luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4127 articole
Politică

Ministrul de Finanțe bani McCann Huawei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, membru CSAT, a încasat și-n 2021 bani de la McCann, pentru „drepturi de autor”, arată ultiuma sa declarație de avere, depusă în iunie 2022. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA. Potrivit declarației din 2022, el a primit 45.000 de lei de la McCann. McCann este agenția de Relații publice care s-a ocupat de promovarea Huawei în România, potrivit PaginadeMedia.ro. L-am contactat pe Adrian Câciu, dar acesta nu a răspuns până la ora publicării acestui articol. Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei În ianuarie, presa a rătat că și-n anul fiscal 2020, Câciu a încasat 25.700 de lei de la McCann, iar acești bani au fost pentru a publica articole în favoarea companiei Huawei și pentru a critica un acord cu SUA privind rețelele 5G. În consecință, este posibil ca banii primiți în 2021 să fie continuarea plăților pentru propaganda făcută în 2020 pentru această controversată companie chinezească. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. El mai afirma, în acest articol: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Însă Câciu a scris și alte articole în acest sens, nu doar cel publicat de Ziarul Financiar, sau a dat interviuri în care-și susținea poziția. Singurul material marcat ca fiind publicitar a apărut în Financial Intelligence. Acordul criticat - transpus ulterior într-o lege - a fost semnat în august 2019 între ambasadorii Hans Klemm și George Maior. Câciu a recunoscut, pentru postul B1Tv, că a primit bani pentru aceste articole. „Colaborarea mea cu schemele de promovare este publică, am declarația de avere. Nu cred că am făcut advertorial pentru o anumită companie, ci pentru un anumit principiu. Nici anul acesta nu am reușit să avem licitație 5G. Nu contează cine ar câștiga, ci ideea de bază este pierderea de competitivitate”, a spus Adrian Câciu. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar În 2021, actualul ministru de Finanțe a fost consilier al primarului din Buzău și al PSD. De la PSD, el a primit puțin sub 80.000 de lei, iar de la primăria Buzău circa 44.000 de lei.

Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei Foto: Facebook
Curs scurt de sifonare a banilor publici de către clientela lui Firea: cazul ASPA Foto: Facebook ASPA
Politică

Curs scurt de sifonare banilor publici

Curs scurt de sifonare a banilor publici de către clientela lui Firea: cazul ASPA, compania care trebuia să protejeze animalele fără stăpân, în București. Informațiile sunt din rapoartele de control la ASPA, autoritatea pentru salvarea și protecția animalelor, și au apărut în spațiul public. Contractele erau dirijate către firme care nu îndeplineau condițiile necesare. Director economic al ASPA era un prieten din copilărie al lui Andrei Mina Drăghici, directorul plin al autorității subordonate primăriei Capitalei. Curs scurt de sifonare a banilor publici Andrei Mina Drăghici a ajuns directorul ASPA în 2018, după ce, anterior, funcția a aparținut soției sale, Oana Mina Drăghici. Când aceasta a intrat în concediu prenatal, postul a fost moștenit de soț. "Pentru toate aceste nereguli, fostul director a fost chemat în faţa a două comisii de disciplină, pe care însă, ca politruc înşurubat în funcţie de PSD şi de satelitul său defunct ALDE, s-a străduit să le fenteze. Directorul Drăghici şi-a luat repetate concedii medicale, pe care nu le-a mai putut însă prelungi din momentul în care comisiile de disciplină au sesizat Colegiul Medicilor. În plus, am sesizat Parchetul pentru indicii legate de săvârşirea unor fapte penale cu ocazia achiziţiilor făcute de ASPA şi am sesizat de asemenea Curtea de Conturi pentru verificarea legalităţii încheierii şi derulării contractelor de achiziţii publice. Estimăm prejudicii de aproape 500.000 de euro şi ne vom îndrepta către instituţiile abilitate pentru recuperarea acestora", afirma, acum câteva zile, primarul Nicușor Dan. Și directorul economic, Șerban Mihail, prietenul fostului director, este acum urmărit penal. Hrana câinilor, cumpărată fără licitație Ce arată rapoartele Curții de Conturi și ale Corpului de Control al primarului general: în 2021, hrana pentru câini din adăposturile ASPA a fost cumpărată fără un anunț public prealabil, iar dicuțiile au avut loc cu doar două firme. contracte pentru servicii de dezinsecție, dezinfecție și deratizare cu un operator economic care nu era calificat şi autorizat în acest scop, la data încheierii contractelor, acesta nedeținînd avizele și autorizațiile necesare prestării unor astfel de servicii. De altfel, câștigătorul contractului l-a subcontractat.24 de containere neutilizabile din punct de vedere al normelor sanitar-veterinare, în valoare de 809.200 lei (informația apare și pe pagina de Facebook a lui Nicușor Dan)535.493 lei, sumă provenită din achiziționarea și instalarea unor cuști pentru câini la adăpostul din Mihăilești - aceste cuști erau făcute din materiale de la vechile cuști. Nu există proces verbal de recepție a acestor cuști.147.902 lei, reprezentând cheltuieli de personal provenite din angajarea nejustificată a unor persoane detașate de la societăți private (raport Curtea de Conturi)103.305 lei, proveniți din efectuarea unor cheltuieli nejustificate în cadrul evenimentului ”Stop Abandon”.809.200 lei, sumă provenită din achiziționarea a două ambulanțe veterinare, fără obținerea autorizațiilor pentru funcționare de la Colegiul Medicilor Veterinari. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Potrivit declarației de avere depusă de Oana Mina Drăghici în 2020, când a candidat pentru un post de consilier municipal, în București, soțul ei avea, în anul fiscal 2019, un salariu de 11.000 de lei pe lună, de la ASPA. Familia nu avea însă nici un fel de alte bunuri, nici măcar cont bancar.

Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate Foto: Facebook
Politică

În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură

În Republica Moldova, averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Un proiect de lege în acest sens, privind „confiscarea extinsă”, a fost votat, ieri, în primă lectură, de Parlamentul de la Chișinău. Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate „Dacă în prezent confiscarea extinsă poate fi aplicată doar dacă persoana este condamnată și bunul respectiv constituie obiect al infracțiunii pentru care a fost condamnat, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse vor putea fi confiscate și alte bunuri dacă va exista o diferență dintre veniturile legale și averea deținută de către persoana condamnată”, explică ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, pe Facebook. El a spus că acesta este „un prim pas făcut pentru activarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale în folosul statului”. „Urmează și alte inițiative legislative în acest sens, astfel încât să fie posibilă confiscarea tuturor averilor dobândite în mod fraudulos. Avem suficienți funcționari care au muncit toată viața în instituții ale statului, dar dețin averi de milioane, multe dintre ele fiind înregistrate pe membrii familiei, rude sau persoane terțe”, a mai explicat demnitarul de la Chișinău. Potrivit proiectului aprobat de Parlament, Codul penal va fi completat cu două alineate noi. Modificările vor prevedea posibilitatea de confiscare a bunurilor care au fost transferate de condamnat către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea bunurilor în absența acuzatului, în cazul decesului sau în cazul în care acesta nu se prezintă în instanța de judecată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Inițiativa legislativă a fost susținută de 57 de deputați. Parlamentul urmează să voteze proiectul și în lectura a doua, explică agora.md.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari din Europa Foto: Facebook
Politică

Procentul românilor nu cred Rusia vinovată

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

Ce funcții a deținut Udrea Foto: Facebook
Politică

Ce funcții a deținut Udrea

Ce funcții și poziții politice a deținut Elena Udrea, pe vremuri unul dintre cei mai puternici oameni din România, închisă acum pentru șase ani. Cariera ei a fost strâns legată de cea a președintelui Traian Băsescu, și acesta având probleme politice, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că a fost turnător al Securității. Ce funcții a deținut Udrea De profesie avocat, Udrea și-a făcut intrarea în scena politică cu ajutorul PNL. la alegerile locale din 2004, ea a fost aleasă consilier local în Consiliul General al Municipiului București. Udrea a fost chiar președinte al Comisiei Juridice și de Disciplină a CGMB. în 2005, după ce Băsescu a ajuns președintele României, a fost consilier de stat, șefa cancelariei prezidențiale. A demisionat în octombrie 2005, după mai multe scandaluri. Printre altele, ea a arătat că nu știe că Norvegia nu este membră a UE și are rege, nu președinte.În februarie 2006, devine membră a Partidului Democrat, condus pe atunci de Emil Boc. În decembrie 2006, este aleasă secretar executiv al PD.Noiembrie 2008: este aleasă deputat PDDecembrie 2008: devine ministru al Turismului în guvernul BocDecembrie 2009: devine ministru al Dezvoltării până la căderea, în februarie 2012, a guvernului BocDin iulie 2010 în primăvara lui 2012 a fost președinte al PDL București. A susținut candidatura lui Silviu Prigoană la primăria București. A demisionat de la șefia organizației după ce acesta a pierdut. Mai 2011: devine vicepreședinte al PDL2012: este aleasă deputat într-un colegiu din Roman, NeamțMartie 2013: pierde, în fața lui Vasile Blaga, competiția pentru șefia PDL2014: se alătură PMP, este aleasă președinte al partidului în iunie 20142014: candidează la președinția României, obține puțin peste 5% din voturi. În 10 februarie 2015, Elena Udrea a fost reținută și plasată în arest în dosarul „Microsoft”. Acesta a fost finalul carierei ei politice și începutul numeroaselor probleme juridice.

Cozi uriașe la pașapoarte în București, chestiune aflata in răspunderea prefectului PSD Toni Greblă
Politică

Cozi uriașe la pașapoarte în București

Cozi uriașe la pașapoarte în București, serviciul aflat în subordinea prefectului PSD Toni Greblă. Până acum, acesta nu a avut nici o reacție la această situație. Potrivit site-ului prefecturii București, „serviciul public comunitar de pașapoarte – funcționează în cadrul Instituției Prefectului Municipiului București începând cu data de 01.03.2005”. Primele probleme au apărut însă în martie, odată cu ridicarea restricțiilor la călătorii. Cozi uriașe la pașapoarte în București Imagini difuzate miercuri după-amiază de Antena 3 dintr-un mall din Capitală surprind coada uriașă formată la biroul de pașapoarte din incinta centrului comercial. Unii oameni au venit dis de dimineață pentru a prinde un loc cât mai în față, în ideea că vor reuși să ajungă să parcurgă pașii necesari eliberării pașaportului. Însă relatările sunt confirmate de postări numeroase pe rețelele sociale. O femeie a povestit, la Antena 3, că a venit de dimineață, înainte de ora 10. Și că până la prânz coada abia dacă s-ar fi mișcat. „Am venit la 10 fără 20, până la ora 12 nu s-a mișcat un pas. La 12 a venit un domn din interior și ne-a spus: cine este în spatele colțului de aici să nu mai stea la coadă, că stăm degeaba. Dar era o mare de lume”, a povestit femeia, la postul tv. Prefectura București nu a transmis nici un mesaj în legătură cu această situație. Prefectul, Toni Greblă, a fost pus în funcție la propunerea PSD. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit. Citește și: Pensionarii speciali care ne conduc: Greblă, prefect de București, două pensii speciale, o indemnizație „lege specială” și Mercedes GLC Greblă a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei, dar a fost achitat.

Tinerii viceprimari ai Iașiului, averi inexplicabile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Tinerii viceprimari ai Iașiului, averi inexplicabile

Tinerii viceprimari ai Iașiului, averi inexplicabile. La Primăria Iași, cei mai harnici la declarat averi sunt viceprimarii. Tinerii viceprimari ai Iașiului, averi inexplicabile Aleși în funcții cu un an în urmă, la mijlocul lunii iunie 2021, Daniel Juravle și Cezar Baciu menționează același venit pentru mandatele pe care le ocupă: 87,9 mii lei, sumă care include și indemnizația de consilier local. La câteva săptămâni de la instalarea în funcție, vicele Baciu (27 de ani) s-a afișat într-un autoturism BMW X3, despre care a spus că i l-ar fi cumpărat părinții. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Pe declarația sa de avere nu este menționat niciun autovehicul, semn că mașina primită nu este pe numele său. Continuarea, în Ziarul de Iași.

A câştigat procesul deoarece i-a fost refuzată internarea Foto: Inquam
Politică

Câştigat procesul deoarece refuzată internarea

Primul pacient care a câştigat procesul cu Casa de Asigurări Medicale a Municipiului Bucureşti (CASMB) deoarece i-a fost refuzată internarea în spital de stat din România pentru că nu erau locuri: urmașii victimei vor primi despăgubiri de 70.000 de lei. A câştigat procesul deoarece i-a fost refuzată internarea Procesul a durat trei ani. Anunțul a fost făcut de avocatul Adrian Culis. Potrivit lui Culis, după ce i s-a refuzat internarea la stat, pacientul s-a adresat unei unităţi particulare spitaliceşti, în 2019, iar costurile au fost imputate de catre instanţă, în mod definitiv în 2022 , către CASMB, arată news.ro. ”Din păcate, nici pacienta şi nici fata acesteia nu au mai prins finalul procesului fiindca ambele au decedat, rămânând în proces ceilalţi membri din familie, mai spune avocatul Adrian Cuculis. În schimb, aproape 30 de medici şi farmacişti care ar fi emis peste 4.000 de rețete false, unele pe numele unor persoane decedate au fost achitaţi după 10 ani de procese, întrucât faptele s-au prescris. Aceștia fuseseră acuzați că au falsificat 4.000 de rețete medicale, înșelând Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu 1,6 milioane de lei, inclusiv prin prescripții pentru persoane decedate. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Procesul de la Tribunalul București a durat opt ani, iar în decembrie 2020 judecătorii au decis asupra câtorva condamnări cu suspendare. Au urmat încă doi ani de dezbateri la Curtea de Apel din Capitală, care s-au soldat cu verdictul final: toţi inculpaţii au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor pentru că, între timp, faptele s-au prescris.

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu Foto: Facebook
Politică

Cîțu atacă pe Ciolacu și Câciu

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate” Foto: Facebook
Politică

Taxa solidaritate „pe educaţie sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

Grapini, proprietară de BMW prin "închiriere" (sursa: Facebook/Maria Grapini)
Politică

Grapini, proprietară de BMW prin "închiriere"

Grapini, proprietară de BMW prin "închiriere". Formularul declarației de avere precizează că "subsemnatul/subsemnata (...) împreună cu familia dețin următoarele". Prin "deținere" se înțelege proprietatea asupra unui bun. Grapini, proprietară de BMW prin "închiriere" Același formular al declarației de avere prevede, la anumite rubrici, și "modul de dobândire" al bunurilor. De cele mai multe ori, informația menționată acolo de cei care completează declarația de avere este "cumpărare". Alteori, în cazul bunurilor imobile, mai apare "construire". Un al treilea caz de "mod de dobândire" este "donația". Niciodată, însă, în istoria declarațiilor de avere, nu a scris cineva ce a scris europarlamentarul Maria Grapini. Și anume, "închiriere". Fragment din declarația de avere pe 2021 a Mariei Grapini (sursa: integritate.eu) Astfel, după cum se vede mai sus, în cazul "modului de dobândire" a unui BMW 740D fabricat în 2019, Grapini a scris "închiriere". Or, închirierea nu este un act de vânzare-cumpărare a unui bun, de dobândire a proprietății, ci doar de folosință temporară. Cumva, totuși, europarlamentarul Maria Grapini a închiriat un BMW și asta a făcut-o proprietară peste autoturism. Citește și: Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa Cel mai probabil, Grapini nu cunoaște ce presupune închirierea sau confundă închirierea cu leasing-ul. O altă variantă este că, de fapt, europarlamentarul nu deține acel autoturism, ci doar îl folosește în urma unui proces de închiriere. Fragment din declarația de avere pe 2021 a Mariei Grapini (sursa: integritate.eu)

Grapini, devastată pentru că a fost nevoită folosească scara avionului Foto: Facebook Grapini
Politică

Grapini devastată nevoită folosească scara avionului

Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa. Ea a relatat pe Facebook această experiență intensă, care pare să o fi marcat. Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului Grapini arată că totul s-a petrecut pe aeroportul din Bruxelles, unde avionul ar fi aterizat „în câmp”, în loc să fie tras „la burduf”. „Se poate si mai rau! Azi am avut o experienta unica de cand fac naveta saptamanal la Bruxelles! Am aterizat la Bruxelles, undeva in camp, avionul nu a fost tras la burduf! S-au chinuit vreo 10 minute sa instaleze scara de coborare si intr-un final au lasat-o cu o anumita distanta de iti era frica sa nu cazi cand calci pe ea! Apoi ne-am urcat in autobuze si am mers vreo 15-20 min si am ajuns la usa de intrare in aeroport! Aici-ghinion cum ar fi spus presedintele Iohanis! Nu se deschide usa! Lucratorul aeroportului a chemat un ajutor pr spatele caruia scria “Supervisor”! Nu a reusit nici el! Au venit patru persoane, toate incercand sa deschida usa! Dupa alte cca 20 de min a venit al cincilea care a reusit! Si uite asa zborul de doua ore jumate Bucuresti - Bruxelles aproape s-a dublat ca timp!”, a relatat ea. Ea și-a ilustrat postarea cu un panseu scris de mână: „Reflecție. Oamenii sănătoși la cap încep să devină pericol major pentru această societate bolnavă”. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Grapini face parte din „echipa de conducere” a PP-USL, formațiunea controlată de Dan Voiculescu.

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Foto: Captură YouTube
Politică

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 este îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate. Au trecut 32 de ani de la acele evenimente și nici unul dintre liderii politici care au coordonat Mineriada nu a ajuns măcar în fața judecătorilor. Totuși, în decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. Decizia a fost confirmată de ICCJ, fiind definitivă, în decembrie 2020. Un scurt istoric al acestui dosar: În iunie 2007, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa. În 2008, dosarul Mineriadei a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a decis neînceperea urmăririi penale. În 2014, CEDO obligă România să continue investigațiile. În 2015, procurorul general Tiberiu Nițu infirmă rezoluția de neîncepere a urmăririi penale. În 2017, parchetul finalizează dosarul și-l trimite în judecată. Dosarul staționează timp de doi ani în Camera Preliminară de la Curtea Supremă, care, în mai 2019, îl retrimite procurorilor. Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. Cine sunt liderii politici și militari trimiși în judecată În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, mesaj pentru Rusia
Politică

Ministrul leton externe mesaj pentru Rusia

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale: „Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei”. Mesajul a fost publicat pe contul său de Twitter. Însă, în Republica Moldova, fostul președinte Dodon a transmis felicitările sale sincere și a vorbit despre faptul că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia „Astăzi Rusia își sărbătorește Ziua Rusiei. Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei, renunțarea la ambițiile imperiale și construirea unui stat modern, democratic și de drept”, a scris ministrul Letoniei. #Russia is marking its National, I wish defeat in the aggressive war against #Ukraine, abandoning imperial ambitions and ultimately creation of modern and democratic country #RussiaDay2022 ??— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) June 12, 2022 El și-a publicat mesajul și în limba rusă. Anterior, Rinkēvičs a reacționat la îndemnul președintelui francez Emmanuel Macron „de a nu umili Rusia”, pentru ca atunci când acțiunile militare vor înceta, să fie căutate soluții diplomatice. Șeful diplomației letone l-a contrazis, apreciind că Putin își dorește imperiul înapoi, nu să evite umilirea. „Aceasta este o ciocnire a valorilor și civilizațiilor, pe care nu ne putem permite să o pierdem”, a scris Rinkēvičs, la 10 iunie, tot pe Twitter. Citește și: China nu se mai încurcă în diplomație: Vom declanșa un război dacă Taiwanul va fi separat de Beijing În schimb, în Republica Moldova, fostul șef de stat, Igor Dodon, a venit cu un mesaj de felicitare pentru cetățenii Federației Ruse, cu ocazia Zilei Naționale. Dodon susține că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Totodată, acesta a menționat că „Federația Rusă a venit de nenumărate ori în ajutorul Republicii Moldova, ne-a susținut și a fost alături în momente dificile pentru poporul nostru”.

Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei Foto: Politia de frontiera
Politică

Timpi mari aşteptare la tranzitarea Bulgariei

Atenţionare de călătorie MAE: în această vară se vor înregistra timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei. (MAE) informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Republica Bulgaria sau să tranziteze teritoriul acestei ţări către Republica Elenă sau Republica Turcia că în perioada sezonului turistic estival 2022 este posibil să fie înregistraţi timpi mari de aşteptare la trecerea prin punctele de frontieră bulgare. Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei În acest context, este recomandată folosirea tuturor punctelor deschise circulaţiei rutiere internaţionale. Punctele de frontieră vizate la frontiera româno-bulgară sunt Giurgiu-Ruse, Calafat-Vidin, Negru Vodă-Kardam, Vama Veche-Durankulak, Lipniţa-Kainardja şi Dobromir-Krushari (ultimele două puncte cu orar de funcţionare 8:00-20:00, pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t), Ostrov-Silitra, Bechet-Oryahovo (ferry), Turnu Măgurele-Nikopol (ferry) şi Zimnicea-Svishtov (ferry) (ultimele două puncte de frontieră cu program de funcţionare 8:00-20:00). Cele de la frontiera bulgaro-elenă sunt: Kulata-Promachonas; Makaza-Nimfea (masa totală admisă a autovehiculelor de până la 3,5 t); Ilinden-Exohi (traseu ocolitor pentru punctul de trecere a frontierei Kulata, ruta spre Kavala); Kapitan Petko Voivoda-Ormenion (ruta spre Alexandropolis); Zlatograd-Termes şi Ivaylovgrad-Kiprinos (ultimile două puncte de frontieră pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t). La frontiera bulgaro-turcă sunt vizate punctele: Kapitan Andreevo-Kapikule; Lesovo-Hamzabeyli; Malko Târnovo-Derekoy (ultimul punct de frontieră prezintă o infrastructură redusă şi înregistrează în mod constant timpi măriţi de aşteptare). Turiștii trebuie să aibă apă, hrană și combustibil MAE le recomandă turiştilor români să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de transport internaţional de marfă / pasageri să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare, prin luarea în considerare a posibilităţii înregistrării unor timpi măriţi de aşteptare la trecerea frontierei şi prin asigurarea resurselor necesare de apă şi alimente persoanelor transportate. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN În acest context, este importantă informarea corectă a şoferilor români, achiziţionarea din timp a vinietelor electronice şi achitarea conformă a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din R. Bulgaria. Site-uri cu informații oficiale Toţi cei interesaţi, persoane fizice şi firme de transport, pot obţine informaţii relevante, privind vinieta electronică şi taxele de drum tip TOLL pe www.bgtoll.bg/ro/, privind situaţia circulaţiei prin punctele de trecere a frontierei bulgare: www.mvr.bg, privind starea actuală a drumurilor: pe aplicaţia gratuită LIMA http://lima.api.bg/, pe pagina de Internet a Agenţiei "Infrastructura Rutieră": www.api.bg şi la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop, privind regimul vamal la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia: pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiţii de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) şi pe site-ul Agenţiei "Vămi" din Bulgaria - www.customs.bg, privind starea vremii: weather.bg. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Sofia: +35929733510, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor sofia.mae.ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă", care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră