duminică 28 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4127 articole
Politică

PNL n-a vrut supraimpoziteze pensiile speciale

PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale. „Am fi vrut ca în pachetul agreat să prindem şi supraimpozitarea pensiilor speciale, a veniturilor salariale foarte mari şi a supraprofitului generat în pandemie. Însă, chiar dacă colegii de coaliţie s-au opus, este crucial că am arătat românilor că există la nivelul coaliţiei resurse de voinţă politică”, a spus Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Stănescu a făcut aceste afirmații într-un comunicat oficial. PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale El a susținut că „veniturile noastre fiscale sunt, oricum, printre cele mai reduse din UE”. „Nu-i putem ajuta pe cei mai mulţi dintre români, dacă unii au privilegii fiscale mari, iar alţii se supun unui regim de impozitare normal”, a afirmat Stănescu. Paul Stănescu a mai susținut că PSD a demonstrat că ”pot trece peste limitele de natură ideologică, politică sau electorală şi că împreună sunt de acord să răspundă mai bine nevoilor românilor decât propriilor agende politice”. ”Măsurile fiscale pe care le-am convenit nu fac decât să protejeze mai bine veniturile celor mai vulnerabili dintre noi. Este o dovadă de maturitate şi responsabilitate politică”, mai afirmă Stănescu. Coaliţia de guvernare a finalizat, miercuri seara, lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal, care ar urma să fie aprobate într-o şedinţă de guvern, săptămâna viitoare. Liderii coaliţiei nu au ajuns la un acord pe introducerea impozitului progresiv, în schimb acciza la ţigări creşte de la 1 august anul acesta, iar la alcool, de la 1 ianuarie 2023. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc S-au mai decis şi creşteri de TVA la restaurante, locuinţe şi băuturile cu zahăr, dar şi deduceri fiscale pentru veniturile până în 4.500 de lei şi familiile cu mulţi copii. Surse politice au precizat că suplimentar faţă de deducerile existente, sunt luate în calcul două noi deduceri: pentru tinerii de până la 26 de ani se va da o scutire de 15% din impozit, iar pentru persoanele care au copii, deduceri de 100 de lei pentru fiecare copil, fiind solicitate studii de impact. Aici nu este foarte clar dacă vorbim de reducerea de 100 de lei din impozit sau de 100 de lei din baza de impozitare.

PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale Foto: PSD Argeș
Fostul deputat PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată
Politică

Fostul deputat Drăghici trimis judecată

Fostul deputat PSD Mircea Drăghici a fost trimis în judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei, anunță DNA. Procurorii DNA au dispus sesizarea instanţei de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei inculpatului Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD şi fost deputat social-democrat, cercetat în stare de detenţie, pentru utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost acordate şi delapidare, ambele infracţiuni în formă continuată. Fostul deputat Mircea Drăghici, trimis în judecată Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în perioada 10 aprilie 2017 - 22 mai 2018, Mircea Drăghici, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând Partidului Social Democrat, ar fi utilizat suma totală de 550.522 lei din conturile partidului pentru achitarea, către o societate comercială, a unor cheltuieli ocazionate de deplasarea şi/sau cazarea în destinaţii turistice exotice a sa şi a altor persoane, informează Direcţia Naţională Anticorupţie într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Din suma menţionată, 231.040 lei ar fi reprezentat o parte din subvenţia acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă. "Pe parcursul urmăririi penale s-au depus, într-un cont deschis de ANABI pe numele inculpatului, sumele reprezentate de paguba cauzată şi cheltuielile judiciare efectuate în etapa urmăririi penale, fiind dispuse măsuri asiguratorii pe acele sume de către procurorii DNA", arată sursa citată. Drăghici este deja la închisoare În prezenţa avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv şase ani de închisoare cu executare şi interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei cât şi pe o perioadă de trei ani după executarea acesteia, a mai multor drepturi - de a fi ales în autorităţile publice sau în oricare alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (trezorier partid politic) şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, precizează DNA. Dosarul de urmărire penală împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii luate în cauză. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Drăghici a mai fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni similare, fiind condamnat la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare.

PSD și PNL, scenete pe dosare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

PSD și PNL, scenete pe dosare

PSD și PNL, scenete pe dosare. Consilierii PNL şi PMP au votat împotriva constituirii Consiliului Judeţean Iași ca parte civilă în procesul şefului CJ. PSD și PNL, scenete pe dosare Acesta din urmă este acuzat de procurori că l-a impus ilegal pe Vlad Baba ca director la Şcoala Populară de Arte. Deşi colegii lor de la PSD au votat „pentru”, liberalii s-au opus în mod asemănător şi în cazul dosarului consilierei PSD Lăcrămioara Ursu. Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Consiliera a fost trimisă în judecată pentru înşelăciune şi uz de fals. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu, încă un atac indirect la PNL Foto: Facebook
Politică

Ciolacu atac indirect la PNL

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, încă un atac indirect la PNL: „Dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu această taxă unică”. El a făcut aceste declarații azi, la Parlament. Acum câteva săptămâni el îi denumea „tiriplici” pe cei care susțin cota unică. Ciolacu, încă un atac indirect la PNL „Eu mi-aş dori să ieşim din zona de sloganuri, din zona "dacă se scoate taxa unică", care, să mă iertaţi, dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu această taxă unică. Dacă vrem să ne comparăm cu Europa, vedem ca 99% din ţările din Europa au impozitare progresivă. Impozitarea progresivă (...) nu va fi implementată nici anul acesta şi cred că nici anul viitor. Dar este o bază de discuţie şi ştiţi că porneşte digitalizarea de la ANAF (...) pentru ca trebuie ceva integrat. Să vedem cum construim viitorul împreună, să ieşim din zona de sloganuri, să ne rupem că "distrugem mediul de afaceri". N-am văzut mediul de afaceri distrus niciunde în Europa unde există acest sistem de impozitare progresivă", a declarat Ciolacu. Acum câteva săptămâni el îi numea tiriplici pe cei care se opun modificărilor propuse de PSD în ceea ce privește impozitarea. „M-am săturat la fiecare discuție așezată, să apară tot felul de tiriplici care vin și își dau cu părerea după ce au distrus România și să spună ce se întâmplă și cum creionează ei, cum creionează ei viitorul luminos și cât de bună este cota unică care nu mai există”, a spus Ciolacu. „Menținem cota unică. Nu susținem și nu avem taxare suplimentară, indiferent că vorbim de taxa de solidaritate. Deci nu avem taxă de solidaritate. Încercăm să atragem investitori. Investițiile directe au crescut cu 34 la sută. Am avut un dialog permanent cu mediul de afaceri. Căutăm să devenim accesibili cu relocarea investițiilor”, a spus premierul Nicolae Ciucă, luni, după o ședință a PNL.

Maia Sandu a ajuns la Kiev Fotografie din ianuarie 2022
Politică

Maia Sandu a ajuns la Kiev

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la Kiev și va discuta cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski. Este prima ei vizită la Kiev, de la începutul agresiunii ruse. Joi, cele două state au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia a fost luată în unanimitate de Consiliul European. Maia Sandu a ajuns la Kiev „Pe parcursul zilei, șefa statului va vizita localitățile Borodeanka, Bucea și Irpen, și va avea o întrevedere cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, se arată într-un comunicat al președinției de la Chișinău. #Moldovan President @sandumaiamd arrived in #Kyiv on an unscheduled visit. #Sandu is going to visit #Irpin, #Bucha and #Borodyanka, and meet with President @ZelenskyyUa. pic.twitter.com/GNTxVepglz— NEXTA (@nexta_tv) June 27, 2022 Încă de vineri, Maia Sandu anunța că planifică această vizită. „Există un asemenea plan. O să revin cu mai multe detalii atunci când lucrurile vor fi confirmate”, a declarat șefa statului. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a efectuat o vizită la Kiev. Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia „istorică” a fost luată în unanimitate joi seara de liderii UE. „Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE”, a salutat Zelenski într-o postare pe Twitter, spunând că, în opinia sa, „viitorul Ucrainei se află în UE”. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat „Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris, la rândul său, pe Facebook, Maia Sandu.

Boc: Criza gazului poate avea consecințe mai grave decât COVID Foto: Facebook Emil Boc
Politică

Criza gazului consecințe grave decât COVID

Primarul Emil Boc (PNL) lansează critici și avertismente fără o adresă clară: „Am tras semnale de alarmă foarte serioase. Criza gazului poate avea consecințe mai grave decât COVID”. „Eu am tras niște semnale foarte serioase de alarmă că această criză a gazului poate fi cu consecințe mai grave decât COVID-19, dacă nu se iau acum din timp, pentru iarnă, măsurile necesare. Sunt decizii strategice ca până în luna octombrie 80% din capacitatea de stocare a gazelor să fie realizată pentru iarnă, până la începutul iernii să fie 90%, adică să avem gaz deja stocat necesar pentru ce ne trebuie pe timp de iarnă”, a spus Boc într-o intervenție la o emisiune radio. El nu a precizat unde a tras aceste semnale. Criza gazului poate avea consecințe mai grave decât COVID De asemenea, edilul crede că discuțiile strategice purtate până acum nu sunt realizabile și spune că dacă situația gazului este în declin vor fi afectate și salariile și condițiile de viață ale românilor/europenilor: „Dar la cum arată lucrurile astăzi, acest lucruri ipotetice, nu sunt realizabile. Atunci dacă nu se respectă și nu se analizează la nivelul Uniunii Europene ce facem? Mai sunt câteva țări precum Germania care se încăpățânează cu abstinație să folosească energia nucleară, deși mai au câteva surse de energie nucleară pe care vor să le închidă în vara aceasta. Trebuie să se gândească bine pentru că dacă declanșezi o criză economică pornind de la gaz, pornind de la cea mai importantă economie a Europei, dacă aceasta este în declin totul se duce ca un bumerang în Europa și se întoarce împotriva salariilor și a condițiilor de viață”, a afirmat primarul municipiului Cluj. Rusia trebuie „învinsă strategic” Boc a insistat pe faptul că Ucraina trebuie să câștige, iar Rusia - „învinsă strategic”. „De aceea Ucraina trebuie să câștige acest război, Rusia trebuie să piardă acest război. Rusia trebuie să fie învinsă strategic ca să nu mai poată niciodată să mai ridice capul ca să șteargă de pe harta Europei sau a lumii țări. Asemenea atitudini trebuie categoric să fie oprite. Cu atitudini precum «Ucraina să cedeze teritorii Rusiei ca să dea Europei gaz» nu sunt de acord. Nu poți să fii șantajat la infinit de către Rusia. (...) Trebuie să avem o planetă neutră din punct de vedere climatic până în 2050, dar decizii trebuie luate acum, mai ales privind energia nucleară pe care o consider verde și nepoluantă și se încadrează în principiile europene. Este o asemenea problemă pe masă în comisia europeană, dar mi se pare că este tratată puțin superficial. Iarna nu-i departe, suntem în iunie și deja din octombrie avem nevoie de gaz pentru iarnă”, a spus Boc, citat de Monitorul de Cluj. Citește și: La baza de la Iavoriv, lângă Lvov, lovită devastator de rachete rusești, americanii au dus echipamente anti-tanc în februarie. Exerciții comune, pe 4 februarie

Șeful ANAF, despre compensarea preţurilor carburanţilor: „Această reducere este benevolă” Foto: news.ro
Politică

Această reducere este benevolă

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, despre compensarea preţurilor carburanţilor: „Această reducere este benevolă”. El a explicat că companiile care vând carburanți nu pot fi obligate să-și reducă profitul. Întrebat la Digi 24, vineri seară, ce conţine Odonanţa Guvernului prin care se va compensa preţul carburanţilor, Lucian Heiuş a declarat că se lucrează la această ordonanţă şi că se doreşte a fi adoptată săptămâna viitoare. „Această reducere este benevolă” ”Guvernul va suporta 25 de bani din acest 50 de bani cu care se va reduce. Această reducere este foarte importantă, este benevolă. Sunt companii care vor accepta să facă acest lucru, să facă parte din acest program din acest parteneriat. Nu putem să obligăm pe cineva ca din profitul lui să-şi diminueze pentru a scădea preţul la pompă. Clar, noi nu ştiu exact amănunte, dar cred că s-a discutat cu marea parte din industrie şi cred că majoritatea celor care operează sunt de acord să facem acest lucru. Deci 25 de bani din cei 50 de bani vor fi suportaţi de de stat”, a declarat Lucian Heiuş, citat de news.ro. Şeful ANAF a precizat că mecanismul este de compensare cu alte tipuri de impozit pentru companii. Citește și: La baza de la Iavoriv, lângă Lvov, lovită devastator de rachete rusești, americanii au dus echipamente anti-tanc în februarie. Exerciții comune, pe 4 februarie ”Mecanismul nu poate să fie decât unul simplu prin depunerea unei declaraţii pentru luna precedentă şi o compensare cu alte tipuri de impozit pe care le datorează compania către bugetul de stat, care este un mecanism simplu. Este foarte important ca această reducere să se regăsească pe bonul de la casa de marcat, pentru că pe baza tuturor bonurilor pe care le emite, într-o lună, se va putea întocmi acea declaraţie unde se va evidenţia suma respectivă şi pe care statul o va compensa cu alte impozite pe care le datorează compania. Eu m-aş bucura ca foarte mulţi agenţi economici din acest domeniu să vină în acest program alături de stat. Este totuşi, greu, trecem o perioadă dificilă şi cred că ar fi şi un semnal bun că pentru prima dată în România va exista un parteneriat corect stat-mediul de afaceri”, a mai afirmat Heiuş.

Tupeu. Dan Voiculescu anunță că se luptă pentru controlul averilor ilicite. Fiscul refuză să mai spună câți bani a recuperat de la el în dosarul ICA Foto: Captură video
Politică

Voiculescu luptă pentru controlul averilor ilicite

Dan Voiculescu anunță că se luptă de 17 ani pentru controlul averilor ilicite: un articol de pe blogul său este puternic mediatizat de Antena 3. Voiculescu a fost turnător la Securitate, sub numele de cod „Felix”, a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul ICA și ar trebui să returneze circa 60 de milioane de euro, prejudiciul constatat de instanță în acest dosar. Însă ANAF pur și simplu nu a mai răspuns la întrebările privind recuperarea acestui prejudiciu. Voiculescu anunță că se luptă pentru controlul averilor ilicite „De mai bine de 17 ani mă lupt pentru un proiect care ar schimba profund România, scrie Profesorul Dan Voiculescu, pe blogul său”, arată site-ul Antenei 3. Pe site, „profesorul” este scris cu majusculă, deși nu se știe unde și cui i-a predat Voiculescu. „În 2006, am depus în Senat un nou proiect de lege, denumit Legea lustrației fiscale, care îmbunătățea și clarifica proiectul din 2005. Am explicat în Expunerea de motive că proiectul se referea la acele averi care „nu au nici o legătură cu izvoarele cunoscute și recunoscute ale proprietății private, nu sunt rezultatul competiției reale și cinstite, al efortului investițional sau creativ real, ci provin din abuz, neglijență, favoritism, falsuri”. Ca unul care, atâta timp cât mă ocupasem de afaceri, fusesem unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul statului român, atrăgeam atenția că „simplul fapt al acumulării de bogății, fără corecta lor impozitare, constituie încălcarea unei îndatoriri constituționale fundamentale”. Proiectul de lege identifica limpede categoriile de persoane ale căror averi ar fi trebuit controlate. Nu era vorba nici de o „vânătoare de vrăjitoare”, nici de reînvierea Legii ilicitului de pe vremea comunismului”, a explicat patronul, de facto, al Antenei 3. Dan Voiculescu, imposibil de executat silit Ultimele date privind recuperarea prejudiciului în dosarul ICA, în care a fost condamnat Dan Voiculescu, sunt din decembrie 2019. „În septembrie 2019, ANAF a recuperat aproape 18 milioane de euro din totalul de 80. Decizia de condamnare în dosarul ICA nu se mai regăsește pe portalul instanțelor de judecată, deoarece fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a luat decizia de a scoate anumite procese de pe portalul administrat de minister pe motiv că acestea ar ocupa spațiu de stocare pe servere”, a scris Europa Liberă. Citește și: Mircea Geoană, VIP la Bruxelles: adus cu BMW-ul la scara avionului și îmbarcat peste rând. Avionul a plecat cu o oră întârziere În 2021, DNA a clasat dosarul de șantaj din 2014 al lui Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor, a scris G4Media.

Mircea Geoană, VIP la Bruxelles Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Mircea Geoană, VIP la Bruxelles

Mircea Geoană, VIP la Bruxelles: secretarul general adjunct al NATO a fost adus cu BMW-ul la scara avionului Tarom care pleca spre București și îmbarcat peste rând. Sosirea sa a provocat un mic ambuteiaj la îmbarcare. Pasagerii au fost blocați pe culoarul care ducea spre burduful de îmbarcare. Cursa Tarom Bruxelles - București a decolat cu circa o oră întârziere, dar nu este clar dacă această situație a avut vreo legătură cu sosirea târzie a lui Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a fost adus cu un BMW direct în zona de îmbarcare și apoi strecurat printr-o ieșire laterală direct în burduful care ducea la avion. Sosirea sa a provocat ironiile pasagerilor care stăteau în așteptare pe culoarul de îmbarcare. „A vorbit cu Putin, de aceea a întârziat”, a comentat un pasager, iar publicul a reacționat încântat la această glumă, care a atras altele. „De ce nu ia Mig-ul?”, a spus altul. Din grup s-au mai auzit strigăte precum „Mihaela, dragostea mea!” - aluzie la momentul în care ex-președintele PSD a anunțat că a câștigat președinția României, în 2009 - sau „Vîntu!”, fostul mogul media, la care Geoană și-a petrecut una din serile de dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2009. În noiembrie 2009, în plină campanie electorală, Traian Băsescu a dezvăluit faptul că Geoană s-a dus la Moscova, în aprilie, fără să anunțe CSAT-ul, din care liderul PSD de la acel moment făcea parte. „Privată, da. Eu cred că s-a dus la băi”, a comentat, ironic, fostul șef al statului. Vizita lui Geoană la Moscova este prezentată într-o telegramă a ambasadei SUA la București, dezvăluită de WikiLeaks. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” În avion, secretarul general adjunct al NATO a stat cu privirea în pământ, a evitat contactul cu orice alt pasager și s-a instalat la calasa business.

Spitalul Horezu, Vâlcea: 300 de angajați, cercetați pentru primirea sporului COVID Foto: Televiziunea VTV
Politică

300 angajați cercetați primirea sporului COVID

Spitalul Horezu, Vâlcea: cei 300 de angajați sunt cercetați pentru primirea sporului COVID, deși în aprilie și mai erau internați cel mult zece pacienți infectați. Presa a relatat constant despre scandalurile de la acest spital. „Uimitorul caz al spitalului care a confundat varicela cu pişcăturile de purici. Rudele se tem să facă plângere”, anunța, acum patru săptămâni, Antena 1. Mai, 2020: „Un asistent medical de la Spitalul Orăşenesc Horezu a fost arestat preventiv, joi, pentru tentativă de viol, după ce a încercat să întreţină raporturi sexuale, în spital, cu o asistentă medicală de la aceeaşi uitate sanitară, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Horezu”. Decembrie 2020: „Imagini de coșmar din morgă spitalului Horezu. Pacienții COVID care au decedat sunt ținuți în mizerie, pe jos: E că în filmele de groază". Noiembrie 2018, Gazeta Vâlceană: „Spitalul din Horezu a încăput pe mâna unei singure familii: cea a managerului. Desigur, pentru a avea linişte, directorul Constantin Popescu ,,serveşte” şi rudele ,,stăpânirii” locale, angajând neamurile primarului şi ale baronului de Horezu, Marcel Bogorodea. În alte cazuri, când n-ai nicio pilă şi te-a luat conducerea ,,la ochi”, ţi se interzice abuziv să concurezi pe un post pentru care ai pregătirea de specialitate”. 300 de angajați, cercetați pentru primirea sporului COVID Acum, Corpul de control al Casei județene de Sănătate Vâlcea a anunțat că efectuează cercetări la Spitalul Horezu, declarat, în perioada pandemiei, unitate-suport COVID. Verificarea este efectuată, după ce toți angajații unității medicale, respectiv 300 de persoane, au beneficiat de sporul COVID, de 85% în ultimele luni, în condițiile în care, în lunile mai sau aprilie, doar zece pacienți au fost internați cu SARS-CoV-2. De exemplu, suma încasată de către toți angajații în luna mai este de 87.454 de lei, conform datelor oferite de CAS Vâlcea. În stare de alertă și urgență, medicii și personalul auxiliar sanitar care tratează pacienți COVID-19 au primit un spor de 75% până la 85% din salariul de bază, după cum prevede hotărârea nr. 1035 din 27 noiembrie 2020. Scăderea numărului de paturi ar însemna implicit și scăderea sporurilor. Citește și: Birta, primarul din Oradea: Până în Budapesta faci două ore și jumătate, până în Viena 5 ore, iar până în Bucureşti, aceeaşi distanţă până la Viena, faci 9-10 ore Acordarea acestui spor a fost prelungită și după pandemie. În 25 mai, guvernul a aprobat o hotărâre prin care personalul medical care îngrijește pacienți bolnavi de COVID-19 sau care este implicat direct în transportul, recoltarea probelor biologice/testarea rapidă, evaluarea și diagnosticarea acestora beneficiază de spor pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase în procent de la 55% până la 85%.

Alexe Tablă, salariu mare la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Alexe "Tablă", salariu mare la stat

Alexe "Tablă", salariu mare la stat. Membrii conducerii Consiliului Judeţean Iași şi-au făcut publice declaraţiile de avere pe anul trecut la sfârşitul săptămânii trecute. Alexe "Tablă", salariu mare la stat Cum s-au descurcat şefii judeţului cu banii şi cu restul agoniselilor pe ultimul an al pandemiei? Cei patru din conducerea CJ Iaşi au acumulat peste 135 de mii de lei fiecare numai din indemnizaţii. Citește și: În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat. Specialist în furaje cu sinecură la Eximbank Ce alte averi au aceştia? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Neacșu 45.000 lei/ lună la stat

În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD), azi secretar general al guvernului Ciucă, a făcut 45.000 lei/ lună, bani încasați de la stat. În 2021, an în care facturile la energie au explodat, Neacșu a făcut parte din conducerea Autorității Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE), deși el este specialist în furaje. Din 7 decembrie 2021, el este secretar general al Guvernului, la propunerea PSD. Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat Salariul anual lui Marian Neacșu, la ANRE, a fost de 523.734 de lei, arată ultima sa declarație de avere, depusă la 15 iunie. El a fost plasat în această funcție de PSD în 2019, deși este specializat în tehnici de furajare, potrivit propriului CV. În perioada în care a fost plătit de ANRE, Neacșu nu a avut nici o reacție la explozia prețurilor la energie. Însă, în 2021, Neacșu a încasat 21.493 de lei și de la Eximbank. El face parte din așa-numitul Comitet Interministerial pentru Finanțări, Garanții și Asigurări. Datele publice arată că, anual, un membru al acestui comitet câștigă peste 250.000 de lei, deci, probabil, Neacșu și-a primit indemnizația pentru doar luna decembrie din 2021, când PSD a ajuns la guvernare și i-a oferit această sinecură. Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, în februarie 2016, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Marcel Ciolacu a spus că îşi asumă numirea lui Marian Neaşcu pentru funcția de secretar general al Guvernului, în ciuda faptului că social-democratul are o condamnare pentru conflict de interese. Condamnarea lui Neacșu pentru conflict de interese e „depăşită juridic” și nici nu apare în cazier, a punctat Marcel Ciolacu. Iubita lui Marian Neacșu a fost numită secretar general al Camerei Deputaților.

Oferă mâncare sutelor de șoferi care tranzitează Isaccea Foto: Captură YouTube
Politică

Oferă mâncare șoferi care tranzitează Isaccea

O companie privată oferă, zilnic, mâncare gratuită sutelor de șoferi care tranzitează vama Isaccea și sunt nevoiți să aștepte uneori zile întregi pentru a trece granița. Până acum, bucătăria de campanie susținută de Denis Stamatescu - proprietarul unei cherhanale din Vadu - a oferit gratuit mâncare în valoare de peste 1,2 milioane de lei persoanelor aflate în tranzit în zonă, voluntari, dar şi refugiaţi ucraineni sau şoferi de camioane. Oferă mâncare sutelor de șoferi care tranzitează Isaccea "Statul, în afară de taxele şi impozitele pe care ni le ia, nu oferă niciun ajutor. Nu avem nici cadrul legal pentru a cere sprijin. Nefăcând cazare, nu putem cere cei 20 de lei pe zi pentru refugiaţi. Ca să întocmim noi liste, în cazul în care s-ar putea face aşa ceva, după cutumele statului, care cere declaraţie cu dosar cu şină care se depune online la etajul al doilea, nu cred că se poate aşa ceva", a declarat, pentru AGERPRES, directorul societăţii care administrează bucătăria mobilă, Denis Stamatescu. Bucătăria mobilă instalată la Isaccea pe data de 6 martie oferă atât supe, cât şi felul al doilea şi a consumat până acum cel puţin 12 tone de cartofi şi 10 tone de carne. Șoferii de TIR așteaptă 3-5 zile "Duminică (6 martie, n.red.), am pregătit echipamentele, iar luni dimineaţa am scos primele 870 de porţii. La finele zilei, nu mai aveam ce să oferim. Nu am ştiut să facem aprovizionarea din prima, iar la început ne-am bâlbâit în ceea ce priveşte numărul de porţii. După vreo două, trei săptămâni, totul era extrem de bine organizat, graţie acestor oameni care au coordonat activitatea din Isaccea, comandantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Daniel Petrov, şi locotenentul Marian Lupan, am putut face estimări şi am mers de la 500 la 800 de porţii pe zi. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Azi, am ajuns să dăm şi 1.300 de porţii pe zi. Numărul persoanelor care vin din Ucraina a scăzut, e adevărat, dar în permanenţă sunt în staţionare 300 de TIR-uri, oameni care stau de la trei până cinci zile, oameni care sunt şoferi, sunt plătiţi, dar nu mai au ce să mănânce", a mai spus Denis Stamatescu. CNN's @miguelmarquez reports from Romania, where more than 400,000 Ukrainian refugees have fled the Russian invasion. pic.twitter.com/JG3AsLj81k— CNN (@CNN) March 15, 2022 Efortul său a fost remarcat și de CNN, într-un reportaj.

Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea Foto: Agerpres
Politică

Ce făcea Ciolacu comanda lui Dragnea

Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile. Actualul lider PSD a avut un episod în care s-a certat, în 2018, cu fostul președinte, dar cei doi s-au împăcat. În calitate de deputat, Marcel Ciolacu a votat fără să crâcnească cele mai controversate inițiative ale lui Dragnea. Consilierul său pe finanțe, Adrian Câciu, a ajuns ministru de Finanțe, deși presa a arătat că a fost plătit ca să facă propagandă pentru Huawei și să atace un acord strategic între România și SUA. Azi, Ciolacu a atacat din nou impozitul progresiv, afirmând că „că toate ţările economic dezvoltate nu au excepţii şi au un sistem de impozitare progresiv”. Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea În 2017, în calitate de lider al grupului PSD, a recunoscut că l-a angajat la grup pe Darius Vâlcov, fostul primar al Slatinei, care era trimis în judecată de DNA. „L-am luat ca expert pe zona de finanţe”, a explicat Ciolacu. Tot în 2017, el a ajuns vicepremier în guvernul PSD condus de Mihai Tudose și a susținut, declarativ, asaltul asupra Pilonului II de pensii, pensiile private obligatorii. „Este ceva îngrijorător în ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, nu ca în alte state. La noi sunt banii, dar cred că se pot gestiona mai bine ca oamenii să aibă o pensie mai mare”, susținea Ciolacu în 2017. În decembrie 2017, a votat, alături de colegii săi din PSD, controversatele modificări susținute de Dragnea la legile Justiției. Ele au picat la CCR, dar, în 2018, Ciolacu și colegii săi le-au votat din nou. În 2018, a votat fără obiecții legea offshore impusă de Dragnea, lege care a blocat investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră și, potrivit unui articol recent din New York Times, a determinat plecarea Exxon. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată De altfel, în 2022, Ciolacu l-a susținut pe unul din artizanii vechii legi offshore, Iulian Iancu, pentru un post de conducere la ANRE.

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi Foto: captură video
Politică

Ciolacu face „tiriplici” pe aliații săi

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi, fără însă a menționa clar cuvintele PNL sau liberali. Sensul clasic al termenului „tiriplic” este de fir textil, cuvântul fiind derivat din limba turcă . Dar, în Muntenia, cuvântul ar avea şi o semnificație extrem de batjocoritoare, „tiriplice” fiind lingura de lemn cu care se mânâncă mizerii umane. Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi „M-am săturat la fiecare discuţie aşezată să apară tot felul de tiriplici care vin şi îşi dau cu părarea, după ce au distrus România, şi să spună ce se întâmplă şi cum creionează ei viitorul luminos, şi cât de bună e cota unică care nu mai există în România. E o mutaţie, cu excepţie”, a spus liderul PSD. Marcel Ciolacu a precizat că el vrea în continuare să se aşeze la masă coaliţia şi să ia decizii în baza cifrelor, să se intervină unde sunt speculaţii. ”Cum este acum, zona carburanţilor, este evident că trebuie venit cu o plafonare clară a preţului, în limite şi să aibă toate fiemele o marjă de profit”, a precizat Ciolacu, arătând că nimeni nu face muncă voluntară. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată ”Eu nu sunt pompier de serviciu, am fost pompier după două guvernări de dreapta dezastruoase”, a mai afirmat Ciolacu

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră