duminică 16 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5068 articole
Politică

Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează Ministerul Muncii, după ce instituția a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: "Halucinant"

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, desființează ministerul Muncii, condus de pesedista Simona Bucura Oprescu, după ce instituția a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant”, a spus el. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an Daniel David Foto: UBB Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii „Suntem într-un moment foarte periculos, în care Ministerul Muncii pune pe piaţă tot felul de ocupaţii care vin din zona obscurantismului. Asociaţia Psihologilor a ieşit şi a spus, eu am spus. Nu a fost uşor, că reacţiile au fost, vă daţi seama, pe măsură din partea celor pe care i-am criticat. Nu am văzut nicio mişcare mai serioasă în spaţiul media, dar dacă am fi făcut, poate, zece-douăzeci de universităţi, venea şi Academia Română, cu o poziţie şi am fi spus «mă, oamenilor, înţelegeţi că ceea ce faceţi este halucinant?». Ce vreţi de fapt de la o ţară care are ocupaţia de astrolog şi numerolog? Adică de ce ne mirăm de aceste rezultate? Să vă întreb altfel: voi înţelegeţi că în această ţară avem ocupaţia, recunoscută de stat, de numerolog şi astrolog? De ce ne mirăm că avem aceste realităţi sociale: rezultatele la PISA, nostalgia faţă de comunism, polarizările sociale, polarizările economice…Asta-i ţara!”, a afirmat Daniel David, la Digi 24. Citește și: În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi Fanii comunismului, posibil analfabeți funcționali El a comentat și rezultatele sondajului realizat de INSCOP la comanda News.ro, cercetare care arată că 48% dintre românii chestionaţi consideră că perioada comunistă a reprezentat un lucru bun. „Nu mă aşteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă aşteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. (…) Era foarte important să comparăm această percepţie cu a celor care efectiv au trăit atunci. Degeaba luăm oameni care au peste 18 ani, 20, 25, dar nu ştiu ce a fost comunismul, nu ştiu ce a însemnat. I-aş întreba pe cei care au trăit şi ştiu ce a însemnat comunismul, cum am fost şi eu, care înainte să mă duc la şcoală, la ora 7, mergeam la coadă la lapte, la ora 5 dimineaţa şi îmi amintesc ce lucruri complicate erau (…) Procentul ăsta, când aud de 40 şi, mie îmi aduce aminte de procentul de 40 şi de analfabetism funcţional pe care îl avem ca din 2015. Mă întreb ce legătură există între analfabetismul funcţional, care se referă la faptul că efectiv nu înţelegi lumea în care trăieşti, efectiv nu înţelegi nu numai ce citeşti, sau operaţiile matematice, nu înţelegi lumea de fapt”, a spus Daniel David.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează Ministerul Muncii, după ce instituția a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: "Halucinant"
Cum minte Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat-o până în iunie 2024. Povara deficitului bugetar, pe umerii sectorului privat
Politică

Cum minte Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat-o până în iunie 2024. Povara deficitului bugetar, pe umerii sectorului privat

Cum minte premierul PSD Marcel Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat măsura până în iunie 2024. Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial vineri noaptea, iar această prevedere a fost strecurată printre sute de alte articole. „Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, spunea premierul PSD în iulie 2023. „Vom finaliza între şase şi nouă ministere, anul acesta, şi pe urmă vom continua”, spunea Ciolacu, vineri, 15 decembrie. Cum minte Ciolacu Dar, exact în aceeași zi, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență 115/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” în care, printre sute de articole, a strecurat unul prin care se amână restructurarea instituțiilor publice. „Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, se arată în OUG 115/2023. Nici o declarație publică a vreunui membru al Guvernului nu anticipa această amânare a reorganizării. Impactul ei asupra cheltuielilor bugetare este necunoscut. Ce prevede Legea 296/2023: „Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, se aprobă, în condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2023”. De fapt, legea conține mai multe măsuri de reducere a funcțiilor de conducere, măsuri care trebuiau luate până la final de an, dar care se amână cu șase luni, deocamdată. În iulie 2023, Ciolacu se lăuda cu desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiilor de conducere la societățile de stat.

În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi
Politică

În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi

În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi din aceste instituții. Informațiile apar în două proiecte de reorganizare a „aparatului de specialitate a Primarului General” și a Direcției Generale de Poliție Locală. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an Cele două proiecte ar urma să fie votate de Consiliul General al Muncipiului București la 21 decembrie. Nicușor Dan taie funcțiile de conducere din Poliția Locală Ce reduceri de cheltuieli vrea să facă Nicușor Dan: Poliția Locală are acum 514 posturi, din care 47 de conducere. Ar urma să rămână doar 433, din care 23 de conducere. Practic, se desființează peste 50% din funcțiile de conducere. Administrația din cadrul primăriei Capitalei are acum 1272 de posturi, din care 146 sunt funcții de conducere. Ar urma să rămână 1175, din care 99 de funcții de conducere și trei funcții de demnitate (primarul și cei doi viceprimari). Și la Administrați Spitalelor se taie din numărul de posturi și de funcții de conducere: de la 1399 posturi/72 de funcții de conducere va ajunge la 1302 posturi/51 funcții de conducere La Direcția de Asistență Socială scade numărul de funcții de conducere de la 70 la 49. Numărul de posturi crește ușor, prin preluarea Centrului de Seniori, dar, de fapt, este și aici o reducere ușoară, dacă se cumulează numărul angajaților pe care le aveau cele două instituții. La Administrația Cimitirelor, numărul de posturi de conducere scade de la 27 la 24 Reduceri ale fuuncțiilor de conducere și la alte instituții ale Primăriei Și la alte instituții suborodnate Consiliului General se reduce numărul de funcții de conducere, dar nu se fac reduceri ale posturilor bugetate. De exemplu, la Grădina Zoologică rămân 83 de posturi, dar doar patru funcții de conducere, față de șase. În plus, mai multe instituții, precum Centrul de Protecție a Plantelor, sunt comasate. Citește și: Înspăimântător: procurorii nu au cerut arestarea unui bărbat care și-a violat fiica vitregă de 12 ani, care a și rămas însărcinată, pentru că nu au „dovada că fetiţa nu şi-a dat consimţământul” „O să vedeţi proiectul de organigramă pe care l-a făcut (directorul instituţiei – n.r.), în care sunt vreo 80 de poliţişti locali care ies din birouri şi se duc pe străzi. În următoarea şedinţă o să vedeţi modificarea programului de la 12 la 8 ore. Poliţia Locală avea multe probleme şi apreciez activitatea noului director, de o lună jumătate, de când a fost instalat”, declara Nicușor Dan la 5 decembrie.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Acum, Ciolacu anunță din nou alocări record
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Acum, Ciolacu anunță din nou alocări record

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Sondaj: Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj. AUR, pe locul IV, iar partidul lui Șoșoacă nu trece pragul electoral
Politică

Sondaj: Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj. AUR, pe locul IV, iar partidul lui Șoșoacă nu trece pragul electoral

Primarul Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe (PNL) și PNL-ul domină categoric în orașul și județul Cluj, arată un sondaj publicat de Media9.ro, sondaj care ar fi fost comandat chiar de liberali. Potrivit acestui site, sondajul a fost realizat în perioada 23 septembrie – 4 octombrie, prin metoda „door to door”. Citește și: Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără La nivel de municipiu, eșantionul a fost de 453 de persoane adulte și neinstituționalizate, iar pe întreg județul, de 1.053 de persoane. Marja de eroare este +-5% pentru Cluj-Napoca și +-3,3% pentru județ. Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj Sondajul arată că, dacă Emil Boc va mai candida la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, ar câștiga detașat, cu un scor de 60%. Liberalii ar avea și alte variante, dar ele nu apar în sondajul obținut „pe surse” de Media9.ro. Sursa: media9.ro La Consiliul Județean, Alin Tișe (PNL) ar câștiga fără emoții, cu un scor de 52-53%, în funcție de contracandidații săi. În ceea ce privește intenția de vot pe partide - nu este clar, din datele publicate de Media9.ro, dacă se referă la votul pentru alegerile parlamentare sau pentru cele locale - PNL conduce detașat, iar AUR este pe locul IV, cu o intenție de vot de doar 5% la nivelul municipiului. Potrivit sondajului, intenția de vot este: Municipiul Cluj-Napoca: PNL – 49%, USR – 20%, PSD – 15%, UDMR – 8%, AUR – 5%. Județ: PNL – 50%, PSD – 17%, USR – 16%, AUR – 8%, UDMR – 7%. În datele publicate de Media9.ro nu apare formațiunea SOS România, condusă de senatoarea Șoșoacă. Încredere la nivel de județ în personalități politice Sursa: Media9.ro

Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără
Politică

Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără

Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara, au arătat procurorii, în rechizitoriul transmis instanței. Iubita lui Buzatu (68 de ani), Ana Maria Obreja, este cu 38 de ani mai tânără decât fostul baron PSD. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În anul 2018, presa locală nota faptul că Obreja era cea mai bine plătită secretară din județ, cu un salariu brut de 6.648 de lei. Ea era membră PSD și l-ar fi cunoscut cu Buzatu din 2013. Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara „Din convorbirile pe care Buzatu Dumitru le are cu martora Obreja Ana Maria, se observă clar că acesta trasează prin intermediul acesteia sarcini martorilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului. Vaslui. Totodată, Buzatu Dumitru îi propune martorei ca, în cazul în care va fi eliberat, să plece împreună în Ecuador: Dacă reuşesc să (neinteligibil) mergem până în Ecuador! Vă iau şi pe voi!", se arată în documentele transmise de procurori către instanță. Galapagos, Ecuador Galapagos, Ecuador La dosar se află și o interceptare a momentului de dinainte de momentul în care Buzatu este prins cu șpaga: „Ana Maria Obreja: A cui e geanta aceea, Nelu? Ăh? Dumitru Buzatu: E geanta mea! Ana Maria Obreja: (neinteligibil) Dumitru Buzatu:...te doare capul? Ana Maria: Şi ce ţipaţi aşa? V-a mai adus unul o geantă!” Foto: news18.ro Baronul conducea Vasluiul din arest „Inculpatul Buzatu Dumitru, care se află în custodia Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) Iaşi, a luat legătura cu mai mulţi martori audiaţi în prezenta cauză şi le-a promis că va afla cine 'a montat această şmecherie', dovedind un puternic sentiment de răzbunare. Se observă că cea mai aspră măsură preventivă nu îl opreşte pe inculpatul Buzatu Dumitru de a influenţa martorii şi de a-şi exercita în continuare atribuţiile de preşedinte a CJ Vaslui din CRAP Iaşi, deoarece trasează sarcini tuturor primarilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului Vaslui”, mai apreciază procurii.

Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”
Politică

Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”

Premierul PSD Marcel Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”, a întrebat liderul social-democrat. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului „Îmi cer scuze, nu prea îl urmăresc. Cine este dânsul? A, la dânsul vă refereaţi, am înţeles. O să verific dacă e ceva adevărat”, a spus premierul, chestionat în legătură cu reducerea masivă a bugetului alocat Capitalei, prin reducerea cotei din impozitul pe venit de care beneficiază aceasta de la 50% la 47%. Primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat, vineri, că bugetul de stat pentru 2024 reprezintă „o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni” şi a acuzat că Guvernul a tăiat fără nici o justificare 620 de milioane lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, iar acest lucru va afecta investiţiile din anul care vine. PSD-PNL a tăiat bugetul Bucureștiului de la 50% din impozitul pe venit la 47%.3% i-au dus la Județul Ilfov.#Buget2024— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) December 13, 2023 „Bugetul de stat pentru 2024 reprezintă o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni. Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, ceea ce va afecta investiţiile de anul viitor. O astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol”, a afirmat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la sediul PMB.

Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”
Politică

Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”

„Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane de lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”, a anunțat, azi, primarul Capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion El a precizat că o astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol. Edilul general s-a referit la disproporţia existentă între atribuţiile Primăriei Capitalei şi ale Primăriilor de sector şi între bugetele alocate acestora. El a menţionat că în proiectul de buget pentru 2024, acest raport este şi mai accentuat, având în vedere că PMB va primi 47% din cotele defalcate din impozitul pe venit, nu 50%, cum a primit în 2023. Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală „O parte importantă din bugetul Municipiului Bucureşti vine din aşa-numitele cote defalcate din impozitul pe venit, adică bani pe care bucureştenii îi plătesc impozit pe salariile lor. În bugetul din 2023, 50% din aceşti bani se duceau la PMB, iar 50% la Primăriile de sector. În proiectul de buget pe 2024 doar 47% din aceşti bani se duc la Primăria Generală şi rămân 50% la Primăriile de sector. Asta înseamnă peste 300 de milioane de lei", a spus Nicuşor Dan. Potrivit edilului general, proiectul de buget conţine şi o altă prevedere în baza căreia bugetul PMB pentru 2024 urmează să fie diminuat. Este vorba despre banii destinaţi instituţiilor de cultură. „În toate judeţele, mai puţin Bucureştiul, 2% din alocarea cumulată pentru Consiliul judeţean şi Consiliile locale se duce către instituţiile de cultură. Nu şi în Municipiul Bucureşti, unde toate teatrele sunt plătite de bugetul Municipiului Bucureşti, Opera Comică, Circul, toate muzeele", a explicat el. Nicuşor Dan a mai precizat că printre atribuţiile Primăriilor de sector se numără: salubritatea stradală, şcolile, anveloparea termică, străzile, spaţiile verzi şi asistenţa socială. Primăriei Capitalei, în schimb, îi revin: subvenţia pentru căldură şi transport, infrastructura pentru asigurarea căldurii şi infrastructura de transport, teatrele şi muzeele, iluminatul public, semaforizarea, spitalele, combaterea riscului seismic, străzi, spaţii verzi, asistenţă socială. Infrastructură vs. panseluțe și borduri El a atras atenţia asupra faptului că subvenţia pentru termie, suportată de PMB, reprezintă 2 miliarde de lei, iar subvenţia pentru transport a totalizat 1,5 miliarde lei în anul 2023. „Se vede cu ochiul liber - şi se ştie de ani de zile - că noi avem mult mai multe atribuţii faţă de sectoare. Şi, totuşi, încă din bugetele anterioare - şi se amplifică în momentul acesta - Primăria Capitalei primeşte mai puţini bani decât sectoarele. Şi aici este o diferenţă de viziune. Vrem să facem infrastructură, să cumpărăm tramvaie, autobuze electrice, să modernizăm linii de tramvai, să modernizăm reţeaua de termoficare? Asta înseamnă mari lucrări de infrastructură. Sau vrem să avem un Bucureşti de panseluţe şi borduri? Asta este diferenţa de viziune între PMB şi Guvernul Ciolacu, care propune această distribuţie a banilor între Primăria Capitalei şi Primăriile de sector", a transmis Nicuşor Dan. Amenzile pe transportul în comun se duc la sectoare Edilul general a mai explicat că, potrivit Codului fiscal, toate taxele şi impozitele locale din Bucureşti revin Primăriilor de sector. „Adică, noi plătim o subvenţie considerabilă pentru transportul public, dar dacă amendăm pe cineva care nu are bilet în tramvai amenda se duce la Primăria de sector", a exemplificat el. Nicuşor Dan şi-a exprimat speranţa că va exista înţelepciune în Parlament „pentru a nu lipsi Bucureştiul de un instrument de dezvoltare". El a admis că, în contextul în care Primăriile de sector au mai mulţi bani, acestea au început să realizeze şi proiecte mari de infrastructură. „Bineînţeles că dacă un sector cere Primăriei Generale şi ne spune: 'Voi n-aveţi bani, noi avem. Vrem să facem un pod acolo, daţi-ne administrarea', evident că PMB, neavând bani, spune 'Da, vă dăm'. Dar întrebarea este dacă e normală această partiţie sau nu", a completat primarul general. Potrivit acestuia, în cazul în care bugetul pentru 2024 va rămâne în forma actuală, vor fi diminuate proporţional investiţiile în lucrări de infrastructură, în consolidări de clădiri sau la spitale. Edilul general a precizat însă că o astfel de diminuare nu va afecta lucrările începute, precum cele de la Podul Grant. Lucrările la Podul Grant nu pot fi plătite „Apropo de Podul Grant, sunt deja lucrări de 20 de milioane de lei pe care nu putem să le plătim, pentru că există această ordonanţă cu regula de unu pe nouă. Sunt lucrări care au fost făcute deja şi nu putem să le plătim. Sperăm să le plătim la începutul lui ianuarie, ca să nu blocăm şantierul de acolo", a menţionat el. În 2023 cotele defalcate din impozitul pe venit au reprezentat 6,2 miliarde lei. Edilul a reamintit că în momentul în care a preluat mandatul de primar general a transmis o adresă Guvernului prin care solicita ca PMB să îi revină 70% din cotele defalcate din impozitul pe venit, iar Primăriilor de sector 30%. „Noi facem tot ce putem ca să optimizăm fondurile europene. Am luat 72 de tramvaie din cele 100 şi am reuşit să ducem finanţarea celorlalte 28 în exerciţiul financiar următor. Am luat toţi banii pe autobuzele electrice. Am luat 650 de milioane de lei pe staţia de epurare de la Glina şi am reuşit să ducem totul în exerciţiul financiar următor, am luat vreo 20 de milioane de euro pe termie şi am reuşit să ducem restul pe exerciţiul financiar următor. Deci, am optimizat fondurile europene. De asemenea, am avut prima oară, aşa cum au multe alte localităţi care au încălzire centralizată, subvenţie naţională pe lucrările de termoficare pe care le facem de la bugetul local", a mai explicat Nicuşor Dan.

GALERIE FOTO Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024
Politică

GALERIE FOTO Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

INSCOP: Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani
Politică

INSCOP: Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani, arată un sondaj INSCOP realizat pentru news.ro. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.3% sunt de părerea contrară (faţă de 44.7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9.7% în noiembrie 2013). 46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5.7% din total eşantion (faţă de 6.4% în noiembrie 2013). Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Percheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României
Politică

Percheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României

Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României. Fedorovici este președintele Consiliului Județean și al organizației județene a PSD. Citește și: Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente” DNA verifică angajările pe șpagă la spitalul controlat de Fedorovici Procurorii DNA efectuează, azi, 92 de percheziții în Iași și Botoșani. Procurorii DNA au descins la spitalul Județean din Botoșani, la Consiliul Județean, acolo unde au verificat și biroul președintelui Doina Federovici. De asemenea, sunt percheziții și la sediul PSD Botoșani. Potrivit unor surse din Justiție, procurorii investighează angajările pe șpagă la spitalul județean, unde se plătea între 200 de euro și 15.000 de euro. Spitalul este subordonat, legal, Consiliului Județean și, de facto, este controlat de Fedorovici. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Polul sărăciei din nordul Moldovei În schimb, Botoșani este polul sărăciei din nordul României: Județul are circa 360.000 de locuitori, dintre care doar 35% din populație are loc de muncă. Restul sunt pensionari, elevi, persoane cu dizabilități, asistați social, șomeri și peste 40.000 de oameni care nu muncesc și nu se află în nicio evidență. Un botoșănean câștigă un salariu mediu net între 2.500 și 3.500 de lei pe lună - date din 2023. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Botoşani, în trimestrul 1 2023, a fost de 1.588 lei, fiind mai mică decât cea înregistrată la nivelul ţării, în acelaşi trimestru, cu 415 lei (-20,7%). Cel mai mare angajator din județ este statul. 90 la sută dintre gospodării nu sunt racordate la rețeaua de gaz, iar la canalizare și apă au acces doar jumătate dintre locuitori (Pro TV). Județul are cea mai proastă infrastructură rutieră din țară, cu mai puțin de jumătate dintre drumurile județene modernizate. Cine este Doina Federovici Șefa CJ Botoșani, Doina Federovici, nu și-a publicat vreun CV. Potrivit unor relatări din presă ea ar fi urmat cursurile unei facultăți din Târgoviște. Ea a fost senator între 2012 și 2020. În legislatura 2016-2020, a luat cuvântul o singură dată, 53 de secunde, la depunerea jurământului. În legislatura 2012-2016 a vorbit un minut și 52 de secunde, prezentând rapoartele comisiilor pentru drepturile omului asupra activității CNCD. Federovici este extrem de activă pe Facebook, unde se remarcă prin toaletele schimbate frecvent și mesaje profunde precum: „ Frumos în suflet să vă fie!”. Sau: „Desaga cu bucurii este în inima fiecăruia. Frumos și bucurie în suflet să aveți!”. Într-un alt panseu de pe Facebook ea scria: „Grâul simbolizează răbdarea, atenția și încrederea în puterea miraculoasă de regenerare a vieții. Fiecare dintre noi are această vitalitate interioară care stă la baza bucuriei și fericirii necondiționate”. Despre Eminescu, Federovici scria: „Capodoperele sale poetice sunt creații nemuritoare, pentru că exprimă cel mai bine trăirile pe care le încercăm cu toții: iubirea, dragostea de neam și patrie, frustrarea și chiar furia față de nedreptățile vieții”.

BREAKING DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni
Politică

BREAKING DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Monitorul de Botoșani a anunțat că mai multe percheziţii de amploare au loc, miercuri dimineaţă, în județul Botoșani, inclusiv la președintele CJ: „Descinderi au loc și la președintele Consiliului Județean Botoșani. Este vizată o perioadă de achiziții din trecut de la spital”. Spitalul Județean este controlat de Consiliul Județean și, implicit, de Fedorivici. DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici „Nu mai puțin de șase mașini cu anchetatori de la DNA au ajuns, încă de la primele ore ale dimineții, la cea mai mare unitate sanitară din județ. Oamenii legii au solicitat şi prezența managerului spitalului pentru a avea acces în clădirea administrativă a unității sanitare. Sunt vizate mai multe locații din Botoșani, atât la persoane fizice cat și spital. Câteva birouri din cadrul unității sanitare, inclusiv cel al secretarei managerului, au fost deja sigilate de către anchetatori, care acum răscolesc printre documentele din birourile administrative”, scrie Monitorul de Botoșani. Federovici, președintele CJ Botoșani, este protectoarea politică a lui Marius Budăi și a lăcătușului mecanic Angel Călin, pe care l-a pus manager al spitalului județean. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate În august, la acest spital a murit Alexandra Ivanov, o tânără gravidă în vârstă de 25 de ani, după ce medicii nu i-au acordat ajutorul medical de urgență adecvat.

Pensionarul special Tudorel Toader și-a șters singur dezinformarea distribuită pe Facebook: el se văita că este ținta unei manipulări, făcând aluzie la un articol DeFapt.ro
Politică

Pensionarul special Tudorel Toader și-a șters singur dezinformarea distribuită pe Facebook: el se văita că este ținta unei manipulări, făcând aluzie la un articol DeFapt.ro

Pensionarul special Tudorel Toader și-a șters singur dezinformarea distribuită pe Facebook: el se văita că este ținta unei manipulări, făcând aluzie la un articol DeFapt.ro. Fostul ministru al Justiției din regimul Dragnea se lupta, în această postare, cu o știre care nu exista. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Pensionarul special Tudorel Toader și-a șters singur dezinformarea Toader a scris, pe Facebook: „Am văzut în presă că am dat statul în judecată pentru obținerea diferențelor la pensia de magistrat. Preferabilă era o prealabilă documentare/întrebare. Nu am făcut un astfel de demers”. Mesajul se încheia: „Mesajul va fi șters la orele 10.00!”. Cu o întârziere de peste jumătate de oră, mesajul a fost, într-adevăr, șters. Tudorel Toader făcea aluzie la un articol din DeFapt.ro, care se baza pe declarația sa de avere din 2023, în care se arăta că el a dat statul în judecată pentru majorarea, retroactivă, a salariilor sale de magistrat - o metodă folosită pe scară largă de magistrați, care trebuie să încaseze miliarde de lei de la stat. Ce a scris DeFapt.ro: „Pensionarul special Tudorel Toader, rector al universității Cuza din Iași și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu, ceea ce a și reușit”. Contractele avocatului Toader cu universitatea rectorului Toader Potrivit declarației de avere din 2023, el a obținut 397.142 de lei din „diferențe compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”. Valoarea de referință sectorială (VRS) reprezintă punctul de plecare în stabilirea salariilor de bază în sectorul bugetar. Procesele în masă au apărut pentru că magistrații au dorit calcularea salariilor lor la un VRS de 605 lei, față de 488 lei. Însă, prin creșterea salariului, ar trebui să crească și pensia specială, iar unii magistrați pensionari au deschis deja acțiuni în instanță în acest scop. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Ultima declarație de interese arată că universitatea Cuza din iași, condusă de rectorul Tudorel Toader, a avut contracte cu firma de avocatură a avocatului Tudorel Toader, fapt ce ar putea constitui un conflict de interese, cel puțin din punct de vedere moral: în această declarație sunt prevăzute două contracte, fiecare de 1.000 de lei, încheiate prin achiziție directă.

Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”: liderul PSD, enervat de o întrebare a președintelui PNL, într-o emisiune Digi 24. Premierul a pasat răspunderea pe demnitarii PNL
Politică

Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”: liderul PSD, enervat de o întrebare a președintelui PNL, într-o emisiune Digi 24. Premierul a pasat răspunderea pe demnitarii PNL

Marcel Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”: liderul PSD a fost enervat de o întrebare a președintelui PNL, într-o emisiune Digi 24, „Săptămâna președinților”. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești „Îl întreb pe domnul premier Marcel Ciolacu dacă este de acord să ne menținem angajamentul să nu mărim taxele și impozitele în 2024, să nu modificăm Pilonul II al pensiilor și să ne ținem cuvântul față de profesori, pentru a le majora salariile, așa cum ne-am angajat în acest în, astfel încât în 2024 să ajungă la 50% din grila nouă de salarizare”, l-a chestionat președintele PNL pe omologul din PSD. Însă Ciolacu a răspuns-iritat ironic, spunând că această întrebare este, de fapt, a consultanților și arătând că toate problemele ridicate de Ciucă țin de miniștrii liberali. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural” „Îmi plăcea mai mult domnul Nicolae Ciucă cel natural, adevăratul Nicolae Ciucă. Întrebările puse de consultanți sunt o surpriză pentru mine, mai ales în vocea domnului Nicolae Ciucă. În primul rând, domnul ministrul al Finanțelor este de la PNL, doamna ministru al Educației de la PNL. Presupun că au fost întrebări retorice. Există niște oameni, cei de la ANAF, de la Finanțe. Domnului Boloș nu-i prima oară când i-am spus că produce mai mult decât putem citi. Are șapte modificări la celebra ordonanță trenuleț. I-am zis: «oprește-te!». Mai mult, totuși, cei de la Finanțe au un spor de confidențialitate, nu poți lua documentele să le dai pe surse presei, că faci rău. Ce produc dânșii ajunge la decizia politică, așa cum e normal. Guvernul de Coaliție și-a asumat că va crește procentul la Pilonul II, de la 3.75 la 4.75. O sumă importantă. E aproape un efort bugetar de 6 miliarde. Eu cred în sistemul paralel de pensii. Noi ne-am angajat un jalon, pe care l-am îndeplinit, noi împreună am hotărât că se aplică de la 1 ianuarie 2024. Dacă eu modific data, lucru pe care nu-l puteam face singur, ci împreună cu miniștrii PNL, ca să răspund retoric domnului Ciucă, Comisia venea și spunea că: «jalonul din cererea de plată numărul 1, pe care l-ați îndeplinit și v-am dat bani pentru el, vedeți că vă luăm banii înapoi, fiindcă între timp ați făcut modificări la jalon». Cui să-i treacă prin cap așa ceva, că cineva a gândit în ANAF sau Finanțe a gândit ca tehnician, ca angajat. Eu nici nu îi pot reproșa acelui om. Dar decizia politică e la noi, la co-președinții Coaliției. Nici nu s-a pus în discuție acest element. Mărirea taxelor - am convenit împreună, nici nu trebuie să-i răspund la televizor, că nu mărim taxele. Este o problemă la jalonul 206 în privința microîntreprinderilor, pe care Comisia nu-l consideră îndeplinit. Avem argumentele noastre, că nu putem modifica plafonul într-un an fiscal, tocmai a fost modificat la 500.000, decizie a actualei Coaliției. Vom merge și vom explica”, a răspuns Ciolacu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră