luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5246 articole
Politică

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina. Datele aruncate de Ciolacu, false

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina: 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul României la nivelul anului 2021.  Citește și: EXCLUSIV Străvechile TAB-uri ale Armatei dau ultimul atac la Automecanica Moreni: uzina, aproape în faliment din cauza lipsei comenzilor de mentenanță de la MApN Într-un tabel al Consiliului, România este pe locul 21 în rândul statelor UE, plus Canada și Marea Britanie, în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei ca procent din PIB-ul anului 2021.  Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina „Nota de informare a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel, a estimat sprijinul acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, la circa 1,5 mld. euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB”, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea.  Un tabel publicat de Consiliul Fiscal arată că Polonia a ajutat Ucraina cu 7,6 miliarde de euro. Lituiania, o țară mult mai mică decât România, a oferit 1,5 miliarde de euro. Bulgaria a ajutat Ucraina cu 0,5 miliarde euro, dar ca procent din PIB-ul pentru 2021, a fost peste România, 0,7%.  Datele aruncate de fostul premier Marcel Ciolacu, care a susținut că acest ajutor a fost de 3,5% din PIB, au fost false, mai explică acest Consiliu. „Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale (...) Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023 și preluată în solicitarea adresată Consiliului Fiscal, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a o evalua”, se arată în documentul semnat de Daniel Dăianu.  De ce are România un deficit atât de mare Consiliul Fiscal insistă pe faptul că creșterile de salarii au generat deficitul: „Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic” „În 2024, deficitul bugetar a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare. Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB. Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic” Deși a prezentat aceste date, Consiliul Fiscal a menționat că „sprijinul acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. 

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina. Datele aruncate de Ciolacu, false
Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe, prin firmele sale
Politică

Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe, prin firmele sale

Partidul DREPT, condus de Vlad Gheorghe, sugerează că ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a vrut să evite plata unor taxe, prin firmele sale și i-a cerut să explice: „O eventuală evitare la plata TVA cu privire la achiziții imobiliare derulate de firmele ministrului (optimizare fiscala), având în vedere existența doar a unor active imobiliare în firme, pe lângă datorii”.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor DeFapt.ro a scris că Nazare are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe.  Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe „Partidul DREPT solicită explicații din partea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unor informații care ridică serioase semne de întrebare privind modul în care acesta și-a administrat firmele și taxele aferente acestora. Conform unui articol de presă, Alexandru Nazare deține 95,24% din acțiunile Comunicare SRL, societate care a încheiat anul 2024 cu pierderi de peste 107.000 lei și datorii de 1,7 milioane lei – de peste zece ori mai mari decât veniturile. La doar trei zile după numirea sa ca ministru, firma a fost declarată inactivă de ANAF (1 iulie 2025).   Mai mult, Winkampaign SRL, companie controlată indirect de Nazare prin Comunicare SRL, a fost declarată inactivă încă din mai 2024, după ce nu și-a depus bilanțurile contabile pentru anii 2022 și 2023.   În acest context, Partidul DREPT solicită:   1. Explicații privind o eventuală evitare la plata TVA cu privire la achiziții imobiliare derulate de firmele ministrului (optimizare fiscala), având în vedere existența doar a unor active imobiliare în firme, pe lângă datorii;   2. Clarificări asupra motivului pentru care există societăți cu datorii de milioane de Lei și fără activitate, comportament specific entitatăților folosite exclusiv pentru optimizări fiscale;   3. Lămuriri privind lipsa controalelor ANAF, având în vedere că firmele cu capitaluri negative se încadrează la criteriile care generează, conform legii, verificări fiscale.   Toate aceste informații indică faptul că scopul real al societăților a fost achiziția de active imobiliare cu evitarea plății taxelor datorate în cazul achiziției pe persoană fizică. De asemenea, chiar conform procedurilor ANAF, un astfel de comportament economic și fiscal ridică suspiciuni și atrage verificări ale autorităților fiscale. Considerăm că persoana care conduce politica fiscal-bugetară a României și este în același timp administratorul unor societăți cu datorii masive trebuie să explice cum a respectat obligațiile fiscale elementare” se arată într-o postare pe Facebook a partidului DREPT. 

