luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4130 articole
Politică

Ce armată are Republica Moldova

Ce armată are Republica Moldova: potrivit datelor Băncii Mondiale, care folosește informațiile colectate de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), această țară are una din cele mai mici alocări pentru apărare. „Trebuie să depunem eforturi financiare şi logistice serioase pentru a construi o armata profesionistă, modernă şi dotată”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la 27 aprilie, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la fondarea Marelui Stat Major al armatei naţionale. În 2021, România a cheltuit circa 2% din PIB pentru apărare, respectiv aproximativ 5,5 miliarde de dolari. Ce armată are Republica Moldova Potrivit datelor Băncii Mondiale, în 2020, Republica Moldova a cheltuit cu forțele sale armate doar 44,5 milioane de dolari. Pentru comparație, statul Fiji, care are sub un milion de locuitori, a alocat armatei 73 de milioane de dolari. Georgia: 292 de milioane de dolari. Botswana: 545 de milioane de dolari. Ca procent din PIB, Moldova a alocat 0,4%, fiind pe ultimele zece locuri din lume. Elveția, țară neutră și înconjurată de state cu care are relații amicale, alocă 0,8% din PIB. Botswana: 3,5%. Georgia: 1,8%. SIPRI estima că, în 2019, personalul forțelor armate din Republica Moldova ajunsese la circa 6.000 de persoane. În 2.000, avea peste 12.000 de persoane, dar an de an numărul a scăzut. Pentru comparație, Fiji avea, în 2019, 4.000 de militari, iar insulele Maldive - 5.000. Georgia: 26.000. Datele SIPRI/ Banca Mondială arată că în 2019, Ucraina avea 311.000 de militari. Forțele terestre ale Republicii Moldova nu au nici un tanc. Ele sunt dotate cu mai multe transportoare blindate din vremea URSS, câteva din România, plus 55 de mașini HMVV donate în 2014/ 2015 de armata SUA. Pe de altă parte, Transnistria are propria armată, de circa 5.000 de militari. Aceștia sunt dotați cu echipament sovietic, dar ar avea în dotare și între 12 și 18 tancuri T-64. Rusia are în Transnistria circa 1.500 de militari, însă cea mai mare parte sunt cetățeni transnistreni care au primit și cetățenie rusă. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară

Ce armată are Republica Moldova Foto: Facebook Maia Sandu
Bulgaria a recomandat cetățenilor ei să părăsească Moldova Foto: Newsmaker.md
Politică

Bulgaria a recomandat cetățenilor părăsească Moldova

Bulgaria a recomandat cetățenilor ei să părăsească Moldova, scrie presa de la Chișinău. În plus, ministerul bulgar al Afacerilor Externe le recomandă cetățenilor să se abțină de la călătorii în această țară. O declarație în acest sens a fost publicată pe site-ul oficial al instituției, scrie Newsmaker.md. Bulgaria a recomandat cetățenilor ei să părăsească Moldova „Ținând cont de stiuația din Moldova și în apropierea ei, îndemnăm conaționalii să se abțină de la orice fel de călătorii în această țară. Îndemnăm cetățenii bulgari, aflați pe teritoriul Republicii Moldova, să adopte măsurile necesare și să părăsească țara”, se arată în declarație. Potrivit diez.md, ministerul bulgar a emis o avertizare de călătorie de gradul 5 (cea mai severă avertizare, care înseamnă îndemnul de a nu călători în/de a părăsi imediat o țară anume). Și presa din Bulgaria oferă această informație. Experţi de la Chişinău consideră că incidentele din regiunea transnistreană sunt acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, de natură să creeze pretexte pentru o eventuală invazie în Republica Moldova, potrivit Radio Chişinău. Experții au atras atenţia că, în aceste circumstanţe, Republica Moldova trebuie să se aştepte la orice scenarii şi că ţara are „foarte mari motive pentru îngrijorare”, relatează Agerpres. În ultimele zile au avut loc mai explozii în Transnistria. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Fostul ministrul al apărării, generalul de brigadă în rezervă Vitalie Marinuţa, consideră că Rusia este interesată de destabilizarea situaţiei, iar acţiunile acesteia sunt imprevizibile.

România se aliniază la legislația europeană (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

România se aliniază la legislația europeană

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, că Guvernul va lua măsuri de adaptare a legislaţiei naţionale cu cea europeană pentru siguranţa sporită a consumatorilor, menţionând că autorităţile cu responsabilităţi de control vor putea lua toate măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei şi, în mod deosebit, a drepturilor consumatorilor. România se aliniază la legislația europeană "Foarte important este să continuăm să îndeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare şi astăzi, pe ordinea de zi, un alt punct foarte important este cel legat de adaptarea legislaţiei naţionale la nivel european, în conformitate cu prevederile Directivei Omnibus pentru a putea să asigurăm acele elemente de siguranţă sporită a consumatorilor, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Este foarte important ca prin aceste demersuri să asigurăm ca autorităţile cu responsabilităţi de control, cum sunt Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorului, Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să poată să îşi desfăşoare activitatea şi să asigure toate măsurile necesare astfel încât să fie asigurată protecţia şi, în mod deosebit, drepturile consumatorilor. Ca atare, cetăţeanul rămâne în continuare în centrul preocupării Guvernului României", a afirmat Ciucă, la începutul şedinţei Executivului. Pe ordinea de zi a Guvernului se află un proiect de ordonanţă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor. Conform notei de fundamentare, actul normativ vizează transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE şi 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecţie a consumatorilor şi modernizarea acestor norme.

Prețul carburanților compensat cu 50 de banis ursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina

Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, că România analizează posibilitatea deschiderii unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina "Am discutat despre demersurile pe care ţara noastră le face astfel încât să putem ca în viitor să continuăm să asigurăm toate aceste facilităţi de trecere a frontierei. Împreună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, am analizat posibilitatea să deschidem şi alte noi puncte de trecere a frontierei, potrivit Agerpres. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Există în momentul de faţă în analiză şi foarte curând vom reveni şi vom confirma împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina deciziile pe care le vom lua", a spus Ciucă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. El a subliniat importanţa deschiderii în 2020 a punctului de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka şi a liberalizării transportului de mărfuri pentru operatorii ucraineni, pe 5 aprilie.

Cine sunt emnitarii responsabili de blocarea gazelor Foto: PSNews
Politică

Demnitarii responsabili de blocarea gazelor

Cine sunt demnitarii responsabili de blocarea gazelor din Marea Neagră: cu excepția lui Liviu Dragnea și a Viorică Dăncilă, majoritatea sunt azi la guvernare. Nici unul nu și-a asumat acest eșec, în condițiile în care Gazprom a început deja să taie gazele furnizate Poloniei și Bulgariei. Deținătorii licențelor de exploatare a perimetrelor din offshore au cerut imperativ modificarea legii emise de regimul Dragnea. OMV Petrom a arătat că ar putea începe exploatarea efectivă la un an de la modificarea legii. Cum un nou proiect al legii offshore a fost depus abia în aprilie 2022, în cel mai bun caz gazele din zona românească a Mării Negre vor putea fi exploatate abia la finalul anului 2023. România, cea mai mare rată de taxare În martie 2022, o știre Reuters arăta: „Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) va începe extracţia gazelor naturale din proiectul românesc offshore în al doilea trimestru al acestui an, mai târziu decât se preconiza, a declarat miercuri directorul general de la BSOG, Mark Beacom, care a avertizat că eforturile continue de modificare a legislaţiei pentru producătorii de gaze subminează investiţiile”. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă PwC, România are cea mai mare rată de taxare a producţiei offshore de gaze din Europa, la 23%, de patru ori mai mare decât media, mai notează sursa citată de Agerpres. Eşecul Parlamentului de la Bucureşti de a modifica Legea offshore în 2021 a determinat grupul petrolier OMV Petrom să amâne pentru 2023 o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, mai scrie Reuters, citată de Agerpres. Cine sunt demnitarii responsabili de blocarea gazelor În toamna anului 2018, când președintele Iohannis a promulgat legea offshore - după ce își epuizase dreptul de a o trimite la reexaminare - deținătorii de licențe offshore au explicat clar de ce această lege va bloca exploatarea. Mai mult, chiar actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu, afirma, în iulie 2018, când era în opoziție cu guvernarea PSD: „Adică, ce aţi făcut astăzi, dragi colegi? Aţi alungat investitorii din Marea Neagră. (Rumoare.) Oare de ce?”. „Vreţi dependenţă de gazul rusesc. Asta doriţi în România, dependenţă de gazul rusesc! Sau poate doriţi ca să se renunţe la aceste concesiuni şi să vină Lukoil, să vină Gazprom, să vină alţi investitori majori, ruşi, să ne scoată din acest impas, că ei, probabil, vor plăti”, a mai spus Popescu. Tudose pasează vina pe alții În afară de Liviu Dragnea, care conducea PSD și lua deciziile majore, iată cine au fost șefii de guvern și miniștrii responsabili de eșecul exploatării acestor resurse: Proiectul legii offshore a fost depus în toamna lui 2017, când premier era Mihai Tudose, iar ministru al Energiei era Toma Petcu, azi deputat PNL. Tudose a susținut, după ce a fost dat afară de la conducerea Guvernului, că adevăratul autor al legii ar fi fost Mihai Busuioc, un fost subofițer de poliție pe care Dragnea l-a pus secretar general al Guvernului, iar acum este președintele Curții de Conturi. Marcel Ciolacu era vicepremier în guvernul Tudose. Legea a fost adoptată în 2018, când premier era Viorica Dăncilă, iar ministru al Energiei - Anton Anton (ALDE și, ulterior, PSD). Președintele Iohannis a retrimis legea la Parlament, dar majoritatea PSD i-a respins obiecțiile.Din noiembrie 2019, ministrul responsabil de zona offshore a fost liberalul Virgil Popescu. Guvernul a fost condus de premieri liberali: Ludovic Orban (care însă nu avea majoritate parlamentară), Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în mandatul căruia a fost depus însă proiectul de modificare a legislației. Iancu: O decizie pentru „interesul României” În Parlament, principala influență asupra proiectului a avut-o, în perioada 2017-2018, deputatul Iulian Iancu. El spunea despre acest controversat proiect: „Este un proiect dedicat siguranţei şi securităţii energetice naţionale şi vizează direct geostrategia şi geopolitica în regiune. (Aplauze.) Noi, astăzi, am luat o decizie fundamentală pentru interesul regional şi pentru interesul României”. Deputații PSD au votat în unanimitate proiectul legii offshore, Camera Deputaților fiind camera decizională. Printre ei: Marcel Ciolacu. Iancu nu a mai fost ales parlamentar, dar PSD intenționa să-l trimită la șefia ANRE. Noul proiect al legii offshore a fost depus abia la 15 aprilie 2022, la aproape două luni de la invadarea Ucrainei, când întreaga Uniune Europeană discuta despre întreruperea importurilor de gaze din UE. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Azi, Gazprom a oprit furnizarea gazelor către Polonia și Bulgaria.

Val de ironii pe pagina RO-Vaccinare după ce a legat de victoria lui Macron de faptul că s-a vaccinat Foto: Politicidesanatate.ro
Politică

Val de ironii pe pagina RO-Vaccinare

Val de ironii pe pagina RO-Vaccinare după ce a legat de victoria lui Macron de faptul că s-a vaccinat. „Emmanuel Macron a câștigat un nou mandat! Chiar dacă a trecut prin boală în decembrie 2020, acesta s-a vaccinat împotriva COVID-19. Da, s-a vaccinat, nu a avut niciun fel de problemă, a candidat și a câștigat”, a scris, pe Facebook, RO-Vaccinare. În ultimele șapte zile, s-au vaccinat 6.955 de persoane, din care doar 883 cu prima doză. Val de ironii pe pagina RO-Vaccinare, administrată de ministerul lui Rafila Pagina RO-Vaccinare este administrată, din 14 martie, de Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila (PSD), a arătat, pe Facebook, fostul consilier al președintelui Băsescu Bogdan Oprea. Acesta a scris că RO-Vaccinare l-a raportat la Facebook, pentru hărțuire și bullying, după ce a criticat postarea care lega victoria lui Macron de faptul că acesta s-a vaccinat anti-covid. Urmare a acestei raportări, Oprea - care acum predă la facultatea de jurnalism a Universității București - a fost blocat pentru o vreme. Facebook a acceptat însă contestația sa. „Ce este cu adevărat îngrijorător, pe lângă lipsa de înțelegere a unor rigori minime de comunicare publică, gândirea incoerentă și iluzia de talent umoristic, deosebit de periculoase, de altfel, deoarece erodează imaginea unei instituții publice și încrederea în stat, este că acești specialiști în comunicare nu au nicio minimă înțelegere a libertății de exprimare. Mesajul meu, să ne lămurim, în limitele bunului-simț, reprezintă o reacție la cald plină de dezgust a unui cetățean care vede nivelul de comunicare publică practicat de această instituție și nu doar în acest caz, ci de la înființarea ei, și care știe câți profesioniști mult mai buni, unii dintre studenții mei, de exemplu, nu au acces la aceste posturi bine plătite. Să raportezi comentariul pe Facebook al unui cetățean tu, ca instituție guvernamentală, este cel mai jos nivel la care se poate coborî comunicarea publică!”, a arătat Bogdan Oprea. Oprea nu a fost singurul care s-a ciocnit de administratorii paginii de Facebook RO-Vaccinare. Jurnalista Liliana Nicolae, care a lucrat la BBC și acum este angajată la Europa FM, a reproșat „legăturile penibile, infantile” din această postare. „Cican Adrian Președinte” „Liliana Nicolae poate că dacă nu am fi atât de negativiști în toate, am fi putut înțelege fără explicații suplimentare”, a răspuns RO-Vaccinare. „Și eu m-am vaccinat! În 2024 voi candida! Cican Adrian Andrei Președinte!”, este unul din mesajele de la această postare. „Si madame Le pen e vaccinata, si nu a ajuns președintele Franței!”, le atrage atenția un alt comentator. „Băi ăștia, schimbați-vă numele paginii în RO Antivaccinare. Ar fi mai aproape de realitate. Voi chiar nu realizați că în cel mai bun caz râd și curcile când vă citesc postarea, în cel mai rău caz enervați pe oricine citește! ”, le-a transmis Sorin Adrian. Citește și: Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus – probabil de rachete rusești

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria Foto: guvernarea transnistreană
Politică

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria, unde rușii sunt oprimați, relatează TASS, în această dimineață. Declarația a fost făcută de către comandantul-adjunct al trupelor din regiunea Centrală, Rustam Minnekaev, citat de TASS. He said control over the Donbas/southern Ukraine would allow Russia to influence vital Ukrainian military facilities; Ukraine's ports (where agricultural and metallurgical products are exported); and Transnistria, where he said the Russian-speaking population faces oppression. 2/ pic.twitter.com/ooevOyVvYq— Rob Lee (@RALee85) April 22, 2022 Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria Relatând despre așa-numita etapă a II-a a ofensivei ruse, TASS a arătat: „Una dintre sarcini este stabilirea controlului deplin asupra Donbassului și a Ucrainei de Sud, ceea ce va permite crearea unui coridor terestru către Crimeea și o altă ieșire către Transnistria, a declarat generalul-maior Rustam Minnekaev, comandant adjunct al Districtului Militar Central. „De la începutul celei de-a doua etape a operațiunii speciale, care a început deja în urmă cu două zile, una din sarcinile armatei ruse este de a stabili controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei”, a spus el. Controlul Forţelor Armate Ruse asupra Donbas va face posibilă crearea unui coridor terestru către Crimeea, a subliniat Minnekaev. „Acest lucru (controlul asupra Donbasului – nota TASS) va face posibilă asigurarea unui coridor terestru către Crimeea, precum și controlul facilităților vitale ale [forțelor militare] ucrainene, porturi de la Marea Neagră, prin care produsele agricole și metalurgice sunt livrate în [alte] țări”, a spus adjunctul comandantului Districtului Militar Central. „Controlul asupra Sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde sunt afectate drepturile populației de limbă rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război Patriotic, toți. a Europei, întreaga lume a fost împotriva noastră. Și acum același lucru, nu le-a plăcut niciodată Rusia", a adăugat el”. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală „Forțele ruse ar putea desfășura «acțiuni de provocare» în regiunea separatistă Transnistria din Moldova pentru a acuza Ucraina de agresiune împotriva unui stat vecin”, avertiza, la 11 aprilie, comandamentul trupelor ucrainene. Foto: Twitter

Marian Enache, Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR

După ce expiră mandatul lui Valer Dorneanu, în iunie 2022, o altă creație politică a lui Iliescu ar putea ajunge președinte al CCR, afirmă surse politice: Marian Enache, consilier la Cotroceni între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Potrivit declarației de avere, Enache a beneficiat, în 2020, de două pensii speciale uriașe: una de peste 445.000 de lei și alta, de la Camera Deputaților, de peste 96.000 de lei. În total, Enache a beneficat, în 2020, de pensii în valoare de 9.000 de euro pe lună. La acestea se adaugă salariul de la CCR, de 322.000 de lei pe an. În 2009, CNSAS arăta că numele lui Enache apărea într-un dosar „Fond rețea” a Securității, dar dosarul era de negăsit. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Marian Enache a trecut prin nenumărate partide, începând cu FSN, dar, în ultimii ani de activitate politică, el a fost membru în Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu și-n UNPR-ul înființat de Gabriel Oprea. Întrucât a participat, în decembrie 1989, la revoluția de la Vaslui, el a încasat, o vreme, și indemnizație de revoluționar, dar ea nu mai apare în ultimele declarații de avere. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Marian Enache a fost numit în CCR de Senat, în iulie 2016, deci mandatul său ar înceta abia în 2025.

Boloș și Burduja, pentru Fondurile Europene și Digitalizare Foto: Facebook Sebastian Burduja
Politică

Boloș și Burduja Fondurile Europene și Digitalizare

Marcel Boloș, acum ministru al Digitalizării, și deputatul Sebastian Burduja au fost nominalizați de către conducerea PNL pentru Fondurile Europene și, respectiv, Digitalizare. Desemnarea celor doi a fost făcută cu unanimitatea celor prezenți, scrie news.ro. Boloș și Burduja, pentru Fondurile Europene și Digitalizare Senatoarea Iulia Scântei va candida pentru un post de judecător la CCR, au mai decis liberalii. De asemenea, conducerea liberală a decis ca Liga Aleşilor Locali PNL să aibă loc pe 26 mai, iar Consiliul Naţional, pe 27 mai. Membrii Biroului Executiv au fost informaţi că PNL va desemna o delegaţie care va participa la Congresul Partidului Popular European (PPE) ce se va desfăşura în perioada 31 mai - 1 iunie în Rotterdam, conform sursei citate. Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea Totodată, BEx al PNL a fost informat asupra organizării a două evenimente majore cu ocazia împlinirii a 147 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, la vila Florica din judeţul Argeş, precum şi la sediul central al PNL din Aleea Modrogan, nr 1.

Ciolacu și Ciucă, cei mai de încredere politicieni Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ciolacu și Ciucă, cei mai de încredere

Un sondaj Avangarde, comandat de PSD, arată că Marcel Ciolacu, liderul social-democraților, și Nicolae Ciucă, președintele PNL, ar fi cei mai de încredere politicieni. PSD este și beneficiarul efectelor politice ale așa-numitului „pachet social”. Ciolacu și Ciucă, cei mai de încredere Ciolacu şi Ciucă ocupă primul loc în clasamentul încrederii, ambii cu 31%, indica sondajul obţinut de News.ro. Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, este cel mai bine clasat lider al opoziţiei, cu 15%. În George Simion, președintele AUR, au încredere 13% din cei chestionați, iar în Ludovic Orban (Forța Dreptei) - 11%. În topul partidelor, PSD a atins o intenție de vot de 36%, în timp ce PNL se află la 19%. Locul trei e ocupat de AUR (14%), iar USR a coborât la 11%. UDMR este staționar, la 5%. Cât despre pachetul social oferit de Guvern pentru persoanele vulnerabile, 32% din respondenţi cred că PSD este autorul măsurilor de sprijin şi doar 7% indică PNL. Cea mai apreciată măsură (46%) e oferirea de vouchere pentru achiziţia de alimente de bază pentru pensionari şi familii cu venituri reduse. Apoi, creşterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim, fără taxe, o măsură apreciată de 23% dintre cei chestionaţi. La întrebarea "Dacă vi s-ar oferi şansa să aveţi invitat la masă, în weekend, alături de familia dumneavoastră, unul dintre liderii partidelor politice de astăzi, pe care aţi prefera să îl aveţi în casa dumneavoastră?", mai mult de o treime dintre cei intervievaţi (35%) au răspuns "niciunul". Favorit a fost totuşi MArcel Ciolacu, dorit ca invitat de 14% dintre subiecţi, urmat de Geroge Simion (11%) şi de Nicolae Ciucă (6%). Sondajul a fost realizat în perioada 12-20 aprilie, pe un eşantion de 906 subiecţi, prin metoda CATI (telefonic). Marja de eroare este de +/ - 3,4%, la un nivel de încredere de 95%. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Schema de ajutor pentru investițiile în economie (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

Schema de ajutor pentru investițiile în economie

Schema de ajutor pentru investițiile în economie. Guvernul va aproba, joi, schema de ajutor de stat de care vor beneficia investiţiile în economie a căror valoare iniţială va fi de minim 1 milion de euro, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă. Schema de ajutor pentru investițiile în economie "Astăzi vom aproba schema de ajutor de stat de care vor beneficia investiţii în economia României a căror valoare iniţială va fi de minim 1 milion de euro. Continuăm, deci, să dezvoltăm toate elementele de reglementare, să luăm toate măsurile necesare la nivelul Guvernului, astfel încât aceste măsuri să intre cât mai repede în vigoare şi să producă efecte aşa cum ne-am asumat", a declarat Ciucă la începutul şedinţei de Guvern, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Acest pachet de măsuri are o valoare de 200 de milioane de euro. "Ceea ce cred că este foarte important de subliniat este faptul că aduce câteva elemente de noutate, în sensul în care dorim ca prin aceste măsuri să producem efect multiplicator în economia românească, să avem valoare adăugată cât mai mare. Şi, în felul acesta, considerăm că este foarte important să ne focalizăm pe ceea ce înseamnă industria prelucrătoare, construcţiile, informatică şi comunicaţii, HORECA şi, nu în ultimul rând, investiţiile în sănătate şi asistenţă socială", a explicat Ciucă. Premierul a precizat că, începând de anul trecut, numărul de cereri de finanţare la această schemă de ajutor a crescut constant. "În acest an fiind deja emise 50 de finanţări din totalul de 144 câte se află la Ministerul de Finanţe şi acestea sunt pentru firme care fac parte din industria auto, aeronautică, industria alimentară, electrocasnice, farmaceutică şi, nu în ultimul rând, a materialelor de construcţii", a mai declarat prim-ministrul Ciucă.

Guvernul analizează un proiect care ar permite României să trimită arme Ucrainei Foto: Guvernul României
Politică

Proiect permite să trimită arme Ucrainei

Guvernul analizează încă un proiect de lege care ar permite României să trimită arme Ucrainei, precizează premierul Ciucă. Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, la Oradea, despre un proiect de lege aflat pe site-ul MApN, prin care se modifică legea, astfel încât să poată fi trimise arme şi echipament Ucrainei, că în acest moment, legea este în analiză. În momentul în care analiza se va finaliza, va fi luată şi o decizie concretă în acest sens, a arătat el. Premierul a infirmat zvonurile privind pregătirea soldaţilor ucraineni pe teritoriul României şi faptul că ar exista mercenari români implicaţi în războiul din Ucraina. MApN a postat pe site-ul său un proiect de OUG care completează articolul 9 al Ordonanţei nr. 122 din 28 august 1998 privind acumularea, scoaterea şi împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forţelor destinate apărării naţionale, scrie news.ro. Principala prevedere adăugată este cea potrivit căreia "Forţele destinate apărării naţionale pot face donaţii de produse din rezervele proprii, în starea în care se află, către state aliate sau partenere, în baza solicitărilor primite, în scopul acordării sprijinului cu titlul de ajutor în situaţiile temeinic justificate de evoluţia mediului de securitate şi când sunt afectate interesele României". Guvernul analizează un proiect care ar permite să trimită arme Ucrainei Şeful Executivului a fost întrebat, la Oradea, despre proiectul de lege aflat pe site-ul MApN în care se modifica legea existentă şi dacă, în baza acestei legi, vor fi trimise arme si tehnică militară către Ucraina. ”În acest moment, legea este în analiză, în momentul în care ea se va finaliza, vom lua o decizie concretă în acest sens”, a spus premierul. Premierul a fost întrebat şi dacă confirmă declaraţiile din partea rusească potrivit cărora există mulţi mercenari români în Ucraina. ”Nu comentăm o astfel de informaţie. Nu există astfel de date. Am văzut că există şi informaţia conform căreia s-ar instrui pe teritoriul României militari ucraineni, nu încape discuţia de acest subiect”, a spus premierul. Nicolae Ciucă a făcut apel la cetăţeni să aibă grijă de unde se informează, arătând că ”este o situaţie de securitate deosebit de complicată şi în acest ansamblu, există foarte multe informaţii care fac parte din domeniul dezinformării, al fake news-ului şi al propagandei. ”Avem nevoie de foarte mult discernământ când primim astfel de informaţii”, a mai spus premierul. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

Codul Muncii, modificat, funcționarii, concediați mai ușor Foto: parlament.md
Politică

Codul Muncii, modificat, funcționarii, concediați ușor

În Republica Moldova se poate: Codul Muncii va fi modificat, pentru ca funcționarii să poată fi concediați mai ușor. Inițiativa aparține parlamentarilor din formațiunea Maiei Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară. Codul Muncii, modificat, funcționarii, concediați mai ușor Potrivit noilor prevederi, care urmează a fi supuse dezbaterilor, performanța funcționarilor publici va fi evaluată o dată la șase luni și nu o dată pe an. În urma verificărilor, bugetarii vor putea fi concediați sau promovați. Se propun modificări și la articolul referitor la motivele concedierii, plafonarea sumei maxime de care poate beneficia salariatul pentru perioada în care s-a aflat în litigiu cu angajatorul, dar și un nou tip de abateri disciplinare. De asemenea, funcționarii publici vor putea ocupa funcții de conducere mai puțin timp. Deputatul PAS Radu Marian a menționat că agenții economici se plâng că este greu să găsească oameni la serviciu, iar unul dintre motive ar fi legislația muncii extrem de rigidă și birocratică. „În același timp, în domeniul public persistă problema ineficienței funcționarilor publici. Noi credem că angajații la stat, în mare parte, își fac treaba foarte bine, dar o minoritate dintre aceștia, care nu-și fac bine lucrul, sunt extrem de ineficienți și pe alocuri implicați în acte de corupție. Aceștia afectează reputația instituțiilor și rămân în funcții doar din cauza legislației rigide și a unui sistem judecătoresc nefuncțional. Trebuie să existe mai mult respect pentru banul public”, a spus parlamentarul, citat de newsmaker.md. Indemnizație de concediere „Ținând cont că persoane problematice din sectorul public au fost concediate, dar au reușit să se restabilească prin deciziile instanțelor judecătorești, revizuim procedura. Ne propunem să oferim angajatorului două opțiuni: fie să restabilească persoana la locul de muncă, fie să achite o indemnizație de concediere”, a precizat deputatul PAS Dan Perciun. Mărimea indemnizației va depinde de numărul de luni pe care angajatul le are până la atingerea vârstei de pensionare. În același timp, Perciun a menționat că litigiile de muncă durează uneori ani la rând, iar acestea se încheie cu restabilirea salariatului și compensarea salariului pe durata litigiului. „Noi vom plafona suma maximă care poate fi plătită la 9 luni – salariul mediu net al angajatului”, a precizat Perciun. Funcțiile de conducere, eliberate la 65 de ani Va fi revăzută și legea nr. 158, care se referă la prevederile legate de evaluarea funcționarilor publici. „Astăzi, evaluarea are loc o dată pe an. Noi ne propunem să fie organizată semestrial, ca să existe posibilitatea de a monitoriza pe parcursul anului în ce măsură obiectivele stabilite sunt realizate. Dacă ele sunt realizate, funcționarul public poate fi promovat. Dacă nu sunt realizate sau sunt îndeplinite nesatisfăcător, poate fi eliberat din funcție”, a explicat deputatul PAS. O altă prevedere se referă la angajații care dețin funcții de conducere și au peste 65 de ani. „Astăzi, acest lucru este posibil până la 68 de ani, deși Codul Muncii stabilește că după 65 de ani, în general, persoanele pot fi eliberate. Noi considerăm că și în cazul funcționarilor publici ar fi cazul ca funcțiile de conducere să poată fi deținute doar până la 65 de ani, doi ani după pensionare, urmând ca acesta să poată lucra în continuare în funcții de execuție, oferind șansa pentru generația mai tânără să acceadă în funcțiile de conducere. Astăzi avem foarte multe contracte semnate pentru 5 ani, până la 68 de ani pentru asemenea funcții și nu credem că este o practică productivă”. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației
Politică

România a pierdut finanțări din cauza birocrației

România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației, a afirmat, ieri, comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean. Ea a oferit și exemplul unei licitații ratate, în valoarea de 320 de milioane de euro. România a pierdut finanțări din cauza birocrației Potrivit lui Vălean, România a pierdut 320 de milioane de euro, finanţare europeană, pentru modernizarea magistralei de tren dintre Braşov şi Sighişoara, pentru că nu a reuşit să semneze la timp contractele de execuţie, toate cele trei contracte fiind mult întârziate din cauza contestaţiilor. „Întârzierile din cauza capacității administrative scăzute, proceduri lungi pentru contestare în justiție în cadrul licitațiilor, schimbările de priorități investiționale. Toate astea au dus la pierderi de sume importante. Acum eu estimez între 400 milioane – 1 miliard de euro pierduți din fondurile de coeziune și din Connecting Europe Facility pentru transporturi. În total sunt puse la dispoziție 12 miliarde euro pentru transporturi, dublu față de perioada de finanțare anterioară 2014-2020. Mi s-ar părea o greșeală să ne apucăm să schimbăm ceva în PNRR pe transporturi”, a declarat pentru DC News Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi. Vălean a vorbit și în septembrie 2021 despre eșecul licitației de pe magistrala Brașov-Sighișoara. „Un motiv al întârzierilor pe care le-au avut proiectele din România a fost acela al instabilităţii de guvernanţă a proiectelor. Acolo unde managementul este stabil, proiectele au mers mai bine şi acesta este o recomandare. Trebuie să existe o transparenţă foarte mare asupra paşilor intermediari. De exemplu Braşov – Sighişoara: până când România a admis că există o întârziere din cauza problemelor de contestare în justiţie au trecut patru ani. Dacă se recunoştea de la bun început faptul că sunt contestaţii care estimăm că vor dura mai mulţi ani, atunci se putea face cu ajutorul Comisiei Europene o realocare a fondurilor, puteau merge la alte proiecte care să se deruleaze mai repede”, spunea ea, la 18 septembrie 2021. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei Foto: Defence Romania
Politică

Avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei

Un sofisticat avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei chiar înainte de scufundarea crucișătorului Moscova, arată The Times. Avionul și-a oprit însă transponderul, care permitea detectarea mișcărilor sale pe FlightRadar24, timp de două ore și 56 de minute. Însă, înainte de a bloca detectarea sa prin mijloace publice, avionul se afla deasupra comunei Valea Nucarilor, în județul Tulcea. Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei „O aeronavă americană patrula în Marea Neagră cu câteva ore înainte ca nava Moscova să fie lovită de rachete ucrainene (...) Un Boeing P8 Poseidon se afla la 100 de mile de Moscova în ziua în care crucișătorul rus a suferit daune catastrofale. P8, care costă aproximativ 330 de milioane de lire sterline, este cel mai sofisticat avion de vânătoare de submarine și de urmărire a navelor de război din arsenalul SUA. Poate arunca geamanduri sonore în apă deschisă pentru a detecta navele inamice și este echipat cu un sofisticat radar APY-10. Deși capabilitățile sale sunt secrete, experții au estimat anterior că un P8 ar putea urmări o zonă radar în secțiune transversală de 10.000 de metri pătrați pe o rază de peste 220 de mile, ceea ce înseamnă că Moscova s-ar fi aflat în raza sa de acțiune în ziua scufundării”, scrie The Times. Publicația britanică arată că nava a decolat din Italia, de la o bază din Sicilia, la ora 13.32, ora Kievului. la 16.26, aeronava oprește transponderul, când se afla deasupra Dobrogei. La acel moment, P8 era la 100 de mile de crucișătorul rus. The Times arată că avionul american a coborât, la acel moment, de la altitudinea de 8.800 de metri la circa 3.600 de metri. P8 reapare pe FlightRadar la 19.36. Primele informații că Moscova a fost lovită apar la 20.42. Aglomerație deasupra Mării Negre „Amelia Smith, un analist independent de date aviatice din SUA, a declarat că prezența unui P8 pe 13 aprilie a fost neobișnuită, dar „nu total ieșită din comun”. Ea a spus că în acea zi a existat un număr ceva mai mare de aeronave americane care zburau deasupra coastei Mării Negre”, mai arată The Times. “According to defence experts, a P8 aircraft will typically turn off its transponder, the device that records its location, when it enters a conflict zone.“Funny that - I wonder why ?https://t.co/m7Z0TfoGTH— Nicholas Beale (@Starcourse) April 20, 2022 În acea zi, deasupra Mării Negre a zburat și o dronă de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA. Drona, cu numărul de înregistrare 10-2045 și indicativul radio FORTE10, a decolat de la Baza Aeriană Sigonella, de pe Insula Sicilia (Italia). Aceasta a ieșit deasupra Mării Negre de pe teritoriul Bulgariei, și a evoluat în partea de sud a FIR Sevastopol, scrie Defense Romania. Tot la 14 aprilie, mai arată Defense Romania, un avion militar rusesc Tu-154 (număr de înregistrare RA-85843), care a zburat pe ruta Moscova-Damasc, s-a întâlnit deasupra Mării Negre cu drona americană RQ-4B (FORTE10), trecând la mai puțin de 10 kilometri pe lângă aceasta. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră