Alexandria. În 2016, costul stadionului din Alexandria era de circa 12 milioane de euro. La acel moment, echipa locală juca în Liga a IV-a. Acum, echipa este în Liga a III-a, iar stadionul va costa 18 milioane de euro, deci s-a scumpit cu 50% în șase ani. Inițial, stadionul avea o capacitate de 6.790 de locuri, dintre care 702 VIP. Acum, în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern se arată că vor fi doar 5.496 de locuri. În nota de fundamentare a HG-ului se afirmă că: „Municipiul Alexandria se va putea bucura de îmbunătăţirile care vor fi aduse infrastructurii sportive prin realizarea acestui obiectiv de investiţii. În plus, turismul va avea de asemenea de câştigat ca urmare a vizitei suporterilor echipelor de fotbal din ţară şi din străinătate cu ocazia meciurilor naţionale şi internaţionale de fotbal şi a competițiilor de atletism ce se vor desfăşura pe stadion”. Teleormanul este județul cu cei mai puțini turiști din România. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Politică

Un tablagiu în CA-ul Casei de Comerț Unirea

Polițistul Chesnoiu, ministrul PSD al Agriculturii, a plasat un tablagiu în CA-ul Casei de Comerț Unirea. În 2022, în consiliul de administrație al acestei companii, ministerul Agriculturii l-a nominalizat pe Cristian Simion. Potrivit CV-ului acestuia, între 1992 și 2002, el a fost agent de poliție - subofițer înainte de demilitarizare sau, potrivit denumirii populare, „tablagiu” - la București, cu rolul de a „preveni și combate” faptele antisociale. În 2001, după șapte ani de facultate, el a obținut o diplomă de la ASE, iar în 2002 a fost promovat ofițer. Un tablagiu în CA-ul Casei de Comerț Unirea Însă, în 2018, fostul polițist a ajuns angajat al Agenției de Finanțare a Investițiilor în Agricultură (AFIR), agenție condusă la acel moment chiar de actualul ministru, Adrian Chesnoiu, și el fost polițist. Cristian Simion are pensie specială, de la ministerul de Interne, de circa 8.500 de lei pe lună - deși, din datele din CV, reiese că ar avea doar circa 51 de ani. El are trei case și două mașini, dintre care un Land Rover. Cristian Simion are datorii la bănci de circa 113.000 de euro, însă nu are nici un cont în bancă, atât el, cât și soția sa. Salariul de la AFIR este mai mic decât pensia specială, de circa 6.800 de lei pe lună. Actualul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu a studiat la Academia de Poliție, pe care a absolvit-o în 2005. El a lucrat în ministerul de Interne până în 2011, după care s-a transferat la o companie privată, unde era director. În 2017, regimul Dragnea l-a plasat la conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, unde era director general, deși studiile sale nu justificau o astfel de poziție. Chesnoiu a condus agenția până în mai 2020, după care a fost administrator public al orașului Caracal, viceprimar al acestei localități și apoi deputat. PNL a promis că o desființează „Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiții egale de acces la piață, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate (Casa de Comerț Unirea – n.red.). Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piață pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile”, spunea, în 2019, Ludovic Orban, despre acest proiect. “Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură, nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicația a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale și tradiționale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiționale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic și social”, a spus și Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în noiembrie 2019. Dar, după ce PNL a preluat guvernarea, societatea a supraviețuit: în 2020 a avut un număr mediu de 39 de salariați, cu un salariu mediu de 7.700 de lei. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Papa vrea să vorbească cu Putin Foto: Vatican News

Politică

Papa a sărutat drapelul ucrainean adus de la Bucha

Papa a sărutat drapelul ucrainean și a condamnat masacrul de la Bucha, scrie Reuters. Drapelul ucrainean provenea din localitatea Bucha, unde sute de civili au fost omorâți de militarii ruși. La audiența generală de miercuri, 6 aprilie 2022, papa Francisc a denunțat cruzimea înfiorătoare a masacrului de la Bucea, în Ucraina, și a spus că sângele nevinovat strigă la Cer. Pontiful a criticat Organizația Națiunilor Unite, despre care a spus că este neputincioasă în acest război din moment ce predomină strategia statelor mai puternice pentru a-și afirma propriile interese, scrie Vatican News. Papa a sărutat drapelul ucrainean adus de la Bucha „Sângele nevinovat al victimelor de la Bucea, în Ucraina, strigă până la Cer și imploră să se pună capăt acestui război, să se reducă armele la tăcere, să se înceteze a semăna moarte și distrugere”, a spus papa, în fața a mii de pelerini. Un grup de copii ucraineni au urcat treptele până la papa Francisc și i-au adus drapelul Ucrainei. ”Ieri, chiar de la Bucea”, a spus pontiful despre steagul ucrainean, ”mi-au adus acest drapel. Acest drapel vine din război, chiar din orașul martirizat Bucea. Sunt aici și câțiva copii ucraineni care ne însoțesc. Să-i salutăm și să ne rugăm împreună cu ei”. Între timp, organizatorii au dăruit copiilor ouă de Paști. ”Acești copii”, a reluat Sfântul Părinte, ”au trebuit să fugă și să ajungă într-o țară străină. Acesta este unul din roadele războiului. Să nu-i uităm și să nu uităm de poporul ucrainean. E greu să fii dezrădăcinat din propria țară din cauza unui război...”. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)