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe
Politică

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe: în timp ce DNA a instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni de aproximativ 4 miliarde de euro, din 2016 până la finalul primului semestru din 2025, Fiscul a recuperat doar 320 de milioane de lei din absolut toate dosarele cu condamnări defintive.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Mai rău, anul 2025 se conturează a fi cel mai prost în recuperarea prejudiciilor: s-au încasat, în primul semestru, doar 69.483.664 lei. Este mai puțin de jumătate din ce s-a încasat în 2024 și circa o treime din încasările din 2023. „Din datele aflate la dispoziția Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, suma totală încasată din activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunțate în materie penală, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru perioada 2016 - semestrul I 2025, este de 1.611.930.440 lei, defalcată astfel:- 173.524.391 lei în anul 2016;- 170.272.962 lei în anul 2017;- 110.261.614 lei în anul 2018;- 187.107.540 lei în anul 2019:- 142.152.889 lei în anul 2020;- 169.010.398 lei în anul 2021;- 199.596.944 lei în anul 2022:- 205.688.812 lei în anul 2023;- 184.831.228 lei în anul 2024;- 69.483.664 lei semestrul I 2025 ANAF susține că va recupera mai mult prin digitalizarea instituției.  Datele oferite in acest răspuns la o interpelare a deputatului PSD Nicolae Bara diferă de ceea ce ANAF i-a comunicat deputatului USR Cezar Drăgoescu în aprilie. ANAF arăta că „la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, din datele şi informaţiile comunicate de structurile subordonate/ coordonate de către aceasta, după caz, rezultă că din activitatea de executare silitā cazuri speciale a fost încasată suma totală de 710.924.978,26 lei, din care: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  2025: 10.973.891 lei” ANAF susținea că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.   

Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea
Politică

Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea

Fostul președinte USR Elena Lasconi, primar al municipiului Câmpulung, desființează proiectele lui Ilie Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea, dacă nu intervine.  Citește și: Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală Într-o lungă postare pe Facebook ea a respins orice concediere la primăria Câmpulung și i-a transmis șefului statului că în trei ani va fi demis dacă nu acționează. Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan  „Fac apel la Președintele României să intervină urgent, să oprească nebunia cu Ordonanțele ucigătoare! În acest moment puteți opri intrarea României în haos. Dacă nu veți face asta, la sfârșitul anului românii vor realiza că după ce am avut zece ani un dulap călător la Cotroceni ne-am trezit cu o noptieră. Nu vreau să am dreptate, însă ce se întâmplă acum ar putea duce la suspendarea dumneavoastră din funcție în maximum trei ani și la un viitor periculos pentru țară”, a scris ea.  „Sună bine și populist să dai oameni afară din primării. Avem aproape două sute de agenții și institute, companii de stat, toate găuri negre pentru bugetul țării. De ce nu le desființați? Acolo chiar se taie frunze la câini. Ce rol au pe lume consiliile județene? Ce e cu dezmățul angajărilor în administrația centrală, la București? Ce e cu sumele forfetare nesimțite ale parlamentarilor? Ce spuneți de cheltuielile cu combustibilul și cu mașinile statului? Mașini fără GPS cu care deputații, miniștrii și funcționarii se plimbă oriunde au chef, inclusiv în concediu. Și pot continua...”, a arătat Lasconi.  Ea a susținut că „ce fac acum miniștrii și premierul e sinucidere curată”, iar peste trei ani soluția va fi emigrarea.  „Suntem pe un butoi cu pulbere și premierul împreună cu miniștrii se joacă cu chibriturile. Domnule Bolojan, opriți-vă! Vorbiți cu noi, primarii. Organizați o dezbatere să venim toți, nu doar câțiva reprezentanți de la AMR și ACoR.   Domnule Președinte, aveți pârghiile constituționale să acționați. Faceți-o pentru români, nu pentru sistem!”, a afirmat Lasconi. 

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală
Politică

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: Nicolae Moldovan, edil al orașului Beclean, spune că, potrivit măsurilor propuse de premier, ar putea să mai angajeze oameni în primărie, dar nu vrea. Primăria oraşului Beclean funcţionează în prezent cu 110 oameni, dar ar mai putea angaja încă 71, potrivit calculelor guvernamentale făcute la o reducere cu 40% a posturilor. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Primarul PSD mulțumit de planurile lui Bolojan Orașul este o legendă locală, datorită faptului că a atras fonduri europene, a crescut calitatea vieții, iar numărul locuitorilor a crescut substanțial. „A fost una dintre strategiile locale, dacă putem să le spunem aşa, în care să alegem oamenii cei mai buni profesional sau oamenii să fie trimişi la cursuri, la perfecţionări, astfel încât un om foarte bine pregătit să poată suplini sau să poată duce toate problemele cu care se confruntă un anumit compartiment. Mai mult decât atât, s-a văzut în timp economia care se face, economie care s-a transferat în susţinerea cofinanţărilor proiectelor. Pentru asta avem şi cele mai multe proiecte la numărul de locuitori. Eu zic că o astfel de strategie poate să aducă, în timp, performanţa unei administraţii”, a declarat edilul din Beclean.  Întrebat dacă nu ar suplimenta, totuşi, personalul, dacă s-ar debloca angajările în sectorul bugetar, edilul din Beclean a spus că, la această dată, nu consideră că ar fi nevoie de mai mulţi angajaţi în primărie. În Beclean, care ultimul recensământ, din 2021, avea 11.260 de locuitori, s-au atras fonduri europene de 100 de milioane de euro în 15 ani.  „La recensământul nou avem un plus de peste 2.000 de locuitori. Și clar, cei 2.000 de locuitori sunt tineri. Mai mult decât atât, deja văd medici care au profesat în Cluj, rezidenți în primă fază, care acum deja au luat un loc de medic la Spitalul Orășenesc. Odată ce spitalul a devenit super dotat la nivelul tuturor spitalelor din zonă, au venit familii de tineri să locuiască aici. Avem chiar și cartiere noi”, a spus primarul, în aprilie 2025, pentru Profit.  O fostă mlaștină cu apă sărată a relansat orașul În 2023, Pro TV titra: „Orașul din România care a reușit ceea ce pare imposibil pentru alte orașe mult mai mari. Viața localnicilor s-a îmbunătățit”.  „În 2005, primarul a găsit soluția să atragă investitori: să construiască, de la zero, o stațiune turistică, pe pășunea comunală. Era acolo o resursă de apă sărată, de fapt, o mlaștină, populată doar de animale. Dar europenii i-au oferit încrederea lor și două milioane de euro pentru a construi, pe 15 hectare, Băile Figa. A început cu două bazine, iar, an după an, au apărut plaja, terenurile de sport, un parc acvatic. Alte trei milioane de euro, tot europeni. Cazarea a rezolvat-o, însă cu bani privați. A concesionat, pe sume simbolice, 220 de loturi de teren oricui și-a dorit să investească în construcția unei unități de cazare, însă doar după unul dintre cele trei proiecte pentru cabane din lemn impuse de Primărie”, a explicat Pro TV. 

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări
Politică

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, iar premierul Ilie Bolojan cere acum verificări, prin prefecturi, „în privința personalului din aparatele proprii” din primării și consilii județene.  Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social De altfel, există o inexplicabilă diferență între informațiile prezentate de premier într-o conferință de presă și cele postate de ministerul de Finanțe pe propriul site. Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că „numărul de posturi efectiv ocupate” este de peste 129.000. Dar ministerul de Finanțe comunică, pentru iunie, că sunt 468.3544 de bugetari în administrația publică locală, din care: 286.236 - instituții finanțate integral din bugetele locale, din care 4.716 - învățământ preuniversitar și 281.520 - autorități executive locale 182.118 în „instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii”, din care 147.512 sunt în instituții sanitare Practic, numărul angajaților din primării și consilii județene ar fi de 281.520, dublul a ceea ce a prezentat Ilie Bolojan.  Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a relatat, la România TV, în ce situație penibilă s-a aflat coaliția când a discutat despre reducerile de personal din administrația locală. „Marți am avut niște date spre analiză din partea guvernului legate de posturi. Vineri alte date, duminică alte date, iar astăzi la Cotroceni alte date”, a afirmat Grindeanu. În conferința de presă de marți, și Bolojan a arătat că, de fapt, nu se știe câți angajați sunt la nivel local: „Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative”. 

Bolojan sugerează că Ministerul Dezvoltării a vrut să-l păcălească: „Eu sper că a fost o eroare de analiză”
Politică

Bolojan sugerează că Ministerul Dezvoltării a vrut să-l păcălească: „Eu sper că a fost o eroare de analiză”

Premierul Ilie Bolojan sugerează că Ministerul Dezvoltării a vrut să-l păcălească când nu i-a oferit date privind posturile efectiv ocupate. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Bolojan sugerează că Ministerul Dezvoltării a vrut să-l păcălească „Să vă dau un exemplu sunt 190.000 de posturi disponibile în adminstrație și doar 130.000 de locuri ocupate. În momentul în care anunți că noi vom desființa 40.000 de posturi, un cetățean normal crede că vom reduce 40.000 de locuri de muncă. Eu mi-am dat seama că ceva nu este în regulă și am verificat. Îmi place să cred că a fost o eroare de analiză și nu au luat în calcul posturile neocupate. Altfel, vă dați seama ce aș putea să cred”, a spus premierul, la Digi 24. Și în această dimineață, într-o conferință de presă, Bolojan a arătat că ministerul Dezvoltării îl punea să taie posturi neocupate. „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că facem reduceri ale căror efecte sunt aproape nule pentru că desființează posturi neînființate sau posturi vacante și efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu pot, în situația în care e România, să vin cu astfel de soluții în fața românilor”, a afirmat premierul. La Digi 24, el a insistat pentru o reducere cu 10% a posturilor efectiv ocupate, ceea ce ar genera 13.000 de disponibilizări. 

Teologul Mîndrescu, ex-consultant al unei firme chinezești, va fi șef peste Otopeni cu susținere PSD - surse
Politică

Teologul Mîndrescu, ex-consultant al unei firme chinezești, va fi șef peste Otopeni cu susținere PSD - surse

Teologul Bogdan Mîndrescu, originar din Buzău, fieful lui Cioalcu, secretar de stat la Transporturi și ex-consultant al unei firme chinezești de stat, aflată pe lista neagră a SUA, va fi șef peste Otopeni cu susținerea ministrului PSD, anunță surse politice. Mandatul său va fi de patru ani. Oficial, Mîndrescu ar fi câștigat un concurs.  Citește și: Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule” În anul fiscal 2024, acesta a câștigat de la stat circa 334.000 lei, net anual - două indemnizații de membru al CA și salariul de secretar de stat - dar i s-a decontat și chiria, în valoare netă, anuală, de 82.500 de lei.  Teologul Mîndrescu, ex-consultant al unei firme chinezești, șef peste Otopeni cu susținere PSD De altfel, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, a scris, azi, pe Facebook: „Se întâmplă, înțeleg, mâine o numire mega-controversată la Aeroportul Otopeni, era una dintre ultimele companii care nu fusese sufocată. Un domn cu un comportament destul de oribil și care a mai fost dat afară de la această companie va fi pus director la Aeroportul Otopeni. Bogdan Mândrescu îl cheamă, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Căutați în presă să vedeți. Și cum a câștigat el un concurs acum, exact în momentul ăsta”. Într-adevăr, Mîndrescu a mai fost director la compania de aeroporturi București, de unde a fost dat afară după un control care a descoperit angajări fictive, deplasări de lux, prime ilegale.  În ianuarie 2022, jurnalistul Petru Zoltan a scris, pentru Newsweek Romania, că Mîndrescu a fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de secretar de stat la Transporturi. Șeful de cabinet nu a menționat în declarațiile de avere banii pe care i-a încasat de la chinezi. Grupul Inspur a fost trecut pe „lista neagră” a Departamentului Apărării al SUA în anul 2020 pentru a contracara strategia de dezvoltare a complexului militar – civil al Republicii Populare Chineze.  CV-ul lui Mîndrescu este plin de facultăți și masterate. El arată că a absolvit facultatea de administrație și afaceri de la Universitatea București, în 2009, dar în 2023 era student la Teologie Pastorală, la Universitatea Ovidius din Constanța.  Guvernul Ciolacu s-a lăudat că va scoate secretarii de stat din consiliile de administrație, dar, în 2024, Mîndrescu era în CA-urile Registrului Auto Român și al Autorității Aeronautice Civile.

Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere - surse discuții Cotroceni
Politică

Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere - surse discuții Cotroceni

Premierul PNL Ilie Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere, susțin surse politice după discuțiile de la Cotroceni. Azi, la ora 12.00, liderii coaliției majoritare - Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Bolojan - s-au dus la Palatul Cotroceni, la invitația președintelui Nicușor Dan. Citește și: Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule” Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere Discuțiile au durat trei ore și rezultatul a fost că, deocamdată, premierul liberal nu va pleca din funcție. Principala problemă în dispută a fost opoziția PSD la concedierea a 13.000 de bugetari din administrația publică, ceea ce ar însemna o reducere cu doar 1% a numărului total al bugetarilor, 1.305.595 în iunie, potrivit datelor ministerului de Finanțe.  Bolojan a acuzat public, azi, ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”. El a spus că, în calitate de premier, nu poate gira o situație în care cresc taxele și impozitele locale, dar personalul bugetar nu este redus efectiv. „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că facem reduceri ale căror efecte sunt aproape nule pentru că desființează posturi neînființate sau posturi vacante și efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu pot, în situația în care e România, să vin cu astfel de soluții în fața românilor”, a afirmat premierul într-o conferință de presă.  Bolojan, întrebat despre demisie Azi, întrebat în conferința de presă dacă va demisiona, premierul a răspuns: „Am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcția de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poți să exerciți componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administrație și solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că dacă aceste lucruri sunt menținute, stabilitatea politică este un lucru important și trebuie ținut cont de el. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înțelegerile și să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să îți exerciți această poziție, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru țara noastră în cazul acesta”

Olguța Vasilescu continuă să-l troleze pe Bolojan: „Vrei să faci pe justițiarul”
Politică

Olguța Vasilescu continuă să-l troleze pe Bolojan: „Vrei să faci pe justițiarul”

Olguța Vasilescu continuă să-l troleze pe Bolojan: „Vrei să faci pe justițiarul”, a scris ea, printre altele, într-o lungă postare pe Facebook. Ea a contestat calculele făcute de Bolojan, sugerând că nu trebuie făcute concedieri în administrația locală. Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor În plus, edilul Craiovei a arătat că Timișoara - condusă de liderul USR Dominic Fritz - și Cluj - condus de liberalul Emil Boc - ar trebui să concedieze angajați, dacă se adoptă măsurile propuse de Bolojan.  Olguța Vasilescu continuă să-l troleze pe Bolojan „Am urmărit conferința de presă a domnului premier Ilie Bolojan și ma bucur că a constatat și domnia sa că datele prezentate în coaliție nu erau cele reale, exact cum am spus și noi (...) M-am bucurat să văd că a fost de acord că o primărie nu seamănă cu alta, că unele au și angajați pentru spații verzi sau salubritate în interiorul aparatelor, față de altele care au concesionat serviciile sau au propriile societăți, că și în administrația centrală trebuie făcute restructurări și alte lucruri pe care le-am spus și au fost însușite. Asta înseamnă că nu am pierdut cinci ore degeaba.   Dar... mi s-a părut cel puțin neadecvată remarca despre calculul «corect» al personalului, pe care unii l-ar fi aplicat, în speță Oradea și Bihor, iar alții nu, sau că jumătate din unitățile administrativ teritoriale au «personal supradimensionat», iar Oradea și Bihorul nu.   Haideți să luam exemple concrete, că așa ne place să lucrăm! Oradea este în grupa de populație de peste 200.000 de locuitori, având 213.549 de cetățeni. Dar, în aceeași grupă sunt și Iașiul (379.010), Cluj Napoca (325.353), Timișoara (296.869), Galați (294.905), Craiova (280.834). Toate aceste primării aveau DREPTUL LEGAL la un număr maxim de posturi de 720, după reducerea de 10 la sută de anul trecut. Niciunul dintre orașe nu a mers pe schema maximă. Craiova, de exemplu, deși are dreptul la 720 angajați, are efectiv angajați 490, iar în organigramă 655 de posturi. Pe maxim nu s-au dus nici celelalte orașe din grupă.   Dar nu poți compara Clujul sau Iașiul cu Oradea, ca să nu zic de cele ale PSD, la populație și la complexitatea activităților și serviciilor de interes public raportate la aceasta.   Acum, pe reforma propusă, Timișoara sau Cluj pierd vreo 300 de posturi. Mult? Puțin? Asta nu mai contează acum. Dar, evident, ele nu au ce căuta în aceeași grupă cu Oradea, iar orice comparație referitoare la numărul de personal care ar trebui să fie similar este desuetă. Așa cum nu e corectă nici comparația între o comună care are 3001 de locuitori față de alta de 5000, care, și ele, sunt aceeași grupă de populație. Deci, orice cifre comparative, care au rolul să arate cu degetul că unii au fost corecți si alții au exagerat cu angajările, sună bine doar dacă vrei să faci pe justițiarul”, a arătat primarul PSD al Craiovei. 

ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor
Politică

ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor

Impact minor al concedierilor propuse de premierul Ilie Bolojan: dacă acesta impune cea mai dură dintre propunerile sale, concedierea efectivă a puțin peste 13.000 de bugetari din administrația locală, ar însemna o reducere cu doar 1% a numărului total al bugetarilor, 1.305.595 în iunie, potrivit datelor ministerului de Finanțe.  Citește și: Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule” Cu toate acestea PSD și UDMR se opun ferm acestei măsuri și nu vor să fie nimeni concediat.  În plus, impactul asupra șomajului ar fi limitat: în iulie, numărul șomerilor era de 471.000 (5,8%), arată INS. Numărul locurilor de muncă disponibile era, în trimestrul II din 2025, potrivit INS, de 31.300. Deci, teoretic, concedierile nu ar majora rata șomajului cu 0,2% și sunt șanse ca bugetarii disponibilizați să-și găsească slujbe.  Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan Cheltuielile de personal au fost de circa 85,5 miliarde de lei în primele șase luni din 2026. Extrapolând, s-ar realiza prin concedierea a 13.000 de bugetari economii de circa 1,7 miliarde de lei pe an, sub 0,6% din PIB-ul estimat pe 2025. Dar cum concedierile ar afecta localități mici, unde salariile sunt mici, probabil că economia ar fi mult mai mică.  În nota de fundamentare la proiectul ministerului Dezvoltării privind „ creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative” se estima că reducerile de cheltuieli vor fi de 2,3 miliarde de lei în 2026. Nu este clar cum s-a ajuns la această sumă, mai ales că premierul Ilie Bolojan a spus că ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”. Pe de altă parte, ultimul pachet de majorări de taxe și impozite ar colecta de la contribuabili 3,7 miliarde de lei, în 2026. 

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”
Politică

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”. El a spus că, în calitate de premier, nu poate gira o situație în care cresc taxele și impozitele locale, dar personalul bugetar nu este redus efectiv. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept El a spus că cei concediați pot fi angajați în mediul privat, care are probleme să găsească forță de muncă.  Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate  „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că facem reduceri ale căror efecte sunt aproape nule pentru că desființează posturi neînființate sau posturi vacante și efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu pot, în situația în care e România, să vin cu astfel de soluții în fața românilor”, a afirmat premierul. El a prezentat un grafic în care a arătat că numărul maxim de posturi aprobate în administrația locală este de 190.000 posturi. Totalul posturilor aprobate prin organigrame este de doar 164.000 de posturi, iar numărul de posturi efectiv ocupate de doar 129.000 de posturi. „Dacă vrem reducere efectivă de 15% de personal, ar însemna o reducere de aproximativ 45% a numărului maxim de posturi aprobate. Circa 60% din primării ar trebui să facă reduceri în acest scenariu. Eu personal știu că funcționează aceste lucruri, pentru că eu le-am făcut. Dacă vă uitați la Oradea și la județul Bihor, am arătat că se poate. O reducere de 10% înseamnă aproximativ 13.000 de concedieri”, a arătat premierul.  „Ministerul Dezvoltării va veni în această săptămână cu toate datele din teren”, a mai spus el. 

VIDEO Bolojan confirmă, indirect, că are demisia pe masă: Nu pot să girez o astfel de situație
Politică

VIDEO Bolojan confirmă, indirect, că are demisia pe masă: Nu pot să girez o astfel de situație

Bolojan, tensiuni mari în coaliția guvernamentală: conferința de presă de marți dimineață (VIDEO) poate decide soarta actualului Executiv. "Pachetul 2 nu e întreg fără reforma administrației și nu mi se pare normal să luăm bani de la cetățeni și să îi punem într-o gaură neagră cu cheltuieli nejustificate ale administrației. Ca premier, nu pot să girez o astfel de situație", a spus premierul. Bolojan, tensiuni mari în coaliția guvernamentală Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat că Ilie Bolojan va susține o conferință de presă în care va prezenta detalii privind angajarea răspunderii în Parlament pe cele cinci proiecte de legi, precum și măsurile referitoare la administrația publică locală, blocate în coaliție din cauza opoziției PSD. Ultima conferință de presă a premierului Ilie Bolojan la Guvern a avut loc pe 29 iulie, atunci când s-a discutat tema pensiilor magistraților, unul dintre proiectele adoptate de Parlament în ultimele luni. După conferință, de la ora 12:00, Ilie Bolojan se va deplasa la Palatul Cotroceni pentru o întâlnire cu președintele Nicușor Dan și liderii coaliției: Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. Întâlnirea a fost solicitată de Nicușor Dan, pe fondul tensiunilor din coaliție, în condițiile în care premierul Bolojan a avertizat că ar putea demisiona. Conferința de presă LIVE TEXT "Săptămâna trecută s-au împlinit două luni de când acest guvern și-a preluat mandatul. La câteva zile după ce am preluat mandatul, am constatat că situația deficitului era mult mai dificilă decât știam. Am pus în practică câteva pentru a reduce deficitul, pentru a ne atrage fondurile europene și pentru a corecta nedreptățile. Am lucrat pe creșterea veniturilor și pe prioritizarea investițiilor. Nu era posibil la un deficit de 10% să corectezi cu o singură măsură acest deficit. Primul pachet a urmărit această problemă și a rezolvat unele. Cel de-al doilea pachet reduce beneficiile care nu aveau în spate performanță. Al doilea pachet, format din cinci legi, trebuia completat de al șaselea, reforma administrației locale. Dar pentru că nu am avut acordul tuturor partidelor din coaliție, nu a mai fost depus. Acest pachet e complementar pachetului fiscal, pentru că fără el nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul nu o mai poate suporta anii următori Zona de administrație locală e un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte - în aparatele proprii, parte - în zonele de asistență socială. Iar controlul cheltuielilor de personal e o miză importantă, pentru că dacă nu controlăm cheltuielile inutile riscăm să ne întoarcem anul viitor în situația din acest an Pe primele șase luni ale acestui an, chiar fără creșteri de personal, prin diferite anualizări, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele șase luni ale anului trecut, deși ar fi trebuit să scadă cu 5%, potrivit proiectului de buget. Nu s-au desființat nici măcat posturile vacante. Ori reducem cheltuielile și putem funcționa pe actuala schemă administrativă, sau vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm localități care nu își pot susține activitatea. Pachetul pe administrație avea trei direcții. Creșterea capacității administrative – toată lumea a fost de acord, descentralizarea – și aici există un acord pentru transferuri la primării. Pe reducerea de personal nu s-a ajuns la un acord. Ați auzit cifre de reduceri, și foarte puțini au înțeles problemele. Administrația e dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori, și fiecare localitate știe, prin calculul primit de la prefectură, câși angajați poate să aibă maxim. E singura zonă unde guvernul și parlamentul pot acționa, pe numărul maxim de angajați. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală aprobă organigrama – câți angajați poate avea. În general, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați. Vă spun câteva ipoteze de lucru. Dacă vrem reducere efectivă de personal de 5% efectivă de personal, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim. În sub 1.000 de UAT-uri se va reduce personalul. Aici, cu siguranță, există personal supradimensionat. Dacă vrem 10% reducere efectivă de personal, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem aproximativ 40%. În această săptămână, în completarea acestei oglinzi publice care este pusă la dispoziția primarilor și a dvs., Ministerul Dezvoltării va mai face o verificare de date pentru a identifica posibile erori. Aceste date fiind colectate prin cele două ministere Interne și Dezvoltare și comunicate de primării prefecturilor pot fi erori de comunicare." Despre Nicușor Dan și partidele din coaliție "Partidele din coaliție și președintele României trebuie să fie și sunt partenerii premierului. Toate aceste măsuri sunt puse în practică cu acordul partidelor. Dar nu e niciodată foarte ușor să cazi de acord asupra unor detalii. Dar eu cred că avem înțelepciunea să facem ce e nevoie pentru România. Nu există nici un fel de problemă, e un dialog normal cu președintele. Le-am transmis (partenerilor din coaliția de guvernare - n.r.) că avem un acord, iar ca să poți exercita funcția, componenta de reduceri și solidaritatea guvernamentală sunt esențiale. Dacă nu se respectă înțelegerile, e greu să-ți exerciți funcția."  

Pensiile speciale de care coaliția PSD-PNL-UDMR-USR se preface că a uitat
Politică

Pensiile speciale de care coaliția PSD-PNL-UDMR-USR se preface că a uitat

Pensiile speciale de care coaliția PSD-PNL-UDMR-USR se preface că a uitat: pensiile aleșilor locali, adoptate încă din 2019, dar aplicarea acestei măsuri a fost amânată de la an la an, în ultima clipă, prin ordonanțe adoptate în ultimele zile din decembrie. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Deputatul USR Claudiu Năsui a atras atenția, azi, că inclusiv Ilie Bolojan ar fi beneficiar al acestui tip de pensie specială.  Pensiile speciale de care coaliția se preface că a uitat Dacă însă măsura intră în vigoare, ea va fi probabil imposibil de abrogat, fiindcă va fi protejată de Curtea Constituțională. Potrivit OUG 57/2019, pensia specială pentru primari se calculează astfel: „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Această „indemnizație” se cumulează cu pensia pe bază de contributivitate. Impactul bugetar anual al acestor pensii ar fi de cel puțin 600 de milioane de lei. „De ce nu sunt puse la pachet și pensiile speciale ale primarilor? Pensiile speciale ale primarilor ar putea fi eliminate extrem de ușor. N-au intrat încă în vigoare. Așteaptă să zică CCR, pe bună dreptate, că nu poți să amâni aplicarea unei legi la nesfârșit.   De ce nu le atinge guvernul Bolojan și pe acelea? Nu de alta dar acolo ar fi beneficiar chiar domnul Bolojan și alți membri influenți din actuala coaliție”, a scris azi deputatul USR Claudiu Năsui. 

Bolojan, conferință de presă fără o temă anunțată, marți, 10 a.m. Speculații că și-ar anunța demisia
Politică

Bolojan, conferință de presă fără o temă anunțată, marți, 10 a.m. Speculații că și-ar anunța demisia

Premierul Ilie Bolojan va avea conferință de presă fără o temă anunțată, marți dimineața. Sunt însă speculații că el și-ar anunța demisia, pe fondul opoziției dure a PSD la orice reducere semnificativă de personal din primării. Nici PNL nu l-a susținut pe Bolojan în acest demers. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Bolojan, conferință de presă fără o temă anunțată Cât despre USR, deși declarativ a fost alături de premier, în spatele ușilor închise a avut propriile rezerve. Încă de duminică, în spatele ușilor închise, premierul ar fi spus că demisionează dacă nu sunt acceptate propunerile sale de reducere a cheltuielilor. Antena 3 a susținut că a avut „o cădere nervoasă” și ar fi afirmat, către liderii coaliției: „Eu îmi angajez răspunderea pe cele 5 legi, dar de marți vă căutați premier!”.  Însă PSD i-a răspuns public, dur, prin primarul Craiovei, Olguța Vasilescu: „Nu poți să ameninți că îți iei jucăriile și pleci dacă nu se face DOAR CUM VREI TU, când ți se dau atâtea argumente că greșești!”.  Și alți lideri PSD, precum Mihai Tudose sau Mihai Fifor, l-au atacat dur pe Bolojan în ultimele zile, în timp ce liderii PNL nu l-au apărat.  Marți, liderii coaliției - Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz - ar urma să se ducă la Cotroceni pentru a discuta această criză. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră